Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA

GOTCU

PROIECT DE LECŢIE
Data: 24 februarie 2010
Clasa: a X- a G ( ştiinţe sociale )
Disciplina: Limba şi literatura română
Aria curriculară Limbă şi comunicare
Manual – Editura Art
Unitatea de învăţare: POEZIA
Titlul lecţiei: Fabula.
Text suport: Iepurele, ogarul şi copoiul de Grigore Alexandrescu
Tipul lecţiei: mixtă (reactualizarea unor cunoştinţe acumulate anterior, acumularea de noi cunoştinţe)

Competenţe specifice:
1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte
1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:
1. să stabilescă relaţia de ”oglindire” dintre cele două secvenţe ale textului poetic;
2. să evidenţeze structura argumentativă a discursului;
3. să identifice componentele structurale ale textului epic (indicii spaţio-temporali, instanţele narative, construcţia subiectului: situaţie iniţială – peripeţii – situaţie
finală);
4. să delimiteze discursul naratorului de discursul personajelor;
5. să identifice elementele poetice ale textului dat (versificaţia, valorile expresive ale limbajului, sugestia etc.)
6. să analizeze textul dat, facând legătura între ideea poetică şi mijloacele artistice utilizate;
7. să compare morala acestei fabule cu mesajul altor texte din lectura lor particulară.
Resurse materiale: material bibliografic, volume de poezie, portofoliile elevilor;
Resurse procedurale: problematizarea, analiza litarară complexă, conversaţia euristică;
Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota;
Bibliografie:
1. Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
2. Manual ART, clasa a X-a
3. Grigore Alexandrescu, Poezii. Memorial de călătorie, editura Minerva, Bucureşti, 1974
4. Nicolae Manolescu, Poeţi romantici, Editura Fundaţiei Culturale Române,Bucureşti, 1999
5. Jean de La Fontaine, Fabule, Ed. bilingvă, trad. D. Anghel, Şt. O. Iosif, Iaşi, Institutul European, 2005

STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de org. Resurse Resurse EVALUARE
Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA
GOTCU

C.S. a învăţării materiale procedurale

Moment 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie Frontal

organizatoric

5’ Definiţia fabulei – reactualizare, pornind de la un fragment din Frontal Manualul Conversaţie Identifică trăsăturile fabulei
Prefaţă la Fabule de Krîlov, de Tudor Arghezi: dirijată despre care se vorbeşte în
Fabulă se cheamă vechea corcitură Dicţionar de textul lui Tudor Arghezi.
Dintre pilda bună şi caricatură termeni literari
O minciună blândă-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobârnac.
Evocare Încă de pe vremea robului Esop,
O7 N-a fost încercată fără tâlc şi scop,
Şi întotdeauna, de la el încoace,
Ea în loc de oameni pune dobitoace.
Le dă grai şi slavă, şi dregătorii,
Ca-ntr-un basm anume scris pentru copii,
Arătând că vite, fiare, târâtoare
Se-nrudesc cu omul, mai cu fiecare;
Că-i făţărnicie şi-ntre animale: Rezumă, într-o frază,
„Sunt al Dumeavoastră”, „Sluga Dumitale”. conţinutul fabulei.
Menţionează tema textului.
Lectura expresivă a textului (realizată de un elev) Volume de Menţionează alte două fabule
1’ Rezumarea conţinutului fabulei Frontal poezie Conversaţie în care e abordată aceeaşi
1’ Reactualizarea temei fabulei Frontal temă.
1’ Frontal

Constituirea 1’ Anunţarea obiectivelor noii lecţii: analiza celei de-a doua Frontal Conversaţie
sensului secvenţe a fabulei lui Grigore Alexandrescu din perspectiva
elementelor epice şi poetice ale discursului şi a raporturilor
semantice şi compoziţionale cu prima secvenţă poetică.

Clasa se împarte în trei grupe care primesc sarcini de lucru

6’ diferite. Organizarea activităţii: 1’. Timp de lucru: 5’. Frontal Fişe de lucru Profesorul supraveghează
Grupa I: Activitate pe munca în cadrul echipelor şi
 Identifică indicii spaţio-temporali care apar în text. grupe implicarea tuturor elevilor în
Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA
GOTCU

 Comentează semnificaţia lor. rezolvarea sarcinilor de lucru.

Grupa a II-a: Volume de
 Identifică instanţele comunicării narative care apar în poezie
Constituirea textul dat şi mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei lor
sensului în text.
O3, O4, O5, O6  Precizează raportul dintre narator şi personaje.
Grupa a III-a:
 Identifică, în textul dat, momentele subiectului: situaţia
iniţială – peripeţii – situaţia finală.
 Identifică modurile de expunere utilizate şi comentează
ponderea lor în text.

Comunicarea rezultatelor lucrului în echipă:

I. Timpul – adv.odată, atuncea: un timp nedeterminat, Ce indici spaţio-temporali
neprecizat, care permite cititorului să identifice timpul ficţiunii Frontal Fişele de lucru Problematizare conţine textul?
cu timpul lecturii, care subliniază caracterul etern valabil al ale elevilor Care e semnificaţia lor?
situaţiei narate. De ce credeţi că lipseşte o
Spaţiul – „în tufe”: schematic, aproape absent. mai precisă conturare a
 Atenţie minimă acordată circumstanţelor acţiunii, Manualul spaţiului şi a timpului?
18/ focalizare asupra conţinutului moralizator al textului.
20 Conversaţie
’ II. Naratorul: obiectiv, detaşat, utilizează pers. a III-a în Volume de dirijată
naraţiune, alternează imperfectul cu perfectul simplu şi poezie Ce tip de narator apare în
versurile scurte cu cele lungi, conferind un tempo alert textului. text?
Personajele: anunţate chiar din titlu, pers. animaliere, Ce valoare expresivă au
alegorice, caractere ce încarnează trăsături umane etern timpurile verbale utilizate?
valabile, construite schematic, cu maximă economie de Fişele de Dar alternarea versurilor
mijloace, fără individualitate, servind exclusiv ilustrării moralei lectură ale Conversaţie scurte cu cele lungi?
anunţate anterior. elevilor euristică Care sunt personajele care
apar în text?
III. Situaţia iniţială: aducerea iepurelui în faţa tribunalului; Cum sunt ele construite?
Peripeţii: pledoaria ogarului; Care sunt relaţiile dintre
Situaţia finală: verdictul copoiului. personaje?
 Subiect simplu, concis, liniar, redus la un singur
Manualul Care sunt momentele
episod.
Frontal Problematizare subiectului?
Modurile de expunere utilizate: naraţiune şi dialogul, acesta
Cum e construit subiectul
Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA
GOTCU

din urmă având ponderea cea mai mare în text. Volume de fabulei?
 Alternarea discursului naratorului cu cel al poezie Ce moduri de expunere se
personajelor; Analiza utilizează în text?
 Funcţii ale dialogului: dramatizarea situaţiei date, literară Delimitaţi discursul
punerea în scenă a moralei enunţate iniţial, prezentarea naratorului de discursul
antitetică a personajelor, sublinierea sensului alegoric Frontal personajelor.
al textului; Fişele de Ce funcţii îndeplineşte
 Absenţa replicii acuzatului – întărire a temei textului: lectură ale Conversaţie dialogul în textul dat?
forţa impune legea bunului plac, generează arbitrariul, elevilor euristică De ce lipseşte din text replica
perverteşte legea şi o subordonează intereselor „acuzatului”?
personale. Manualul
Evidenţierea elementelor poetice: elemente de prozodie,
elemente de oralitate, plascicitatea şi expresivitatea limbajului, Volume de Dezbatere
caracterul figurat al limbajului. poezie

Manualul Care sunt elementele poetice

prezente în textul dat?
Volume de Conversaţie
4’ poezie euristică

Reflecţie 10 Evidenţierea raportului dintre cele două secvenţe ale textului – Individual Caietele Exerciţiul de Demonstrează, prin
O1, O2 ’ fabula ca text argumentativ. elevilor redactare (5’) dezvoltarea a două idei, ca
urmat de fabula dată e un text
discuţii (5’) argumentativ.
Tema pentru 1’ Ex. 1/pag. 123, manual Frontal
acasă Găseşte încă două fabule care tratează teme asemănătoare cu
cea abordată de Grigore Alexandrescu în Iepurele, ogarul şi
copoiul şi motivaţi-vă alegerea. (Puteţi alege orice autor doriţi.)
Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA
GOTCU

ANEXA

Definiţia fabulei – reactualizare, pornind de la un fragment din Prefaţă la Fabule de Krîlov, trad. de Tudor Arghezi:
Fabulă se cheamă vechea corcitură
Dintre pilda bună şi caricatură
O minciună blândă-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobârnac.
Încă de pe vremea robului Esop,
N-a fost încercată fără tâlc şi scop,
Şi întotdeauna, de la el încoace,
Ea în loc de oameni pune dobitoace.
Le dă grai şi slavă, şi dregătorii,
Ca-ntr-un basm anume scris pentru copii,
Arătând că vite, fiare, târâtoare
Se-nrudesc cu omul, mai cu fiecare;
Că-i făţărnicie şi-ntre animale:
„Sunt al Dumeavoastră”, „Sluga Dumitale”.

Munca in echipa
Clasa se împarte în trei grupe care primesc sarcini de lucru diferite. Organizarea activităţii: 1’. Timp de lucru: 5’.
Grupa I:
 Identifică indicii spaţio-temporali care apar în text.
 Comentează semnificaţia lor.
Grupa a II-a:
 Identifică instanţele comunicării narative care apar în textul dat şi mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei lor în text.
 Precizează raportul dintre narator şi personaje.
Grupa a III-a:
 Identifică, în textul dat, momentele subiectului: situaţia iniţială – peripeţii – situaţia finală.
 Identifică modurile de expunere utilizate şi comentează ponderea lor în text.

Reflectie
Scrie un text narativ de 10-15 rânduri care să ilustreze morala fabulei lui Grigore Alexandrescu.

Tema acasa
Ex. 1/pag. 123, manual
Găseşte încă două fabule care tratează teme asemănătoare cu cea abordată de Grigore Alexandrescu în Iepurele, ogarul şi copoiul şi motivaţi-vă alegerea. (Puteţi alege
orice autor doriţi.)