PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială „Grigore Antipa”, Botoșani

Profesor: Buhăeanu Alexandra Giorgiana, căs. Clim
Clasa: a VI-a C
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Modele și antimodele
Subiectul: “Câinele și cățelul”, de Grigore Alexandrescu - Caracterizarea personajelor
Tipul lecţiei: mixtă
Durată: 50 de minute
Scopul: de a actualiza cunoștințele despre mijloacele de caracterizare a personajului, de a dobândi cunoștințe noi despre personajele textului și de
a forma elevilor capacitatea de utilizare a informaţiilor în comunicare.
Motivație: Lecția este importantă pentru că permite ca elevii să lucreze în echipe, să-și consolideze cunoștințele despre mijloacele de
caracterizare a personajului prin mai multe tipuri de exerciții și să clasifice personajele în tipologii.

COMPETENŢE GENERALE:
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Rezumarea, pe baza informaţiilor explicite şi implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, monologate şi dialogate;
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse;
2.4. Manifestarea preocupării de a înţelege diverse tipuri de texte citite;
3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare;
4.1. Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a
intenţiilor comunicative.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Cognitive:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să clasifice personajele din text în funcţie de participarea lor la momentele acţiunii;
O2: să recunoască modalităţile de caracterizare a personajelor;
O3: să enumere trăsăturile personajelor;
O4: să analizeze comportamentul personajelor din puncte de vedere diferite.

Afective:
O.A.1: să participe cu interes la activitate;
O.A.2: să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei.

3. Pshihomotorii:
- O.P.1. să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite (fișe de lucru).
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, expunerea, învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, metoda cadranelor,
problematizarea, exemplul, brainstorming, turul galeriei, roata lecturii.
Mijloace didactice: manualul, fişe de lucru.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Programa şcolară pentru disciplina Limba română pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: limbă şi comunicare, Bucureşti, 2017;
2. Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2018;
3. Craciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu și liceu, Editura Emia, Hunedoara, 2004.
 SCENARIU DIDACTIC

Momentele Du- Obiective Forme de Resurse Resurse Evaluare

lecției rata operaţio- Conţinuturi organizare procedu- materia-
nale rale le
Activitatea Activitatea elevilor
propunătorului

Moment 1’ Profesorul face Se pregătesc pentru frontal conversaţia catalogul

organiza- prezenţa şi asigură ora de Limba şi individual fişe
toric un climat favorabil literatura română. caiete
desfăşurării lecţiei.

E Verifica- 3’ Se verifică tema Citesc tema efectuată frontal conversaţia caiete formativă
V rea temei pentru acasă. acasă.
și Profesorul propune Elevii propun turul
O captarea elevilor o serie de trăsături morale și de galeriei
C atenției desene în care sunt caracter, având ca
A înfățișate diferite suport desenele individual
R animale. Solicită propuse. orală
E elevilor să asocieze
o trăsătură specifică
de character, fiecărui
animal.

Actualiza 5’ Propune elevilor Elevii răspund frontal conversația caiete formativă

rea utilizarea metodei cerințelor formulate
cunoștin- roata lecturii pentru pe disc. individual roata orală
țelor actualizarea lecturii
cunoștințelor.
 Anunța- 1’ Profesorul anunţă Ascultă şi notează în frontal expunerea
rea temei tema şi obiectivele caiete titlul lecţiei. caiete
și a lecţiei. Notează titlul
obiective- pe tablă:
lor Câinele și cățelul,
de Grigore
Alexandrescu-
Caracterizarea
personajelor

30’ Profesorul le Ascultă precizările frontal conversația tabla formativă

precizează elevilor profesorului. Solicită expunerea caiet
că personajele lămuriri. Notează orală
R
Conduce- textului sunt animale informațiile în caiete.
E rea personificate, individual
A învățării întruchipări ale unor
L trăsături umane
I deoarece autorul
Z urmărește
îndreptarea unor
A
defecte. Autorii de
R fabule folosesc, de
E regulă, ca personaje
A animale, deoarece
adevărul despre
defectele omenești
nu poate fi spus
S întotdeauna direct,
E fără a implica
N riscuri. De
S asemenea, învățura
U este trasmisă într-un
L mod mai ușor de
U înțeles și amuzant.
I
Profesorul le Elevii ierarhizează individual conversația caiet orală
O1 propune elevilor să personajele: tabla
clasifice personajele -Samson-personaj
textului în funcție de principal;
rolul acestora în -Samurache-personaj
desfășurarea acțiunii. secundar;
-bou oarecare-
personaj-martor.

Profesorul îi întreabă Elevii vor identifica individual conversația formativă

O2 pe elevi care sunt trăsăturile pozitive și exemplifi- orală
defectele și calitățile negative ale fiecărui care aprecieri
pe care le au personaj. verbale
personajele textului. Cu ajutorul
profesorului, vor
încadra fiecare
personaj într-o
tipologie. Astfel,
Samson este
simbolul omului
nesincer, demagog;
Samurache este
reprezentantul
oamenilor naivi, ușor
de manipulat; boul
este imaginea omului
insensibil, nepăsător,
individul anonim.

Profesorul le cere Elevii precizează individual conversația formativă

elevilor să își care sunt modalitățile orală
 amintească care sunt de caracterizare: aprecieri
modalitățile de -caracterizare verbale
caracterizare ale directă, realizată de
unui personaj. către narator și
celelalte personaje;
-autocaracterizare;
-caracterizare
indirectă, desprinsă
din vorbe, nume,
fapte, relația cu alte
personaje.

O3 Profesorul le Elevii identifică individual conversația caiet aprecieri

propune elevilor să trăsăturile exercițiul tabla verbale
identifice, personajelor, manual
valorificând textul justificându-și
din manual, alegerea cu secvențe
trăsăturile fiecărui reprezentative.
personaj, Se notează la tablă
menționând trăsăturile.
O4 modalitatea de
caracterizare.

Profesorul le Elevii rezolvă individual conversația anexa 1 aprecieri

propune elevilor o sarcinile de lucru. exercițiul verbale
fișă de lucru pe baza
căreia vor remarca
raporturile dintre
personaje.

R 7’ Pentru a sistematiza Completează cu individual exercițiul anexa 2 note

E cunoştințele elevilor, atenție fiecare rubric.
propune acestora conversația
F Asigura-
L rea metoda cadranelor.
E retenției Profesorul le Citesc fabulele individual expunerea anexa 3
și a propune elevilor alte propuse. Identifică
C
transferu- două fabule, pe baza personajele și
Ț lui. cărora trebuie să numesc trăsătura de
I identifice trăsăturile caracter.
A personajelor.
Ca temă pentru Ascultă cu atenţie, îşi
acasă vor avea de notează tema.
realizat o compunere
despre importanța
jocului, subliniind
verbele.
Anexa 2

Metoda cadranelor

I II

III IV

1. Realizaţi în cadranul I un desen al personajului.

2. În cadranul II, notaţi sentimentele trezite de personaj.
3. În cadranul III, daţi un sfat personajului.
4. În cadranul IV, propuneți un alt nume personajului (pornind de la trăsăturile sale).
 Anexa 3
Citește, cu atenție, textele următoare. Precizează care sunt personajele și identifică trăsătura principalăde caracter.

Boul și vițelul Iepurele și broasca-țestoasă

de Grigore Alexandrescu de Jean de La Fontaine

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire, Decât s-alergi e mult mai bine
În zilele noastre de soartă-ajutat, să pleci la drum când se cuvine !
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat. -„Mă prind, grăi cumătra Broască,
pe tot ce vrei, că n-ai s-ajungi
– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, tu, mai întâi, la Salcia-cu-Iască,
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: deși ai cotonoagele mai lungi!”
Decât multă minte, ştiu că e mai bine -„Nu ești în toate mințile, văd bine!
Şa ai totdeauna un dram de noroc. Cuminte e, cumătră, să te întreci cu mine?...”
-„O fi cuminte, necuminte,-
Aşa d-a vieții veselă schimbare, pun rămășag c-ajung-nainte!”
Cum şi de mândrie boul stăpânit, Întrecerea începe de îndată.
Se credea că este decât toţi mai mare, (Dar miza și arbitrul povestea nu-i arată.)
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit. Ca în proverb, grăbindu-se cu-ncetineală,
cumătra noastră Broască și purcede.
Viţelul atuncea, plin de bucurie, Dar Iepurele crede
Auzind că unchiul s-a făcut boier, că nu-i, firește, cazul de pripeală.
Că are clăi sumă şi livezi o mie: Trei pași și iată Salcia-cu-Iască!
„Mă duc – zise-ndată – niţel fân să-i cer.” Îi mai rămâne vreme să și pască,
și chiar să mai și doarmă, dacă vrea.
Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte, Și tare-i este somn, sărmanul : cască!
Ajunge la unchiu, cearcă a intra; Pornească mai întâi cumătra Broască :
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte: șontânc, șotânc, șotânc, -cum o putea.
„Acum doarme – zice – nu-l poci supăra.” El e sprințar și n-are zor să plece.
Se joacă, paște, doarme,- timpul trece!
– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată Și hăt, târziu, când lângă țel o vede,
 După-prânz să doarmă! Obiceiul lui
Era să nu şază ziua niciodată;
Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui.”
– „Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci trânteală;
S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Primit în casă dacă vrei să fii.”
La o mojicie atâta de mare,
Viţelul răspunde că va aştepta;
Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Pe lângă el trece, făr-a se uita.
Cu mâhnire toate băiatul le vede,
Însă socoteşte că unchiu-a orbit;
Căci fără-ndoială nu putea a crede
Că buna lui rudă să-l fi ocolit.
și dânsul se repede
mai repede ca vântul
dar e-n zadar avîntul,
căci lângă Salcia-cu-Iască
sosește-ntâi cumătra Broască
și-i strigă :- „Hei, fârtate,
îți recunoști greșeala?
Tot n-am avut dreptate?
La ce-ți slujiiuțeala?
Dar să mai ai, ca mine, casa-n spate?...”
iască (s.f.)= nume dat mai multor ciuperci parazite în formă de copită
de cal, uscate și tari, care cresc pe trunchiurile arborilor;
a purcede (vb.)= a pleca, a proni la drum;
pripeală (s.f.)= grabă mare;
rămășag (s.n.)= convenție prin care fiecare dintre persoanele care susțin
lucruri contrare se obligă a oferi o răsplată aceleia dintre ele care va
avea dreptate; pariu

A doua zi iarăşi, prea de dimineaţă,

Să-l găsească vreme, la dânsul veni:
O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
Ca să-i facă bine, de el pomeni.

„Boierule – zise – aşteaptă afară

Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.”
– „Cine? a mea rudă? Mergi de-l dă pe scară.
N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu.”

trânteală (s.f.)= bătaie, chelfăneală;

sfială (s.f.)= teamă, rușine;
mojicie (s.f.)= obrăznicie, grosolănie