PROIECT DIDACTIC

LICEUL TEORETIC MITROPOLIT IOAN MEȚIANU, ZĂRNEȘTI

PROFESOR: Orzan Cornelia Alina
OBIECTUL: Limba şi literatura română
CLASA: a X-a B
DATA: 14.05.2018
SUBIECTUL LECŢIEI: O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale - Tipurile de comic
TIPUL LECŢIEI: însușire de noi cunoștințe
COMPETENŢE VIZATE
Competenţe generale:
C1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diverse situaţii de comunicare
C2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
C4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
1.1 înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate;
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă;
4.4 redactarea unui text argumentativ.
Valori şi atitudini:
1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii.
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
COGNITIVE:
- să identifice structura textului dramatic;
- să precizeze caracteristicile textului dramatic;
- să diferențieze tipurile de comic;
- să argumenteze viziunea despre lume și viață, în opera dramatică studiată;
- să îşi argumenteze anumite puncte de vedere.
AFECTIVE:
- să manifeste receptivitate față de personajele și acțiunile comediilor lui I. L. Caragiale;
- să-și cultive interesul pentru receptarea textelor ce aparțin genului dramatic.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: conversaţia, dramatizarea, explicaţia, problematizarea, metoda cubului, fișe de lucru.
b) Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală dirijată combinată cu activitatea individuală sau în perechi.
c) Resurse: - umane: elevii clasei
- temporale: 50’
- spaţiale: sala de curs
- materiale: tablă, cretă, caietele elevilor, fişe de lucru, flipchart.
FORME ŞI STRATEGII DE EVALUARE: observarea directă, aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei
BIBLIOGRAFIE:
a) Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele IX-XII. Aria curriculară: Limbă și comunicare. Bucureşti, 2006.
b) Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
2002
c) Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, ed. a II-a, Cluj-Napoca, Dacia, 2008.
d) I. L. Caragiale, Teatru, ed. Steaua Nordului, 2005.
 SCENARIUL DIDACTIC
Etapele lecţiei Timp Activitatea didactică Forme de Strategia didactică Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor organizare Metode şi Resurse
procedee materiale
Moment 1’ - se asigură climatul de ordine şi - se pregătesc pentru lecţie - activitate conversaţia - catalogul observarea
organizatoric disciplină necesar desfăşurării lecţiei în frontală directă
bune condiţii
Captarea Deoarece elevii, din timp au avut ca - activitate Anexa 1 observarea
atenţiei sarcini de lucru să citească comedia ,,O frontală directă
scrisoare pierdută’’ , au ales să pună în
15’ scenă, Actul I, Scena 4. (dialogul dintre Jocul de roluri
Tipătescu și Trahanache) (Anexa 1) conversaţia
Pentru a verifica capacitatea elevilor
de a se pune în pielea personajelor, Capacitatea
profesorul le adresează două întrebări: Elevii răspund întrebărilor, explicaţia elevilor de a
- Cum v-ați simțit în pielea justificându-și în același timp și se
personajelor? răspunsurile. transfigura și
-Cât de greu/ de ușor v-a fost să de a
jucați rolul? transmite un
Profesorul verifică atenția și mesaj
înțelegerea tuturor elevilor, punând spectatorilor.
următoarele întrebări:
- Susținem adesea că literatura oferă
modele. Credeți că această afirmație este
valabilă și în cazul operei studiate?
- Comedia evidențiază contrastul dintre
esență și aparență. Sunteți de acord cu
această afirmație?
- Este opera O scrisoare pierdută de
actualitate?

Anunţarea 1’ Profesorul anunță și notează pe tablă titlul

titlului noii lecției și enumeră obiectivele:
lecţii şi a O scrisoare pierdută - activitate
obiectivelor De I.L. Caragiale frontală
operaţionale (Tipurile de comic)
 conversaţia - manualul observarea
explicaţia - caietele directă
Pentru a demonstra faptul că opera elevilor
Conducerea aparține genului dramatic și implicit -activitate pe
procesului de faptul că este o comedie elevii sunt - pe rând fiecare grupă citeşte grupe fișele de
învăţare repartizați în şase grupe, fiecare alegând răspunsul unui exerciţiu, lucru
18’ pe baza unei culori a laturii cubului tipul celelalte grupe putând interveni problemati-
cu completări, nuanţări, - activitate zarea Anexa 2
sarcinilor ce urmează a le rezolva fiecare
nelămuriri. Se vor lipi pe tablă frontală
grupă: COMPARĂ, foile de flip- chard
ARGUMENTEAZĂ, DESCRIE,
APLICĂ, ASOCIAZĂ, ANALIZEAZĂ
primeşte fişa de lucru (anexa 2) şi se trece
la rezolvarea sarcinilor de lucru.

Obţinerea 10’ Profesorul distribuie tuturor elevilor o fișă Elevii completează întrebările, - activitate conversaţia caietele observarea
performanţei de sinteză, (Anexa 3) pe care o vor justificându-și în același timp și frontală explicația elevilor directă
completa frontal, având ca scop răspunsurile.
sistematizarea și consolidarea noțiunilor
despre tipurile de comic, prezente în
text, care vor ajuta la înțelegerea
semnificațiilor textului.
Asigurarea Are loc pe tot parcursul conducerii învăţării, făcându-se treptat, prin aprecieri verbale şi, de asemenea, prin scurte Observarea
feed-back-ului întrebări la finalul activităţii. directă
Asigurarea 2’ - dă ca activitate independentă, pentru - activitate conversaţia tabla observarea
retenţiei şi a acasă, un text argumentativ privitor la frontală caietele directă
transferului tema și viziunea despre lume și viață în elevilor
opera literară „O scrisoare pierdută” de
Ion Luca Caragiale, pornind de la
următorul citat: ,,Nimic nu arde mai rău
pe ticăloși decât râsul.”
Aprecieri şi 1’ Se fac aprecieri asupra modului în care au răspuns elevii şi a modului în care au lucrat şi s-au comportat la lecţie.
constatări
asupra
desfăşurării
lecţiei
ANEXA 1

ACTUL I, SCENA IV
Tipătescu, Trahanache

Tipătescu: Ei! Neică Zahario, ce e? Ia spune, te văz cam schimbat!...

Trahanache: Ai puţintică răbdare, să vezi... Azi-dimineaţă, pe la opt şi jumătate, intră feciorul în odaie, -
nici nu-mi băusem cafeaua, - îmi dă un răvăşel şi-mi zice că aşteaptă răspuns... De la cine era răvăşelul?

Tipătescu: De la cine?

Trahanache: De la onorabilul d. Nae Caţavencu.

Tipătescu: De la Caţavencu?

Trahanache: Zic: ce are a face Caţavencu cu mine şi eu cu Caţavencu, nici în clin, nici în mâneci, ba chiar
putem zice, dacă considerăm după prinţipuri, dinpotrivă.

Tipătescu: Fireşte... Ei?

Trahanache: Stăi, să vezi. (scoate un răvăşel din buzunar şi-l dă lui Tipătescu.)

Tipătescu: (luând răvăşelul şi citind) "Venerabilul d. Zaharia Trahanache, prezident al Comitetului

permanent, al Comitetului şcolar, al Comitetului electoral, al Comiţiului agricol şi al altor comitete şi
comiţie... Loco. (scoate hârtia din plic.) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de cetăţean şi de tată
de familie, vă rugăm să treceţi astăzi între orele 9 jum. şi 10 a.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaţilor"
şi sediul Societăţii Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un
document de cea mai mare importanţă pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Caţavencu, director-
proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaţilor", prezident fundator al Societăţii Enciclopedice-Cooperative
"Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document?

Trahanache: Ai puţintică răbdare! Să vezi... M-am gândit: să nu mă duc... să mă duc... să nu mă duc... ia,
numai de curiozitate, să mă duc, să văz ce moft mai e şi ăsta. Mă îmbrac degrabă, Fănică, şi mă duc.

Tipătescu: La Caţavencu?

Trahanache: Stăi, să vezi... la Caţavencu. - Cum intru se scoală cu respect şi mă pofteşte pe fotel.
"Venerabile"-n sus, "venerabile"n jos. "Îmi pare rău, că ne-am răcit împreună, zice el, că eu totdeauna am
ţinut la d-ta ca la capul judeţului nostru..." şi în sfârşit o sumă de delicateţuri... Eu serios, zic: "Stimabile, m-
ai chemat să-mi arăţi un docoment, arată docomentul!" Zice: "Mi-e teamă, zice, că o să fie o lovitură
dureroasă pentru d-ta, şi ar fi trebuit să te pregătesc mai dinainte, d-ta un bărbat aşa de, şi aşa de..." şi iar
delicateţuri. Zic iar: "Stimabile, ai puţintică răbdare, docomentul"... El iar: "...că de, damele..." Să vezi unde
vrea să m-aducă mişelul!... Biata Joiţica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! Cum e ea
simţitoare!...

Tipătescu: Ce! A cutezat? Mizerabilul (se ridică turburat.)

Trahanache: (oprindu-l) Stăi, să vezi! "...că de, damele, zice, nu înţeleg totdeauna meritele şi calităţile
morale ale bărbatului, şi respectul care va să zică, ce trebuie să-i poarte..." În sfârşit (Tipătescu fierbe) ce s-o
mai lungesc degeaba! După ce-i pui piciorul în prag şi-i zic: "Ia ascultă, stimabile, ai puţintică răbdare:
docomentul!" vede mişelul că n-are încotro, şi-mi scoate o scrisorică... Ghiţi a cui şi către bine?

Tipătescu: (de abia stăpânindu-şi emoţia) A cui? A cui, nene Zahario?

Trahanache: Stăi să vezi. (răspicat şi râzând.) A ta cătră nevastă-mea, cătră Joiţica! Scrisoare de amor în
toată regula... 'Ai? Ce zici d-ta de asta?

Tipătescu: (turburat rău) Nu se poate, nu se poate!

Trahanache: Am citit-o de zece ori poate: o ştiu pe dinafară! Ascultă: "Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică
eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). - Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că
aştept depeşi de la Bucureşti, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la
telegraf. Nu mă aştepta, prin urmare, şi vino tu (adică nevastă-mea, Joiţica), la cocoşelul tău (adică tu) care
te adoră, ca totdeauna, şi te sărută de o mie de ori, Fănică..." (priveşte lung pe Tipătescu, care e în culmea
agitaţiei.)

Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate!

Trahanache: (placid) Fireşte că nu se poate; dar ţi-ai fi închipuit aşa mişelie... (cu candoare.) Bine frate,
înţeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înţeleg... Ei, Fănică, să vezi imitaţie de scrisoare! Să
zici şi tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu-se şi privind pe Tipătescu, care se plimbă cu
pumnii încleştaţi; cu mirare şi ciudă.) Uite-te la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mişel şi pace! Ce te
aprinzi aşa? Aşa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-şi poate închipui până unde poate
merge mişelia omului!

Tipătescu: (acelaşi joc) Mizerabilul!

Trahanache: Măi omule, ai puţintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu: "Eşti tare, stimabile, la machiaverlicuri,
tare, n-am ce să zic; dar nu ţi-ai găsit omul..." Ei, dacă a văzut că nu i se trece cu mine, ştii la ce-a ajuns? Mi-
a spus că, dacă nu dau eu importanţă lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice
duminică la gazată şi o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti.

Tipătescu: (turbat) Îl împuşc! Îi dau foc! trebuie să mi-l aducă aci numaidecât, viu ori mort, cu scrisoarea.
(se răpede în fund.) Ghiţă! Ghiţă! Să vie poliţaiul!

Trahanache: (după el până în fund) Ai puţintică. (întorcându-se singur în scenă.) E iute! n-are cumpăt.
Aminteri bun băiat, deştept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. Într-o soţietate fără moral şi fără
prinţip... trebuie să ai şi puţintică diplomaţie!

Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia!

Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, şi lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e
întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? - Deseară, am aflat că dăscălimea cu
Caţavencu şi cu toţi ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiţă să îngrijească. Mişelul de
Caţavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată...
Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Caţavencu nu o să fie la întrunire, o să fie
în altă parte - la păstrare.

Trahanache: 'Aide, mergi la dejun?

Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulţumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii
Joiţichii.

Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joiţica, i-e urât
singură. După întrunire avem preferanţă...

Tipătescu: (ameţit) Da, neică Zahario.

Trahanache: La revedere, Fănică.

Tipătescu: La revedere, neică Zahario...

Trahanache: (mergând spre uşe, condus de Tipătescu) Şi nu te mai turbura, neică, pentru fitece mişelie. Nu
vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soţietate fără moral şi fără prinţip, nu merge s-o iei cu iuţeală, trebuie să
ai (cu fineţă) puţintică răbdare... (iese în fund.)
ANEXA 2

METODA CUBULUI

3. ARGUMENTEAZĂ

6.

A
5.
4. ASOCIAZĂ P
A
N L
A I
L
2. COMPARĂ C
I
Z Ă

E
A
Z 1. DESCRIE
Ă
FIȘA DE LUCRU

GRUPA NR. 1- COMICUL DE SITUAȚIE

Comicul de situație reiese, după cum arată și numele, din

situațiile cele mai surprinzătoare în care sunt puse personajele, provocate de coincidență,
de încurcături,de confuzii.

Întreaga piesă se bazează pe astfel de situații, fiecare scenă în parte fiind o ilustrare a acestui
comic. Descrieți 3 situații care corespund acestui tip de comic.
GRUPA NR. 2- COMICUL DE NUME

Caragiale are un rafinament aparte în alegerea numelor, sugerând prin ele nu numai o
trăsătură dominantă, ci chiar un întreg caracter.

Comparați numele personajelor cu statutul social al acestora:

1. Zaharia Trahanache
2. Stefan Tipătescu
3. Nae Cațavencu
4. Agamemnon Dandanache
5. Farfuridi
6. Brânzovenescu
GRUPA NR. 3- COMICUL DE INTENȚIE

Comicul de intenție ilustrează atitudinea autorului față de personaje și situațiile în care acestea
acționează. Pornind de la afirmația lui I.L.Caragiale că “nimic nu arde mai rău pe ticăloși decât râsul”
argumentează , folosind informațiile din interiorul didascaliilor, care este atitudinea autorului față de
personajele sale.

CAȚAVENCU (ia poză, trece cu importanță printre mulțime și suie la tribună; își pune pălăria la o parte,
gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii si gazete și le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și
șterge cu eleganță avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l
birui. — Tăcere completă. Cu glasul tremurat) : Domnilor!... Onorabili concetățeni!... Fraților!... (plânsul îl
îneacă) Iertați-mă, fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare... suindu-mă la această
tribună... pentru a vă spune și eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al țării sale... în
aceste momente solemne... (de abia se mai stăpânește) mă gândesc... la țărișoara mea... (plânsul l-a biruit de
tot) la România... (plânge. Aplauze în grup)... la fericirea ei!... (același joc de amândouă părțile)... la
progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare)
IONESCU, POPESCU, TOȚI (foarte mișcați) : Bravo!
CAȚAVENCU (ștergându-se repede la ochi și remițându-se d-odată; cu tonul brusc, vioi și lătrător) :
Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!... O primesc! Mă onorez a zice că o merit!...
(foarte volubil) Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultraprogresist... că sunt liber-
schimbist… că voi progresul cu orice preț. (scurt și foarte retezat) Da, da, da, de trei ori da! (aruncă roată
priviri scânteietoare în adunare. Aplauze prelungite.)
CAȚAVENCU: Da! (cu putere din ce în ce crescândă.) Voi progresul și nimic alt decât progresul: pe calea
politică... (îngrașă vorbele.)
GRUPA NR. 4- COMICUL DE MORAVURI

Pornind de la replica lui Zaharia Trahanache: ,,Într-o soțietate fără moral și fără
prințip…trebuie să ai puțintică diplomație!”, asociați comediei un alt titlu potrivit din
punct de vedere al întâmplărilor relatate, dar și al propriilor impresii de lectură.
Argumentați.
GRUPA NR. 5- COMICUL DE LIMBAJ

Analizați comicul de limbaj, prezent în text și evidențiați-l cu exemple adecvate.

TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal) : „...Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui
om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în
ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
PRISTANDA (asemenea) : Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bambir... ce-i aia,
bampir?
TIPĂTESCU: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!...
PRISTANDA: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu!
TIPĂTESCU: Mișel!
PRISTANDA: Curat mișel!
TIPĂTESCU: Murdar!
PRISTANDA: Curat murdar!
⁎
FARFURIDI: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt și
cuprinzător: (bătând cu pumnul drept în palma stângă, ca un telegrafist pe aparatul lui, sacadat, tot textul-
proiect al depeșii) „Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care
vor să-l aleagă la colegiul II... trădare! trădare! de trei ori trădare!"
BRÂNZOVENESCU (scurt) : E tare! prea tare! n-o iscălesc.
FARFURIDI (cu tărie, impunător) : Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscălești: o dăm anonimă!
BRÂNZOVENESCU: Așa da, o iscălesc!
⁎
CAȚAVENCU: Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. Soțietatea
noastră dar, noi, ce aclamăm? Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face deloc în țara noastră!
GRUPA NR. 6- COMICUL DE CARACTER

Aplicați etichete pertinente următoarelor personaje și argumentați.

ZOE TRAHANCHE GHIȚĂ PRISTANDA

CAȚAVENCU

AGAMEMNON
TIPĂTESCU DANDANACHE

încornoratul/a ambițiosul/oasa șantajistul/a încornoratul prostul fudul

trădatul/a impostorul/oarea trădătorul/oarea slugarnicul demagogul

fidelul/a avocatul/ă corupt/ă lingușitorul/oarea

cochetul/a vicleanul/a înfumuratul/a naivul

ANEXA 3

FIȘĂ DE SINTEZĂ

Comicul reprezintă principala categorie estetică a comediei.

Comicul stârnește hohote puternice și profunde, având ca scop îndreptarea trăsăturilor negative ale
societății sau ale oamenilor.
La Caragiale, comicul îmbracă mai multe forme:

1. COMICUL DE CARACTER

2. COMICUL DE SITUAȚIE

3. COMICUL DE NUME

4. COMICUL DE LIMBAJ

5. COMICUL DE MORAVURI

6. COMICUL DE INTENȚIE