Sunteți pe pagina 1din 7

Proiect de lecţie

Profesor Ilincar Valerica


Data 30.03.2007
Ora 8-9
Clasa a IX-a D
Obiectul Limba şi literatura română
Subiectul „Zburătorul” de Ion Heliade-Rădulescu
Tipul lecţiei Dobândire de cunoştinţe
Competenţa generală Folosirea modalităţilor de analiză tematică,
structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare
Competenţa specifică Analiza componentelor structurale şi expresive ale
textelor studiate şi discutarea rolului acestora în
tratarea temelor
Obiective operaţionale O1: să identifice cele trei părţi ale baladei:
cognitive monologul Floricăi, pastelul înserării, dialogul
dintre cele două surate;
O2: să selecteze expresiile artistice ale
sensibilităţii şi purităţii fetei;
O3: să delimiteze imaginile vizuale şi auditive din
tabloul amurgului;
O4: să stabilească asemănări între imaginea
zburătorului din baladă şi personajele din basm;
O5: să realizeze un desen în care să reprezinte
această fiinţă supranaturală;

O1: să trăiască emoţional, sentimentul pricinuit de


afective peisajul descris
O2: să-şi fixeze, preferenţial, atenţia asupra unor
fragmente din poezie
Metode şi procedee lectura expresivă a poeziei, lucrul cu manualul,
conversaţia euristică, lectura selectivă, explicaţia,
exerciţiul, problematizarea
Mijloace de învăţământ Poezii de Ion Heliade Rădulescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de George Coşbuc
Bibliografie Teodor Capotă, Călin Manilici, Limba şi literatura
română, Bacalaureat 2003, Editura Pro Vita, 2003
Hadrian Soare, Gheorghe Soare, Limba şi
literatura română, Îndrumător pentru manualele
alternative, Editura Carminis, 2003
Corneliu Crăciun, Metodica predării limbii şi
literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura
Emia, 2004
Constantin Parfene, Metodica predării limbii şi
literaturii române în şcoală, Editura Polirom,
1999
Tipul
Momentele Ob. Conţinutul Strategii didactice Org.
lecţiei Evaluare
lecţiei Op lecţiei Metode, mijloace, procedee înv
IGC
1. C1: Salutul, -conversaţia, explicaţia R D
Organizarea efectuarea Asigurarea climatului de lucru; E I
clasei (2 prezenţei, verificarea temei avute pentru C R
min) controlul temei acasă, discutarea ei (ca temă elevii E I
au avut de alcătuit o scrisoare de P J
dragoste) T A
I T
V
Ă
2. Captarea C2: Lecturarea -conversaţia, explicaţia R D
atenţiei (7 poeziei Le voi citi poeziile menţionate, E I
min) Zburătorul de tocmai pentru a-i introduce pe C R
Vasile elevi în subiectul lecţiei. E I
Alecsandri, a Se vor puta discuţii pe marginea P J
poemului Călin, poeziilor. T A
file din poveste Criticul literar George Călinescu I T
de Mihai consideră că patru sunt miturile V
Eminescu, a fundamentale ale culturii populare
poeziei româneşti: mitul Traian şi al
La oglindă de Dochiei, care simbolizează
George Coşbuc, constituirea însăşi a poporului
Un basm de român, mitul Mioriţei, care
Geroge Coşbuc simbolizează momentul iniţial al
oricărei culturi autohtone, mitul
Meşterului Manole, care
simbolizează condiţiile creaţiei
umane, încorporarea suferinţei
individuale în opera de artă şi al
patrulea mit, „Sburătorul”
simbolizând invazia instinctului
erotic la fete. Cel care a reluat
mitul folcloric înliteratura cultă a
fost Ion Heliade-Rădulescu
Se arată elevilor portretul
scriitorului.
3. C3: Zburătorul -conversaţia, explicaţia R D
Anunţarea de Ion Heliade- În manualul nostru de literatură E I
noului Rădulescu aflăm poezia Zburătorul, de Ion C R
subiect (1 Heliade-Rădulescu, care are ca E I
min) punct de plecare mitul folcloric al P J
iubirii. T A
Se scrie titlul şi autorul pe tablă. I T
V
4. C4: Scrierea pe Se scriu câteva date despre autor O D
Prezentarea tablă a unor date şi opera sa. P I
moului referitoare la Li se va explica elevilor ce este E R
conţinut viaţa şi mitul: mitul este o legendă sau R I
activitatea povestire alegorică, anonimă, de A J
literară a lui Ion origine populară, despre fiinţe şi Ţ A
Heliade- întâmplări fabuloase, fantastice, I T
Rădulescu simbolizând forţe, fenomene şi O
C5: Definiţia procese naturale sau sociale. N
mitului -Să citim acum poezia şi să vedem A
Dirijarea cum este valorificat aici mitul L
învăţăriii estetic al zburătorului. Ă D
Voi citi cu tonul specific, cu I
C6: Lectura accentele prin care se pune în R
model a baladei evidenţă frumuseţea ritmului şi a I
rimei, cu gesturi care ajută la J
înţelegerea, la receptarea poeziei. A
O1 C7: Delimitarea Elevii vor avea ca sarcină să I T
celor trei părţi citescă individual poezia şi să o N
ale baladei împartă în segmente distincte, T
luând în considerare răspunsurile E
la trei întrebări: L
-Cine vorbeşte? I
-Care este cadrul, locul în care se G
desfăşoară scena înfăţişată? I D
-Ce spun personajele, care este B I
„subiectul”fiecărui fragment? I R
Voi împărţi clasa în trei grupe de L I
lucru. Ă J
Cea dintâi grupă primeşte A
sarcina de a selecta expresiile T
C8: Discutarea artistice ale sensibilităţii, ale D
celor trei părţi purităţii sufleteşti a tinerei fete, I
ale baladei ale stărilor ei afective provocate R
de trezirea primilor fiori ai iubirii. I
O2 A doua grupă delimitează J
imaginile vizuale şi auditive prin A
care poetul realizează tabloul T
amurgului în cea de-a doua parte a
O3 baladei. O
A treia grupă se ocupă de ultima P
parte a poeziei- în care este reluat E
mitul zburătorului în dialogul din R
O4 cele două „surate”- având sarcina Ţ
de a stabili apropieri între I
imaginea zburătorului, aşa cum O
apare ea în baladă, şi personajele A
de basm cunoscute. L D
Timp de 10 minute grupurile Ă I
lucrează independent, căutând să R
rezolve sarcinile primite. În acest I
timp voi supraveghea grupele, voi J
da lămuriri, explicaţii. Liderii A
fiecărei grupe rezultatele muncii T
efectuate. Voi interveni, dacă este
cazul, rectificând, eventual, unele
erori, voi sublinia idei (care vor fi
scrise pe tablă şi în caiete) şi voi
trage concluzii:
- expresiile artistice scot în relief O
zbuciumul şi suferinţa Floricăi, P
C9: Concluziile „boala” necunoscută a iubirii, E
discuţiilor vindecabilă, în concepţia populară R
veche prin vrăji şi decsântece; Ţ
monologul liric şi emoţionant prin I
sinceritate al tinerei fete O
-elementele de pastel, primele din A
literatura română, surprind L
imaginea satului din timpul Ă
înserării (comparaţii posibile cu
„Pastel de George Coşbuc, sara pe
deal, de Mihai Eminescu”), cadrul
adecvat, specific romantic, pentru
interpretarea artistică a credinţei
populare despre zburător
- în partea a treia elementele
folclorice se înmulţesc, poetul
împletind astfel credinţa populară
cu aspecte caracteristice basmului,
notele de umor şi ironie ce
destramă „dramatismul” suferinţei
pricinuite de sentimentul erotic şi
credinţa în mitul zburătorului
Elevii îşi vor exprima preferinţa
pentru una din părţile baladei.
5. Evaluare C10: Rezolvarea -conversaţia, explicaţia O D Evaluare
P I
formativă fişelor Elevii vor avea de rezolvat formativă
E R
individuale; individual o fişă şi de desenat, R I
A J
O5 desenarea aşa cum îşi închipuie ei Ţ A
zburătorului zburătorul. I T
O
N
A
L
Ă
5. C11: Citirea de Se citeşte, în final, poezia de către R D
E I
Asigurarea final a poeziei elevi şi se prezintă planşa model C R
retenţiei şi (planşă care înfăţişează cele trei E I
P J
a secvenţe ale baladei) T A
transferului I T
V
Ă
6. Tema C8: Tema de Ca temă elevii vor avea să scrie o R D
E I
pentru casă compunere având ca subiect C R
acasă înserarea, utilizând imagini E I
P J
vizuale şi auditive T A
I T
V
Ă
7. Aprecieri C9: Aprecieri Se fac aprecieri individuale şi R D
E I
individuale, pe colective asupra modului în care C R
grupe şi elevii au lucrat. Se vor nota elevii E I
P J
colective activi. T A
I T
V
Ă
Grupa I

1. Extrageţi din text elementele prin care sunt sugerate simptomele fizice şi suferinţele psihice
(simptomele contradictorii) pe care tânăra le evocă.
2. Selectaţi metafore, invocaţii retorice, personificări.
3. Care este modul de expunere dominant din această parte a baladei? Motivaţi.
4. La cine se gândeşte Florica să caute remediul acestei stări?

Grupa a II-a

1. Identificaţi imaginile auditive şi vizuale prin care se prezintă imaginea satului.


2. Selectaţi metafore, personificări, gerunzii acordate, comparaţii, aluzii la credinţele
superstiţioase, metonimii.
3. Care este modul de expunere dominant din această parte a baladei? Motivaţi.
4. Identificaţi versurile care indică apariţia treptată a nopţii (amurg, înoptare, noapte deplină),
cadru în care îşi va face simţită prezenţa zburătorul.

Grupa a III-a

1. Identificaţi „persoanjele” din cea de-a treia parte a baladei.


2. Care este modul de expunere dominant din această parte a baladei? Motivaţi.
3. Identificaţi :mărci ale limbajului popular, inversiuni, metafore, comparaţii populare,
imprecaţii, exclamaţii
4. Schiţaţi un portret al Zburătorului aşa cum apare în această parte a baladei.
Fişă de lucru

1. În ce parte a poeziei se găsesc numeroase expresii:


a. ale zbuciumului sufletesc
b. ale nehotărârii, ale trecerii bruşte de la o stare de spirit la alta ?
Indicaţi în fiecare caz versurile sau expresiile.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
2. În ce parte a poeziei se identifică:
a. elemente ale vorbirii populare
b. elemente ale credinţelor şi superstiţiilor populare. Indicaţi câteva.
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………..
3. În ce parte a poeziei se identifică fraze largi şi armonioase? În ce parte găsiţi
procedee poetice mai numeroase precum inversiunea, metafora, personificarea?
Indicaţi câteva dintre ele.
……………….……………...
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………....

S-ar putea să vă placă și