ȘCOALA GIMNAZIALĂ, comuna MOLDOVENI

Profesor: Smochină Mădălina Roxana

Clasa: a VIII-a
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Tema: „O scrisoare pierdutǎ” de I. L. Caragiale – trăsăturile genului dramatic
Tipul lecţiei: Lecție de însușire de noi cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ȘI CIVICE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare.
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise în diferite contexte de realizare cu scopuri diverse.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI ASOCIATE:

2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
3.3. identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;
COMPETENȚE DERIVATE:
a) cognitive:
1. sintetizarea conţinuturilor dobândite anterior sub forma unui rebus;
2. indicarea trăsăturilor operei epice şi dramatice;
3. ilustrarea trăsăturilor operei literare dramatice, care se regăsesc în opera literară studiată;
5. ilustrarea unor indici spaţio-temporali ai acţiunii, pe baza fragmentelor suport;
6. indicarea momentelor subiectului, prin referire la textul studiat;
7. argumentarea apartenenţei speciei comediei la genul dramatic.
b) afective:
8. cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
9. stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
10. formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
11. cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare.

VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea
orizontului cultural

Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, brainstormingul, expunerea, metoda Venn, rebusul, problematizarea,
metoda R.A.I.
b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, tablă, caiete, planșe
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe.
d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minute.
Modalităţi de evaluare:
- valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie.
Bibliografie:
- Programe şcolare pentru clasele V-VIII. Aria curriculara: limbă şi comunicare, Bucureşti, 2010;
- ,,Limba şi literatura română’’, Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Manual pentru clasa a VIII-a,
Editura Humanitas, Bucureşti, 2013.
- ,,Metodica predării limbii şi literaturii române’’, Valeriu Marinescu, ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2002;
- Didactica limbii române, Mihaela Secrieru, Editura Studis, Bucureşti, 2008;
- Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, C. Constantin Cucoş, (coordonator), Editura Polirom, Iaşi,
1999.
 SCENARIU DIDACTIC

Strategii didactice
Etapele lecției
Activități de învățare Evaluare
Timp Metode și procedee Materiale didactice Forme de
organizare
Se pregătesc cele necesare pentru
începerea orei.
Moment organizatoric
Conversația Catalog Frontal -
1’ Se asigură liniștea în clasă pentru o
bună desfășurare a activității
didactice.
Actualizarea Profesorul verifică tema. Conversația Apreciere verbală
cunoștințelor
anterioare Profesorul fixează noțiunile
10’ realizând împreună cu elevii o
scurtă recapitulare a operei
dramatice.
Profesorul prezintă fișa pe care se
vor găsi întrebările pe care elevii și Metoda R.A.I.
le vor adresa unul altuia. Această Minge
activitate se va realiza cu ajutorul
unei mingi. (Profesorul va adresa
prima întrebare și va arunca
mingea elevului care îi va Frontal
răspunde la întrebare apoi elevul va
alege o altă întrebare de pe planșă Planșă
și va arunca mingea colegului care
dorește să-i răspundă. Activitatea
va continua până când întrebările
se vor epuiza)

Se utilizează metoda R.A.I.

 -Cum este structurată opera?
-Rezumați pe scurt opera
dramatică studiată
-Dați exemple de personaje din
operă.
-Care sunt tipurile de personaje
întâlnite în operă?
-Menționați tipurile de comic Individual
întâlnite în text.
-Ce eveniment declanșează
conflictul principal?
-Care este momentul de maximă
tensiune în desfășurarea
evenimentelor?
-Recunoașteți trăsăturile de
caracter ale personajelor.
-Care sunt conflictele care apar
pe parcursul operei?
Captarea atenției Profesorul solicită elevilor -
5’ completarea unei planşe cu rebus
(Anexa 1). Pe coloana marcată vor
identifica genul literar în care se Tabla Frontal
încadrează opera „O scrisoare Conversația Flip-chart
pierdută” de Ion Luca Caragiale.

Profesorul anunță obiectivele lecției; -

Anunțarea subiectului Profesorul anunță titlul lecției „O Fișe de lucru
lecției scrisoare pierdută”-trăsăturile Conversația Caiet Individual
2’ textului dramatic de I. L. Caragiale. Tabla
 Ulterior, profesorul solicită elevilor Conversația Caiet
Dirijarea învățării și completarea planșei (Anexa2) care Frontal
obținerea performanței conţine diagrama Venn, indicând
faptul că vor identifica trăsăturile
26` genului dramatic prin comparația
cu genul epic, astfel vor identifica Apreciere verbală
trăsăturile comune şi pe cele
distincte ale operei epice şi
dramatice. Sunt oferite explicaţii
clare în legătură cu sarcinile
primite.
Fișe de lucru
Elevii sunt încurajaţi să lucreze în
echipă. Profesorul supraveghează
lucrul acestora, dând explicaţii şi
indicaţii.

Elevii prezintă răspunsurile Explicația În echipă

redactate la cerinţele primite, iar
profesorul îndrumă permanent
această activitate, adresând
întrebări suplimentare în cazul unor
răspunsuri incomplete şi oferind
sugestii de răspunsuri acolo unde
este cazul.

Pe baza răspunsurilor oferite de

elevi, profesorul va scrie pe tablă
trăsăturile care demonstrează că
„O scrisoare pierdută” de I.L.
Caragiale este o operă dramatică.

Elevii vor fi solicitaţi să identifice

structura textului (act, scenă,
tablou), personajele, cadrul
acţiunii, modurile de expunere din
 Prezentare power
opera studiată, să indice point
Tabla
momentele subiectului, să facă
aprecieri referitoare la rolul
didascaliilor.
Fișă de lucru
Profesorul va prezenta un power
Frontal
point ce va cuprinde explicațiile
complete ale fiecărei trăsături a
Caiete Individual Apreciere verbală
textului dramatic.

Elevii își vor lua notițe.

Elevilor li se solicită rezolvarea

exerciţiilor de pe fişa de lucru.
(Anexa 3) Activitatea elevilor este
Asigurarea retenţiei şi
evaluată pe baza răspunsurilor din Aprecierea verbală
a transferului Explicația Fișă de lucru Frontal
fişe, precum şi în funcţie de ideile Notarea elevilor
5`
exprimate, prin aprecieri generale
şi individuale, pozitive şi negative

Anunțarea temei pentru Redactaţi o compunere, de minim

acasă 10 rânduri, în care să vă imaginaţi Explicația Fișă de lucru Frontal -
1’ un alt final al comediei.
Anexa 1 O scrisoare pierdută – Ion Luca Caragiale
Fişă de lucru

Completaţi următorul careu, răspunzând cerinţelor, şi veţi descoperi numele genului literar în care se încadrează comedia O scrisoare pierdută de
Ion Luca Caragiale, pe coloana A – B:
A

1. Indicaţiile autorului.
2. Încornoratul din comedia O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale
3. Prietenul lui Brânzovenescu.
4. Categorie estetică specifică speciei comediei.
5. Subdiviziune a unei opere dramatice.
6. Autorul scrisorii pierdute de Zoe.
7. Prenumele poliţaiului oraşului în care se desfăşoară acţiunea din comedia O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale.
8. Confruntare/contradicţie între ideile, interesele sau sentimentele personajelor, care determină desfăşurarea acţiunii în opera dramatică.
Anexa 2
O scrisoare pierdută – Ion Luca Caragiale
Fişă de lucru

Diagrama Venn

Trăsături comune
↓

Trăsături ale Trăsături ale operei

operei epice → ← dramatice
Anexa 3

FIȘĂ DE LUCRU
Textul dramatic

Citeşte cu atenţie textul pentru a răspunde cerinţelor :

IORDACHE ( şade pe un scaun şi dă un brici la piatră , fredonând ) : “ Că mă cere, mamă, cere. – Cine ... Te mai cere? – Şi mă cere d-un
bărbier...”
PAMPON (intrând prin fund ) : Aici este frizăria lui d. Nae Girimea ?
IORDACHE ( sculându-se politicos ) :Da, poftiţi ... Barba ? Părul ?
PAMPON : Nimic.
IORDACHE : Atunci , poate ,vă spălaţi la cap ?
PAMPON : Eu nu mă spăl niciodată la cap , pentru că sufăr de ...
IORDACHE : De măsea ? Ştii cum ţi-o scoţ ? Odată ... Pac !
PAMPON : Ei , nu de măsea ... sufăr de bătăi ...
IORDACHE : De bătăi ? ... Ştii cum le ...
PAMPON : Ei ! Lasă-mă-n pace , omule ; nu mă spăl la cap pentru că sufăr de bătăi de inimă . Înţelege odată că n-am venit pentru
alişveriş.
IORDACHE : Atunci , pentru ce ?
PAMPON : Am o trebuinţă cu d. Nae Girimea ... Nu cumva eşti dumneata ?
IORDACHE : Nu , eu sunt calfă ... ( I.L.Caragiale , D-ale carnavalului )

1. Precizează genul şi specia literară cărora le aparţine fragmentul citat.

2. Prezintă personajele din text şi relaţia dintre acestea.
3. Realizează caracterizarea succintă a lui Iordache.
4. Menţionează modul de expunere folosit în scrierea operei “D-ale carnavalului”.
5. Transcrie două indicaţii scenice.
6. Explică rolul semnelor de punctuaţie.
 RĂSPUNSURI
1. Textul citat aparţine genului dramatic , specia literară – comedie.
2. Personajele care apar în text sunt :
Iordache , bărbier, calfă în frizeria lui Nae Girimea şi
Pampon care vine la frizerie pentru a discuta o problemă cu Nae Girimea şi nu pentru a beneficia de
serviciile bărbierului.
3. Caracterizarea lui Iordache :
- politicos (“ sculându-se politicos”);
- serviabil (“Da, poftiţi ... Barba ? Părul ?”)
- volubil (“ Că mă cere, mamă , cere ...”)
Modul de expunere prezent în text este dialogul.
4. Indicaţii scenice : “ şade pe un scaun şi dă un brici la piatră, fredonând “ ; “ sculându-se politicos”.
5. Semnele de punctuaţie redau diferite tipuri de intonaţie referitoare la stările sufleteşti ale personajelor ( expresivitatea virgulei şi a
enunţurilor exclamative sau interogative ).
6. Punctele de suspensie marchează , fie o întrerupere , fie o pauză mai mare şi exprimă ezitarea , întârzierea voită a continuării
comunicării . Indică oralitatea textului.

A
D I D A S C A L I I
T R A H A N A C H E
F A R F U R I D I
C O M I C
A C T
T I P Ă T E S C U
G H I Ţ Ă
C O N F L I C T
B