PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Cluj-Napoca

Profesor: Titiana Zlătior
Studentă: Roxana Sandu
Clasa: a X-a B
Data: 25.04.2018
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Realismul european. Romanul balzacian
Tipul lecţiei: Lecţie de însuşire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
a) Obiective cognitive la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili:
- să definească noţiunea de „realism”
- să determine trăsăturile realismului;
- să evidenţieze trăsături realiste în diverse opere din literatura universală şi literatura română;
- să comenteze aprecieri critice;
- să-şi argumenteze nuanţat opiniile.
b) Obiective afective
- integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori
- cultivarea sensibilităţii prin receptarea textului literar;
- stârnirea interesului pentru studiul – lectura altor opere realiste;
Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, expunerea, învăţarea prin
descoperire, demonstraţia.
2. Forme de organizare: activitate frontală, activitate independentă şi pe perechi
3. Materiale didactice: fişe de lucru, citate semnificative, manualul.
Bibliografie:
Petraş, Irina, Teoria literaturii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ,
Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
Călinescu, George, Enigma Otiliei, Ed. Litera, Bucureşti, 2003
 Etapele lectiei Activitatea Activitatea Observatii Durata
profesorului elevilor
Organizarea Profesorul asigură Elevii îşi Conversaţia 2 min.
climatul de lucru si pregătesc cele
colectivului şi
anunta noua lectie- necesare lecţiei
captarea realismul european si
romanul balzacian
atenţiei

Actualizarea -Este un curent Conversaţia 3 min.

-Ce stiti despre
cunoştinţelor euristică
literar
realism?
- Romantism,
- Ce curente literare
iluminism
mai cunoasteti?
clasicism etc
-Stiti vreun
- Dostoievski,
reprezentat al
Balzac; romani:
realismului din
G.Calinescu, L. Expunerea
literatura universala?
Rebreanu, I.
Dar romana?
Slavici

Curentul literar
Definiţi curentul
defineşte
literar Conversaţia
activitatea
euristică
literară a
scriitorilor,
dintr-o anumită
perioadă de
timp, ce au
aceleaşi principii
estetice, folosite
în operele lor.

1 min.
Comunicarea Astăzi vom Elevii sunt
subiectului şi a determina trăsăturile atenţi şi îşi
obiectivelor unui alt curent notează titlul
noii învăţări literar, realismul, lecţiei în caiete
apoi le vom ilustra în
 diverse texte literare
aparţinând literaturii
române şi celei
universale.

Dirijarea Împart Fişele de * Moment de Lucru în 32 de min.

învăţării lucru I lectură echipă
Cer elevilor să Elevii citesc
rezolve. Notez pe fragmentele
tablă răspunsurile literare din fişele
elevilor, obţinând de lucru, apoi Învăţarea prin
astfel trăsăturile rezolvă cerinţele descoperire
comune celor trei lucrând pe grupe
fragmente literare, - obiectivitatea
implicit ale perspectivei
realismului narative,
naratorul
neimplicat
- situarea
exactă a
Dezbaterea
acţiunii în timp
şi spaţiu pentru
a conferi
veridicitate
operei
- descrierea Conversaţia
detaliată, euristică
tehnica
detaliului
- observaţia
socială şi Activitate
psihologică individuală
- teme luate din
realitate
(averea, banul,
oraşul, satul şi
ţăranul,
destinul uman)
- personaje
tipice acţionând
în împrejurări
tipice
- complexitatea
personajului
realist

Cum putem defini Realismul este

acest curent? un curent literar
 ce prezintă
realitatea în
viziunea unui
scriitor.

Se scriu pe tabla
reprezentantii
realismului in
literatura universala:
Stendhal, Balzac,
Flaubert, Dickens,
Dostoievski, Tolstoi,
Cehov
Reprezentantii in
literatura romaneasca:
Nicolae Filimon, Ioan
Slavici, I.L.Caragiale,
I. Creanga, G.
Calinescu, Liviu
Rebreanu, Marin
Preda

Prezentarea lui
Balzac si a ciclului
„Comedia umana”

Caracteristicile
balzacianismului:
- Se inspira din
societatea
contemporana
- Naratorul
obiectiv(
persoana a III-a-
dor prezinta
faptele
- Abordeaza
aspecte ale
societatii ca
teme
centrale(avaritia)
- Tehnica
detaliului
semnificativ,
descrieri
minutioase ale
arhitecturii, ale
 vestimentatiei
etc
- Personajele pot
fi grupate usor
in tipologii:
avarul,
parvenitul, fata
batrana
- Cultiva gradatia
dinspre exterior
spre interior

Despre romanul
„Eugenie Grandet”-
roman social care
prezinta interesele
societatii pariziene a
secolului al XIX-lea,
creand diverse tipuri
umane si punand in
discutie influenta
nefasta a banului si
legile pe care le
dicteaza

Împart fişele de Rezolvă cerinţa Activitate 10 min.

Asigurarea lucru II
individuală
feedback-ului Se citeste prima
pagina din romanul
lui Balzac, „Eugenie
Grandet” pentru
evidentierea stilului
balzacian

Noteaza tema 2 min.

Tema pentru acasa:
Sfarsitul lectiei de casa
cerinţele din fişa de
lucru III
 SCHEMA TABLEI

REALISMUL

a) Definiţie
Realismul este un curent literar, apărut în secolul al XIX-lea, ca reacţie împotriva
romantismului ce denumeşte oglindirea realităţii aşa cum este, fără a deforma sensurile sau
situaţiile.
b) Trăsături
- obiectivitatea perspectivei narative, naratorul neimplicat
- accentul pus pe fapte, întâmplări şi personaje luate din realitate;
- situarea exactă a acţiunii în timp şi spaţiu, structura închisă a operei, simetrică;
- descrierea detaliată, tehnica detaliului
- observaţia socială si psihologica ;
- teme luate din realitate socială (averea, banul, oraşul, satul şi ţăranul, destinul uman)
- personaje tipice prezentate în împrejurări tipice;
- complexitatea personajului, surprinderea lui in transformare;
- stil sobru, impersonal, obiectiv, atitudinea critică.

c) Reprezentaţi ai realismului
- în literatura europeană: Stendhal, Balzac, Flaubert, Dickens, Dostoievski, Tolstoi , Cehov
- în literatura română: Nicolae Filimon, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Ion Creanga, G.
Călinescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda etc.
 Fişa de lucru I.1

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu faţa poleită de o rază

întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-şi uşor trupul în adierea înserării de toamnă.
Zăgreanu rămase în mijlocul uliţei urmărind cu priviri drăgăstoase trăsura ce se
depărta în trapul cailor. Ghighi, şezând pe scăunelul din faţă îl vedea şi-l găsea mai drăguţ ca
orice alt bărbat din lume.
La Râpile-Dracului bătrânii întoarseră capul. Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva
case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălţa ca un cap biruitor. Zăgreanu însă era tot
în drum, în faţa crucii, cu capul gol şi, cum stătea acolo aşa, parcă făcea un jurământ mare.[…]
Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câţiva oameni s-au stins,
alţii le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieţii, vremea vine nepăsătoare, ştergând toate urmele.
Suferinţele, patimile, năzuinţele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca
nişte tremurări plăpânde într-un uragan uriaş.
Herdelenii tac toţi trei. Numai gândurile lor, aţâţate de speranţa împodobitoare a
tuturor sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul
bătătorit şi roţile trăsurii uruie mereu, monoton, monoton ca însuşi mersul vremii.
Drumul trece peste Jidoviţa, pe podul de lemn, acoperit de peste Someş, şi pe urmă se
pierde în şoseaua cea mare şi fără început…”

(Liviu Rebreanu – Ion)

 Fişa de lucru I.2

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de
vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim, venind dinspre
strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea,
fiindcă, obosit, o trecea des dintr-o mâna într-alta. Strada era pustie şi întunecată şi, în ciuda
verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă şi foşnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate curţile
şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui
sat ce era atunci Capitala. Vântul scutura, după popasuri egale, coamele pomilor, făcând un
tumult nevăzut, şi numai întunecarea şi reaprinderea unui lan de stele dădea trecătorului
bănuiala că mari vârfuri de arbori se mişcau pe cer. Tânărul mergea atent de-a lungul
zidurilor, scrutând, acolo unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor.
Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veşmânt militar, iar gulerul tare si foarte
înalt şi şapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc şi elegant. Faţa îi era însă juvenilă şi
prelungă, aproape feminină din pricina şuviţelor mari de păr ce-i cădeau de sub şapcă, dar
coloarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară
întâia impresie.”
(George Călinescu - Enigma Otiliei)
 Fişa de lucru I.3

Citeşte cu atenţie textul următor:

,, - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei
tale te face fericit. Dar voi faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă
acopere cu aripa bunătăţilor sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe
bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la
bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să
dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi
faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața
și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură
într-însa: de aceea, poate că mai ales de aceea, Ana îmi părea prea tânără, prea așezată,
oarecum prea blândă la fire, și-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriță.
- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc şi mai departe cizmele
oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, îşi
duc cizmele în mână până la biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la
Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş, iară d-ta la tustrei. Iată liniştea colibei!”
(Ioan Slavici - Moara cu noroc)
 Fişa de lucru II

1. Citeşte cu atenţie textul pentru a putea răspunde cerinţei următoare:

„Într-una din zilele dogoritoare de la începutul lunii iulie, un tânăr ieşi pe înserate din
cămăruţa în care sta cu chirie la nişte locatari din ulicioara S. Şi, ajuns în strada, se îndreptă
încet şi oarecum nehotărât spre podul K.
Afară era o căldură copleşitoare, zăpuşeală, lumea se înghesuia pe trotuare,
pretutindeni se zăreau grămezi de var, de cărămizi, schele, praf, şi peste tot domnea acea
putoare specifică din timpul verii, binecunoscută oricărui locuitor al Petersburgului, căruia
nu-i da mâna să-şi închirieze o vila la ţara; acestea toate impresionară neplăcut nervii şi aşa
destul de zdruncinaţi ai tânărului. Duhoarea nesuferită a crâşmelor, foarte numeroase în acea
parte a oraşului, şi beţivii, pe care-i întâlnea la tot pasul, deşi era zi de lucru, întăreau coloritul
trist şi respingător al priveliştii. O clipă, trăsăturile fine ale tânărului oglindiră un sentiment
de adânc dezgust.
Era deosebit de frumos: înalt, cu trup subţire şi mlădios, avea ochi negri, splendizi, şi
părul blond-închis. El făcu doi, trei paşi, apoi căzu într-o adânca visare, sau mai bine zis,
într-un fel de toropeală; mergea înainte fără să vadă nimic în jurul lui şi, de altfel, nici nu
voia să vadă. Din când în când numai mormăia câte ceva, căci, după cum recunoscuse el
singur mai înainte, luase obiceiul să monologheze. Totodată era conştient de faptul că
gândurile i se încurcau uneori şi că era grozav de slăbit: de doua zile nu mâncase aproape
nimic”.
( F. M. Dostoievski, Crimă şi pedeapsă)

a) Completaţi cu trăsături ale realismului identificate în text.

Fisa de lucru III

Realizaţi un text argumentativ de 20-30 de rânduri despre importanţa ilustrării realităţii

într-o operă literară, pornind de la afirmaţia lui Stendhal care surprinde zona de inspiraţie a artei
realiste:
„Romanul este o oglinda purtată de-a lungul unui drum. Câteodată se reflectă cerul
albastru, alta dată noroiul de la picioarele dumneavoastră. Vreţi să acuzaţi de imoralitate omul
care poartă oglinda? Acuzaţi mai bine drumul pe care se află băltoacele sau, mai bine,
inspectorul de drumuri, care permite ca apa să se adune şi băltoacele să se formeze.”