PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic Petru Cercel, Târgoviște

Data: 30.05.2022
Profesor: Ispas Raluca Leontina
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Clasa: a X-a B
Profil:
Unitatea de învăţare: Dramaturgia
Subiectul: Particularitatile textului dramatic. Text suport: O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale
Tipul lecţiei: predare – învăţare - evaluare
Timp alocat: 50'
Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii
de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi
nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1. Identificarea particularităţilor și a funcţiilor -limbaj arhaic, regional,popular;
stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de
texte;

2.2. Identificarea și analiza principalelor componente -particularităţi ale compoziţiei textului dramatic;
de structură și de limbaj specific textului dramatic;
3.1.Identificarea structurilor argumentative în -structuri și tehnici argumentative în texte literare
vederea sesizării logicii și a coerenţei mesajului. scrise sau orale.

Obiective operaționale:
C1: să menționeze elementele de compoziţie ale textului dramatic (corelare cu c.s. 2.2);
C2: să definească comedia; (corelare cu c.s 2.2. și cu 1.1);
C3: să identifice cel puțin trei tipuri de comic care se asociază în această operă; (corelare cu c.s 2.2 și cu
1.1 );
C4: să argumenteze incadrarea operei literare O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale in specia literară a
comediei;
(corelare cu c.s. 2.2 și cu 3.1.).

Activităţi de învăţare:
A1: activitate de menţionare a elementelor de compoziţie ale textului dramatic;
A2: activitate de prezentare momentelor esențiale ale acțiunii O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale;
A3: activitate de identificare tipurilor de comic care se asociază in această operă;
A4: activitate de argumentarea incadrarii operei literare O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale in specia
literara a comediei;

1
STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, exerciţiul, metodele

Ciorchinele, Brainstorming, gândiţi – lucraţi în perechi – comunicaţi.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, în perechi, individuală, diferenţiată;

Metode şi tehnici de evaluare: conversaţia examinatoare, aprecierea verbală, interevaluarea, evaluarea

formativă, autoevaluarea.

Resurse:
a. umane: elevi ai clasei a X-a B ;
b. capacitatea de învăţare: nivel minim de performanţă, stiluri apropiate de învăţare.
c. materiale / mijloace de învăţământ:), fişe de lucru , laptop, videoproiector, ecran de proiecţie,
flipchart;
d. de timp: 50 de minute.

Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE

1. Materiale bibliografice:
 Alexandru Crişan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sămihăian, Rodica Zafiu Limba şi
literatura română, manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005;
 Ion Luca Caragiale, Teatru, Editura ERC PRESS, Bucureşti, 2009;
 Anne Ubersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului, Editura Institutul European, Iaşi, 1999;
 Jean Marc Defays, Comicul, Editura Institutul European, Iaşi, 1999, I.L. Caragiale, Teatru, Editura
Valeriu, Craiova, 1994;
 Ramona Gaman/ Lăcrămioara Mutoiu, Propedeutica şi pragmatica textului dramatic, Editura Versus,
Iaşi, 2006;
 C.D. – Societatea Culturală Noesis, Enciclopedia Virtuală I.L. Caragiale;

Motto:
Ridento castigat mores

2
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

SECVENŢELE
INSTRUIRII
DIDACTICE/ CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATE
DURATA-+

Activitatea profesorului Activitatea elevului

1. Moment * Salută; Elevii se pregătesc pentru începerea

organizatoric * Prezintă invitaţii; orei de limba şi literatura română
* Notează absenţii în catalog;
1’ * Asigură un climat adecvat desfăşurării
lecţiei.
2. Verificarea * Verifică tema din punct de vedere calitativ și * Elevii prezintă tema. Con
temei pentru cantitativ.
acasă
3’

3. Captarea * Elevii sunt determinaţi să îşi amintească * Elevii răspund la întrebările Bra
atenţiei și cunoştinţele despre Genul dramatic, Comedia, profesorului. Sunt atenți la c
asigurarea cu ajutorul metodei termenii-cheie iniţiali, pe prezentarea acestuia, notează în
climatului afectiv care profesorul îi scrie pe tablă. Elevii au şi un caiete informațiile importante.
10’ material sintetic pregătit de profesor (anexa
1). Pentru evocarea propriu-zisă se foloseşte
metoda brainstorming. Elevii vor nota tot ce
le vine în minte despre tema anunţată.
Pe măsură ce elevii prezintă rezolvările
sarcinilor de lucru, profesorul face un
ciorchine, adăugând pe tablă elemente noi,
legate de cei trei termeni-cheie iniţiali,
realizând diverse conexiuni între aceşti termeni
prin trasarea unor linii Elevii sunt încurajaţi să pună
întrebări pentru a-şi clarifica anumite
Prin intermediul conversației profesorul puncte slabe.
adresează elevilor intrebarea: ce situații de
viață stârnesc râsul?
Profesorul îl prezintă elevilor pe Caragiale ca
mare clasic al literaturii, rolul lui este acela de
dramaturg, acesta este cunoscut prin comediile
sale.

4. Anunţarea * Anunţă titlul lecţiei. * Ascultă și notează titlul lecţiei în Exp

temei și a * Prezintă obiectivele operaționale, scrise pe caiete.
competenţelor flipchart, într-o formă accesibilă elevilor.
3’ * Notează la tablă data și titlul lecţiei:
Particularități ale textului dramatic în opera
O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale.
5. Verificarea *Profesorul adresează elevilor următoarea * Elevii răspund la întrebări,
3
 și întrebare încercând o definiție a comediei Con
reactualizarea - ce particularități ale comediei anticipați? Răspunsurile lor sunt notate la tabla exa
cunoștinţelor în rubrica STIU. Se completează ȘTI
După ce elevii au incercat să anticipeze din rubrica VREAU SĂ ȘTIU cu ceea ce SĂ
5’ particularități, se propune realizarea definiției elevii vor să afle în această oră AFL
comediei prin raportare la o altă specie literară despre tematica propusă
învățată, de exemplu basmul sau romanul
Profesorul formulează împreună cu elevii, o *Elevii notează definiţia în caiete.
definiţie a comediei și a comicului pe care Comedia este o specie a genului
apoi o notează la tablă dramatic în proză sau în versuri care
provoacă râsul prin satirizarea
moravurilor, a tipurilor umane sau
prin înlănţuirea unor situaţii
neprevăzute având final fericit şi
deseori unul moralizator zator.
Comicul este o categorie estetică
Profesorul proiectează 5-7 minute din care cuprinde actele, situaţiile,
ecranizarea comediei şi se opreşte într-un personajele care stârnesc râsul.
moment cheie. Comicul de: - moravuri - situaţie -
caractere - nume

6. Prezentarea A1, A2, A3 Exp

sarcinilor de *. *Primesc fişele şi ascultă explicaţiile.
învăţare * Ulterior, folosind metoda gândiţi – lucraţi * Elevii rezolvă sarcinile date.
20’ în perechi – comunicaţi și având ca text
suport Actul I, scenele 1 și 2,(Anexa 2) Elevii răspund că dialogul este un
(sarcinile vor fi efectuate iniţial individual, mod de expunere folosit pentru a Exe
apoi în perechi, urmând ca apoi să se facă genera comicul de limbaj și de nume.
raportarea frontală), va trebui: să explice Dialogul are doi emiţători Con
semnificaţia titlului; să identifice tema (dramaturgul şi personajul) şi doi exa
discuției personajelor din textul suport; să receptori (personajul şi spectatorul/
analizeze scriptul fragmentului dramatic (acte, cititorul). Celelalte moduri de
scene, replici, didascalii); să identifice expunere, narațiunea și descrierea,
modurile de expunere prezente în fragment și apar în indicațiile scenice (externe
să identifice rolul acestora, să comenteze Exp
indicaţii referitoare la personajul
relaţiile temporale şi spaţiale; să identifice
dramatic - listele de nume, tradiţional
sursa comicului din fragmentul oferit ca
aşezate la începutul fiecărui text
suport din comedia O scrisoare pierdută de I.
dramatic, ne pot oferi sugestii
L. Caragiale; să menționeze un tip de comic-de
importante asupra personajelor,
limbaj) din fragmentul dat.
creându-le o identitate sau făcându-le
Fișele conţin sarcini de lucru corespunzătoare o caracterizare succintă, interne
particularităților de structură și de compoziție indicaţii comportamentale cuprind
ale textului dramatic elemente de gestică, intonaţie,
atitudine, joc de scenă, deplasare în
*Monitorizează permanent activitatea fiecărei spaţiul scenic, ritm al vorbirii,
grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura direcţie a adresării;
că s-au transmis corect informaţiile. indicaţii referitoare la mimică;
indicaţii de redare a mişcărilor
sufleteşti ascunse) scrise în
* Notează la tablă ideile esenţiale ale lecţiei paranteză și fac precizări
referitoare la decor sau la jocul de
P rofesorul adaugă faptul că I.L. scenă al actorilor.
Caragiale alege să expună și să critice
4

moravurile politicienilor secolului al XIX-lea.
Cu toate acestea, datorită actualității operelor
sale, obiceiurile ironizate se regăsesc și în ziua
de astăzi în viața politică românească.În plus,
prin intermediul umorului și al ironiei,
Caragiale atrage atenția asupra defectelor
întâlnite atât în cadrul vieții politice românești,
cât și în societate, în general. Un vechi adagiu
spune că prin râs se îndreaptă moravurile:
ridento castigat mores
Caracteristic structurii piesei de
teatru este prezența unor acte,
scene în care se folosește și monolog
datorită faptului că apare un singur
personaj, de exemplu scena 2 a
primului act. Folosind un singur
personaj pe parcursul unei scene sau
atunci când se face legătura între
acțiunile piesei, se scot mai bine în
evidență gândurile ascunse,
zbuciumul interior, temerile,
intențiile personajului.
*Elevii oferă rezultatele lucrului în
perechi.

*Elevii notează în caiete.

7. Obţinerea A4 C
performanţei * *Elevii oferă răspunsuri adecvate Pro
5’ pentru realizarea corectă a graficului.
Se completează rubrica AM AFLAT

8. Integrarea * * Elevii se autoevaluează și se C

evaluării de tip Profesorul prezinta sarcinile de lucru prin interevaluează. ex
formativ aplicația wordwall, unde elevii vor răspunde
oral întrebărilor de la roată.
5’ Se completează un ciorchine care să sintetizeze
activitatea didactică cu tema particularități ale
textului dramatic
https://wordwall.net/ro/resource/32995851

9. Intensificarea * Comunică elevilor tema pentru acasă * Elevii notează tema pentru acasă. Exp
procesului de (Profesorul face recomandări bibliografice
retenţie și (vezi supra) şi anunţă tema pentru acasă:
transfer Anexa 5
2’ Redactează un eseu în care să
evidenţiezi argumente pro şi contra. Vei
avea în vedre afirmaţiile de mai jos:
În realizarea spectacolului, regizorul
trebuie să respecte: locul şi timpul în care e
situată acţiunea piesei, textul piesei (să nu
omită, să nu adauge sau să modifice replicile
textului dramatic), indicaţiile scenice
privitoare la decor, costume, jocul actorilor,
semnificaţia piesei etc.
Reprezentaţia teatrală nu poate fi privită
ca o simplă „traducere” a operei dramatice în
limbajele scenice specifice artei spectacolului.
5
 şi în acest fel statutul autonom.
Înainte de 1900, regizorul nu avea
competenţe artistice proprii, rolul său
mărginindu-se, în principal, la îndrumarea
jocului actorilor şi rezolvarea chestiunilor
tehnice în pregătirea spectacolului. În secolul
al XX-lea, regizorul devine partener şi chiar
concurent al dramaturgului.

10.Evaluarea *Elevii își exprimă părerile: Con

activităţii *Apreciează global și individu- -
didactice al aportul elevilor la lecţie.
*Notează elevii cu participare activă.

1’

Anexa 1

6
Anexa 2
GENUL DRAMATIC

GENUL DRAMATIC
Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor scrise pentru a fi ulterior reprezentate pe scena unui
teatru. De aceea, operele dramatice presupun o limitare în timp și în spațiu a acțiunii reprezentate. In
operele dramatice apare un conflict dramatic, care este axa în jurul caruia se dezvolta acțiunea, bazată pe
împrejurări, pasiuni și caractere care se ciocnesc. Personajele textului dramatic comunică prin intermediul
dialogului și a monologului, autorul neintervenind decât în indicațiile scenice (regizorale). Indicațiile
scenice apar între paranteze sau în subsolul paginilor și se referă la acțiunea personajelor, la gesturi, la
decor etc. Personajele iau cu totul locul autorului, a cărui intervenție indirectă se manifestă prin indicațiile
de regie, care se numesc didascalii.

CARACTERISTICI:
 MODUL DE EXPUNERE DOMINANT ESTE DIALOGUL/ MONOLOGUL
 AUTORUL OFERĂ INDICAŢII CU PRIVIRE LA DECOR ŞI JOCUL ACTORILOR
 APAR SUBDIVIZIUNI: ACTE, SCENE, TABLOURI
Naratorul
Se află în spatele personajului, identificându-se în indicaţiile scenice pentru a regiza gestica, mimica,
comportamentul personajelor - succinte caracterizări ale personajelor
Conflictul dramatic poate fi: interior, exterior
- în plan extern - opoziţia, lupta dintre două sau mai multe personaje, dintre atitudini, sentimente, idei,
dintre personaje şi societate şi este cunoscut sub numele de conflict exterior;
-  în plan intim, când personajul este dilematic, sfâşiat de contradicţii interioare se numeşte conflictul
interior; el ilustrează zbuciumul lăuntric din conştiinţa sau sufletul unui personaj, în plan ideatic sau
sentimental, cum ar fi lupta între raţiune şi sentiment, între datorie şi pasiune etc.
Este o componentă esenţială a operei dramatice şi evidenţiază o dispută, o tensiune, o opoziţie prin care se
motivează acţiunea. Conflictul poate apărea din diferenţele existente între personaje, interesele sau ideile/
principiile unor personaje/ aceluiaşi personaj.

SUBIECTUL se constituie prin schimbul de replici şi prin acţiunea scenică. Aceasta este alcătuită din
succesiunea de evenimente prezentate sau relatate scenic.

7
  Actul – unitatea compoziţională specifică operei dramatice, diviziune principală reprezentând
etape logice în desfăşurarea acţiunii scenice
 Scena – sevcenţă a textului dramatic, determinată de modificarea prezenţei personajelor în spaţiul
scenic (intrarea sau ieşirea din scenă). Este o subdiviziune a actelor piesei de teatru. De asemenea,
este spaţiul destinat jocului actorilor.
 Tabloul – Diviziune a textului dramatic care este marcată de schimbarea decorului. În perioada
contemporană, termenul tablou tinde să îl înlocuiască pe cel de act (sugerând astfel absenţa unei
acţiuni scenice propriu-zise).
 Replică - enunţ de întindere variabilă, rostit de un personaj pentru altul, în general în cursul unui
schimb verbal; textul dramatic este, de obicei, construit sub forma schimbului de replici.

MODURI DE EXPUNERE
 Dialogul dramatic
 Monologul dramatic
 Indicaţiile scenice/ de regie (didascaliile)
 Prologul
 Dialogul dramatic
 Dialogul dramatic este principalul mod de expunere, element esenţial în conturarea
personajelor, a acţiunii şi a mesajului operei.
 Funcţii ale dialogului în teatru:
1. Cititorul acceptă statutul de martor clandestin al dialogului;
2. Dialogul are doi emiţători (dramaturgul şi personajul) şi doi receptori (personajul şi spectatorul/
cititorul).
 Monologul dramatic
 Monologul dramatic este o formă a discursului teatral care constă într-o replică amplă, rostită de
către unul dintre personaje, în prezenţa sau în absenţa altor personaje.
 Solilocviul este forma monologului dramatic rostită de un personaj rămas singur pe scenă.
 Aparteul este tot o formă a discursului dramatic în care se face abstracţie de personajele aflate pe
scenă.
 Indicaţiile scenice/ de regie (didascaliile)
Didascaliile reprezintă totalitatea notaţiilor dramaturgului, scrise cu scopul de a preciza elementele
prezentării scenice sau ajută în caracterizarea personajelor, cuprinzând:
a) lista de personaje (notaţi de identificare sau elemente de caracterizare)
b) prezentări privind spaţiul şi timpul
c) elemente de decor
d) elemente de vestimentație
e) elemente de mimică, gestică (nonverbale)
f) elemente paraverbale (tonalitate, fluierături)

 Prologul este o introducere explicativă şi înlocuieşte frecvent expoziţiunea. El are rolul de

a capta interesul, de a indica o situaţie iniţială sau de a comunica mesajul operei.

SPECII ALE GENULUI DRAMATIC

8
 COMEDIA TRAGEDIA DRAMA TRAGICOMEDIA
VODEVILUL ANTITEATRUL FARSA FEERIA

Anexa 3
Citește cu atenție textul următor pentru a putea raspunde cerințelor.

ACTUL I
(O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o uşă, la stânga altă uşă, în planul din faţă. În stânga,
planul întâi, canapea şi un fotoliu.)

SCENA I
Tipătescu, puţin agitat, se plimbă cu "Răcnetul Carpaţilor" în mână; e în haine de odaie; Pristanda: în picioare, mai spre uşă, stă rezemat în sabie

Tipătescu: (terminând de citit o frază din jurnal) "... Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din
cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!

Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir?

Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!...

Pristanda: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu!

Tipătescu: Mişel!

Pristanda: Curat mişel!

Tipătescu: Murdar!

Pristanda: Curat murdar!

Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul poliţai
n-are şi el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creştinul...

9
Tipătescu: Fireşte...

Pristanda: Şi la mine, coane Fănică, să trăiţi! Greu de tot... Ce să zici? Famelie mare, renumeraţie mică, după buget, coane Fănică. Încă d-aia nevastă-mea zice:
"Mai roagă-te şi tu de domnul prefectul să-ţi mai mărească leafa, că te prăpădeşti de tot!..." Nouă copii, coane Fănică, să trăiţi! nu mai puţin... Statul n-are idee de
ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună: famelie mare, renumeraţie mică, după buget.

Tipătescu: (zâmbind) Nu-i vorbă, după buget e mică, aşa e... decât tu nu eşti băiat prost; o mai cârpeşti, de ici, de colo; dacă nu curge, pică... Las' că ştim noi!

Pristanda: Ştiţi! Cum să nu ştiţi, coane Fănică, să trăiţi! Tocma' dumneavoastră să nu ştiţi...

Tipătescu: Lasă, Ghiţă, cu steagurile de alaltăieri ţi-a ieşit bine; ai tras frumuşel

condeiul.
Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci şi patru de steaguri?

Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus...

Tipătescu: Patruzeci şi patru?

Pristanda: Patruzeci şi patru în cap, coane Fănică.

Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie în trăsură cu Zoe şi cu nenea Zaharia în tot oraşul? Tocmai ea, cum e
glumeaţă, zice: "Ia să-i numărăm steagurile lui Ghiţă"...

Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joiţica, tocmai dumneei, care de!... Să ne aşteptăm de la dumneei la o protecţie...

Pristanda: Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm; două la prefectură.

Pristanda: Două pe piaţa lui 11 Fevruarie...

Tipătescu: Patru...

Pristanda: (căutând în gând) Două la primărie...

Tipătescu: Şase...

Pristanda: (acelaşi loc) Unul la şcoala de băieţi...

10
Tipătescu: Şapte...

Pristanda: Unul... la şcoala de fete...

Pristanda: Unul la spital...

Tipătescu: Nouă...

Pristanda: Două... la catrindală, la Sf. Niculae...

Tipătescu: Unsprezece.

Pristanda: Două la prefectură... paispce...

Pristanda: (uitându-se pe sine şi râzând) Curat condei! (luându-şi numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?...
Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc.

Pristanda: Bine ziceţi, coane Fănică. Aseară pe la zece şi jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva şi mă dau aşa pe-o parte să aţipesc numai un minuţel, că eram
prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiţă, şi te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi şi noapte la datorie. Aşa, mă scol cam
pe la douăspce fără un sfert, şi, pardon, mă dezbrac de mondir, scoţ chipiul, mă-mbrac ţivileşte şi plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul
după douăspce. O iau prin dosul primăriei, şi apuc pe maidan ca să ies la bariera "Unirii". Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d.
Nae Caţavencu, şi ferestrele vraişte. Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poţi intra pe fereastră în casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să
mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... şi binişor, ca o pisică, mă sui pe uluci şi mă pui s-ascult: auzeam şi vedeam cum v-auz şi m-auziţi, coane
Fănică, ştiţi ca la teatru.

Tipătescu: Ei, ce?
Pristanda: Da' să vedeţi ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Caţavencu zice: "Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine cu gândul nu
gândiţi, unul pe care contează bampirul - şi acolo, pardon, tot bampir vă zicea - pe care contează bampirul ca pe Dumnezeu... şi când l-om avea pe ala, i-avem pe
toţi... Ia ascultaţi scrisoarea asta"... şi scoate o scrisorică din portofel... "Ia ascultaţi..." Diavolul de popă, n-are de lucru? Se scoală repede de la joc şi zice: "Să
mă-ngropi, sufletul meu, Năică, nu citi... stăi, s-o ascult şi eu... să-mi aprinz numai ţigara..." Şi, coane Fănică, se scoală de la joc, aprinde chibritul, trage din
ţigară şi vine să arunce chibritul aprins pe fereastră drept în ochii mei... Mă trag înapoi, alunec de pe uluci şi caz pe maidan, peste un dobitoc, care pesemne trece
ori şedea lângă uluci. Dobitocul începe să strige, toţi din casă sar năvală la fereastră; eu, cum căzusem, mă ridic degrabă, o iau pituliş pe lângă uluci şi intru în
curtea primăriei.

Tipătescu: (interesându-se de povestire) Ei?

Pristanda: M-am mai întors eu, dar închiseseră ferestrele şi lăsaseră perdelele.

Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiţă, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia şi pe Zoe să m-aştepte. Ei nu dejunează fără
11
mine, şi nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Şi mai ales cum e Zoe nerăbdătoare...

Pristanda: Ce-mi ordonaţi, coane Fănică?

Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia şi de cine e vorba.

Pristanda: Ascult, coane Fănică.

Tipătescu: Dacă s-ar putea să punem mâna şi pe firul ăsta, - nu doar că mi-e teamă de intrigile proaste ale lui Caţavencu, - dar n-ar fi rău să-l dezarmăm cu
desăvârşire, ş-apoi să-l lucrăm pe onorabilul!

(Tipătescu iese în stânga.)

SCENA II

Pristanda: (singur) Grea misie, misia de poliţai... Şi conul Fănică cu coana Joiţica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiţă,
Ghiţă, pupă-l în bot şi-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moşia moşie, foncţia foncţie, coana Joiţica, coana
Joiţica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-şi seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumeraţie după buget mică. (şase în fund pe un scaun
la o parte.)

Ion Luca Caragiale, O scrisoare pierdută

1. Titlul unei opere literare sugerează ideea centrala sau tema abordată, făcând referire la, printr-o expresie concentrată la conținutul de idei.
Comentează semnificația titlului Oscrisoare pierdută. Dezvoltați una din următoarele sugestii
- anticipează intriga piesei de teatru si motivul izbugnirii conflictelor între personaje
- titlul desemnează obiectul buclucaș
- reprezintă personajul principal al piesei de teatru, deoarece îndeplinește mai multe roluri- îndepărtează masca onorabilitătii personajelor, reprezintă o
modalitate de a ajunge în frunte, este declanșator de incertitudini, teama sau de speranță.

2. Selectează, din textul scris între paranteze, indicațiile referitoare la

- decor
- gesturile personajelor
- costumele actorilor
- jocul scenic
Cui aparțin aceste fragmente?

12
 3. Numește modurile de expunere specifice genului dramatic ce apar în acest fragment, precizând și rolul lor. Identifică structura specifică genului
dramatic.

4. Precizează tema discuției dintre cele doua personaje ale fragmentului citat. Ce moment din piesă reprezintă? Care sunt situațiile care stârnesc
râsul în fragmentul de mai sus?

5. Selectează din fragmentul dat, exemple potrivite pentru modalitatile de realizare a comicului de limbaj
- Greșeli de vocabular și pronunție
- Ticuri verbale. Ce sugerează în legătură cu personajul?

6. Căutaţi în dicţionar termenul de la care este derivat numele lui Pristanda. Explicaţi, prin conduita personajului, ambele sensuri ale noţiunii. Dar
prenumele Ghiţă ce vă sugerează?
DEX PRISTANDÁ, pristandale, s. f. (Reg.) Numele unui dans popular asemănător cu brâul; melodie după care se execută acest dans

7. Selectați fragmente din textul suport în care apar locuri din orașul în care se petrece acțiunea. Explicați rolul pe care îl au în operă asemenea
detalii de spatiu. Dezvoltați una din următoarele sugestii
 Caracterul veridic al întâmplării
 Iluzia realității
 lume conturată detaliat.
8. Ce vă sugerează , in plan simbolic, precizarea În capitala unui judet de munte, în zilele noastre?

Aneza 4

13
Anexa 5

14
 Redactează un eseu în care să evidenţiezi argumente pro şi contra. Vei avea în vedre şi afirmaţiile de mai jos
În realizarea spectacolului, regizorul trebuie să respecte: locul şi timpul în care e situată acţiunea piesei, textul piesei (să nu omită, să nu adauge sau să
modifice replicile textului dramatic), indicaţiile scenice privitoare la decor, costume, jocul actorilor, semnificaţia piesei etc.
Reprezentaţia teatrală nu poate fi privită ca o simplă „traducere” a operei dramatice în limbajele scenice specifice artei spectacolului. şi în acest fel
statutul autonom.
Înainte de 1900, regizorul nu avea competenţe artistice proprii, rolul său mărginindu-se, în principal, la îndrumarea jocului actorilor şi rezolvarea
chestiunilor tehnice în pregătirea spectacolului. În secolul al XX-lea, regizorul devine partener şi chiar concurent al dramaturgului.

15