PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic „George Pop de Băsești” Baia Mare

Clasa: a IX-a

Data: 10.01.2022

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Unitatea de învățare: Familia

Subiectul lecției: Amintiri din copilărie de Ion Creangă: temă, perspectivă narativă, încadrare în gen și specie, încadrare în curent,
structură, conținut

Tipul lecției: de predare

Durata lecției: 50 minute

Profesor: Pop Otilia Helga

Competențe generale:

1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare.

2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea mesajelor, în receptarea diferitelor texte literare și
nonliterare.

1
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.

Competențe specifice:

1.1 utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;

1.2 identificarea elementelor specifice din structura unor tipare textuale studiate;

1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate;

1.5 utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale și scrise în diverse situații de comunicare;

2.1 aplicarea unor tehnici vizând înțelegerea textelor literare și nonliterare;

2.2 identificarea temei textelor propuse pentru studiu;

2.4 analiza componentelor structurale și expresive ale textelor literare studiate și discutarea rolului acestora în tratarea temelor;

2.5 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate;

Obiective operaționale:

a) cognitive:

La sfârșitul orei, elevii vor putea să:

O.1-să enunțe tema textului literar Amintiri din copilărie;

O.2-să identifice perspectiva narativă în textul literar studiat ;

O.3 –să încadreze textul literar studiat în tiparul textual și specia literară;

O.4 –să încadreze textul literar studiat în curentul literar potrivit;

2
O.5 –să enumere trăsăturile curentului literar realism ;

O.6 –să precizeze structura narațiunii Amintiri din copilărie ;

O.7 –să identifice pasaje sugestive din partea a II-a care susțin tema.

b) afective :

O.6- să aprecieze noile informații, integrându-le în propriul sistem de valori ;

O. 7 - să manifeste spirit de inițiativă și de echipă în cadrul orei;

O.8 –șă își formeze deprinderi de exprimare corectă și fluentă.

c) psihomotorii:

O 9: să se orienteze corect în spațiul de lucru după cerințele formulate;

O 10: să utilizeze corect mijloacele de învățământ.

A. METODOLOGIA

a) Strategia didactică: inductivă

a) Metode și procedee: conversația, explicația, învățarea prin descoperire, observarea sistematică, analiza pe text, conversația
euristică, munca în echipă, lucrul cu manualul, problematizarea.

b) Mijloace de învățământ: manual, volumul de proză a lui Ion Creangă, tablă, cretă, fișe de lucru, laptop, videoproiector, boxă

c) Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală, în alternanță cu activitatea independentă și cea în echipe

3
d) Evaluare: prin aprecierea activității și răspunsurilor elevilor la cerințele de pe fișele de lucru.

B. RESURSE

a) Resurse umane: elevii din clasa a IX-a, cadrul didactic

b) Resurse spațiale: sala de clasă
c) Resurse temporale: 50 minute

BIIBLIOGRAFIE:

Badea, Mariana. Limba și literatura română pentru elevii de liceu, clasa a IX-a, Editura Badea & Professional Consulting, București,
2006.

Costache, Adrian, Ioniță, Florin, Lascăr, M.N., Săvoiu, Adrian. Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Art
Educațional, 2020.

Cristea, C. Gabriela, Managementul lecției, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2003;

Gavrilă, Camelia, Dobos, Mihaela. Compendiu de teorie și critică literară. Repere pentru bacalaureat, Editura Polirom, Iași, 2003.

Ionescu, Ioan Radu. Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004;

Pamfil, Alina. Limba şi literatura română pentru gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003;

Programe școlare pentru clasa a IX-a – ciclul inferior al liceului – limba și literatura română (Anexa nr.2 la Ordinul Ministrului
Educației și Cercetării și Inovării nr. 5099/09.09.2009).

Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022. Limba și literatura română (învățământ
liceal și profesional). Ministerul Educației, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, București, 2021.

4
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Strategia didactică
Nr. Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Mijloace Forme de Evaluare
crt. lecției Metode de organizare
învățare
Profesorul asigură ordinea şi disciplina Elevii își pregătesc
în sala de clasă, apoi pregăteşte materialele necesare
materialele necesare pentru ora de limba pentru ora de limba și
Moment și literatura română. literatura română. Conversația - Individuală -
1 organizatoric Profesorul solicită prezența elevilor la
( 1 min) oră și notează absenții.
Profesorul decide să verifice tema din Elevii își scot caietele Aprecieri.
2 Verificarea punct de vedere cantitativ. la marginea băncilor, Conversația Caietele Frontală Sugestii
temei de casă iar profesorul verifică Explicația elevilor Individuală verbale
(1 min) dacă elevii și-au făcut
tema de casă.
Profesorul deschide pagina de YouTube Elevii vor spune că este
și pune piesa Amintiri din copilărie, un cântec nostalgic,
Captarea interpretată de Adrian Țuțu și Gato, doi interpreții amintesc Conversația Laptop Frontală Aprecieri.
3 atenţiei interpreți români de muzică rap ( despre diferite jocuri euristică Individuală Sugestii
https://www.youtube.com/watch? ale copilăriei: șotron, Video- verbale
(5 min) v=jhZjyBAl2ck). Profesorul îi întreabă lapte gros, dar și despre proiector
ce emoții le-a trezit melodia și ce lucrurile făcute în Învățarea
amintiri din copilărie evocă cei doi în timpul copilăriei la prin
cântec. Despre ce autori români țară: foloseau cuiele din descoperire
amintesc cei doi în piesa lor? trusa tatălui, se dădeau
Profesorul le spune că evocarea anilor pe gheață iarna,mâncau
de școală, a jocurilor copilăriei și a fructe din copaci în loc
figurii părinților sunt regăsite în de mâncare. Ion
volumul Amintiri din copilărie care a Creangă și I.L.
trebuit citit/ recitit pentru ora de Caragiale sunt amintiți
română. în piesa celor doi.

5
 Profesorul anunță elevii că azi la ora de
Anunţarea limba și literatura română vor studia
titlului lecţiei Amintiri din copilărie, o operă care a Elevii își notează titlul Conversația Tabla Frontală
4 și fost studiată în ciclul primar și cel în caiete. Caietele Individuală -
a obiectivelor gimnazial, dar reluată în clasa a IX-a, elevilor
datorită faptului că este o operă deosebit
(1 min) de frumoasă care evocă copilăria și
acum, ei, ca adolescenți, se raportează
diferit la subiectul operei. Profesorul
scrie pe tablă titlul lecției și anunță
obiectivele.
Profesorul îi întreabă pe elevi își Elevii răspund
5 amintesc despre viața marelui scriitor, profesorului: S-a născut
Ion Creangă și ce alte opere ale marelui în satul Humulești
scriitor au mai citit sau studiat. (județul Neamț) și a
trăit între 1837-1889, Conversația
făcând parte dintr-o Frontală
Actualizarea familie numeroasă (a - Aprecieri.
cunoștințelor mai avut încă 6 frați). Observarea
Așa cum este relatat în sistematică Individuală Sugestii
(3 min) volum, a frecventat verbale.
școlile din Humulești,
Broșteni, Școala de
Profesorul aduce completări când este catiheți din Fălticeni și
nevoie. ulterior Școala din
Socola, Iași. A fost
contemporan și prieten
cu Eminescu și a fost
un îndrăgit povestitor.

6
 Profesorul îi întreabă pe elevi în ce an a
Elevii răspund că Tablă Frontală
fost publicată opera și care este tema
macrotema este Conversația
volumului Amintiri din copilărie. Opera
copilăria, iar alte teme euristică
a apărut în revista „Convorbiri literare”
sunt: prezentarea Cretă
(partea I și a II-a: 1881, partea a II-a:
satului moldovenesc
1882, partea a III-a: 1892, postum). din a doua jumătate a Aprecieri.
secolului al XIX-lea, Individuală
Profesorul scrie pe tablă cele două familia, joc și joacă. Caietele
teme, menționând citatul din G. elevilor
Călinescu, „copilăria copilului
6 Dirijarea universal”.
activității de Sugestii
învățare- verbale.
recapitulare
Profesorul îi întreabă pe elevi în ce gen
(31 min) și specie literară poate fi încadrată Elevii răspund: gen Conversația
opera. epic, specia „amintiri”, euristică
„scriere Tablă
autobiografică”.
Profesorul completează: opera este și un Individuală
bildungsroman (roman al formării Problemati- Aprecieri.
personalității unui individ, al evoluției zarea Creta
unui personaj de la copilărie la
adolescență). Frontală
Sugestii
verbale.
Profesorul îi întreabă pe elevi care este Caietele
perspectiva narativă în operă. Elevii spun că naratorul elevilor
este subiectiv, deoarece
este propria copilăria Individuală
Profesorul completează cu informații cea care este evocată și
unde este necesar. Acesta scrie pe tablă: se realizează la
„narator-adult, care este o altă ipostază persoana I.

7
a personajului-copil”. Cei doi se
raportează diferit la faptele relatate,
astfel: personajul-copil este inocent și Elevii își notează în Explicația
fericit, iar naratorul-adult este nostalgic caiete. Caietele
și ironic. elevilor
Învățarea Individuală
Profesorul le spune elevilor că trebuie prin Aprecieri.
să amintească și structura materialului Elevii ascultă cu atenție descoperire
epic. Astfel, opera constă în 4 părți care și își notează în caiete.
nu respectă o ordine cronologică, căci
este vorba de o ordine dictată de Conversația Frontală Sugestii
memoria afectivă. euristică verbale.
Elevii răspund: Partea I
Profesorul îi întreabă pe elevi ce – satul Humulești, Tablă
urmăresc cele patru părți ale volumului. peripețiile lui Nică la Individuală
școala din Humulești și
apoi la Broșteni.
Partea a II-a:
năzdrăvăniile lui Nică Învățarea Cretă
din prima parte a prin
Profesorul aduce completări când este copilăriei lui Nică, descoperire Aprecieri.
nevoie. dinainte de a merge la Frontală
școală.
Partea a III-a:
întâmplările de le
Școala de catiheți din Sugestii
Fălticeni. verbale.
Partea a IV-a: părăsirea Tablă
satului natal și Individuală
începerea unei alte
etape a vieții, prin
studierea în Iași. Conversația
Elevii răspund că poate euristică

8
 Având în vedere cele discutate, fi încadrată în curentul
profesorul îi întreabă pe elevi în ce realism, deoarece pot fi Tablă
curent poate fi încadrată această operă identificate trăsături ca:
literară și din ce motiv. prezentarea veridică a
întâmplărilor, acțiunea Observarea Frontală
creează iluzia realității sistematică Cretă
(mimesis), personajele Sugestii
reprezintă tipologii verbale.
(țăranul român
autentic), limbajul Individuală
conturează culoarea
acelor vremuri. Caietele
elevilor
Lucrul cu
Profesorul face o observație și o notează Elevii citesc cerințele și manualul Aprecieri.
pe tablă: deși în proza realistă, naratorul rezolvă împreună, după
este obiectiv, în Amintiri din copillărie, care raportează clasei Munca în Individuală
naratorul este subiectiv și implicat, ceea soluțiile. echipă
ce este o particularitate a acestei opere. Sugestii
Profesorul împarte clasa în 5-6 grupe și verbale.
împarte câte o fișă de lucru fiecărei Fișa de În echipă
grupe (vezi Anexa 1) spre rezolvare. lucru
Realizarea Profesorul va prezenta concluziile Elevii vor aduce conversația
7 feedback-ului lecției și va face aprecieri individuale și completări. - Individuală Aprecieri
și evaluarea frontale legate de participarea elevilor la Frontală verbale.
performanței lecție și de munca în echipă.
( 2 min)
8 Asigurarea Tema pentru acasă va fi ca elevii să Elevii își notează tema
retenției și a scrie un un text pornind de la afirmația în caiete. Explicația - Individuală -
transferului lui Creangă: „Hai mai bine despre acasă
de cunoștințe copilărie să povestim, căci ea singură
(1 min) este veselă și nevinovată.”

9
 Anexa 1

Grupa I

1. Începutul capitolului II al Amintirilor… îl introduce pe cititor în lumea interioară a naratorului. Explică rolul enumerării: la locul
nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului…la prichiciul vetrei cel humuit, la alte jocuri și jucării pline
de hazul și farmecul copilăresc.
2. Descrie atmosfera/ starea de spirit din familia lui Nică: Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi
erau sănătoşi, şi casa ne era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau
după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!

Grupa II

1. Identifică pasajele în care personajul se autocaracterizează, însă din perspectiva adultului.

2. Mama este văzută ca un personaj magic. Care sunt puterile ei supranaturale din perspectiva copilului?

Grupa III

1. Nică a fost considerat de criticul G. Călinescu „un copil universal”. Afirmația s-ar putea extinde și asupra mamei lui Nică,
Smaranda. Are aceasta comportamentul specific unei „mame universale”. Ilustrați cu exemple din text.
2. În cadrul familiei, copilul trăiește bucuriile caracteristice vârstei. Identifică sursele de fericire ale „copilului universal”.

10
 Grupa IV

1. Venirea tatălui este un prilej pentru un minispectacol în familie. Tatăl are plăcerea jocului și trăiește din plin bucuria acestui
moment la sfârșitul unei zile obositoare de muncă. Descrie mica piesă de teatru pe care o joacă tatăl și copiii săi.
2. Numiți câte două trăsături ale mamei, respectiv ale tatălui, care se desprind din dialogul lor:
-Încă te uiţi la ei, bărbate, zicea mama, şi le dai *paiele (a îngădui prea multe)! Aşă-i? Ha, ha! bine v-au mai făcut, *pughibale
(ființe afurisite) spurcate ce sunteţi! Că nici o lighioaie nu se poate aciua pe lângă casă de răul vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat
astăzi, faceţi *otrocol (târcol) prin cele mâţe şi daţi la om ca câinii prin băţ. Ăra! d-apoi aveţi la ştiinţă că vă prea întreceţi cu
dedeochiul! Acuş iau varga din coardă şi vă croiesc de vă merg petecele!
- Ia lasă-i şi tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură şi ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huţa. Ce le pasă? Lemne la trunchi
sunt; slănină şi făină în pod este de-a volna (de ajuns); brânză în putină, asemene; curechi în poloboc, slavă Domnului! Numai de-
ar fi sănătoşi să mănânce şi să se joace acum, cât îs mititei; că le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai mari şi i-or lua grijile
înainte; nu te teme, că n-or scăpa de asta. Ş-apoi nu ştii că este-o vorbă: Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; şi dacă-i
popă, să citească…
- Ţie, omule, zise mama, aşa ţi-i a zice, că nu şezi cu dânşii în casă toată ziulica, să-ţi scoată peri albi, mânca-i-ar pământul să-i
mănânce, Doamne, iartă-mă! De-ar mai veni vara, să se mai joace şi pe-afară, că m-am săturat de ei ca de mere pădureţe! Câte
drăcării le vin în cap, toate le fac.
Grupa V

1. Narațiunea pune în evidență un contrast între părinți și copii. În timp ce părinții sunt frământați de gânduri, copiii sunt fericiți și nu
le pasă de ziua de mâine. Caută în text elemente care marchează această diferență.
2. Precizați particularități ale limbajului artistic în textul lui Creangă.

11