PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: COLEGIUL TEHNIC APULUM ALBA-IULIA

PROPUNĂTOR: MORARIU ADRIANA-IULIA
DATA: 15.05.2018
CLASA: a X-a A
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Textul dramatic - Arta spectacolului
TITLUL LECŢIEI: Trăsăturile genului dramatic
TIPUL LECŢIEI: Dobândire de noi cunoștințe
DURATA: 50 minute
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte;
1.2 Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise;
1.3 Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog;
1.4 Redactarea unor compoziţii despre textele studiate;
2.2 Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic;
3.1 Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului;
3.2 Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii;
3.3 Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1. Să precizeze cel puţin două caracteristici ale genului dramatic;
O2. Să facă diferenţa între cele două genuri literare: genul epic şi dramatic;
O3. Să recunoască indicaţiile scenice într-un text dramatic;
O4. Să identifice structura textului dramatic.

Pagina 1 din 6
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode și procedee didactice: conversaţia şi explicaţia; problematizarea; exerciţiul, diagrama Venn, brainstorming;
b) Mijloace: tablă, manual, cretă, fişe de lucru;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
d) Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe;
e) Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri verbale, fișe de evaluare.
BIBLIOGRAFIE:
I.L.Caragiale, Teatru, Editura Minerva, Bucureşti, 1987;
Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Marin Iancu, Ion Bălu, Rodica Lăzărescu, Limba și literatura română, Manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, 2005
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003;
Programa şcolară pentru clasa a X- a, București, 2009.
SCENARIU DIDACTIC
Secvențele lecției Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii Evaluare
didactice
1. Moment 1’ Se notează absenţele, asigură condiţiile optime pentru Se pregătesc pentru desfășurarea Conversaţia
organizatoric buna desfăşurare a lecţiei, pregătirea materialului orei; Activitate frontală
didactic şi stabilirea liniştii.
2. Captarea 4’ La începutul orei le arăt elevilor două măști: una tristă Aceștia vor răspunde că au văzut Discuția Observarea
atenţiei și una veselă și îi voi întreba unde au mai văzut acest acest tip de măști la teatru, și Activitate frontală sistematică a
gen de măști și despre teatru. aparține genului dramatic. elevilor
3. Anunțarea 2’ Le voi face cunoscut elevilor faptul că urmează să Elevii vor nota în caiete titlul lecției Conversaţia
noii teme și învețe o nouă lecţie, una de însușire a cunoştinţelor noi. Activitatea
prezentarea despre trăsăturile genului dramatic. frontală
obiectivelor Le voi scrie pe tablă titlul lecţiei noi –Trăsăturile
genului dramatic, le voi enumera obiectivele care
derivă la această lecție.
4. 5’ Reactualizarea cunoştinţelor se va realiza atât pe Elevii vor răspunde că genul epic și Activitate frontală Observarea
Reactualizarea parcursul lecţiei. Ce genuri ați învățat? Ce reprezintă liric prin definițiile celor două şi individuală sistematică a
cunoştinţelor fiecare? Le prezentăm oral fiecare gen. concepte operaționale.Vom discuta Diagrama Venn elevilor
învăţate anterior oral desprecele două genuri.
5. Dirijarea 30’ Pentru însușirea noilor cunoştinţelor de teorie literară Elevii vor fi împărțiți în două Explicația Observarea
învăţării privind genurile, voi împărți clasa în două grupe, elevii grupe, vor defini conceptele Lucrul în grup sistematică a

Pagina 2 din 6
 vor primi câte o fișă în care vor găsi câte un text: unul operationale învățate și vor Brainstoming elevilor
epic și unul dramatic (anexa 1), aceștia vor citi și vor prezenta prin ideiile lor trăsăturile
răspunde cerințelor care sunt scrise pe fișă, iar specifice genului epic și dramatic și Aprecierea
împreună cu elevii vom găsi asemănări și deosebiri răspund cerințelor de pe fișă. răspunsurilor
între cele două genuri.
După ce vom prezenta asemănările și deosebirile între Elevii vor nota în caiete trăsăturile
cele două, împreună cu elevii, voi nota pe tablă genului dramatic.
trăsăturile operei dramatice:
- termenul „dramatic„ provine din franţuzescul
dramatique desemnează totalitatea operelor literare
scrise în formă de dialog spre a fi jucate pe scenă; Activitate frontală
- opera dramatică se înrudeşte cu opera epică prin Exerciţiul
prezenţa unui conflict şi a acţiunii (organizată pe Conversaţia
momente ale subiectului, concentrată în timp și în Brainstorming
spațiu);
- textul este structurat în acte (având unitate de
acţiune), tablouri (în funcţie de modificările decorului)
şi scene (în funcţie de sistemul de intrări-ieşiri ale
personajelor);
- personaje bine individualizate,cu tipologii consacrate
(principal-secundar, pozitiv-negativ), pot cunoaște
diverse specializări: protagonist, antagonist, colportor,
confident etc. caracterizarea se realizează indirect, prin
limbaj, atitudini, gesturi;
- modul dominant de expunere este dialogul, evoluând Explicația
sub forma schimbului de replici;
- autorul intervine direct în text, în interiorul Schema tablei
indicaţiilor scenice, numite și didascalii (surprind
mişcări, gesturi, atitudini, decor, vestimentaţie)
6. Obţinerea 5’ Le voi cere elevilor să definească genul dramatic, care Elevii răspund întrebărilor. Activitate Aprecierea
performanţei şi este modul de expunere dominant în text, cine individuală/grupe răspunsurilor
asigurarea intervine în indicațiile scenice, cum este structurat
feedback-ului textul și cu cine se înrudește genul dramatic.
7. Asigurarea 1’ Redactează un text de 15-20 de rânduri, în care să-ți Elevii vor nota în caiete tema
retenţiei şi a exprimi opinia despre teatru și constrângerile pentru ora viitoare.
transferului spectacolului dramatic, valorificând una dintre Răspund salutului.

Pagina 3 din 6
 următoarele afirmații, la alegere: (Anexa 3)
a. „Teatrul este poezia ce se desprinde din carte şi
devine omenească.”(Federico Garcia Lorca - poet,
prozator și dramaturg spaniol)
b. „Teatrul este locul unde actorii se mişcă şi vorbesc
dialogat, înlăuntrul fanteziei unui autor.”
(Petre Țuțea, filosof și eseist)
ANEXA 1
a) Citește cu atenție textul de mai jos și completează cerințele:
”Lică le zise aceste aşa, ca orişicine să poată înţelege că are grabă şi că nu vrea să mai lungească vorba: bătrâna plecă dar fără de întârziere să caute
pe Ghiţă, iar Ana rămase privind ca un copil uimit la călăreţul ce stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei.
Dacă Lică ar fi fost alt om, el n-ar fi stătut aşa cu privirea pierdută în vânt, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum
pierdută şi speriată de bărbăţia înfăţişării lui.
— Ungurul a murit? întrebă el când văzu pe Ghiţă.
— Da!
— Şi tu ai venit în locul lui!
— Da!
— De la Sfântul Gheorghe?(...).
— E Ghiţă, ginere-meu, grăi bătrâna, şi, mulţumită lui Dumnezeu, ne merge bine de când suntem aici.
Lică îşi apucă, zâmbind, mustaţa între buze.
— Aici, zise el, le merge bine la toţi oamenii cu minte. N-ai decât să te pui bine cu toată lumea, să le zici "noroc bun" celor ce vin şi se duc şi poţi să
dai mulţumită lui Dumnezeu. N-au trecut pe aici nişte oameni?
— De! răspunse Ghiţă chibzuit, suntem la drum şi trece multă lume.
— Vorba vine, trei oameni...
— Trei, patru, zece... grăi Ghiţă cam în glumă, lumea trece mereu. Eu nu stau aici ca să ţin seama despre cei ce vin şi trec, şi aşa nici nu-i prea ştiu.
De la o vreme te obicinuieşti cu oamenii, încât nici nu te mai uiţi la feţele lor. Apoi, cine ştie dacă nu e şi câte unul care s-ar mâhni dacă ai bate drumul cu
vorbe despre dânsul. De cârciumar să nu întrebi niciodată, căci el vede şi aude atât de multe, încât trebuie să uite degrab' şi să nu mai ţie nimica minte.
— Aşa-i, grăi Lică. Întrebam numai ca să văd dacă nu cumva mi-ai putea spune, fiindcă sunt oamenii mei. Au plecat să vadă o pădure, pe care
voiam să o luăm de la toamnă pentru turme, şi nu ştiu acum dacă au trecut înaintea mea, ori e să-i aştept aici.”
Moara cu Noroc, Ioan Slavici
• Precizaţi cărui gen literar aparţine textul.
• Precizaţi două trăsături ale genului dat.
• Precizaţi modul de expunere dominant.
• Specificaţi cum îşi face simţită prezenţa autorul.
b) Citește cu atenție textul de mai jos și completează cerințele:
ACTUL I

Pagina 4 din 6
 „(O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din
față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu.)
Scena IV
TIPĂTESCU, TRAHANACHE
TIPĂTESCU: Ei! neică Zahario, ce e? ia spune, te văz cam schimbat!...
TRAHANACHE: Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și jumătate, intră feciorul în odaie, — nici nu-mi băusem cafeaua, — îmi
dă un răvășel și-mi zice că așteaptă răspuns... De la cine era răvășelul?
TIPĂTESCU: De la cine?
TRAHANACHE: De la onorabilul d. Nae Cațavencu.
TIPĂTESCU: De la Cațavencu?
TRAHANACHE: Zic: ce are a face Cațavencu cu mine și eu cu Cațavencu, nici în clin, nici în mâneci, ba chiar putem zice, dacă considerăm după
prințipuri, dimpotrivă.
TIPĂTESCU: Firește... Ei?
TRAHANACHE: Stăi, să vezi. (scoate un răvășel din buzunar și-l dă lui Tipătescu)
TIPĂTESCU (luând răvășelul și citind) : „Venerabilului d. Zaharia Trahanache, prezident al Comitetului permanent, al Comitetului școlar, al
Comitetului electoral, al Comițiului agricol și al altor comitete și comiții... Loco. (scoate hârtia din plic) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de
cetățean și de tată de familie, vă rugăm să treceți astăzi între orele 9 jum. și 10 a.m. pe la biuroul ziarului «Răcnetul Carpaților» și sediul Societății
Enciclopedice-Cooperative «Aurora Economică Română» unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastră
devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului «Răcnetul Carpaților», prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative «Aurora Economică
Română»..." Ei? ce document? (.......)
TRAHANACHE: Stăi, să vezi... la Cațavencu. — Cum intru se scoală cu respect și mă poftește pe fotel. „Venerabile"-n sus, „venerabile"-n jos.
„îmi pare rău că ne-am răcit împreună, zice el, că eu totdeauna am ținut la d-ta ca la capul județului nostru..." și în sfârșit o sumă de delicatețuri... Eu serios,
zic: „Stimabile, m-ai chemat să-mi arăți un docoment, arată docomentul!" Zice: „Mi-e teamă, zice, că o să fie o lovitură dureroasă pentru d-ta, și ar fi
trebuit să te pregătesc mai dinainte, d-ta un bărbat așa de, și așa de..." și iar delicatețuri. Zic iar: „Stimabile, ai puțintică răbdare, docomentul"... El iar: „...
că de, damele..." Să vezi unde vrea să m-aducă mișelul!... Biata Joițica! să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! cum e ea simțitoare!…
TIPĂTESCU: Ce! a cutezat? mizerabilul! (se ridică turburat.)
TIPĂTESCU (de abia stăpânindu-și emoția) : A cui? a cui, nene Zahario?„ O scrisoare pierdută, Ion Luca Caragiale
• Precizaţi cărui gen literar aparţine textul;
• Prezentați personajele care apar în text și modul de expunere predominant în text;
• Precizaţi două trăsături ale genului dat;
• Care este diferența dintre dialogul din textul dramatic și genul epic.

ANEXA 2
Asemănări și deosebiri

Pagina 5 din 6
 GENUL EPIC.
GENUL DRAMATIC
Autorul își exprimă în mod indirect
- creație literară sub forma de dialog și
gândurile, ideile, sentimentele, prin
destinată interpretării scenice;
intermediul unui subiect și a unor
- obiectivitatea eului creator;
personaje;
- indicațiile autorului de regie și
- prezența naratorului, subiectelor și
scenografie;
personajelor;
- personajele apar în prim plan și se
- opera structurată de momentele
subiectului; confruntă;
- acțiunea se petrece în mod concentric,
- acțiune detaliată în timp și în spațiu;
- modul de expunere este narațiunea; în jurul unui conflict;
- narațiunea se face la persoana I și a- - modul de expunere este dialogul și
III-a și are perspectivă obiectivă; monologul;
- speciile sunt: balada, legenda, schița, - specii: comedie, dramă, tragedie, farsă.
fabula, povestirea, romanul, nuvela.

ANEXA 3 TEMĂ
Redactează un text de 15-20 de rânduri, în care să-ți exprimi opinia despre libertățile și constrângerile spectacolului dramatic,
valorificând una dintre următoarele afirmații, la alegere:
a. „Teatrul este poezia ce se desprinde din carte şi devine omenească.”(Federico Garcia Lorca - poet, prozator și dramaturg spaniol)
b. „Teatrul este locul unde actorii se mişcă şi vorbesc dialogat, înlăuntrul fanteziei unui autor.” (Petre Țuțea, filosof și eseist)

Pagina 6 din 6