Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT DIDACTIC

CLASA: a IX-a A
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ARIE CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
SUBIECTUL LECŢIEI: După melci de Ion Barbu
TIPUL LECŢIEI: de receptare, în unități de timp variabile, a unui text literar

 COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor;
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

 COMPETENŢE SPECIFICE:
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare,
nonliterare sau în alte arte;
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale);
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.

 OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a). cognitiv-formative:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
 să analizeze elementele de compoziţie în textul poetic;
 să remarce structurile lirice ce reprezintă scheletul ideatic al poeziei;
 să identifice semnificațiile elementelor cu valoare de simbol (copilul, melcul);
 să realizeze conexiuni interdisciplinare pentru evidențierea simbolisticii unor motive poetice;
 să individualizeze viziunea barbiană asupra jocului – aventură a cunoașterii și a creației.

b) afective:
 să-şi interiorizeze / exteriorizeze starea afectivă postlectură.

 VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalți.

 STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee didactice:
- exerciţiu de spargere a gheţii, termenii-cheie iniţiali, brainstorming, conversaţia euristică,
problematizarea, imaginația ghidată, algoritmizarea, analiza, sinteza.

Moduri de abordare:
- învăţarea prin “analogie”, învăţarea prin “cooperare”, învăţarea prin “corelaţie”.

Suporturi didactice:
- caiete, tabla, creta, retroproiectorul, fișe de lucru, fișe de evaluare;

Forme de organizare a activităţii:


- frontale, pe echipe - ateliere de lucru, colective, individuale.

 RESURSE:

a). de specialitate:
 Ion Barbu, Poezii, Editura Pontica, București, 1995;
 Matei Călinescu, Portretul lui M., Editura Polirom, Iași, 2003;
 Johan Huizinga, Homo ludens, Editura Humanitas, București,
 Jean Chevalier, Alain Gheebrant, Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureşti;

b). metodice :
 D Ivănuş, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Universităţii, Craiova, 1999;
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Universităţii,
Bucureşti, 2001;
 Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45,
București, 2001.

c). temporale : numărul de ore: 4


Scenariul didactic
Nr. Momentul lecţiei Conţinuturile învăţării Strategia didactică Metode de
crt evaluare
.
1 Moment introductiv  Salutul;
(2ˊ)  Notarea absenţilor; Conversaţia euristică
 Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea procesului
instructiv-educativ.
2. Captarea atenţiei  Este lecturată o strofă dintr-o poezie – Poveste despre un Problematizarea
(3ˊ) melc Conversaţia Analiza
de Emil Brumaru. Se cere elevilor să compare cele două ipostaze în răspunsurilor
care apare melcul, cea din poezia lui Emil Brumaru și cea barbiană. elevilor
Se precizează că se va citi finalul poemului odată cu finalul orei.
3. Enunţarea  Elevii sunt informați asupra conţinuturilor învăţării și a Conversaţia euristică
competenţelor ce performanțelor așteptate.
urmează a fi  Sunt afișate obiectivele lecţiei cu ajutorul retroproiectorului,
dobândite insistând asupra faptului că demersul didactic are drept scop
(2ˊ) identificarea și analiza elementelor de compoziţie în textul poetic,
remarcând structurile lirice ce reprezintă scheletul ideatic al poeziei,
dar și analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților
stilistice. Se menționează că elevii trebuie să individualizeze
viziunea barbiană asupra jocului.
4. Actualizarea  Sunt verificate cunoștințele anterioare, unde și când a fost Conversaţia euristică
cunoştinţelor publicat poemul După melci de Ion Barbu, din ce etapă a creației
dobândite anterior scriitorului face parte, cum poate fi explicat titlul, la primul nivel de
(5ˊ) interpretare, care este structura compozițională a poeziei.
 Se verifică, selectiv, tema, prezentarea aventurii copilului
sub forma unui jurnal intim al melcului.

5. Prezentarea optimă  Se face referire la tematica studiată, cea a jocului, fiind Conversaţia euristică
a conţinutului menționată poezia care a fost analizată, De-a v-ați ascuns… de
(2ˊ) Tudor Arghezi. Dacă în această poezie jocul este unul al morții,
prezentat din perspectiva tatălui, în poezia lui Barbu acesta ia altă
formă. Se va încerca descifrarea acestui joc, de această dată al unui
copil.
6. Dirijarea activităţii  Se mizează pe deprinderea elevilor de a analiza textele
de învăţare literare, evidențiind ideile poetice care conturează specificul jocului
(16ˊ) barbian. Demersul interpretativ va urmări completarea unui Problematizarea Analiza
organizator grafic (Anexa 1) pentru a înțelege „povestea” pe care o răspunsurilor
spune Ion Barbu și pentru a pătrunde dincolo de scenariul epic. elevilor
 Ce se întâmplă? Lectura secvențială
 Se pornește de la interpretarea poemului ca un joc al
cunoașterii.
 Când are loc această aventură?
Activitate frontală/
 Jocul instaurează o lume autonomă, care are propriul
individuală
său timp, o primăvară continuă, pentru că presupune cunoașterea, un
timp diferit de cel real.
 Unde se află copilul?
 Lumea jocului se definește printr-un spațiu transfigurat,
cu un caracter simbolic, luncile care sunt o imagine a spațiului
familiar fiind înlocuite de păduri – labirint, bordei, spațiu ocrotitor Conversaţia euristică
și din nou pădurea.
 Cine sunt protagoniștii acestui joc?
 Copilul, jucătorul, uită de caracterul arbitrar al regulilor
jocului. Explicaţia
 Se cere elevilor să identifice versurile în care copilul se
prezintă, se autocaracterizează. Pe fișa de lucru vor fi notate
versurile, realizând, în același timp, o schiță a portretului eroului
pornit în aventura cunoașterii. (Anexa 2)
 Prin analiza secvențială, elevii identifică versurile care
surprind caracteristicile melcului.
 Cum se desfășoară jocul?
 Sunt menționate cele trei ipostaze ale jocului –
descântecul inițial care devine cântec de leagăn (în bordei) și bocet,
în final, fiecare ipostază fiind un joc de cuvinte cu puteri magice. Se
parcurge astfel întregul ciclu al cunoașterii, trecând prin moarte.
 De ce se sfârșește tragic această aventură?
 Elevii recurg la cunoștințele din orele anterioare,
(diferența dintre „joc”- „joacă” în viziunea lui Huizinga). Copilul se
joacă, dar ajunge parte a unui joc deliberat, cu reguli, dar pe care le
încalcă. Este un neinițiat.
7. Obţinerea  Se cere elevilor să realizeze asocieri mentale pornind de Problematizarea Analiza
performanţei la imaginea melcului și de la cea a unei sculpturi a lui Brâncuși, răspunsurilor
(10ˊ) Începutul lumii. Elevii se folosesc, în procesul interpretativ, de Activitate frontală elevilor
simbolistica melcului și a oului (Anexa 2), fiind astfel facilitat
procesul de decodare a mesajului operei, interpretată de această dată Brainstormingul cu
ca o artă poetică, o aventură a cuvântului. mapa de imagini
 Se pornește de la simbolul oului, care conține germenii
Naște
rii lumii, închiși în coajă așa cum melcul, aflat în somn, închide în el
taina, dincolo de cochilie. Sunt simboluri ale creației. Oul este
lucios, reflectă realitatea, în timp ce melcul este dincolo de „zidul de
var”, opac, este cuvântul în stadiul său de neființă, când nici nu a
fost descoperit. Melcul este cuvântul închis în el însuși.
 Se cere elevilor să explice sintagma „mormânt de foi”,
o metaforă a cărții care își așteaptă creatorul, Omul, copilul, pentru a
aduce cuvântul la viață, pentru a-l transforma în poezie. Formula
magică are rolul de a transforma aventura cunoașterii într-o eliberare
a cuvântului din cochilie.
8. Feed-back  Se lecturează cea de-a doua strofă a poeziei Poveste, de Emil Conversaţia euristică Evaluare prin
Brumaru, elevii identificând imaginea melcului - destin, similar calificative
(ameliorare) oarecum ipostazei melcului – cunoaștere din poezia barbiană. Doar Explicaţia scrise (note sau
(5ˊ) că După melci…, melcul devine și cuvântul care trebuie eliberat prin puncte în caietul
creație. de evaluare
 Sunt propuse elevilor mai multe cuvinte, dintre care personală a
trebuie să aleagă unul care ar sintetiza, printr-un simbol, imaginea profesorului)
copilului, a melcului, a jocului, sau ar fi o reprezentare a mesajului
poemului.
 Selectați unul dintre cuvintele: spirală, labirint, cochilie,
taină, lene, înviere, infinit, suflet ascuns, viață, evoluție, timp,
pecetluit, cerc, închisoare, ființă, fragilitate, destin, greutate,
sufocare.
9. Evaluare  Evaluarea activităţii elevilor se realizează prin aprecieri, Explicaţia Analiza
calificative, generale şi individuale, observaţii colective şi răspunsurilor
(1ˊ) individuale, sugestii. Conversaţia elevilor

10. Retenţia  Tema pentru acasă: Alcătuiți o comparație, un epitet Explicaţia


și o metaforă pornind de la cuvântul joc. Introduceți apoi imaginile Aprecieri
(2ˊ) obținute într-un eseu argumentativ care să definească jocul din Conversaţia euristică verbale
perspectiva lui Ion Barbu.
11. Transferul  Realizarea transferului intern prin stabilirea unor
facilităţi în învăţare şi, în special, în înţelegerea informaţiilor de
(1ˊ) orice natură şi a transferului extern prin relaţionarea informaţiilor Conversaţia
achiziţionate cu alte informaţii din domenii diverse, fapt ce creşte Aprecieri şi
nivelul de autoapreciere şi facilitează relaţionarea interpersonală. Se Explicaţia observaţii
va face trimitere la viziunea artistică a scriitorului şi la capacitatea
acestuia de a crea prin cuvânt o lume fascinantă.
Anexa 1 Povestea unui copil care a plecat După melci…, spusă de Ion Barbu

CE se întâmplă?

CÂND are loc această


aventură?

UNDE se află copilul?

CINE sunt protagoniștii acestui


joc?

CUM se desfășoară jocul?


Anexa 2
FIȘA ELEVULUI

Identificați versurile în care copilul se prezintă, se autocaracterizează. Notați aceste versuri, realizând, în același
timp, o schiță a portretului eroului pornit în aventura cunoașterii.

COPILUL

Realizați asocieri între imaginea melcului, așa cum a fost surprinsă în poezia barbiană și
sculptura lui Brâncuși, Începutul lumii.

„…Era tot o mogâldeață,

Ochi de bou, dar cu albeață:

Între el și ce-i afarˊ

Strejuia un zid de var…”

„…Ghem vărgat

Explicați metafora „mormânt de foi”.


ANEXA 3

MELC ( DLRM,p.491)
Legătura melcului cu ritmurile ciclice ale naturii este subliniată de multe credințe populare; astfel se crede
că, „după ce tună prima dată primăvara, totul poate să se nască şi să crească, inclusiv melcul, care este cea mai
plăpândă dintre ființele de pe lume, poate să-şi lepede căsuţa sa de pe spate, fără teamă de frig"; cântecele copiilor
fac din melc arătări fabuloase; el este trimis la izvor, la baltă şi apoi la Dunăre să bea apă, să se umfle „cât un
buştean"; lui îi cresc „coarne de viţel" - vestitele „coarne boureşti"; mecanismul creşterii fabuloase a melcului este
identic cu acela al ivirii balaurilor, pentru că şi aceştia sorb apa din râuri şi lacuri, cresc enorm şi se înalţă apoi în
văzduh; nu există însă credinţe în care melcul să aibă puteri nefaste precum balaurii; dar, în mod metaforic, melcul
se comportă ca balaurii din punct de vedere al creşterii nemăsurate a lui.
În limbajul arhaic, melcul funcționează ca un semn care conotează ideea suficienţei de sine, a autonomiei
cvasi-totale, în sensul că el se hrăneşte, creşte şi se adăposteşte în şi din sine; de aceea, nedepinzând aproape de
nimic, neavând nevoie de nimeni, având totul în şi cu el. Este simbolul tăcerii şi încetinelii.
(Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești)

PĂDUREA
Spaţiu misterios, labirint, pădurea reprezintă un loc la încercărilor, trezeşte spaimă prin faptul că este un
peisaj închis şi stăpînit de umbre.O ipostază a acestui spațiu indică pădurea ca loc al haosului, al dezordinii, al
tăcerii, în general fiind un generator al maleficului.

OUL
Apare ca simbol arhetipal al începutului tuturor lucrurilor, al originii, al regenerării şi permanenței.
Mitologemul oului primordial sau oului cosmic, din care s-a creat lumea, are o răspândire pe o întinsă arie culturală,
acoperind toate continentele lumii. Dintr-un ou ''uneori, el este de aur) ce pluteşte în apele oceanului primordial se
naşte.

Pentru Constantin Brâncuşi, oul este „maica tuturor formelor"; pentru Ion Barbu, el este începutul şi
sfârşitul (PRESA). Simbol al vieţii în întregul ei, oul semnifică începutul şi devenirea vieţii.

A fost odată-un melc. Dânsul-și făcea mereu


Chiar cochilia lui din câte-un curcubeu
Ce și-l înfășura încet în jurul său
Și-apoi o lua la drum, strălucitor,
Uimind și fluturii descreierați în zborul lor
Și roua de pe iarba cu cotor
De diamant în zorii dimineții...

A fost odată-un melc. E Melcul Vieții


Ce cătinel se duce-duce-duce undeva
Unde n-am vrea, vai, noi deloc n-am vrea,
Dar n-avem încotro, talpa cea lată
Șterge povestea cu ce-a fost odată...
Și melcul pentru totdeauna și-a închis
Trupul plăpînd în propriul său vis...
(Emil Brumaru, Poveste)

S-ar putea să vă placă și