Liceul Teoretic “C. A.

Rosetti”

An şcolar:

Clasa: a XII-a

Profesor: C. Marin

Planificare anuală & semestrialã la

limba §i literatura românã

opţional de aprofundare a cunoştinţelor

1h x 32 de săptămâni/an = 32 de ore

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite

situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte
literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

UNITATEA DE CONŢINUTURI COMPETENŢE SĂPTĂMÂNA

ÎNVĂŢARE TEMATICE
SPECIFICE

Semestrul I

1.Stilurile funcţionale

Tipuri de texte Necesitatea argumentată a Redactarea de texte.

Calităţile stilului şi
funcţiile limbajului
Elemente de
expresivitate artistică
(2 ore)
teoriei literare pentru
înţelegerea Rezolvarea cerinţelor s 1- s 2
spaţiului/fenomenului literar subiectelor care urmăresc
în profunzimile abilităţile de exprimare, de
mecanismelor sale. argumentare logică, de
Elemente de limba şi creativitate şi înţelegerea unui
comunicare. text literar.

2. Relaţia dintre Stabilirea domeniului Exprimarea orală şi scrisă a

teoria literaturii, fiecăreia dintre acestea,
critica şi istoria precizarea scopurilor şi a
literară (2 ore) funcţiilor specifice.
Sublinierea asemănărilor şi
a diferenţelor, dar mai ales,
a necesităţii interrelaţionării
lor pentru o mai bună
înţelegere a textului literar.
unor opinii legate de
problematica discutată şi s 3- s 4
argumentarea unei opţiuni
personale într-o confruntare
cu puncte de vedere
divergente privind mai ales
posibilităţile multiple de
abordare a textului literar.

1
 3. Ce este operă Diferite accepţii ale operei
literară? literare. Metafore ale operei:
opera ca organism
(2 ore) (Aristotel), metafora
Sfinxului şi a ”corpului
neîndoielnic” (Barthes).
Conceptul de limitare
simbolică. Insubordonarea
artei la concept.Textul ca
ţesătură.
4. Discursul Tehnici de argumentare
argumentativ
5. Hermeneutica Orice operă literară
presupune existenţa mai
Înţelegerea. multor niveluri
Interpretarea. interpretative. Stabilirea
criteriilor de interpretare şi,
(2 ore) mai ales, a corectitudinii
acestora, unele dintre ele
abatântu-se grav de la
scopul estetic implicit.
6. Originea operei Ce spun jurnalele de creaţie
referitor la procesul scrierii
de artă şi statutul (Flaubert, Kafka, Thomas
Mann, Rebreanu, Eliade,
autorului (2 ore) Camil Petrescu). Opiniile lui
Martin Heidegger în
Originea operei de artă.
7. Raportul Critica- un parazit al
creaţiei? Critica “înghite”
creaţie - critică creaţia. Problema
ireductibilităţii artei la
(2 ore) concept. De la programul
Daciei literare până la
critica biografică a lui Le
Rider sau Philippe Sollers.
8. Problema Titu Maiorescu- Comediile
“moralităţii” în artă, d-lui I.L.Caragiale. Procese
în general, în literare celebre şi autori
literatură, în special interzişi: Flaubert,
(3 ore) Baudelaire, Henry Miller,
Céline. Literatura sub
Realizarea unor conexiuni s5–s 6
între diferitele noţiuni
prezentate precum şi
compararea/evaluarea unor
puncte de vedere diferite
exprimate în legătură cu un
anumit demers teoretic,
fenomen sau concept literar.
Construirea unui sistem
argumentativ oral, plecând de
la tema propusă şi s7–s8
argumentarea opţiunii
personale într-o confruntare
cu puncte de vedere
convergente.
Intensificarea într-o manieră s 9 – s 10
proprie a nivelurilor
interpretative ale unei opera
literare şi confruntarea
argumentată a acestei opinii
personale cu alte opinii.
Identificarea unor opere a
căror interpretare verifică într-
o măsură substanţială ideea
de interpretare cu/fără limite.
Explicarea ideii că o operă, cu
cât este mai “închisă”
(caracterizată prin ermetism),
cu atât este mai “deschisă”
(interpretărilor).
Identificarea în manieră s 11 – s 12
personală a unor posibile
etape ale demersului
interpretativ. Elaborarea unor
opinii argumentate în legătură
cu situaţii “speciale” în
legătură cu tema abordată.
Integrarea unui text teoretic
într-un anumit context literar
şi evidenţierea gradului de s 13 – s 14
“aplicabilitate” a acestuia în
încadrarea unei anumite opere
literare. Construirea unui
sistem argumentativ oral pe
care să-l poată folosi într-un
mic “proces” literar, pornind
de la cazurile prezentate.
Construirea unui “portret/ s 15 – s 17
robot” al criticului, aşa cum
rezultă în accepţia
(argumentată) a fiecărui elev.
2
 comunism, cărţile şi autorii
trecuţi pe “lista neagră”.
Cărţi controversate
10. Bătălia pentru Criteriile de selecţie a unei
canon. Ce opere pot fi opere “canonice” în funcţie
considerate de momentul istoric şi
“canonice”? cultural, de orizontul de
aşteptare al publicului şi de
(2 ore) orientarea critică.
Semestrul al II-lea
11. Lectorul şi Momentele lecturii şi
orizontul de aşteptare diferite tipuri de
(1 oră)
lectori (profan, expert,
lectorul alter-ego, lectorul
înscris, implicit, virtual, real
etc). Lectură de plăcere şi
lectura electronică. Jauss şi
orizontul de aşteptare al
lectorului. Influenţa acestuia
asupra interpretării şi
încadrării operei într-o
anumită tipologie.
12. Curentul literar Definirea conceptului.
Trăsături particulare ale
(1 oră) marilor curente literare.
Ideologii. Interferenţe.
“Puritatea” unui current
literar în cadrul unei opere
literare – George Călinescu
– Principii de estetică
(capitolul Clasicism,
romantism, baroc). Aplicaţii
13. Genul literar Definirea conceptului.
Teorii moderne ale
(2 ore) genurilor. Interferenţa
genurilor literare – Mihai
Eminescu - Luceafărul
14. Genul epic Încadrarea conceptului.
Categoriile naraţiunii
(2 ore) literare. Aspectele
Argumentarea unor opinii
personale într-o discuţie
referitoare la criteriile de
încadrare canonică a unei
opere literare. 18-s 19
Elaborarea unui “top”
personal al celor mai bune
cărţi ale literaturii noastre (şi
nu numai), utilizând criterii
obiective.
Identificarea anumitor etape s 20
ale lecturii în funcţie de tipul
textului abordat şi precizarea
altor posibile titulaturi pentru
diferitele tipuri de lectori.
Elaborarea în scris a unor
texte argumentative privind
beneficiile lecturii şi, mai ales,
măsura în care se mai citeşte
la momentul actual.
Identificarea şi compararea s 21
particularităţilor unor epoci
culturale şi ideologii literare
în vederea caracterizării
acestora.
Formularea unor opinii
argumentate în legătură cu
textul călinescian, evidenţiind
situaţii în care ideile
exprimate în acesta se
verifică.
Evidenţierea unor posibilităţi s22-23
diferite de interpretare a
aceluiaşi text, în funcţie de
diferite moduri de lectură.
Definirea de genuri literare
din poemul eminescian, ca un
semn în plus al perfecţiunii
acestuia.
Definirea şi identificarea s 24 – s 25
conceptelor discutate la
nivelul operelor epice studiate
3
 naraţiunii: Relaţia Autor-
Narator-Personaj. Procedee
narative ale prozei moderne.
Analepsa şi prolepsa, “ la
mise en abîme”. Aplicaţii:
Camil Petrescu –Ultima
noapte…, Patul lui Procust,
Andre Gide- Pivniţele
Vaticanului.
15. Specia literară Definirea termenului.
Cultivarea anumitor specii
(2 ore) literare în funcţie de autor,
epoca sau curent literar.
Aplicaţii pe operă lui
Eminescu, Caragiale,
Arghezi, etc.
Expresivitatea limbajului
poetic. Diferenţa dintre
limbajul comun şi cel
16. Genul liric I poetic. Sens denotativ şi
(1 oră) sens conotativ, sens propriu
şi sens figurat. Aplicaţii
asupra unor poezii de
Eminescu, Bacovia, Nichita
Stănescu, dar şi asupra unor
fragmente de proză de Ion
Creangă (în ceea ce priveşte
funcţia fatică limbajului).
17. Genul liric ÎI Structura textului poetic.
Comunicarea în textul
(2 ore) poetic (eul liric; raportul
autor -eu liric). Tipuri de
lirism (subiectiv şi obiectiv).
Elemente de compoziţie în
textul poetic (titlu, incipit,
relaţii de opoziţie şi de
simetrie, elemente de
recurenţă). Nivelurile
textului poetic. Limbajul şi
expresivitatea textului poetic
(conceptul de figură de stil,
clasificarea figurilor de stil,
elemente de prozodie).
Aplicaţii asupra unor texte
poetice selectate din autorii
canonici.
18. Genul dramatic Structura textului dramatic.
Conflict dramatic, replică,
(2 ore) dialog, monolog. Categorii
estetice: comicul, tragicul.
Estomparea graniţelor dintre
speciile dramatice
tradiţionale - teatrul
la şcoală şi nu numai.
Elaborarea (în cadrul unui
atelier de creaţie) a unor texte
literare în care să aplice unele
dintre procedeele discutate.
Folosirea unor tehnici
adecvate de analiză a operei
epice.
Identificarea conceptelor la s 26 – s 27
nivelul diferitelor opere
studiate şi nu numai, în
vederea analizării acestora
s 28
Elaborarea unor scurte lucrări
de analiză literară a unor
texte recomandate sau la
liberă alegere în care să
utilizeze suportul conceptual
asimilat.
Exprimarea unor opinii
argumentate privind statutul
poeziei, plecând de la o serie
de definiţii date de scriitori,
dar şi de critici.
Elaborarea unor lucrări de s 29 – s 30
analiză literară a unor texte
recomandate sau la libera
alegere în care să utilizeze
suportul conceptual adecvat.
Realizarea unei mape de lucru
în vederea pregătirii probei de
limba şi literatura română din
cadrul examenului de
bacalaureat şi care să cuprindă
trăsăturile universului liric
specifice fiecărui autor
canonic studiat, utilizând
aspectele de teorie literară
asimilate
Încadrarea unui text dramatic s 31-32
într-o anumită tipologie pe
baza identificării
caracteristicilor acestuia cu
ajutorul conceptelor literare
discutate.
4
 absurdului , teatrul
parabolic, etc. relaţia dintre
textul dramatic şi punerea
acestuia în scenă. Aplicaţii :
textele dramatice studiate la
orele de literatură, precum şi
fragmente din operele altor
autori români sau străini.