PROIECT DIDACTIC

Data: 22-11-2018
Unitatea de învăţământ : Liceul Tehnologic “Spiru Haret” Târgovişte
Clasa: a XI-a A
Profil: Servicii
Profesor: Bucura Elena Cristina
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Perioada modernă a. Secolul al XIX – începutul secolului al XX –lea
Titlul lecţiei: Forme hibride ale civilizaţiei româneşti de la mijlocul secolului al XIX- lea Text
suport: -„Chiriţa în provinţie” de Vasile Alecsandri - sursele comicului
Tipul lecţiei: predare-învăţare-evaluare
Competente generale:
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.2. Compararea viziunii despre lume, despre Viziune despre lume, teme şi motive,
condiţia umană sau despre artă reflectate în texte concepţii despre artă
literare, nonliterare sau în alte arte

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre context istoric, social-politic,

opera literară studiată şi contextual cultural în care evenimenţial;
a apărut aceasta
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente Interpretări şi judecăţi de valoare exprimate
diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii în critica şi în istoria literară

Competenţe derivate :

C1- identificarea surselor comicului (corelare cu c.s. 4.2.);

C2 - prezentarea modului de realizare a comicului (comicul de situatie, de moravuri, comicul de
limbaj, comicul de nume); (corelare cu c.s. 2.2. şi cu c.s. 3.1.);
C3 - recunoaşterea trăsăturilor comediei în textul-suport ales (corelare cu c.s. 2.2.);
C4 - argumentarea apartenenței textului suport la comedie (corelare cu c.s.4.2.).

Activităţi de învăţare:

A1: activitate de identificare a surselor comicului în textul suport ; (C.d. 1)

A2: activitate de prezentare a modului de realizare a comicului (comicul de situatie, de caracter,
de moravuri, comicul de limbaj, comicul de nume); (C.d.2)
A3: activitate de identificare a trăsăturilor comediei în textul-suport; (C.d. 3)
A4: exerciţii de argumentare privind apartenența textului la comedie. (C.d.4)
Strategia didactică:

Metode şi procedee: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, exerciţiul, învăţarea prin

descoperire, explicaţia, problematizarea, metoda ciorchinelui.
Forme de organizare a activităţii didactice: activitate frontală, pe grupe, individuală,
în perechi;
Metode şi tehnici de evaluare: observarea curentă, aprecierea verbală, interevaluarea,
chestionarea orală, metoda “Bingo”, metoda “A, B, C”, eseul de 5`;

Resurse:
a. umane: 26 de elevi ai clasei a XI-a A;
b. capacitate de învăţare: grup omogen, ritmuri apropiate de învăţare;
c. materiale / mijloace de învăţământ: Manualul pentru clasa a XI-a, Editura Art,
fişe de lucru, markere, videoproiector, calculator;
d. de timp: 50 de minute.

Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

Bibliografie :
 COSTACHE Adrian, IONIŢĂ Florin , M.N. LASCĂR, SĂVOIU Adrian, 2004, Limba şi
literatura română – Manual pentru clasa a XI-a , Bucureşti: ART;
 CRĂCIUN, Corneliu, 2007, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi
liceu, Deva: EMIA.
 ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative,
ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi: Polirom.
 PAMFIL ALINA, Didactica literaturii, Reorientări, 2016, București, Editura Art
 PĂUN Emil, POTOLEA Dan (coord.),2002, Pedagogie, Iasi: Polirom.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU
CURRICULUM, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, liceu, Bucureşti: ARAMIS PRINT
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

CREAREA SITUAȚIILOR DE ÎNVĂȚARE STRATEGII DIDACTICE METODE /

SECVENȚELE
INSTRUMEN
INSTRUIRII /
TE DE
DURATA Metode / Mijloace de Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor EVALUARE
Procedee învăţământ organizare
* Salutul; * Elevii se pregătesc
1. Moment * Prezentarea invitaţilor; pentru începerea orei
organizatoric * Notarea absenţelor; de limba şi literatura
1’ * Asigurarea climatului optim română.
pentru desfăşurarea activităţii.
* Cadrul didactic adresează o
serie de întrebări elevilor pen- *Răspund la întrebări-
tru a actualiza ideile – ancoră: le adresate de profesor.
tema comediei, structura, subi-
ectul, personajele. Caietele elevilor Activitate
Conversaţia
*Profesorul integrează în acest frontală Aprecierea
2. Actualizarea euristică
moment al lecţiei tema pentru verbală
cunoştinţelor an-
acasă, solicitând elevilor să o
terior însuşite prezinte. (Comentaţi în aproxi-
4’ mativ 15 rânduri citatul: *Un elev prezintă tema
“Chiriţa e o cochetă bătrână pe care a avut-o de
şi totodată o bună mamă, o efectuat. Tema pentru
burgheză cu dor de parvenire, acasă
dar şi o inteligenţă deschisă
pentru ideea de progres, o
bonjuristă.” (G. Călinescu)

* Propune elevilor să vizione- * Elevii urmăresc Laptop Activitate

3. Captarea aten- ze un fragment din comedie şi materialul şi răspund Conversaţia videoproiector frontală Aprecierea
ţiei şi asigurarea să precizeze ce anume le-a euristică
cerinţei verbală
climatului afectiv stârnit râsul, ce i-a amuzat cel
5’ mai mult.

4. Anunţarea ti- * Anunţă titlul lecţiei.

 * Notează pe tablă data şi titlul Activitate Observarea
lecţiei: Forme hibride ale civi- *Elevii ascultă şi no- Expunerea Caietele elevilor frontală curentă
lizaţiei româneşti de la mijlo- tează titlul lecţiei în
cul secolului al XIX- lea - caiete.
tlului lecţiei şi a
„Chiriţa în provinţie” de Va-
competenţelor sile Alecsandri - sursele
1’ comicului
* Prezintă competenţele deri-
vate, într-o formă accesibilă
elevilor.
5. Prezentarea
sarcinilor de * Pentru început se discută Observarea
învăţare/ despre contextul în care a apă- * Ascultă indicațiile curentă
dezvoltare a rut opera, care a fost intenţia date de cadrul didactic.
scriitorului când a creionat ac- Conversaţia Secvenţa de film Activitate
competentelor
ţiunea şi personajele. *Elevii precizează care euristică frontală
20’
sunt sursele comicului
A1* Profesorul solicită elevi-
în fragmentul vizionat
lor să precizeze care sunt sur-
sele comicului identificate în
fragmentul prezentat din co- Aprecierea
media studiată Caietul elevului verbală
*Elevii vor completa
* Profesorul va nota pe tablă Metoda
pe fişele primite infor-
sub formă de ciorchine ce este ciorchinelui
maţiile identificate în
comicul, care sunt sursele
texte.
comicului în textul suport ales

A2* Profesorul distribuie fie-

cărei grupe (4 grupe), fişele de *Elevii primesc fişele
lucru, în care elevii au de fişe de lucru
cu sarcinile didactice, Lucrul pe grupe
rezolvat exerciţii privind
lucrând în grupe. Activitate pe
modul de realizare a comicu-
grupe Observarea
lui. Li se precizează timpul
Elevii rezolvă sarcinile curentă
alocat rezolvării sarcinii din
fişă. (Anexa 1) primite.

* Monitorizează permanent *Elevii oferă rezulta- Învăţarea prin

activitatea fiecărei grupe de
elevi, îi îndrumă pentru a se
asigura că s-au transmis corect
informaţiile.
tele lucrului pe grupe descoperire
*Elevii aduc eventuale
completări soluțiilor
propuse.
 A3*Solicită elevilor să identi-
fice trăsăturile comediei în
textul suport Activitate
*Răspund la întrebări- Conversaţia frontală
* Profesorul face eventuale le adresate de profesor. euristică Fişe de lucru Aprecierea
completări şi revizuiri. verbală

A4 * Propune elevilor să reali-

zeze, lucrând în perechi, o * Elevii redactează
6. Obținerea scurtă argumentare, de 4-6 texte, de 4 - 6 rânduri, Interevaluarea
performanţei şi argumentând încadra- Exerciţiul Caietele elevilor eseul de 5’
rânduri, privind încadrarea
rea textului la come- Activitate în
asigurarea textului studiat la specia litera-
die. perechi
feedbackului ră a comediei *Elevii solicitaţi citesc
7’ *Solicită doi-trei elevi să ci- textele create, ceilalţi
tească opiniile formulate. ascultă.

7. Integrarea
evaluării de tip * Propune elevilor să rezolve * Elevii rezolvă ce- “Bingo“ Fişe de lucru Activitate Aprecierea
formativ lucrând individual jocul rinţa individuală verbală
7’ Bingo. Acesta vizează tipurile
se comic studiate. (Anexa 2)
* Comunică elevilor tema pen-
tru acasă(la alegere): * Notează tema pentru
Tema 1: Realizează un dialog acasă. Explicaţia Activitate
cu personajul preferat din co- frontală
8. Intensificarea medie folosind unul dintre
procesului de tipurile de comic învăţate.
retenţie şi Tema 2. Scrie un eseu argu-
transfer mentativ, de 25-30 de rânduri,
în care să-ţi susţii opinia cu
2’ privire la întrebarea: Cucoana
Chiriţa rămâne doar un tip
caracteristic vremii sale sau
este un personaj (încă) actual?

9. Evaluarea * Elevii formulează

activităţii *Solicită elevilor să aprecieri cu privire la
didactice completeze spațiile punctate: desfăşurarea activităţii Conversaţia Activitate Aprecierea
3’ (Anexa 2) didactice. metoda frontală verbală
“A,B,C“
Am aflat că...........................
Bine este că..........................
Cred că lecția a fost............

*Apreciază global şi individual

aportul elevilor la lecţie.
* Notează elevii cu participare
semnificativă la activitate.
 Anexa 1

FIŞĂ DE LUCRU PE GRUPE

GRUPA I

CHIRIŢA, GULIŢĂ, ŞARL , SAFTA , ION

(Ion vine alergând dintre culisele din dreapta. Ceilalţi ies din casă şi se cobor din cerdac.)
GULIŢĂ: Cine mă cheamă?... neneaca!
SAFTA: Ce este?... Ce este?
ŞARL: Qui diable?... Ah! madame!...
ION: Aud, cucoană... Iaca, ia...
CHIRIŢA: Da veniţi azi de mă coborâţi de pe cal... Ce, Doamne, iartă-mă!... aţi adormit cu toţii?
(Ion se pune dinaintea calului şi-l apucă de zăbale ca să-l ţie. Ceilalţi se adună împrejurul Chiriţei.)
GULIŢĂ: Ba nu, neneacă... dar învăţam Telemac cu monsiu dascălul.
SAFTA: Şi eu făceam dulceţi în cămară, cumnăţîcă.
ION: Şi eu...
CHIRIŢA: Taci din gură... că eşti încă cu ochii plini de somn...Ţine calu...
ŞARL (apropiindu-se de Chiriţa): Madam cocona... sari în braţi a me.
CHIRIŢA (cochetând): În braţele d-tale, monsiu Şarlă?... Eşti foarte galant... însă mă tem...
ŞARL: O! non te tem... că sunt vurtos.
CHIRIŢA: Nu de-aceea... că şi eu îs uşurică ca o pană; dar apoi...să sar în braţele unui cavaler... nu
ştiu de se cuvine?...
ŞARL: Dacă non vre la mine, sari la Ion... (În parte.) J’aime mieux ça.
CHIRIŢA: Ei, dacă vroieşti numaidecât, monsiu Şarlă... aţine-te că sar.
ŞARL: No... poftim... une, deux, trois.
CHIRIŢA (sărind): Hup.
ŞARL (în parte): Cristi! uşuric ca un pan... merci.
CHIRIŢA: Uf! Doamne! că mare cald îi!... Hai sub copaci, cumnăţico. (Merge în boschet.)
SAFTA (urmând pe Chiriţa): D-apoi şi d-ta, soro, ai minte s-alergi călare în luna lui iuli? îi păţi ceva
într-o zi.
CHIRIŢA: Ce să fac, soro, dacă-i moda... şi dacă-mi place...
CHIRIŢA: Hei!... când ar da Dumnezeu să mi se împlinească gândul.
SAFTA: Ce gând, soro?
CHIRIŢA: Ah! cumnăţică, să mă fac isprăvniceasă!... alta nu doresc pe lume!...

1. Identificaţi comicul de situaţie din fragmentul dat.

2. Precizaţi ce elemente de modernitate imită Chiriţa.
 FIŞĂ DE LUCRU PE GRUPE
GRUPA II

SCENA V
Cei dinainte, ION (venind din casă şi aducând răvaşul acoperit sub şervet şi sub talger)
ION: Cucoană... iaca răvaşul de modă.
CHIRIŢA: Adă-l încoace... (Căutând în talger) Unde-i, că nu-l văd în talger?...
ION: Cred şi eu dacă-i de desubt.
CHIRIŢA (ridicând talgerul):Dedesubt?..Aşa te-am învăţat eu?..Nu-i nici sub talger?..Ce-ai făcut
răvaşu, tontule?
ION: Dec!... se face că nu ştie... îi sub şervet... ca de modă... Nu mi-ai spus?...
CHIRIŢA: Sub şervet?... (Azvârle şervetul şi găseşte răvaşul în palma lui Ion.) Bată-te cucu,
mangositule... (Ia răvaşul.)
CHIRIŢA: Ian să videm. (Citeşte adresa răvaşului:) “Isprăvnicia ţinutului către preaiubita mea soţie,
Chiriţa Bârzoi.”
CHIRIŢA: Să vedem... (Citeşte:) “Cu frăţească mă închin şi te sărut dulce, iubită Chiriţo. În sfârşit, cu
mila lui Dumnezeu, m-am isprăvnicit!... Scoală-te îndată şi vină în târg cu toată gospodăria şi cu tot
neamul... dintre care nu uita a-mi aduce curcanul cel bătrân. Al d-tale ca un soţ, Grigori Bârzoi”
CHIRIŢA: Iată-mă-s isprăvniceasă!... Cumnăţică, Guliţă, monsiu Şarlă, Ioane... îs isprăvniceasă!
CHIRIŢA (jucând singură de bucurie): Tra, la, la, la, la... sunt isprăvniceasă... Cumnăţică, vină să te
sărut. (Sărută pe Safta.) Guliţă, vină şi tu să te sărut. (Sărută pe Guliţă.) Monsiu Şarlă, vină şi d-ta să
te... (Coboară ochii ruşinată.)
ŞARL: S’il vous plaît?
CHIRIŢA: Pardon... Ioane, Ioane...
ŞARL (în parte): Comment?... Ion aussi?...
CHIRIŢA: Dar... destul am mocnit la ţară... M-am isprăvnicit? să-mi fie de bine... Ioane... trimis-o
boieriu vro ceată de jăndari ca să meargă pe lângă obloane?
ION: A trimis o ceată întreagă: doi slujitori.
CHIRIŢA: Numai?... Spune-le să se gătească... Hai... cară-te...
CHIRIŢA: Isprăvniceasă!... De-acum să vedeţi bontonuri şi tinichele...am să-i durez ş-un voiaj la
Paris.
SAFTA: Tocmai pe-acolo?... în ţara nemţească?...
GULIŢĂ: Să mă iei şi pe mine, neneacă.
CHIRIŢA: Te-oi lua, puiule... şi pe monsiu Şarlă... şi pe Luluţa...Parcă văd pe pasport: baroana
Chiriţa!...am să mă dau şi eu de baroană, cum oi trece graniţa... să spariu nemţii!...

1. Identificaţi comicul de nume din fragmentul dat.

2. Precizaţi relaţia dintre Chiriţa şi celelalte personaje, având în vedere modul de
adresare al acestora.
 FIŞĂ DE LUCRU PE GRUPE
GRUPA III

CHIRIŢA (aprinzându-şi o ţigară groasă): Merci... Voulez-vous aussi boire une cigarre?
ŞARL (în parte): Aie... aie... elle va recommencer ses traductions libres...
CHIRIŢA: Ils sont de minune... cigarres de Halvanne...
ŞARL (luând o ţigară): Merci, madame.
GULITA: ţigare de halva?... neneaca, dă-mi şi mie o ţigară.
CHIRIŢA: Auzi?... atâta ar mai trebui... cuconaşi nu trag ţigări.
GULITA: Ei... mata de ce tragi dacă eşti cucoană
CHIRIŢA:Tacă-ţi gura, plodule... Monsiu Şarlă... ian dites-moi je vous prie: est-ce que vous ètes...
mulţămit de Guliţă?
ŞARL: Comme ça, comme ça... mulţumit et pas trop.
CHIRIŢA:C’est qu’il est très... zburdatic... mais avec le temps je sui sure qu’il deviendra un tambour
d’ instruction
ŞARL (cu mirare): Tambour?...
CHIRIŢA: Oui... adică, dobă de carte... tambour... nous disons comme ça en moldave.
ŞARL (în parte): Ah bon!... la voilà lancée.
ŞARL: C’est convenu... en moldave... Vous parlez comme un livre.
CHIRIŢA: Merci... j’ai apprendé toute seulette le français... pre legea mea.
ŞARL: Est-se possible!... C’est extraordinaire... Hé bien, votre fils vous ressemble... il a une facilité!
dans quelques années il parlera aussi bien que vous.
CHIRIŢA: Quel bonheur! Gugulea nineacăi... Auzi ce spune monsiu Sarla... zice că ai să vorbeşti
frantuzeşte ca apa...
CHIRIŢA: Da ian să-i fac eu un examen... Guliţă, spune nineacăi, cum se cheamă franţuzeşte
furculiţa?
GULIŢĂ: Furculision.
CHIRIŢA: Frumos... dar friptura?
GULIŢĂ: Fripturision.
CHIRIŢA: Prea frumos... dar învârtita?
GULIŢĂ: Învârtision.
CHIRIŢA: Bravo... Guliţă... bravo, Guliţă... (Îl sărută.)
ŞARL (în parte): Gogomanition, va!...

1. Identificaţi comicul de limbaj din fragmentul dat.

2. Precizaţi ce elemente de modernitate imită Chiriţa.
 FIŞĂ DE LUCRU PE GRUPE
GRUPA IV

BÂRZOI (intrând): Ardă-le focu straie nemţeşti, că-mi vin de hac!

CHIRIŢA: Da bine, frate, încă nu te-ai mai dus la canţelerie?
BÂRZOI: Apoi dă!... de când m-ai scos din minte ca să mă schimoseşti în starie strâmte, pun câte două
ceasuri până mă-mbrac...şi ian priveşte ce seamăn... cu bumbii işti mari?... Parcă-s un negustor de
farfurii.
CHIRIŢA: Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine aşa, decât cu anteriu şi cu giubeaua...
încalte mai sameni a ispravnic...dar înainte parcă erai un lăutar din tarafu lui Barbu... ştii? cel cu naiu.
ION (trecând): Patru.
CHIRIŢA(mânioasă): Ce face?
BÂRZOI (văzând căpăţânile): Ce-s aieste, Ioane?
ION: Peşcheşu jidovilor celor cu pricina... zece căpăţâni.
BÂRZOI (Chiriţei): Socot că nu te-ai mai jălui că n-ai zahar...Hai, apucă-te de dulceţi.
CHIRIŢA: Eu? să fac dulceţi?... Ai nebunit?
BÂRZOI: D-apoi cine?... eu?
CHIRIŢA: Facă cumnăţica Safta, soră-ta... da eu ştiu că nu mi-oi pârli faţa la foc.
BÂRZOI: Ce faţă?... ce faţă?... Da pân-acum, mă rog, cum ţi-ai pârlit-o ca toate celelalte gospodine
din târg?
CHIRIŢA: Pân-acu nu eram isprăvniceasă... de asta... înţelesum-ai?
BÂRZOI: Ard-o focu isprăvnicie!... că mare belea-i pe capul meu!...
CHIRIŢA: Ce te-o apucat azi?
BÂRZOI: Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicseşte să caute de gospodărie... să facă cozonaci,
pască, păstrămuri, dulceţi…ca la casa omului... sau măcar să-mi facă la masă vro plachie, vro musaca,
vro ciulama...bucate creştineşti...sănătoase şi uşoare...unde!...şede toată ziua la tualetă, şi din bulionuri,
din garniture nemţeşti nu mă slăbeşte...auzi?...
CHIRIŢA: Iar o început litopisiţu!
BÂRZOI: Ş-apoi şi alt păcat...a luat obicei să aducă la sfârşitul mesei păhăruţe verzi cu apă caldă...
cică aşa-i moda la Ieşi... de-şi spală gura unii dinaintea altora...
CHIRIŢA(publicului, arătând pe Bârzoi cu dispreţ): Priviţi-l, mă rog!
BÂRZOI: Şi când ar fi numai atâta... d-apoi de-acole... cheltuieli, nu şagă... pe mobili nouă... pe trăsuri
de cele cu fundu la pământ... pe straie cu fir la slugi... pe lampe de cele cu apă... pe fleacuri... capele...
rochii cu jiletce... cuşme jidoveşti de ascuns mâinile iarna...

1. Identificaţi comicul de moravuri şi de caracter din fragmentul dat.

2. Precizaţi în ce constă contradicţia dintre Chiriţa şi Bârzoi.
 Anexa 2

BINGO

Completează casetele din tabelul de mai jos cu tipurile de comic învăţate. Cine termină
primul de completat casetele strigă: BINGO.

Chiriţa şi soţul ei prezintă

Principalul tip de comic în
caracterizarea personajului
Chiriţa este ………………….
…………………
două tendinţe contrare:
cea inovatoare şi cea con-
servatoare. Aceasta sur-
prinde comicul de
…………………………..
Prin comicul de ………….…
……... dramaturgul prezintă
contrastul dintre aparenţă şi
esenţă.

Amestecul de cuvinte Ion vinde curcanul de 57 de

Comicul de …………………. moldoveneşti cu cele ori, acest lucru marcând
este prezent în folosirea dimi- franţuzeşti marchează co- comicul de…………………
nutivului micul de …………………
 Anexa 3

EVALUAREA LECŢIEI

Am aflat că.................................................................................................................................

Bine este că................................................................................................................................

Cred că lecția a fost...................................................................................................................

 OGLINDA TABLEI
FORME HIBRIDE ALE CIVILIZAŢIEI ROMÂNEŞTI DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX- LEA
TEXT SUPORT: -„CHIRIŢA ÎN PROVINŢIE”
DE VASILE ALECSANDRI
SURSELE COMICULUI

Deghizarea
vorbele unor personaje
lui Leonaş
comic de limbaj într-o franceză inventată
de ele
comic de situaţie „furculission”,lingurission
”

Comicul  este o categorie

estetică care constă în acţiuni,
situaţii, replici, personaje care
comic de nume provoacă râsul.
comic de moravuri

Guliță sugerează,
prin sufixul diminu-
tival, retardul
comic de caracter
Contrastul dintre
aparenţă şi esenţă

Chiriţa şi Bârzoi – două

tendinţe contrare: una ino-
vatoare şi una
conservatoare