PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: C.T. „Traian Vuia”, Oradea

Profesor: Cheregi Mihaela
Clasa: a XI-a C
Data: 26.04.2012
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Realismul
Tipul lecţiei: Lecţie de însuşire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
a) Obiective cognitive la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili:
- să definească noţiunea de „realism”
- să determine trăsăturile realismului;
- să evidenţieze trăsături realiste în diverse opere din literatura universală şi literatura română;
- să comenteze aprecieri critice;
- să-şi argumenteze nuanţat opiniile.
b) Obiective afective
- integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori
- cultivarea sensibilităţii prin receptarea textului literar;
- stârnirea interesului pentru studiul – lectura altor opere realiste;
Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, expunerea, învăţarea prin
descoperire, demonstraţia.
2. Forme de organizare: activitate frontală, activitate independentă şi pe perechi
3. Materiale didactice: fişe de lucru, citate semnificative, manualul.
Bibliografie:
Petraş, Irina, Teoria literaturii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
Eftenie Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Paralela
45, Piteşti, 2008
Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ,
Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
Călinescu, George, Enigma Otiliei, Ed. Litera, Bucureşti, 2003
Rebreanu Liviu, Ion, Ed. Liviu Rebreanu, Bucureşti, 2006
Slavici, Ioan, Moara cu noroc, Ed. Art, Bucureşti, 2009
Dostoievski, Feodor Mihailovici, Crimă şi pedeapsă, Ed. Cartex, Bucureşti, 2007
Manual de Limba şi literatura română, clasa a XI-a, Ed. Art, Bucureşti, 2009
 Desfăşurarea lecţiei:

Activitatea Strategii de Forme de

Etapele lecţiei Activitatea elevilor Durată
profesorului învăţare evaluare
Organizarea Profesorul face Elevii îşi pregătesc cele Conversaţia   2 min
colectivului şi prezenţa elevilor şi necesare lecţiei
captarea atenţiei asigură climatul de
lucru

Actualizarea Ce este romantismul? Romantismul este curent 10 min

cunoştinţelor literar, cultural apărut la Evaluare
anterioare începutul secolului a frontală
Conversaţia
XIX-lea ca reacţie
euristică
împotriva rigorii
clasicismului
Enumeraţi câteva - romantismul înlătură şi Problematizarea
trăsături ale acestui neagă normele şi
curent. metodele clasicismului;
- afirmă primatul
subiectivităţii, al
sentimentului şi fanteziei
creatoare, al Expunerea
spontaneităţii şi
sincerităţii emoţionale.
- izvoarele de inspiraţie Evaluare
sunt istoria, folclorul, şi individuală
natura,
- personajele sunt
excepţionale
Demonstraţia
- antiteza şi contrastul
sunt procedee specifice Evaluare
artei romantice. orală
Identificarea elementelor Conversaţia
Ce aţi avut ca temă? romantice în poezia
Scrisoarea I Evaluare
Fac aprecieri de Mihai Eminescu. Dezbaterea individuală
generale şi individuale.
Pregătirea şi Definiţi curentul literar Curentul literar defineşte Conversaţia Evaluare 3 min
anunţarea activitatea literară a euristică frontală  
subiectului scriitorilor, dintr-o  
anumită perioadă de timp,  
ce au aceleaşi principii
estetice, folosite în
operele lor. Dezbaterea Observaţia
Daţi exemple de câteva - clasicism, romantism,
curente literare studiate umanism, etc.
Comunicarea Astăzi vom determina Elevii sunt atenţi şi îşi Expunerea Observaţia 2 min
subiectului şi a trăsăturile unui alt notează titlul lecţiei în
obiectivelor noii curent literar, caiete
învăţări realismul, apoi le vom
ilustra în diverse texte
literare aparţinând
literaturii române şi
celei universale.
 Dirijarea Împart Fişele de * Moment de lectură   20min 
învăţării lucru I Elevii citesc fragmentele Conversaţia    
  Cer elevilor să literare din fişele de lucru, euristică Evaluare  
rezolve Notez pe tablă apoi rezolvă cerinţele curentă,  
răspunsurile elevilor, lucrând pe grupe Lucru în orală  
obţinând astfel - obiectivitatea echipă    
trăsăturile comune perspectivei narative,    
celor trei fragmente naratorul neimplicat    
literare, implicit ale - situarea exactă a    
realismului acţiunii în timp şi spaţiu Învăţarea prin
pentru a conferi descoperire  
veridicitate operei Observaţia
- descrierea detaliată,
tehnica detaliului
- observaţia socială şi Evaluare
psihologică frontală
- teme luate din realitate
(averea, banul, oraşul,
satul şi ţăranul, destinul
Dezbaterea
uman)
- personaje tipice
acţionând în împrejurări Evaluare
tipice individuală
- complexitatea
personajului realist Conversaţia
Cum putem defini Realismul este un curent euristică
acest curent? literar ce prezintă Observaţia
realitatea în viziunea Activitate
unui scriitor. individuală
Amintiţi-vă de opere „D-l Goe” - schiţă
studiate în anii „Moara cu noroc” -
anteriori şi pe care le nuvelă,
consideraţi oglinzi ale „ Ion”, „Moromeţii”,
realităţii. Precizaţi ce „Amintiri din copilărie”
specii literare sunt - romane
aceste opere * Moment ortografic
Exerciţiul 2 1. Nici unul, nici celălalt
nu au ştiut. Niciunul nu e
în stare de asta.
2. Într-una din zile te
voi vizita. Vorbeşti
întruna de când ai sosit.
3. Fata aceea e colega
mea. Pe elevii aceia nu i-
am văzut azi.
Asigurarea Împart Fişele de Rezolvă cerinţa, apoi vor Activitate Finală 10min 
feedback-ului lucru II citi aleatoriu câteva individuală
compuneri
Temă pentru Cerinţele din Fişa de - notează tema de casă 2 min 
acasă lucru III
Notarea Profesorul notează Aprecieri orale 1 min 
elevilor răspunsurile elevilor,
argumentându-le. Notare
 SCHEMA TABLEI

REALISMUL

a) Definiţie
Realismul este un curent literar, apărut în secolul al XIX-lea, ca reacţie împotriva
romantismului ce denumeşte oglindirea realităţii aşa cum este, fără a deforma sensurile sau
situaţiile.
„Realismul se defineşte prin grija de a descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul
a evitat-o sau a travestit-o" (Gaëtan Picon- eseist şi critic de artă francez). 

b) Trăsături
- obiectivitatea perspectivei narative, naratorul neimplicat, omniscient conferă veridicitate
operei
- acţiunea se defineşte prin accentul pus pe fapte, întâmplări şi personaje luate din realitate,
- situarea exactă a acţiunii în timp şi spaţiu pentru a conferi veridicitate operei, structura
închisă a operei, simetrică
- descrierea detaliată, tehnica detaliului, notarea amănuntului semnificativ având conotaţii în
plan moral
- observaţia socială şi psihologică
- teme luate din realitate socială (averea, banul, oraşul, satul şi ţăranul, destinul uman)
reprezentând veridic realitatea contemporană scriitorului
- personaje tipice prezentate în împrejurări tipice; personajul realist este reprezentativ pentru
o tipologie umană şi se supune valorilor morale ale colectivităţii respective, care îl aprobă sau
nu, dar nu-l modifică esenţial;
- complexitatea personajului, surprinderea lui transformare
- stil sobru, impersonal, obiectiv, atitudinea critică.

c) Specii:
- schița, nuvela, romanul, reportajul

d) Reprezentaţi ai realismului
- în literatura europeană: Stendhal, Balzac, Flaubert, Dickens, Dostoievski, Tolstoi , Cehov
- în literatura română: Nicolae Filimon, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu,
Ion Creanga, G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Z. Stancu, Eugen Barbu

Hiperrealismul, denumit și fotorealism este un curent în artele vizuale, apărut după

1950, care are ca obiect imitarea naturii, ducând naturalismul la extremă.
Reprezentanți :
 Carole Feuerman este precursorul mișcării hiperrealismului împreună cu Duane
Hanson și John De Andrea
Caracteristici :
 se utilizează tehnica detaliului pentru o redare cât mai fidelă a mediului
 se realizează o strânsă legătură între mediu și personaj
 lipsa idealizării personajelor, acestea având calități și defecte
 prezentarea moravurilor unei epoci
 prin realizarea unor fresce ale epocilor, operele devin monografii ale lumii
prezentate
 Fişa de lucru I.1

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu faţa poleită de o rază

întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-şi uşor trupul în adierea înserării de toamnă.
Zăgreanu rămase în mijlocul uliţei urmărind cu priviri drăgăstoase trăsura ce se
depărta în trapul cailor. Ghighi, şezând pe scăunelul din faţă îl vedea şi-l găsea mai drăguţ
ca orice alt bărbat din lume.
La Râpile-Dracului bătrânii întoarseră capul. Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva
case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălţa ca un cap biruitor. Zăgreanu însă era tot
în drum, în faţa crucii, cu capul gol şi, cum stătea acolo aşa, parcă făcea un jurământ mare.
[…]
Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câţiva oameni s-au
stins, alţii le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieţii, vremea vine nepăsătoare, ştergând toate
urmele. Suferinţele, patimile, năzuinţele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de
necuprinsă, ca nişte tremurări plăpânde într-un uragan uriaş.
Herdelenii tac toţi trei. Numai gândurile lor, aţâţate de speranţa împodobitoare a
tuturor sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul
bătătorit şi roţile trăsurii uruie mereu, monoton, monoton ca însuşi mersul vremii.
Drumul trece peste Jidoviţa, pe podul de lemn, acoperit de peste Someş, şi pe urmă se
pierde în şoseaua cea mare şi fără început…”

(Liviu Rebreanu – Ion)

1. Răspunde la fiecare dintre următoarele cerinţe, realizând înţelegerea textului de mai

sus:
 a) Prezentaţi perspectiva narativă a fragmentului.
b) Comentaţi motivul literar al drumului prezent în acest fragment.
c) Comentează rolul punctelor de suspensie din finalul fragmentului.

2. Alcătuiţi enunţuri cu formele nici unul/ niciunul.

Fişa de lucru I.2

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de
vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim, venind dinspre
strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea,
fiindcă, obosit, o trecea des dintr-o mâna într-alta. Strada era pustie şi întunecată şi, în ciuda
verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă şi foşnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate
curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile
marelui sat ce era atunci Capitala. Vântul scutura, după popasuri egale, coamele pomilor,
făcând un tumult nevăzut, şi numai întunecarea şi reaprinderea unui lan de stele dădea
trecătorului bănuiala că mari vârfuri de arbori se mişcau pe cer. Tânărul mergea atent de-a
lungul zidurilor, scrutând, acolo unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor.
Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veşmânt militar, iar gulerul tare si foarte
înalt şi şapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc şi elegant. Faţa îi era însă juvenilă şi
prelungă, aproape feminină din pricina şuviţelor mari de păr ce-i cădeau de sub şapcă, dar
coloarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară
întâia impresie.”
(George Călinescu - Enigma Otiliei)

1. Răspunde la fiecare dintre următoarele cerinţe, realizând înţelegerea textului de mai

sus:
 a) Indicaţi timpul şi spaţiul desfăşurării evenimentelor din acest fragment.
b) Care este modul de expunere predominant în acest fragment?
c) Motivaţi prezentarea detaliată a personajului din text.

2. Alcătuiţi enunţuri cu formele într-una/ întruna.

Fişa de lucru I.3

Citeşte cu atenţie textul următor:

,, - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea
colibei tale te face fericit. Dar voi faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi
să vă acopere cu aripa bunătăţilor sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât
de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva,
căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în
ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din
frică. Voi știți, voi faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care
mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă
gândesc să rămân singură într-însa: de aceea, poate că mai ales de aceea, Ana îmi părea
prea tânără, prea așezată, oarecum prea blândă la fire, și-mi vine să râd când mi-o
închipuiesc cârciumăriță.
- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc şi mai departe cizmele
oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, îşi
duc cizmele în mână până la biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la
Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş, iară d-ta la tustrei. Iată liniştea colibei!”
(Ioan Slavici - Moara cu noroc)

1. Răspunde la fiecare dintre următoarele cerinţe, realizând înţelegerea textului de mai

sus:
 a) Precizaţi tema literară a fragmentului dat.
b) Prezentaţi statutul social al personajului principal.
c) Comentaţi în 5-10 rânduri vorbele bătrânei din primul paragraf al fragmentului.

2. Alcătuiţi enunţuri cu formele pronumelui demonstrativ aceea/ aceia.

Fişa de lucru III.

1. Citeşte cu atenţie textul pentru a putea răspunde cerinţelor următoare:

„Într-una din zilele dogoritoare de la începutul lunii iulie, un tânăr ieşi pe înserate
din cămăruţa în care sta cu chirie la nişte locatari din ulicioara S. Şi, ajuns în strada, se
îndreptă încet şi oarecum nehotărât spre podul K.
Afară era o căldură copleşitoare, zăpuşeală, lumea se înghesuia pe trotuare,
pretutindeni se zăreau grămezi de var, de cărămizi, schele, praf, şi peste tot domnea acea
putoare specifică din timpul verii, binecunoscută oricărui locuitor al Petersburgului, căruia
nu-i da mâna să-şi închirieze o vila la ţara; acestea toate impresionară neplăcut nervii şi aşa
destul de zdruncinaţi ai tânărului. Duhoarea nesuferită a crâşmelor, foarte numeroase în
acea parte a oraşului, şi beţivii, pe care-i întâlnea la tot pasul, deşi era zi de lucru, întăreau
coloritul trist şi respingător al priveliştii. O clipă, trăsăturile fine ale tânărului oglindiră un
sentiment de adânc dezgust.
Era deosebit de frumos: înalt, cu trup subţire şi mlădios, avea ochi negri, splendizi, şi
părul blond-închis. El făcu doi, trei paşi, apoi căzu într-o adânca visare, sau mai bine zis,
într-un fel de toropeală; mergea înainte fără să vadă nimic în jurul lui şi, de altfel, nici nu
voia să vadă. Din când în când numai mormăia câte ceva, căci, după cum recunoscuse el
singur mai înainte, luase obiceiul să monologheze. Totodată era conştient de faptul că
gândurile i se încurcau uneori şi că era grozav de slăbit: de doua zile nu mâncase aproape
nimic”.
( F. M. Dostoievski, Crimă şi pedeapsă)

a) Daţi sinonimele cuvintelor: zăpuşeală, duhoarea, toropeală

…………………………………………………………………………………………………..
b) Precizaţi trei motive literare întâlnite în text.
…………………………………………………………………………………………………..
c) Transcrieţi două elemente ce aparţin câmpului semantic al oraşului.
…………………………………………………………………………………………………..
d) Completaţi ciorchinele cu trăsături ale realismului identificate în text.
 2. Realizaţi un text argumentativ de 20-30 de rânduri despre importanţa ilustrării
realităţii într-o operă literară, pornind de la afirmaţia lui Stendhal care surprinde zona de
inspiraţie a artei realiste:
„Romanul este o oglinda purtată de-a lungul unui drum. Câteodată se reflectă cerul
albastru, alta dată noroiul de la picioarele dumneavoastră. Vreţi să acuzaţi de imoralitate
omul care poartă oglinda? Acuzaţi mai bine drumul pe care se află băltoacele sau, mai bine,
inspectorul de drumuri, care permite ca apa să se adune şi băltoacele să se formeze.”

Fişa de lucru II.

Priviţi cu atenţie imaginea de mai jos:

Camil Ressu, Cosaşi odihnindu-se

Alcătuiţi o compunere de 5-10 rânduri în care să prezentaţi această imagine în

spirit romantic/ realist.

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………