Proiect didactic

ARIA CURRICULARĂ:Limbă şi comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatura română
CLASA: a X-a A
SEMESTRUL: al II-lea
PROFESOR: PANDELE ADRIANA- IVONA
UNITATEA DE ÎNVĂȚAMÂNT: Colegiul National “Ion Minulescu” Slatina
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Familia. Ficțiunea literară
TEMA LECTIEI: Tren de plăcere – I. L. Caragiale. Viziunea artistică. Comicul: contrastul esenţă-aparenţă
TIPUL LECŢIEI: Însuşire de noi cunoştinţe
DATA: 20.05.2021
DURATA: 50 minute;

 COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

 1. Receptarea mesajului oral în diverse situaţii de comunicare.
 2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată.
 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse .
 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

 COMPETENŢE SPECIFICE
 1.1 Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte
 1.2 Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
 1.3. Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog
  2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
 2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic
 2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
 3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii
 3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate

 CONCEPTE OPERAȚIONALE:
Pe parcursul activităţii, elevii vor putea:
a). Cognitive:
 să identifice esenţa comicului operei
 să definească comicul
 să identifice situaţiile care stârnesc râsul
 să exemplifice sursele comicului în textul suport
 să sesizeze intenţia moralizatoare a autorului, cu scopul îndreptării greşelilor;
b) Psihomotorii:
 să participe cu interes la actul comunicării;
 să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de substanţa morală a textului.

c) Afective:
 să dovedească receptivitate față de exerciții primite, implicându-se emoțional în atmosferă și în rezolvarea acestora;
 să manifeste spirit de colegialitate și cooperare

STRATEGII DIDACTICE:

 METODE: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu, fişele de lectură, lectura selectivă, brainstorming, metoda ciorchinelui

 FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII: activitate frontală, activitate individuala

 RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele însuşite anterior.

 MATERIAL DIDACTIC: manual, fişa de lucru.

 BIBLIOGRAFIE:
 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
 Pamfil, Alina, Limba şi literatura română- Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003;
 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Universităţii, Bucureşti, 2001;
 Şindrilaru, Florin, Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003;
 Caragiale, I.L. - Momente şi schiţe, Editura Litera, Bucureşti, 2010
 Fanache, Vasile - Caragiale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Activitatea elevilor Strategii didactice

Momente Comp. Conţinutul lecţiei Forme de Resurse Resurse Obs.
c.s. spec. org. a materiale procedurale
învăţării
Catalogul
Moment Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă Frontal Caietele Conversaţia
organizatoric conversaţie. elevilor
2’
Se dă citire unui citat aparţinând marelui
dramaturg:
,,Eu nu scriu decât despre viaţa noastră şi -identifică interesul
pentru viaţa noastră, căci alta nu cunosc şi nici scriitorului în
1.1. nu mă interesează” (Scrisori- I.L.Caragiale) societatea
Evocare 1.2. Se cere elevilor să interpreteze această contemporană
1.3. afirmaţie.
20’ 2.2. După identificarea interesului scriitorului în
societatea contemporană, profesorul cere Frontal Caietele Conversaţie
elevilor să evidenţieze modul în care este elevilor
prezentată societatea, având în vedere şi
afirmaţia de la ex. 1 (jos) / pg. 58 din manual:
,,In Momente şi schiţe, Caragiale ne -vorbesc despre
propune o viziune realistă asupra lumii, ironică prezentarea realistă a
de cele mai multe ori, asociată însă cu elemente societăţii
 de modernitate precum cele care imaginează -sesizează contrastul
lumea ca un imens carnaval, o lume a măştilor, esenţă-aparentă, dintre
inautentică. Este vorba despre o reprezentare a ceea ce vor personajele
societăţii româneşti citadine de la sfârşitul să pară şi ceea ce sunt.
veacului, cu aspect de mahala”.
Profesorul întreabă care sunt motivele pentru
care familia Georgescu la Sinaia. - pentru se înscria în
mondenităţile timpului
, toată ,,lumea bună”
Oare face parte acestă familie din lumea bună făcând acest lucru
având în vedere ceea ce s-a dicutat în orele -elevii răspund
anterioare sau ceea ce se precizează la ex 1 argumentând ideile
(sus)/ 58 din manual?
Putem vorbi in acest caz de un contrast esenţă- Frontal Brainstorming
aparenţă? -elevii răspund
Profesorul evidenţiază acest contrast ca fiind
modalitatea specifică a lui Caragiale în
realizarea comicului.
Ulterior, se scrie titlul pe tablă şi se anunţă
obiectivele: Viziunea artistică. Comicul: -notează titlul în caiete Frontal
contrastul esenţă-aparenţă

Prin conversaţie euristică, se încearcă definirea

concepului ,,comic” = o categorie estetică din
2.2. care fac parte acţiuni, situaţii, replici, tipuri -notează în caiete Tabla Conversaţie
Realizarea
2.4. umane, moravuri care stârnesc râsul cititorului Caietele euristică
sensului sau al spectatorului prin discrepanţa dintre elevilor
esenţă şi aparenţă.
20’
Se enumeră tipurile de comic. Frontal
1. comicul de situație
-are la bază tehnica ,,qui-pro-quo-ului” = Caietele Explicaţia
încurcătura, fatalitatea, confuzia de personaje, elevilor
de adrese, stări de tensiune goală, ,,acel
viceversa caragialesc prin care o imagine
 iniţială se transformă în opusul ei” (V. Fanache)
2. comicul de nume
3. comicul de limbaj
4. comicul de caractere – tipologii,
personaje dominate de o trăsătură dominantă
5. comicul de moravuri (obiceiuri,
deprinderi)
-rezolvă sarcina de Individual Fişele de
Elevii primesc câte o fişă de lucru în care să lucru şi îşi expun ideile lucru
identifice diferitele surse ale comicului. (Anexa -completează Frontal Metoda
1) ciorchinele ciorchinelui
Pe baza informaţiilor oferite de elevi, se
sintetizează ideile. (Anexa 2)
Care credeţi că a fost intenţia scriitorului, având
-stârnind hohote Conversaţia
Reflecţie 1.2. în vedere şi următoarea cugetare ,,ridendo puternice şi profunde, Frontal Tabla
5’ castigat mores” (râsul îndreaptă moravurile)? intenţia scriitorului a
fost de a contribui, prin Caietele
râs, la îndreptarea elevilor
moravurilor şi-a
trăsăturilor negative ale
societăţii. Deci, intenţia
sa este una
moralizatoare,
educativă.
Tema 3.2. Redactează un text argumentativ în care să iţi -îşi notează tema Frontal Caietele
pentru acasă 3.3. exprimi opinia despre contrastul esenţă- elevilor
3’ aparenţă având în vedere textul studiat şi
moravurile societăţii actuale.
 SCHIŢA LECTIEI

Viziunea artistică. Comicul: contrastul esenţă-aparenţă

COMIC = o categorie estetică din care fac parte acţiuni, situaţii, replici, tipuri umane, moravuri care stârnesc râsul cititorului sau al spectatorului prin
discrepanţa dintre esenţă şi aparenţă.

Tipurile de comic sunt:

1. comicul de situație -are la bază tehnica ,,qui-pro-quo-ului” = încurcătura, fatalitatea, confuzia de personaje, de adrese, stări de tensiune goală, ,,acel
viceversa caragialesc prin care o imagine iniţială se transformă în opusul ei” (V. Fanache)
2. comicul de nume
3. comicul de limbaj
4. comicul de caractere – tipologii, personaje dominate de o trăsătură dominantă
5. comicul de moravuri (obiceiuri, deprinderi)

,,Ridendo castigat mores” - stârnind hohote puternice şi profunde, intenţia scriitorului a fost de a contribui, prin râs, la îndreptarea moravurilor şi-a
trăsăturilor negative ale societăţii. Deci, intenţia sa este una moralizatoare, educativă.
ANEXA 1 Fişa 1

1. Citiţi fragmentele de mai jos şi identificaţi tipul de comic şi sursele acestuia.

,,De douăzeci și cinci minute, familia Georgescu stă în salon de clasa-ntâi, și gramamà nu mai sosește.
Ceasornicul arată două și jumătate… Madam’ Georgescu începe să devie impacientă. Trei fără douăzeci și
cinci… Mai sunt douăzeci de minute; la casă se dau bilete, și cocoana Anica nu mai vine. D. Georgescu
începe a bănui că n-are să trebuiască a mai lua patru bilete, poate că trei or s-ajungă, și pornește din salonul
de așteptare să meargă la ghișet. Dar în ușă-ntâlnește piept în piept pe gramamà, care nu mai poate de
gâfâială.”

,,Familia Georgescu știe perfect ce are să facă pas cu pas și minută cu minută.”

,,Puiului i-e foame. D. Georgescu lasă pe madam’ Georgescu pe o bancă în aleea principală, unde e toiul
promenadei de lume bună, și pleacă cu puiul la gramamà. Fatalitate! La otel Mazăre, i se spune că n-a fost
odaie goală și că a trimes-o pe jupâneasa la otel Manolescu, devale. D. Georgescu coboară cu bravul ofițeraș
de vânători, care este foarte obosit și flămând. La Manolescu, iar fatalitate! n-a fost odaie goală, și a trimis-o
pe jupâneasa la otel Voinea, în Izvor. D. Georgescu suie cu bravul ofițeraș, după ce i-a cumpărat o franzelă
și i-a dat să bea apă. Trecând spre Izvor, se abate prin parc să spuie lui madam’ Georgescu, nu cumva să-și
piarză răbdarea așteptându-l… Fatalitate! Madam’ Georgescu lipsește de pe bancă. D. Georgescu lasă un
moment pe puiul, care nu mai poate umbla, să se odihnească pe bancă, face câțiva pași în sus, apoi în jos, să
găsească pe madam’ Georgescu. Madam’ Georgescu, nicăieri! Se-ntoarce să ia pe puiul, să-l ducă la Voinea
și să se-ntoarcă apoi în parc, unde trebuie până-n fine să găsească pe madam’ Georgescu. Fatalitate! Puiul
lipsește.”

,,Este cocoana Anica, mamița lui madam’ Georgescu.

– Cocoană! strigă ginerele, sărind drept în picioare… Unde umblați, cocoană?
– Bravos! tot dumneatale-ntrebi…
– Firește că eu, dacă nu știu… De cinci ceasuri de când umblu după dv.
– După noi !… Ce spui, frate?… Dar la Oppler nu puteai să vii?… A nemerit orbul Brăila… și d-ta…
– La Oppler te-am trimes eu pe d-ta? strigă d. Georgescu scos din pepene… La Oppler? Dracul era să știe că
dv. sunteți la Oppler… Eu v-am căutat la Mazăre, la Manolescu, la Voinea, în parc…
– La Voinea?… Nu mi-a zis Mița că ne-a găsit loc la Vasileasca?…
– Când ți-a zis Mița că ți-a găsit loc la Vasileasca?
– Când ne-am întâlnitără pe bulivar…
– Când v-ați întâlnitără pe bulivar ?
– Când mergeam la Voinea… ne-am întâlnitără, că nu l-am găsit…
– Pe cine ?
– Pe Voinea. Fincă ne-am întâlnitără cu Măndica.
– Care Măndica? zbiară d. Georgescu.
– Vasileasca, omule! și cu Mița…
– Ei! și unde e acuma Mița?
– Nu ți-am spus?
– Când mi-ai spus?
– Mialache! ești nebun? Nu ți-am spus că te așteaptă la Oppler cu Vasileasca și cu fratele Vasileaschii,
locotenent Mișu de la itidență?
– Dar puiul?
– L-am culcat.
– Unde?
– Nu ți-am spus?
– Cucoană! ești nebună? când mi-ai spus?
– Nu ți-am spus că am tras la Măndica.
– Ei?!”
 Fişa 2

1. Citiţi fragmentele de mai jos şi identificaţi tipul de comic şi sursele acestuia.

,,Însă, de mult madam’ Georgescu a promis „puiului“ să-l ducă odată și pe el la Sinaia; prin urmare, trebuie
să-l ia și pe puiul; dar puiul nu merge nicăieri fără „gramamà“; prin urmare, și pe gramamà trebuie s-o ia.”

,,– Cocoană! încă n-ai plecat?”

,,– Uf! nu mai poci!”

,,D. Georgescu dă din cap și se mulțumește să zică numa:
– Hâhî !”
,,– I-ai dat ceva parale?”

,,La otel Mazăre, i se spune că n-a fost odaie goală…”

,,S-a dusără la Vasileasca acasă”.

,,– Când v-ați întâlnitără pe bulivar?”

,,Fincă ne-am întâlnitără cu Măndica.”

,,Iar cocoana Anica, cum s-a-ntâlnitără cu madam’ Vasilescu și cu toată compania și cu locotenent Mișu,
care e mucalit al dracului „și cântă teribel!”

,,– O să te căiești, Mialache!”

,,Ah! mamițo! menuetul lui Pederaski…, mă-nnebunesc!”

 Fişa 3

1. Consideraţi că numele are vreun rol în creionarea personalităţii personajelor în opera lui
I.L.Caragiale?

2. Explicaţi semnificaţia numelui personajului Miţa şi al numelui de familie Georgescu pornind de la

următorul citat:

,, Numele "Veta", "Ziţa", "Miţa", "Didina" nu au nimic comic, naţional sau acustic, dar au comicul
categoriei sociale — aceste nume fiind mai mult nume de mahala1 […] Acest nume, împreună cu
Diaconescu, Protopopescu, Iconomescu (feciori de diaconi şi preoţi de diferite grade; mulţimea
lor constată faptul real că, la începutul "ridicării noroadelor", mai ales preoţii, mai înstăriţi şi deja
diferenţiaţi de norod, puteau furniza fii cu oarecare învăţătură de carte, ca să ocupe funcţiile create de
formele noi -deocamdată funcţiile mici), aşadar, aceste nume vor mişuna, mai târziu, în Momente. Aproape
nici nu-i va chema altfel, decât atunci când autorul îi va numi cu numele de botez, şi atunci se vor numi
Lache, Mache, Tache, Mitică etc.

Dar cum aceste nume, pe lângă evocarea extracţiei populare, sunt, prin frecvenţa lor, aproape nume
comune, Caragiale a mai intenţionat să evoce şi lipsa de individualitate a acestor personaje, caracterul lor de
gloată, o ceară amorfă, pe care formele noi şi urmările lor au lăsat aceeaşi pecete — urâtă, după sentimentul
lui Caragiale.

E natural ca pentru el toate aceste nume să aibă ceva comic. Comicul lor vine din cauză că ele îi evocă
mahalaua. Dar sunt comice şi prin frecvenţa lor, prin faptul că au ajuns ca nişte nume comune. Frecvenţa,
uniformitatea aceasta e "du mécanique plaqué sur du vivant".

Şi-n adevăr, acei pe care el îi numeşte Popeşti şi Machi în Momente n-au individualitate. Marele creator
de oameni Caragiale n-a creat în Machi şi Popeşti individualităţi, pentru că, după el, n-au individualitate nici
în viaţa reală. Formele noi i-au redus la unitate, i-au făcut la fel ridicoli. Comicul fiecăruia e comicul întregii
categorii.”

(Garabet Ibrăileanu – Numele proprii în opera lui Caragiale)

3. Care este tipul de comic ilustrat?

ANEXA 2 Tipurile de comic

Comicul de situaţii Comicul de limbaj

Sursele
comicului

Comicul de caracter

Comicul de nume Comicul de moravuri