Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
: Răsuceanu Mădălina
Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”, Giurgiu
Proiect de lecţie
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
1
Resurse materiale: manualul, material bibliografic, fişe, dicţionare.
Resurse procedurale:, conversaţia euristică, analiza lexicală; explicaţia; exerciţiul; activitatea individuală şi cea pe grupe.
Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota.
Bibliografie:
1. Limba şi literatura română, (manuala pentru clasa a IX-a), A. Costache, F. Ioniţă, M. N. Lascăr, A. Săvoiu, ed. Groupe
Art, Bucureşti, 2004;
2. V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004 ;
3. Cecilia Stoleru, Literatura română-comentarii literare, ed. Pestalozzi, Bucureşti, 2004 ;
4. N. Cozma, G. Scoruş, Literatura Română-repere critice fundamentale, ed. Aula Magna, Braşov, 2003 ;
5. Gabriel Angelescu, Proza secolului XIX,ed. Aula Magna, Braşov, 2002 ;
6. S.Miron, Elisabeta Roşca, Prozatorii români din perioada interbelică, ed. All, București, 2000.
SCENARIUL DIDACTIC
II. Verificarea temei ● Se verifica tema pentru acasă: Elevii prezintă în Evaluare
5 min. format pps, date despre Mihail Sadoveanu si opera frontală
O1 - să dea scurte sa.
informaţii despre autor Mihail Sadoveanu (1880-1961) prozator, a cărui
şi operă;
operă cuprinde toate speciile epice.
O2 Sa stabilească Coordonatele tematice:
universal tematic
- evocarea trecutului istoric;
- natura;
2
- aspectele sociale;
- viaţa satului/viaţa târgurilor;
Particularitatea prozei constă în dinstincţia dintre:
- romanele istorice care evocă imaginea Moldovei în
Evul Mediu românesc (Neamul Şoimăreştilor, Fraţii
Jderi, Zodia Cancerului);
- cărţile de călătorie, vânătoare şi pescuit (Ţara de
dincolo de negură, Împărăţia apelor, Ochi de urs,
etc.).
3
călătorie/aventură.
4
- timpul - definit doar prin prisma evenimentelor
istorice;
-timp: curgerea ploii aproape contenise şi
rămăsese numai negura; o lumină palidă de lună
se cernea prin pâclă; era poate către a treia
strajă a nopţii.
- Care este scopul acţiunilor întreprinse de cei doi
prieteni, Ionuţ Jder şi Alexăndrel? (eliberarea
domniţei Nasta din mâinile leşilor);
- Care este rolul lui Ionuţ Jder în această călătorie?
(Ionuţ Jder călătoreşte împreună cu fiul domnesc,
Alexăndrel, pentru a-l apăra de primejdii);
- Cum se conturează imaginea drumului? Ca o
călătorie sau ca o aventură? Argumentaţi!
- Ca o aventură deoarece implică riscuri. Cei doi
tineri sunt vânaţi de duşmani, li se întinde o capcană
la Ionăşeni.
- Putem vorbi de mai multe secvenţe în călătoria
celor doi?
-Două secvenţe: pănă la locul unde se desfăşoară
lupta şi adăpostirea.
Cu ce condiţii se confruntă Ionuţ în luptă?
- Condiţiile sunt favorabile celor atacaţi deoarece
atacatorii sunt constrânşi să atace doar printr-un loc.
5
-selectează din text citate care exprimă evoluţia
stărilor sufleteşti ale lui Ionuţ în situaţia limită
prezentată;
-Jder fluieră încet-ca şi cum pierdea în acea
clipă toate: nădejde, dragoste, viaţă; îşi
mărturisea cu umilinţă că frica lui e fără cusur;
se tângui Jder cel mititel;
-judecata îi era întreagă şi lucra cu hărnicie;
VII. Asigurarea feed- Are loc pe parcursul lecţiei, întărirea făcându-se prin • conversaţie; • frontală
back-ului (1’) aprecieri verbale şi prin efectuarea fulger a câtorva • activitate calificative
exerciţii de identificare şi de motivare. frontală verbale
6
FIŞĂ DE LUCRU
Fişa 1
În acest timp Alexăndrel-Vodă lepăda dulama şi primea de la un slujitor sabia; se întoarse către ameninţări zâmbind
cu nepăsare. Dintr-o dată în înfăţişare I se arată semeţia şi-I sclipeau în aburul lunii ochii, pândind vânătoreşte şi pieziş.
Jder se ţinea cu mult mai umilit în faţa unei primejdii viitoare. Îşi ferise calul în tufe, îşi descânta uneltele
aplecându-se asupra lor. Ca şi oştenii de meserie se dosise după un copac al dumbrăvii. Însă voievozii au altă rânduială în
lume, se gândi el, şi trebuie să se ţie în orice împrejurare cu fală!
Fişa 2
…nici n-am crezut noi vreodată să avem asemenea năcaz cu nişte fecioraşi nebuni. Este mai cu samă unul la care
am stat şi ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic şi cu semeţie se ţine coconul, iar noi nu-i putem face nico stricăciune. Însă
tovarăşul său are într-însul jăratic şi piper.
-având în vedere această mărturie a unui lotru, precizează trăsătura dominantă a fiecăruia dindre cei doi adolescenţi;
7
Fişa 1
În acest timp Alexăndrel-Vodă lepăda dulama şi primea de la un slujitor sabia; se întoarse către ameninţări zâmbind
cu nepăsare. Dintr-o dată în înfăţişare I se arată semeţia şi-I sclipeau în aburul lunii ochii, pândind vânătoreşte şi pieziş.
Jder se ţinea cu mult mai umilit în faţa unei primejdii viitoare. Îşi ferise calul în tufe, îşi descânta uneltele
aplecându-se asupra lor. Ca şi oştenii de meserie se dosise după un copac al dumbrăvii. Însă voievozii au altă rânduială în
lume, se gândi el, şi trebuie să se ţie în orice împrejurare cu fală!
Fişa 2
…nici n-am crezut noi vreodată să avem asemenea năcaz cu nişte fecioraşi nebuni. Este mai cu samă unul la care
am stat şi ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic şi cu semeţie se ţine coconul, iar noi nu-i putem face nico stricăciune. Însă
tovarăşul său are într-însul jăratic şi piper.
-având în vedere această mărturie a unui lotru, precizează trăsătura dominantă a fiecăruia dindre cei doi adolescenţi;