Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tipul
Momentele Ob. Conţinutul Strategii didactice Org.
lecţiei Evaluare
lecţiei Op lecţiei Metode, mijloace, procedee înv
IGC
1. C1: Salutul, -conversaţia, explicaţia R
E
D
I
Organizare efectuarea Asigurarea climatului de lucru; C R
a clasei (2 prezenţei, notarea absenţelor. E
P
I
J
min) verificarea temei T A
I T
V
-conversaţia, explicaţia R
-Ce am avut de pregătit pentru C
astăzi? (Romanul Ultima noapte E
de dragoste, întâia noapte de P
război de Camil Petrescu) T
C2: Verificarea În ce an a apărut romanul? (1930) I
şi reactualizarea -Ce titlu a avut iniţial romanul? V
cunoştinţelor (Proces verbal de dragoste şi de D
dobândite în război) R I
lecţia anterioară Se aduce în discuţie eseul Noua E R
(anul apariţiei, structură şi opera lui Marcel P I
semnificaţia Proust, publicat în volumul Teze R J
2. Evaluare titlului, şi antiteze. O A
curentă (10 prezentarea - Care este structura romanului? D D T
min) romanului pe (Romanul este structurat în două U I
capitole, părţi cu titluri semnificative: C R
structura, Cartea I – Ultima noapte de T I
compoziţia dragoste, cuprinzând 6 capitole şi I J
perspectiva, Cartea a II-a – Întâia noapte de V A
narativă) război, alcătuită din 7 capitole) Ă T
Elevii prezintă romanul pe
capitole, fiecare capitol fiind
rezumat la 2-3 fraze.
C2: Rezolvarea -conversaţia, observaţia, R D
rebusului; explicaţia, demonstraţia E I
3. Captarea observarea Se rezolvă rebusul a cărui C R
atenţiei (5 fişelor soluţionare le va descoperi E I
min) elevilor o parte din titlul lecţiei. P J
Se împart şi fişele cu harta color T A
care conţine traseul urmat de I T
Gheorghidiu în roman (oraşele V
prin care a trecut eroul). Ă
4. C3: Intelectualul -conversaţia
Anunţarea ca structură de Vom realiza astăzi caracterizarea
subiectului caracter intelectualului Ştefan R
şi a Gheorghidiu. E
obiectivelor Vom încadra personajul într-o C
(2 min) tipologie, îi vom identifica E D
trăsăturile definitorii şi vom P I
evidenţia mijloacele de T R
caracterizare a personajului. Vom I I
încerca apoi să caracterizăm V J
succint personajul folosindu-ne de A
horoscop şi de câteva versuri în T
care vom sintetiza un conţinut de
idei.
conversaţia frontală, explicaţia,
problematizarea
Se scrie titlul pe tablă. O
Se împart fişele (Fişa 1), iar elevii P
C3: Rezolvarea au 10 minute pentru a o rezolva. E
fişei 1 Din discuţiile purtate cu elevii, pe R
marginea fişelor se extrag A D
O1 trăsăturile personajului-narator şi Ţ I
se scriu la tablă: I R
4. - după relaţia autorului cu textul:- O I
Prezentarea personaj-narator (naraţiunea la N D J
noului persoana I realizează o identitate A I A
conţinut între planul naratorului şi L R T
personaj), iar după complexitatea Ă I
caracterială este personaj rotund, J
personaj complex; A
-autoanaliza ca mod de a trăi; T
O2 - ironic, incisiv, tăios;
- crede într-un ideal de puritate;
-trăieşte în lumea ideilor pure;
- însetat de absolut (în dragoste); I
-aplecat spre interior, spre N
investigare; T
-obsedat de gelozie până la E
Dirijarea dezechilibru mintal; L
învăţării -caută certitudinea; I D
-misogin, căci femeia nu atinge G I
idealul său; I R
are conştiinţa irepetabilităţii B I
omului; I J
-impulsiv şi lucid; L A
-fanatic al ideii; Ă D T
-analizează rece, incisiv, tăios; I
-războiul îi esenţializează vederea; R
Modalităţi şi procedee de I
caracterizare: J
-caracterizarea directă A
(autocaracterizarea, celelalte T
personaje);
-caracterizarea indirectă (prin
faptele gândurile, vorbele,
atitudinile, reacţiile personajului,
relaţia cu celelalte personaje);
-monologul interior;
-dialogul;
-introspecţia stărilor sufleteşti;
-autoanaliza şi autointrospecţia;
Elevii îşi notează în caiete
trăsăturile identificate.
5. -conversaţia, explicaţia O
P
D
I
Asigurarea Elevii vor realiza, pe 3 grupe o E R
retenţiei şi caracterizare succintă a R
A
I
J
a personajului principal prin metoda Ţ A
transferului cvintetului şi prin metoda I
O
T
horoscopului. N
A
L
Ă
6. Tema -conversaţia R D
E I
pentru Scrie un eseu în care să prezinţi C R
acasă construcţia personajului principal E
P
I
J
Ştefan Gheorghidiu din romanul T A
interbelic Ultima noapte de I T
V
dragoste, întâia noapte de război
de Camil Petrescu.
În elaborarea eseului vei avea în
vedere următoarele repere:
-încadrarea personajului ales într-
o tipologie, prin refrire la formula
estetică a romanului;
-evidenţierea a două trăsături ale
personajului prin referire la scene
din roman;
-ilustrarea modalităţilor şi a
procedeelor de caracterizare a
personajului ales;
-evidenţierea relaţiei dintre
personajul prncipal şi alte
personaje ale romanului;
integrarea, în cuprinsul eseului, a
patru concepte operaţionale
adecvate;
Rebus
Rezolvând rebusul veţi descoperi pe verticala A-B o parte din titlul lecţiei de azi:
1 A U T E N T I C I T A T E A
2 S U B S T A N T I A L I T A T E A
3 R E L A T I V I S M U L
4 I N T R O S P E C T I A
5 A N T I C A L O F I L I S M U L
6 D R A G O S T E
7 S O C I A L
8 C I T A D I N
9 S U B I E C T I V
10 R E A L I S T
11 P S I H O L O G I C
12 I U B I R E A
13 R A Z B O I U L
De la 1-5 se găsesc concepte estetice pe care le promovează Camil Petrescu
De la 6-11 – tipologia romanului
12-13 tema cărţii I şi II
1. Concept care presupune ilustrarea realităţii prin propria conştiinţă.
2. Concepţie conform căreia literatura trebuie să reflecte esenţa concretă a vieţii: iubirea,
războiul, orgoliul umilit, cunoaşterea, dreptatea, adevărul, demnitatea, categorii morale care
interesează omenirea.
3. Reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiaşi obiect, aceluiaşi concept,
aceleiaşi norme. Dacă oamenii au concepţii diferite despre iubire, dreptate, război, spunem că
acel concept este privit....
4. Metodă psihologică bazată pe observarea propriilor trăiri psihice.
5. Mai este numit şi „împotriva scrisului frumos”- negarea stilului frumos.
6. După tematică romanul este unul de....
7. Pentru că are ca teme secundare moştenirea, arivismul, radiografierea mediilor citadine şi
mondene, romanul este unul....
8. Deoarece prezintă viaţa mondenă este un roman.....
9. După tehnica narativă romanul este .....
10. După curentul literar în care se încadrează este....
11. Prin temă, conflict şi prezentarea conştiinţei problematizante a eroului principal romanul
este unul....
12. Tema cărţii întâi.
13. Tema cărţii a doua.
Fişa 1
1. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem parte, cu
un regiment de infanterie din capitală, la fortificarea văii Prahovei, între Buşteni şi Predeal.
Nişte şănţuleţe ca pentru scurgere de apă, acoperite ici şi colo cu ramuri şi frunziş, întărite cu
pământ ca de un lat de mână, erau botezate de noi tranşee şi apărau un front de vreo zece
kilometri.
În faţa lor, câteva dreptunghiuri de reţele şi "gropi de lup" erau menite să sporească
fortificaţiile noastre. Toate capetele acestea de tranşee, risipite ici-colo, supraveghind şoseaua
(?) de pe boturi de deal, nu făceau, puse cap la cap, un kilometru. Zece porci ţigăneşti, cu
boturi puternice, ar fi râmat, într-o jumătate de zi, toate întăriturile de pe valea Prahovei, cu
reţele de sârmă şi cu "gropi de lup" cu tot.” (La Piatra Craiului, în munte p. 41)
Gheorghidiu recunoaşte că este predispus spre introspecţie, spre construirea unor ipoteze
despre lucruri care îl preocupă, aşa încât starea sa specifică este aceea de frământare lăuntrică.
–modalitatea de caracterizare indirectă prin vorbele şi gândurile personajului, prin
monolog interior
3. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„- Discuţia dumneavoastră e copilăroasă şi primară. Nu cunoaşteţi nimic din psihologia
dragostei. Folosiţi un material nediferenţiat.
.......căpitanul Corabu, întărâtat, dar stăpânindu-se, s-a întors spre mine cu un fel de mică
solemnitate acră de magistrat.
- Cum, domnule, dacă o femeie zice: "nu mai vreau", dumneata zici: "ba da, să vrei?" Hăi?
- Dacă e vorba de o simplă împreunare, da... are drept să zică: nu mai vreau... Dar iubirea e
altceva. Iar dacă nu ştiţi ce e, puteţi, cu noţiunile dumneavoastră cumpărate şi vândute cu
toptanul: "aşa am auzit... aşa vând" să dezbateţi toată viaţa, că tot nu ajungeţi la nimic. Şi
privindu-i dispreţuitor: Discutaţi mai bine ceea ce vă pricepeţi.
- O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp şi trebuie complicitate
pentru formarea ei.” (La Piatra Craiului, în munte p. 47,50)
Superior moral, prin aspiratia catre ideal, iubire, perfectiune. Este însetat de absolutul în
dragoste.
Orgolios, personajul îşi poartă suferinţa ca pe o medalie. Limbajul îi este sfidător, atunci când
discută lucruri care îl privesc, cum ar fi cele din scena de la popotă, când îi sancţionează
drastic pe interlocutori
Eroul îşi expune clar concepţia despre iubire. – caracterizare indirectă (prin vorbele şi
atitudinile eroului), modul de expunere fiind dialogul.
4. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală.
Din cauza asta, nici nu puteam să-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul
spionându-i prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest,
din nuanţa unei rochii şi din informarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna dintre
mătuşile ei. Era o suferinţă de neînchipuit, care se hrănea din propria ei
substanţă.”(Diagonalele unui testament, p.53)
6. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Ei, Ştefane, dacă tată-tău ar fi fost ceva mai strângător, dacă n-ar fi risipit atât... v-ar fi lăsat
şi vouă să trăiţi altfel decât trăiţi (va să zică, deşi avea aerul că ignorează, ştia că trăim în
dificultate, când părea că pluteşte pe deasupra). Dealtfel, îi semeni leit. Acum văd că te-ai
însurat şi tu tot din dragoste.” (Diagonalele unui testament, p.58)
„- Ce te gândeai? Las' că te-am văzut eu. N-ai spirit practic... Ai să-ţi pierzi averea (cel puţin
să rămână în familie, avea aerul să spună). Cu filozofia dumitale nu faci doi bani. Cu Kant ăla
al dumitale şi cu Schopenhauer nu faci în afaceri nicio brânză. Eu sunt mai deştept ca ei, când
e vorba de parale.
- Unchiule, eu mă gândeam să nu mă încurc în afaceri. Cred că averea pe care o am îmi
ajunge să trăiesc modest.” (Diagonalele unui testament, p.66)
Inadaptat, luptand cu ordinea sociala, afacerismul, politicianismul, mondenitatea
Student la filozofie, înzestrat intelectual, Ştefan trăieşte în sfera ideilor şi nu se poate descurca
în păienjenişul afacerilor. I se reproşează ca nu are spirit practic. El are o fire cinstită la fel ca
şi tatăl său. – caracterizare directă – celelalte personaje: Nae Gheorghidiu
7. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Mă privea uimită, şi decolorată.
- Cum asta? Dar nu vezi că toţi vor să te înşele... Pentru că eşti prea bun...
Aş fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuţiilor acestea vulgare, plăpândă şi având nevoie să
fie ea protejată, nu să intervină atât de energic, interesată. „(Diagonalele unui testament, p.63)
E dezamăgit de propria soţie care, dorind să-l determine să accepte moştenirea, îl încurajează
să se lupte până la capăt cu rudele sale, indiferent ce anume presupune lupta şi să nu se lase
înşelat de cei care vor să profite de bunătatea lui.- caracterizare directă- celelalte
personaje: Ela
8. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Viaţa mi-a devenit curând o tortură continuă. Ştiam că nu mai pot trăi fără ea.”
„.....trăgeam cu urechea, nervos, să prind crâmpeie din convorbirile pe care nevastă-mea le
avea cu domnul elegant de alături de ea. Nu mai puteam citi nicio carte, părăsisem
Universitatea.” (E tot filozofie, p. 105)
Gelos, hipersensibil – amplifica semnificatia unui gest, a unei priviri sau a unui cuvânt, până
la proporţiile unei catastrofe.- caracterizare indirectă prin gândurile şi trăirile
personajului- monolog interior
8.1. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Nu, n-am fost nici o secundă gelos, deşi am suferit atâta din cauza iubirii.” (E tot filozofie
106)
Îşi analizează nefericirea şi gelozia, dar, caracterizat de ipocrizie, nu are curajul să le
recunoască- caracterizare directă, autocaracterizare
8.2. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Pe drum, nevastă-mea n-a trăit decât prezenţa lui. Toate comentariile le-a făcut numai pentru
el sau cu el. Avea o voce uşor emoţionată - la început am crezut că din cauza soarelui şi
aerului înrourat al dimineţii şi al câmpului - şi releva cele mai neînsemnate nimicuri ale
drumului, cu exclamaţii.” (E tot filozofie, p.107)
Eroul îi observă pe cei doi îndrăgostiţi, studiind totul lucid, cu minuţiozitate. Hipersensibil –
amplifica semnificatia unui gest, a unei priviri sau a unui cuvant, pana la proportiile unei
catastrofe -caracterizare indirectă prin gândurile şi trăirile personajului- monolog
interior
8.3. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Mă chinuiam lăuntric ca să par vesel şi eu mă simţeam imbecil, ridicol şi naiv, dar nu
puteam suporta prea mult minciuna şi ochii îmi deveneau, de la ei, trişti.” (E tot filozofie, p.
111)
Gheorghidiu suferă nu numai din orgoliul rănit, ci mai ales pentru faptul că se preface, afişând
o indiferenţă cu totul falsă, ascunzându-şi frământările şi autocaracterizându-se. –
caracterizare directă – autocaracterizarea.
8.4. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Eu jucasem totul pe această femeie şi trebuia să trag acum toate consecinţele care se
impuneau: desfiinţarea mea ca personalitate.” (115)
Fragmentul reflectă proporţiile catastrofice pe care le iau evenimentele în conştiinţa lui. –
caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior,
introspecţia.
9. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Astăzi, când le scriu pe hârtie, îmi dau seama, iar şi iar, că tot ce povestesc nu are importanţă
decât pentru mine, că nici nu are sens să fie povestite. Pentru mine însă, care nu trăiesc decât
o singură dată în desfăşurarea lumii, ele au însemnat mai mult decât războaiele pentru
cucerirea Chinei, decât şirurile de dinastii egiptene, decât ciocnirile de aştri în necuprins, căci
singura existenţă reală e aceea a conştiinţei.”(Asta-i rochia albastră, p. 131)
Eroul trăieşte o singură dată un mare sentiment şi îşi dă seama de unicitatea existenţei lui. -
caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului – monologul interior,
introspecţia.
10. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„...casa era goală ca un mormânt gol, fără nevastă-mea....... Am răsturnat, fără să vreau, un
teanc de cărţi şi iată că dau peste un plic, cu scrisoarea în el, pe care nu-l descoperisem în
numeroasele scotociri de până acum... Am avut un fior, ca şi când aş fi pus mâna pe cifrul
dorit al unei taine.
"Fetiţo, diseară Iorgu pleacă la ţară, că e 15 februarie şi trebuie să tocmească oameni pentru
arături. Mi-e urât de moarte singură acasă. Vino să mâncăm amândouă. Am şi croitoreasa la
mine, poate că-ţi tai şi tu taiorul... Seara dormi la mine, dacă vrei, stăm toată noaptea de
vorbă."
Era scrisul Anişoarei. Iorgu era bărbatu-său, 15 februarie, data când am venit de la Azuga.
Simt că ameţesc; că mi se deschide o perspectivă uluitoare, deşi dorită, ca putinţa de a merge
a paraliticului, culcat în faţa altarului pentru maslu.” (Între oglinzi paralele, p. 164)
Venit pe neaşteptate într-o noapte, după o absenţă mai lungă, incertitudinea lui se
accentuează. - caracterizare indirectă prin gândurile şi reacţiile personajului –
monologul interior, introspecţia.
11. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Nu pot să dezertez, căci, mai ales, n-aş vrea să existe pe lume o experienţă definitivă, ca
aceea pe care o voi face, de la care să lipsesc, mai exact să lipsească ea din întregul meu
sufletesc”(Întâia noapte de război, p. 213)
El consideră participarea la război ca un act de cunoaştere. (este atras de cunoaşterea
existenţială în cât mai multe domenii ale vieţii)- caracterizare indirectă prin gândurile şi
personajului – monologul interior, introspecţia.
12. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„cădem cu sufletele rupte în genunchi, apoi alergăm, coborâm speriaţi...nu mai e nimic
omenesc în noi ” (Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu, p. 283)
Pe câmpul de luptă Gheorghidiu îşi dă seama cu luciditate că viaţa lui şi a ostaşilor săi este
sub semnul hazardului şi simte panica, frica, laşitatea, groaza. caracterizare indirectă prin
gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia.
13. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.
„Plecarea mea la Bucureşti este inevitabilă...Am scris nevestei mele că sâmbătă seara
sosesc...Mă sărută cu exces, nu vrea să mă lase să mă dezbrac, îmi scoate ea însăşi mantaua. ..
Şi totuşi îmi trece prin minte, ca un nour de întrebare..Dar dacă nu e adevărat că mă înşală?
Dacă din nou am acceptat o serie greşită de asociaţii?...Dar nu, sunt obosit şi mi-e indiferent
chiar dacă e nevinovată...I-am scris că-i las absolut tot ce în casă, de la obiecte de preţ la
cărţi...de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul.” (Comunicat apocrif, p. 328, 330)
Este generos. Pentru o clipă încearcă se frământă în incertitudini, însă drama iubirii lui intră
definitiv în umbră, experienţa dramatică a frontului fiind decisivă. caracterizare indirectă
prin gândurile şi personajului – monologul interior, introspecţia.
Fişa 2
Realizaţi o caracterizare succintă a personajului principal respectând cerinţa:
1. Primul vers = un cuvânt – cheie referitor la discuţie, fiind, de obicei,
substantiv.
2. Al doilea vers = alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în
discuţie, fiind adjective.
3. Al treilea vers = alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind, de
regulă, verbe la modul gerunziu.
4. Al patrulea vers =conţine patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de
subiect.
5. Al cincilea vers = un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate.
Fişa 2
Citiţi horoscopul de mai jos şi încadraţi personajul într-o zodie, explicând două
trăsături care i se potrivesc.
Fişa 2
Încercaţi să schiţaţi portretul lui Ştefan Gheorghidiu aşa cum vi-l imaginaţi voi.
Intelectualul ca structură de caracter
Caracterizarea lui Ştefan Gheorghidiu
ironic
bănuito
personaj r
hipersensibil “rotund”
impulsiv
luciditat
generos e
analitic lucid misogin