Sunteți pe pagina 1din 25

R O M A N I A MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Str. Gen. Berthelot 28-30, Bucuresti 70738, Tel.& Fax. (+40 1) 310.4214/3145420

Limba ]i literatura roman`


Programa pentru institutori / [nv`\`tori examenul de definitivare [nv`\`m@nt ob\inerea gradului didactic II Tematica pentru ob\inerea gradului didactic I perfec\ionarea periodic` [n

Aprobate prin Ordinul Ministrului Educa\iei Na\ionale nr. _______ / 21.03.2000

PROGRAMA PENTRU OBTINEREA GRADELOR DIDACTICE: DEFINITIVAT, GRADUL II, GRADUL I SI PENTRU EXAMENELE DE PERFECTIONARE
INSTITUTORI / INVATATORI (absolventi ai Scolilor Normale si ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori) Obiective de formare: Actualizarea si aprofundarea cunostintelor de specialitate,de metodica specialitatii si a ethosului pedagogic in acord cu exigentele reformei invatamantului; Dezvoltarea competentelor referitoare la aplicarea noului plan de invatamant,a strategiilor didactice active si a evaluarii performantelor scolare individuale si de grup, la reglarea-autoreglarea activitatii instructiv educative; Dezvoltarea unor competente corespunzatoare privind abordarea curriculumului scolar si analiza logico-functionala a continuturilor invatarii. Competente in specialitate (definitivat): de a aprofunda continutul stiintific propriu disciplinelor de examen si tehnicile de informare, de a asimila alte informatii; de a actualiza,prelucra,esentializa,ilustra,reprezenta si dezvolta continutul; de a valoriza valentele formative si educative ale continutului; de a valorifica continutul disciplinelor de examen,formand comportamente raportate la valori; de a asimila tehnici de activitate intelectuala,demonstrand capacitatea de comunicare corecta, fluenta si expresiva; de a dezvolta continuturile si strategiile de asimilare,promovand invatarea participativa si creatoare. Comptente psihopedagogice si metodice (definitivat): de a asimila continutul stiintelor educatiei ; de a insusi teoria si metodologia studierii personalitatii copilului ; de a valorifica continuturile in contexte educationale determinate . Competente in specialitate (gradul didactic II): de a aprofunda continutul stiintific propriu disciplinelor de examen si tehnicile de informare, de a asimila alte informatii; de a actualiza,prelucra,esentializa,ilustra,reprezenta si dezvolta continutul; de a valoriza valentele formative si educative ale continutului; de a realiza corelatii intra , inter si pluridisciplinare ; de a valorifica continutul disciplinelor de examen,formand comportamente raportate la valori; de a asimila tehnici de activitate intelectuala,demonstrand capacitatea de comunicare corecta, fluenta si expresiva; de a demonstra modul de gandire sistemic in abordarea disciplinelor de examen ; de a dezvolta continuturile si strategiile de asimilare,promovand invatarea participativa si creatoare. Comptente psihopedagogice si metodice (gradul didactic II): de a asimila continutul stiintelor educatiei ; de a insusi teoria si metodologia studierii personalitatii copilului ; de a realiza corelatii intre continuturile asimilate ; de a prelucra , transforma , adopta si dezvolta continuturile prin aplicarea in situatii educationale specifice ; de a valorifica continuturile in contexte educationale determinate ; de a masura , aprecia si de a lua decizii in scopul ameliorarii / dezvoltarii procesului instructiv educativ ; de a inova practica didactica .

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

Competente specifice Candidatii trebuie sa aiba capacitatea: - de a comenta scene din opere,fragmente lirice date; - de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice,epice,dramatice); - de a realiza un eseu despre un personaj literar,in legatura cu o scena semnificativa sau cu o imagine simbol; - de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj,la o opera literara; - de a aplica normele limbii literare in contexte variate; - de a argumenta apartenenta unui text la un gen literar; - de a realiza compuneri cu caracter functional; - de a corecta abaterile de la norma; - de a opera cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie; - de a identifica si de a explica apartenenta unor elemente de expresivitate la diferite niveluri ale limbajului; - de a explica apartenenta unui text la un stil functional

Literatura romana I)Proza Costache Negruzzi- Alexandru Lapusneanu Ion Creanga - Amintiri din copilarie Mihail Sadoveanu - Baltagul Liviu Rebreanu - Ion Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi Mircea Eliade - La tiganci George Calinescu - Enigma Otiliei Marin Preda - Morometii (vol. I) II)Dramaturgia I. L. Caragiale -O scrisoare pierduta Barbu Stefanescu Delavrancea - Apus de soare Marin Sorescu - Iona III)Poezia Vasile Alecsandri -Pasteluri M. Eminescu - Sara pe deal, Revedere , Luceafarul Al. Macedonski - Noaptea de decemvrie G. Bacovia - Plumb, Lacustra Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Tudor Arghezi - Testament Nichita Stanescu - In dulcele stil clasic IV) Teoria literaturii

Genuri si specii literare Motiv, subiect, personaj(erou) Prozodia; procedee retorice Procedee narative Limba romana I) Limba si comunicare Functiile limbajului Stilurile functionale ale limbii Comunicarea orala si scrisa II) Fonetica si fonologie Notiuni generale Principiile ortografiei limbii romane Aspecte functionale. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe. Accentul Particularitati fonetice ale limbii romane Abateri de la norma si corectarea lor III) Lexicologie si semantica Notiuni generale Semantica:polisemia,omonimia;relatii semantice intre cuvinte;sinonimia,antonimia Mijloace de imbogatire a vocabularului IV) Morfologie Notiuni generale Substantivul (felul, numarul,genul, declinarea, functiile sintactice, locutiunile substantivale) Articolul.Felurile articolului Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparatie. Functiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor Pronumrle. Pronumele personal. Pronumele de politete. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de intarire si adjectivul pronominal de intarire. Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ.Pronumele relativ si interogativ si adjectivul pronominal interogativ si relativ. Pronumele nehotarat si adjectivul pronominal nehotarat. Pronumele si adjectivul negativ. Functiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor Numeralul.Clasificare. Functii sintactice.Ortografiere si ortoepie Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare.Verbe copulative.Verbe personale si impersonale.Locutiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Functii sintactice. Valori stilistice ale verbelor Adverbul. Clasificare. Grade de comparatie.Locutiuni adverbiale. Functii sintactice. Ortografierea adverbelor si a locutiunilor adverbiale Prepozitia. Clasificare. Regimul cazual al prepozitiilor Conjunctia. Clasificarea conjunctiilor.Conjunctii corelative.Locutiuni conjunctionale Interjectia. Clasificarea interjectiilor. Functii sintactice. Topica si punctuatia. Valori expresive ale interjectiilor Sintaxa.Raporturile sintactice. Propozitia. Criterii de clasificare. Felul propozitiilor. Fraza. Felul propozitiilor in fraza. Rolul elementelor de relatie in fraza Subiectul/ Propozitia subiectiva Predicatul/ Propozitia predicativa Atributul/ Propozitia atributiva Complementul direct/Propozitia completiva directa Complementul indirect/Propozitia completiva indirecta Complementul circumstantial de loc/ Propozitia circumstantiala de loc Complementul circumstantial de timp/ Propozitia circumstantiala de timp

Complementul circumstantial de cauza/Propozitia circumstantiala de cauza Complementul circumstantial de scop/Propozitia circumstantiala de scop Complementul circumstantial de mod/ Propozitia circumstantiala de mod Complementul circumstantial conditional/ Propozitia circumstantiala conditionala Complementul circumstantial consecutiv/ Propozitia circumstantiala consecutiva Complementul circumstantial concesiv/ Propozitia circumstantiala concesiva BIBLIOGRAFIE Literatura Calinescu G.- Istoria literaturii de la origini pana in prezent, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982 Manolescu N.- Arca lui Noe, vol.I-II, Ed. Minerva, Bucuresti, 1980, 1981, 1983 Manolescu N.- Despre poezie, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,1987 Simion Eugen- Scriitori romani de azi, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1974, 1989 Calinescu G.- Ion Creanga. Viata si opera E.P.L., Bucuresti, 1964 Calinescu G.- Opera lui Mihai Eminescu E.P.L., Bucuresti, 1969 Calinescu G.- Universul poeziei, Ed. Minerva, Bucuresti, 1974 Limba romana ***Gramatica limbii romane, vol. I,II, Ed. a II-a, Edit. Academiei, Bucurestii, 1966 ***Indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie, Bucuresti, Editura Academiei, 1983 ***Sinteze de limba romana (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucuresti,1984 Avram Mioara, Gramatica pentru toti, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997 Coteanu Ion, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1985

METODICA PREDARII LIMBII ROMANE -DEFINITIVATI. 1. 2. 3. Reforma curriculara in invatamantul primar

Conceptul de curriculum. Finalitatile invatamantului primar . Obiectivele ciclurilor curriculare ale invatamantului primar . I. Curriculumul de limba si literatura romana in invatamantul primar 1. Specificul curriculumului de limba romana in invatamantul primar 2. Receptarea mesajului oral : strategii de formare a comportamentului de ascultator ; strategii de formare a campului auditiv (propozitie , cuvant , silaba , sunet); forme de activitati care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (I-II si III-IV); modalitati de operare a relatiilor semantice in receptarea mesajelor orale (sinonimie, omonimie ,antonimie, polisemie); 3. Exprimarea orala : strategii de formare a comportamentului de emitator ; componentele comunicarii dialogate ; adaptarea la particularitatile interlocutorului ; comunicarea prin imagini ; metode si mijloace de invatamant folosite in dezvoltarea exprimarii orale ; 4. Receptarea mesajului scris . Exprimarea scrisa . * Strategiile invatarii citirii si scrierii la clasa I :

metode invatare a citirii si scrierii folosite la clasa I ; specificul utilizarii mijloacelor de invatamant in lectiile de limba romana la clasa I ; * Modalitati de tratare diferentiata a elevilor in procesul de invatare a citirii si scrierii : *Tipuri de activitati de invatare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris si la dezvoltarea exprimarii scrise : a) Textul narativ : elaborarea planului de idei rezumatul povestirea personajul literar dialogul descrierea b) Textul liric : specificul abordarii textului liric in invatamantul primar c) Textul nonliterar : specificul abordarii textului nonliterar in invatamantul primar 5. Organizarea textului scris in functie de scopul redactarii : *Planul initial al compunerii , partile unei compuneri etc. *Contexte de realizare pentru clasele II-IV : scrierea functionala biletul , scrisoarea ; scrierea imaginativa tipurile de compuneri ; scrierea despre textul literar povestirea , rezumatul ; 6. Particularitatile insusirii normelor limbii literare in clasele I-II si III-IV . 7. Modalitati de integrare a elementelor de constructie a comunicarii in cadrul lectiilor de limba romana . II. Evaluarea activitate de masurare , de interpretare a datelor si de adoptare a deciziilor educationale . Rolul standardelor curriculare de performanta . Realizarea evaluarii nivelului de pregatire a elevilor in functie de standardele curriculare de performanta .

METODICA PREDARII LIMBII ROMANE ( gradul didactic II) I . Reforma curriculara in invatamantul primar 1. Conceptul de curriculum. 2. Finalitatile invatamantului primar . 3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale invatamantului primar . 4. Motivarea psihopedagogica a organizarii pe cicluri curriculare . 5. Invatarea prin cooperare la limba romana . II . Curriculumul de limba si literatura romana in invatamantul primar 1. Specificul curriculumului de limba romana in invatamantul primar 2. Receptarea mesajului oral : strategii de formare a comportamentului de ascultator ; strategii de formare a campului auditiv (propozitie , cuvant , silaba , sunet); forme de activitati care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (I-II si III-IV); modalitati de operare a relatiilor semantice in receptarea mesajelor orale (sinonimie, omonimie ,antonimie, polisemie); 3. Exprimarea orala : strategii de formare a comportamentului de emitator ; componentele comunicarii dialogate ; adaptarea la particularitatile interlocutorului ; comunicarea prin imagini ; - / / - 2 -

metode si mijloace de invatamant folosite in dezvoltarea exprimarii orale ; Receptarea mesajului scris . Exprimarea scrisa . * Strategiile invatarii citirii si scrierii la clasa I : metode invatare a citirii si scrierii folosite la clasa I ; specificul utilizarii mijloacelor de invatamant in lectiile de limba romana la clasa I ; * Modalitati de tratare diferentiata a elevilor in procesul de invatare a citirii si scrierii : *Tipuri de activitati de invatare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris si la dezvoltarea exprimarii scrise : a) Textul narativ : elaborarea planului de idei rezumatul povestirea personajul literar dialogul descrierea b) Textul liric : specificul abordarii textului liric in invatamantul primar c) Textul nonliterar : specificul abordarii textului nonliterar in invatamantul primar 5. Organizarea textului scris in functie de scopul redactarii : *Planul initial al compunerii , partile unei compuneri etc. *Contexte de realizare pentru clasele II-IV : scrierea functionala biletul , scrisoarea ; scrierea imaginativa tipurile de compuneri ; scrierea despre textul literar povestirea , rezumatul ; 6. Particularitatile insusirii normelor limbii literare in clasele I-II si III-IV . 7. Modalitati de integrare a elementelor de constructie a comunicarii in cadrul lectiilor de limba romana . 8. Modalitati de dezvoltare , fixare si nuantare a vocabularului elevilor . 9. Lectura suplimentara la clasele I-IV. 10. Organizarea activitatilor extracurriculare si extrascolare . 11. Proiectarea continuturilor la disciplinelor optionale . III . Evaluarea activitate de masurare , de interpretare a datelor si de adoptare a deciziilor educationale . Rolul standardelor curriculare de performanta . Realizarea evaluarii nivelului de pregatire a elevilor in functie de standardele curriculare de performanta . Specificul aprecierii elevilor prin calificative . Elaborarea descriptorilor de performanta la disciplinele optionale . Evaluarea activitatilor extracurriculare . Criterii de selectare a manualelor scolare . Autoevaluarea cadrelor didactice . 4. BIBLIOGRAFIE: 1) ***Programe scolare pentru invatamantul primar, Comisia Nationala pentru Curriculum, Ed. Corint, Bucuresti, 1998 2) Parfene, C. - Compozitiile in scoala - E.D.P., Bucuresti, 1980 3) Serdean, I. - Metodica predarii limbii romane la clasele I-IV - E.D.P., Bucuresti, 1985 4) *** Colectia revistei Invatamantul primar, Ed. Discipol, Bucuresti , 1998, 1999, 2000

Programa de matematic
Definitivat

1.

Mulimi 1.1Notiunea de multime -exemplificari;element;apartenenta;moduri de determinare 1.2Relatia de incluziune -definitie;proprietati 1.3Egalitatea multimilor 1.4 Operaii cu mulimi -reuniune;intersectie;diferenta;complementara unei multimi; produs cartezian: definitii; proprietati

2. Mulimea numerelor naturale 2.1 Relatia de echipotenta 2.2 Cardinalul unei multimi 2.3 Axiomele lui Peano 2.4 Sisteme de numeratie -sisteme pozitionale/ nepozitionale 2.5 Baze de numeratie -transformari dintr- o baza in alta 2.6 Operatii in N -definitii, proprietati 4. Divizibilitate n N 4.1 Definiii 4.2 Criterii 4.3 Multiplii i divizori ai unui numr nat. 4.4 Divizori comuni a 2 sau mai multe nr. nat. 4.5 Multipli comuni a 2 sau mai multe nr. nat. 5. Mulimile Z, Q, R 5.1 Definiii 5.2 Operaii n Z, Q, R 5.3 Transformarea fraciilor n fracii zecimale cu ajutorul virgulei 6. Ecuaii i inecuaii de gr. I, sisteme de ecuaii si inecuatii de gr. I. 7. Unitati de masura pentru lungime, volum, masa, timp 8. Elemente de geometrie 8.1 Punct, dreapt, semidreapt, segment, linie franta\curba, unghiuri 8.2 Poligoane: triumghiul; patrulatere: paralelogramul, dreptunghiul, rombul, ptratul, trapezul; cercul 8.3 Relaii metrice n triunghiul dreptunghic 8.4 Corpuri: prism, paralelipided, cub, piramid, cilindru, con, sfer

Metodica predarii matematicii


1.Elemente pregatitoare pentru formarea conceptului de numar natural, in clasa I 2.Metodologia predarii operatiilor in N 3.Metodologia predarii fractiilor si a operatiilor cu fractii 4.Metodologia predarii unitatilor de masura 5Metodologia predrii elemntelor de geometrie 6.Algoritmi de calcul in clasele I - IV adunare, scdere, nmulire, mprire, ordinea operaiilor 7. Metode de rezolvare a problemelor de matematic figurativ, sum i diferen, sum i raport, diferen i raport, metoda comparaiei, metoda falsei ipoteze, metoda drumului invers, regula de 3 simpl, regula de 3 compus, probleme de micare (urmrire i ntlnire), probleme nonstandard 8. Obiectivele predrii matematicii n ciclul primar (specifice predrii-nvrii matematicii n ciclul de achiziii fundamentale i n ciclul de dezvoltare) 9. Modaliti de activizare a elevilor n lecia de matematic forme de organizare; strategii de: difereniere, individualizare, personalizare, nvarea prin cooperare 10. Jocul didactic n lecia de matematic 11. Caracterul practic-aplicativ al matematicii contexte de aplicare (explorare, investigare, aproximare, comparare, msurare, experimentare) 12. Abordarea interdisciplinar a matematicii

Programa de matematic
gradul didactic II

1. Metode de rezolvare a problemelor figurativ, sum i diferen, sum i raport, diferen i raport, metoda comparaiei, metoda falsei ipoteze, metoda drumului invers, regula de 3 simpl, regula de 3 compus, probleme de micare (urmrire i ntlnire), probleme nonstandard

2. Modaliti de activizare a elevilor n lecia de matematic - forme de organizare - strategii de: - difereniere - individualizare - personalizare 3. Rolul mijloacelor de nvmnt n lecia de matematic - nvare prin cooperare - mijloace tradiionale - mijloace moderne 4. Evaluarea n cadrul leciilor de matematic -tipuri de evaluari -tehnici i instrumente 5. Locul i rolul jocului didactic n lecia de matematica -note definitorii; metodologia desfasurarii; exemplificari 6. Obiective cadru ale predrii matematicii n ciclul primar - specificul predrii-nvrii matematicii n ciclul de achiziie fundamentale i n ciclul de dezvoltare 7. Formarea la elevi a conceptului de numr natural -etape; forme de realizare 8. Metodologia predrii-nvrii operaiilor n N - etape - demersuri didactice necesare in invatarea operatiilor la cls. I-IV 9. Metodologia predrii fraciilor i operaiilor cu fracii -introducerea notiunii de fractie; clasificari; operatii; demersuri didactice specifice 10. Metodologia predrii-nvrii unitilor de msur - marimi si unitati de masura studiate; demersuri didactice specifice 11. Metodologia predrii-nvrii elementelor de geometrie -specificul formarii notiunilor geometrice; particularitati ale demersurilor didactice

BIBLIOGRAFIE: Neacsu I. (coordonator), Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, E.D.P. Bucuresti, 1988 Ioan Aron, Gh. Herescu, Alexandru Dumitru, Aritmetica pentru invatatori, E.D.P., Bucuresti, 1996 M. Rosu, M. Roman, Matematica pentru perfectionarea invatatorilor, Ed. All, Bucuresti, 1999 M. Singer, N. Radu, Matematica, Ghid pentru invatatori si parinti (cls. a II-a si a III-a) Ed. Sigma, 1994/1995

G. Burtea, (coordonator) Matematica si logica pentru scolari, Ed. Corint, Bucuresti, 1995

LITERATURA PENTRU COPII ( gradul didactic II) Conceptul de literatura pentru copii . Genuri si specii literare accesibile copiilor . Valoarea instructiv educativa . Accesibilizarea operelor . Genul liric Lirica populara. Doina . Cantecul de leagan . Colinda . (Exemplificari ) . Proverbe . Zicatori . Ghicitori . Folclorul copiilor . Cantecele fomula . Recitativele , numaratori . Lirica culta Imnul . Pastelul . Exemplificari . Poezii despre frumusetile naturii . Poezii despre vietuitoare . Universul copilariei oglindit in versuri . Poezii despre patrie . Tabloul in proza . Exemplificari . Genul epic Basmul Definitie , teme , motive , mesaj si compozitie subiect , personaje . Noile structuri ale fantasticului si miraculosului : Fat Frumos din lacrima M.Eminescu Fata babei si fata mosneagului I.Creanga Capra cu trei iezi I.Creanga Alba ca zapada Fratii Grimm Scufita rosie Charles Perrault Neghinita- B.St.Delavrancea Micul print- Antoine de Saint-Exupery Legenda Valori morale si estetice Legenda Florii Soarelui Calin Gruia Legenda randunicii si Legenda ciocarliei V.Alecsandri Condeiele lui Voda , Babele din vol.Din legendele romanilor -I.Creanga Snoava Definire . Trasaturi . Ispravile lui Pacala - P.Dulfu Schita . Povestirea . Romanul . Natura si vietuitoarele . Caprioara-E.Garleanul Puiul - I.Alexandru Bratescu Voinesti Universul copilariei evocat in schite si in povestiri Dumbrava minunata M.Sadoveanu Recreatia mare - M.Santimbreanu Anii de ucenicie - M.Sadoveanu La Medeleni - I.Teodoreanu Cartea cu jucarii - T.Arghezi Povestiri si schite care evoca trecutul istoric . Exemplificari . Literatura de aventuri Fram , ursul polar -C.Petrescu Cartea junglei Rudyard Kipling Aventurile lui Tom Sawyer-Mark Twain Literatura stiintifico-fantastica Scurt istoric . Definirea conceptului . S.F.-trasaturi caracteristice .

20.000 de leghe sub mari -Jules Verne Oameni si stele -I.Hobana

2 Fabula Definire . Trasaturi caracteristice . Talharul pedepsit -T.Arghezi Boul si vitelul - G.Alexandrescu Corbul si vulpea - La Fontaine Literatura de informare stiintifica Definire . Caracteristici . Exemplificari . Dramaturgia actuala pentru copii Autori si piese : Victor Eftimiu , Pui de om , Calina , Fat - Frumos Marin Sorescu ,Fat Frumos si calare si pe jos Alecu Popovici , O fetita cauta un cantec ,Baiatul din banca a II-a,Cine se teme de crocodil , Soricelul si Papusa,Afara e vopsit gardul,inautru-i Leopardul

BIBLIOGRAFIE: 1) Pop, Mihai; Ruxandoiu, Pavel - Folclor literar romanesc - E.D.P., Bucuresti, 1999 2) Stoica, Cornelia; Vasilescu, Elena - Literatura pentru copii (Manual pentru Scolile Normale - cls.aXIIa), E.D.P., Bucuresti, 1998

R O M A N I A MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE


Str. Gen. Berthelot 28-30, Bucuresti 70738, Tel.& Fax. (+40 1) 310.4214/3145420

Limba ]i literatura roman`


Programa pentru institutori / educatoare examenul de definitivare [nv`\`m@nt ob\inerea gradului didactic II Tematica pentru ob\inerea gradului didactic I perfec\ionarea periodic` [n

Aprobate prin Ordinul Ministrului Educa\iei Na\ionale nr. _______ / 21.03.2000

PROGRAMA PENTRU OBTINEREA GRADELOR DIDACTICE: DEFINITIVAT, GRADUL II, GRADUL I SI PENTRU EXAMENELE DE PERFECTIONARE Institutori / Educatoare (absolventi ai Scolilor Normale si ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori)
In contextul actual al reformei invatamantului, cadrul didactic se afla in fata unei reale provocari. E vorba de lupta cu inertia si de desfasurarea creativa si libera a a aptitudinilor sale de cadru didactic. Pentru obtinerea gradelor didactice, educatoarele trebuie sa cunoasca si sa inteleaga: Legea Invatamantului nr.84/1995 si politica educationala a statului roman; Documentele oficiale care reglementeaza aplicarea obiectivelor de politica educationala; Directiile generale ale reformei actuale a invatamantului; Caracteristicile psihologice ale perioadelor de varsta cuprinse in invatamantul prescolar dar si modul sau specific de manifestare, in vederea unei aplicari diferentiate a cerintelor programei; Metode noi, specifice, de predare-invatare-evaluare la copilul prescolar, in acord cu evolutia invatamantului prescolar pe plan mondial. I. PRINCIPII CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PROGRAMEI: corelarea si actualizarea continutului didacticii specialitatii in raport cu noile achizitii din pedagogie, psihologie si didactica; compatibilizarea continuturilor specialitatii si didacticii acesteia cu cele ale noului curriculum prescolar si elaborarea unor teme care sa se coreleze cu acesta; accentuarea caracterului aplicativ al continuturilor; asigurarea unui echilibru adecvat intre temele ce vizeaza actualizarea continuturilor, cele centrate pe corelatii intra si interdisciplinare, precum si cele cu valoare operationala; conceperea unor teme care au ca obiective: inovarea practicii scolare, precum si formarea unui mod de gandire flexibil, a capacitatii decizionale, a creativitatii individuale si de grup a educatoarei in procesul didactic; repunerea in drepturi a educatiei pentru valori. II. OBIECTIVE GENERALE: Aprofundarea cunostintelor de baza din specialitate si aplicarea acestora in contexte variate; Cultivarea creativitatii individuale si de grup in procesul didactic; Cunoasterea si aplicarea noilor directii de dezvoltare a invatamantului prescolar corelate cu evolutia acestui segment pe plan mondial. III. DISCIPLINE DE EXAMEN SI FORMULA DE EXAMINARE:

Definitivat: Limba si literatura romana (cu elemente de metodica predarii limbii si literaturii romane la nivelul prescolar) - scris; Metodica predarii limbii si literaturii romane in invatamantul prescolar (oral); Pedagogie si psihologie scris; Proba practica (inspectia la clasa). Gradul II: Literatura pentru copii ( cu elemente de metodica predarii limbii si literaturii romane la nivelul prescolar) - scris; Metodica predarii limbii si literaturii romane in invatamantul prescolar - scris; edagogie si psihologie - oral; Proba practica (inspectia la clasa). Gradul I: Lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I; Sustinerea lucrarii; Proba practica (inspectia la clasa).

DEFINITIVAT

1. Limba si literatura romana (scris) Obiective specifice: 1. sa aplice normele limbii literare in orice activitate de comunicare; 2. sa cunoasca valorile literaturii romane in vederea transmiterii acestora in procesul didactic; 3. sa stapaneasca notiuni de vocabular si de stilistica; 4. sa creeze situatii de invatare pentru copiii prescolari, pornind de la textul literar. Itemi:

1.1. 1.2.

redactarea unei lucrari in care sa se aplice normele limbii literare; elaborarea unui eseu, a unei povestiri, a unei caracterizari de personaj avand ca punct de plecare un text dat.

2.1. 2.2. 2.3.

incadrarea textului dat in genul (specia) caruia ii apartine; stabilirea locului textului dat in structura compozitionala a operei din care face parte; extragerea si analiza, identificarea si operationalizarea notiunilor de teorie literara specifice textului; 2.4. relevarea cailor si mijloacelor adecvate de apropiere a copilului de textul literar. III.1. recunoasterea si explicarea folosirii semnelor de punctuatie si a situatiilor ortografice intr-un text dat; III.2. depistarea perechilor semantice(sens propriu-sens figurat, sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie etc.); III.3. recunoasterea mijloacelor de imbogatire a vocabularului; III.4. identificarea valorilor specifice ale lexicului in diverse stiluri functionale.

4.1.

manifestarea creativitatii si originalitatii prin folosirea textului literar in activitatile cu copiii; 4.2. relevarea unor cai si mijloace de stimulare a creativitatii copiilor, plecand de la modelele oferite de operele literare cunoscute de acestia; 4.3. recunoasterea unor probleme de limba si adaptarea acestora la nivelul de intelegere al copiilor prescolari, in vederea formarii la acestia a unei exprimari corecte.

Continuturi: 1.1 - Literatura romana I. NOTIUNI DE TEORIE LITERARA: Concepte fundamentale ale analizei operei literare in proza si in versuri (notiunea de opera literara; limbajul poetic; imaginea poetica; subiectul; compozitia, procedee, personajul). Genurile literare (liric, epic, dramatic). Particularitati. Principalele specii literare. II. GENUL LIRIC II.1 - Lirica populara Doina, Cantecul de leagan Proverbe, zicatori, ghicitori Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori) II.2 - Lirica culta

Vasile Alecsandri - "Pentru tine, Primavara", "Miezul iernei" Tudor Arghezi - "Testament", "Zdreanta", "Talharul pedepsit" George Cosbuc - "Nunta Zamfirei", "Iarna pe ulita", "La oglinda" Mihai Eminescu - "Luceafarul", "Scrisoarea III", "Revedere", "Dorinta" Octavian Goga - "Noi", "Dascalita" Nichita Stanescu - "Cantec" George Toparceanu - Rapsodii de toamna", "Balada unui greier mic"

III.

GENUL EPIC

Vasile Alecsandri - "Legenda randunicai", "Legenda ciocarliei" Ion Creanga - "Amintiri din copilarie", " Povestea lui Harap Alb" Ion Luca Caragiale - "Vizita", "Dl.Goe", "Un pedagog de scoala noua" Petre Dulfu - "Ispravile lui Pacala" Mihai Eminescu - "Fat Frumos din lacrima" Emil Garleanu - "Caprioara" Calin Gruia - "Condeiele lui Voda", "Legenda Florii Soarelui"

Petre Ispirescu - "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte", "Sarea in bucate" Marin Preda - "Morometii" vol.I Liviu Rebreanu - "Ion" Ion Slavici - "Florita din codru", "Moara cu noroc" Mihail Sadoveanu - "Baltagul", "Dumbrava minunata", "In padurea Petrisorului" Ion Alexandru Bratescu Voinesti - Puiul"

III. GENUL DRAMATIC


Vasile Alecsandri - "Chirita in provincie" Ion Luca Caragiale - "O scrisoare pierduta" Barbu Stefanescu Delavrancea - "Apus de soare" Camil Petrescu - "Jocul ielelor"

4.2 - Limba romana I. LIMBA SI STIL Relatia limba - gandire Limba - limbaj - vorbire Limba ca sistem de semne Procesul comunicarii prin limbaj Caracterul de sistem al limbii Stiluri

II.

PUNCTUATIE SI ORTOGRAFIE Principii care stau la baza ortografiei Semnele de punctuatie si de ortografie Functionalitatea semnelor de punctuatie si a semnelor ortografice

III.

VOCABULARUL Vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii romane Vocabular fundamental si masa vocabularului Cuvantul ca unitate de baza a vocabularului Sensul cuvintelor Sens lexical si sens gramatical Relatii semantice intre cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie) Structura morfologica a cuvantului Imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) Resurse stilistice ale vocabularului; Expresii si locutiuni

IV.

FONETICA SI FONOLOGIE

V.

Fonetica - stiinta Fonemul Silaba si despartirea cuvintelor in silabe Accentul

MORFOLOGIE Partile de vorbire - substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie (definitie, clasificare, functii sintactice, ortografie si ortoepie) Valori stilistice ale verbului si ale adverbului Valori expresive ale interjectiilor

VI.

SINTAXA Propozitia si felul propozitiilor Coordonarea si subordonarea in propozitie Fraza si felul propozitiilor in fraza Coordonarea si subordonarea in fraza Subiectul Predicatul Atributul Complementul

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Andrei, Mihai; Ghita, Iulian - Limba romana (fonetica, lexicologie, gramatica, stil si compozitie, exercitii), E.D.P. Bucuresti, 1983. Avram, Mioara - Ortografia pentru toti, Editura Academiei, Bucuresti, 1990. Avram, Mioara si colab. - Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editura Academiei, 1983. Bidu-Vranceanu, Angela; Forascu, Narcisa - Cuvinte si sensuri, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1988. Coteanu, Ion; Forascu Narcisa; Bidu-Vranceanu, Angela - Limba romana contemporana, E.D.P. Bucuresti, 1985. Constantinescu Dobridor, Gheorghe - Mic dictionar de terminologie lingvistica, Editura Albatros, Bucuresti, 1980. Hristea, Theodor - Sinteze de limba romana, E.D.P., Bucuresti, 1984. Kayser, Wolfgang - Opera literara, Editura Univers, Bucuresti, 1979. Marino, Adrian - Dictionar de idei literare, editura Eminescu, Bucuresti, 1973. Wellek, Rene; Waren, Austin - Teoria literaturii, EPLU, Bucuresti, 1967. Manualele de Limba romana, cl.aIXa, aXa, aXIa, aXIIa pentru Scolile Normale (ultima editie). Operele mentionate in capitolul Continuturi.

GRADUL DIDACTIC II

1. Literatura pentru copii (scris) Obiective specifice: 1. sa aplice normele limbii literare in orice activitate de comunicare; 2. sa cunoasca valorile literaturii romane in vederea transmiterii acestora in procesul didactic; 3. sa creeze situatii de invatare pentru copiii prescolari, pornind de la textul literar. Itemi: 1.1. 1.2. redactarea unei lucrari in care sa se aplice normele limbii literare; elaborarea unui eseu, a unei povestiri, a unei caracterizari de personaj avand ca punct de plecare un text dat. 2.1. incadrarea textului dat in genul (specia) caruia ii apartine; 2.2. stabilirea locului textului dat in structura compozitionala a operei din care face parte; 2.3. extragerea si analiza, identificarea si operationalizarea notiunilor de teorie literara specifice textului; 2.4. relevarea cailor si mijloacelor adecvate de apropiere a copilului de textul literar.

3.1.

manifestarea creativitatii si originalitatii prin folosirea textului literar in activitatile cu copiii; 3.2. relevarea unor cai si mijloace de stimulare a creativitatii copiilor, plecand de la modelele oferite de operele literare cunoscute de acestia; 3.3. recunoasterea unor probleme de limba si adaptarea acestora la nivelul de intelegere al copiilor prescolari, in vederea formarii la acestia a unei exprimari corecte.

Continuturi: I. NOTIUNI GENERALE: II. Conceptul de literatura pentru copii. Sfera literaturii pentru copii. Genuri si specii literare accesibile copiilor de varsta prescolara. Valoarea instructiv-educativa a literaturii pentru copii. Accesibilizarea operelor.

GENUL LIRIC II.1 - Lirica populara Proverbe, zicatori, ghicitori Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori) II.2 - Lirica culta

Vasile Alecsandri - "Pentru tine, Primavara", "Miezul iernei" Tudor Arghezi - "Testament", "Zdreanta", "Talharul pedepsit" George Cosbuc - "Iarna pe ulita", "La oglinda" Mihai Eminescu - "Revedere", "Dorinta" Elena Farago - "Gandacelul", "Catelusul schiop" Octavian Goga - "Noi", "Dascalita" Nichita Stanescu - "Cantec" George Toparceanu - Rapsodii de toamna", "Balada unui greier mic"

III.

GENUL EPIC

Vasile Alecsandri - "Legenda randunicai", "Legenda ciocarliei" Hans Christian Andersen - "Lebedele", "Cenusareasa"

Ion Creanga - "Amintiri din copilarie", " Povestea lui Harap Alb", "Fata babei si fata mosneagului", "Capra cu trei iezi" Ion Luca Caragiale - "Vizita", "Dl.Goe", "Un pedagog de scoala noua" Petre Dulfu - "Ispravile lui Pacala" Mihai Eminescu - "Fat Frumos din lacrima" Emil Garleanu - "Caprioara" Calin Gruia - "Condeiele lui Voda", "Legenda Florii Soarelui", "Ciubotelele ogarului" Fratii Grimm - "Cenusareasa", "Alba-ca-Zapada" Petre Ispirescu - "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte", "Sarea in bucate" Charles Perrault - "Scufita Rosie" Ion Slavici - "Florita din codru" Mihail Sadoveanu - "Dumbrava minunata" Ion Alexandru Bratescu Voinesti - Puiul"

BIBLIOGRAFIE

Pop, Mihai; Ruxandoiu, Pavel - Folclor literar romanesc - E.D.P., Bucuresti, 1999 Stoica, Cornelia; Vasilescu, Elena - Literatura pentru copii (Manual pentru Scolile Normale - cls.aXIIa), E.D.P., Bucuresti, 1998 5) Operele mentionate in capitolul Continuturi.
3) 4)

5. Metodica predarii activitatilor de educare a limbajului in invatamantul prescolar (scris - definitivat si oral - gradul II) Obiective specifice: 1. sa identifice si sa defineasca mijloace si procedee adecvate varstei prescolare de realizare a obiectivelor programei de educarea limbajului; 2. sa ilustreze solutii noi si variate de rezolvare a problemelor aparute in procesul didactic si sa le argumenteze din punct de vedere psiho-pedagogic; 3. sa elaboreze proiecte didactice eficiente si coerente pentru activitatile de educarea limbajului desfasurate in invatamantul prescolar.

Itemi:.

1.1.

corelarea mijloacelor si procedeelor de lucru cu prescolarii cu obiectivele programei de educare a limbajului; 1.2. explicarea unor mijloace si procedee de educare a limbajului la varsta prescolara. 2.1. selectarea solutiei optime de rezolvare a situatiilor didactice aparute in procesul de predare-invatare-evaluare a cunostintelor din domeniul limbajului pentru o grupa de varsta; 2.2. utilizarea cunostintelor de metodica a educarii limbajului la prescolari in contexte variate; 2.3. crearea unor situatii de invatare integrata a cunostintelor de limbaj in alte categorii de activitati prezente in planul de invatamant pentru invatamantul prescolar. III.1. elaborarea unor obiective operationale clare si coerente in concordanta cu obiectivele de referinta ale programei de educare a limbajului si cu specificul grupei de varsta la care se face referirea; 3.2.proiectarea evenimentelor didactice in acord cu tipul de activitate; aprecierea corecta a strategiilor de predare-invatare-evaluare pentru tipul de activitate si grupa de varsta alese.

Continuturi: 1. Obiectul si importanta studierii metodicii educarii limbajului la prescolari. 2. Rolul limbajului in dezvoltarea generala a copiilor prescolari. 3. Particularitatile procesului de cunoastere si ale dezvoltarii limbajului la varsta prescolara. 4. Obiectivele cadru, obiectivele de referinta si exemplele de comportamente propuse de programa pentru educarea limbajului la prescolari. 5. Mijloacele si procedeele folosite in activitatile de educare a limbajului la prescolari. 6. Activitati comune, pe grupuri mici si individuale de educare a limbajului la varsta prescolara (importanta, specific, organizare, conducere si desfasurare): Lectura dupa imagini; Convorbirea; Povestirea Jocul didactic Memorizarea 7. Rolul educatoarei in educarea limbajului la prescolari (specific, metode si mijloace pentru prevenirea si inlaturarea greselilor fonetice, gramaticale si de sens). 8. Notarea sistematica a observatiilor educatoarei asupra evolutiei limbajului copilului prescolar. 9. Pregatirea educatoarei pentru activitatile de educare a limbajului. 10. Organizarea spatiului clasei pentru stimularea comunicarii si a evolutiei copilului prescolar in planul limbajului. 11. Aspecte ale educarii limbajului la varsta prescolara in vederea pregatirii copilului pentru etapa de scris-citit din clasa I. 12. Criterii de selectare a textelor literare. 13. Calitatile intrebarilor. 14. Proiectarea didactica a activitatilor in invatamantul prescolar. 15. Managementul grupei. 16. Evaluarea in invatamantul prescolar. BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5.

6.

Dumitrana, Magdalena - "Educarea limbajului in invatamantul prescolar" vol.I Comunicarea orala, Editura Compania, Bucuresti, 1999 Kolumbus, E.S. - "It is tomorrow yet? - tradusa in limba romana cu titlul "Didactica prescolara" de Magdalena Dumitrana, Editura V&I Integral, Bucuresti, 1998 Mitu, Florica - "Metodica activitatilor de educare a limbajului", Editura Pro Humanitas, Bucuresti, 2000 Preda, Viorica - "Copilul si gradinita" Urgenta 2000: pariul limbajului si al comunicarii, Editura Compania, Bucuresti, 1999 Varzari, Elena; Taiban, Maria; Manasia V. - "Metodica cunoasterii mediului inconjurator si a dezvoltarii vorbirii in gradinita de copii" (Manual pentru liceele pedagogice de educatoare), E.D.P., Bucuresti, 1967 Wallon, H. - "Evolutia psihologica a copilului", E.D.P., Bucuresti, 1978

GRADUL DIDACTIC I si PERFECTIONARE Educatoare si invatatori (absolventi ai Scolilor Normale si ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori)

Principii generale de elaborare a tematicilor pentru lucrarile metodico-stiintifice si pentru perfectionare

In procesul de aducere a reformei invatamantului la nivelul scolii un rol esential il detin, pe de o parte, descentralizarea sistemului de invatamant, iar, pe de alta parte, realizarea programelor de formare a personalului didactic. Imbinarea intre desfasurarea macroprogramelor de reforma cu crearea conditiilor manifestarii scolii in calitate de principal actor al reformei constituie in viitorul imediat conditia esentiala a reusitei reformei invatamantului. In acest context, apreciem in mod deosebit contributia pe care Scolile Normale au avut-o pana acum in aceasta directie. De aceea, in continuare consideram necesara conlucrarea Colegiilor Universitare Pedagogice de institutori pentru invatamantul prescolar si primar cu Scolile Normale in elaborarea temelor pentru lucrarile metodico-stiintifice intocmite in vederea obtinerii gradului didactic I precum si a celor pentru perfectionare. Ca urmare a acestui fapt, ne propunem sa contribuim doar cu cateva sugestii: ntruct lucrarea pentru obinerea gradului didactic I este metodico-tiinific, fiecare tem va fi nsoit de o abordare didactic viznd: proiectarea coninuturilor , strategiile didactice, organizarea activitilor de predare-nvare-evaluare pe fondul inovrii practicii didactice, al cercetrii procesului de nvmnt i al problemelor ridicate sau impuse de reforma nvmntului. Temele pentru perfectionare vor aduce in atentia candidatilor aspecte de interes ale nivelului de invatamant vizat, in contextul actual al reformei: cunoasterea si aplicarea noilor programe, managementul grupului de copii/clasei de elevi, managementul unitatii de invatamant, organizarea mediului educational, metode noi de invatare, evaluarea etc.

COLECTIVUL DE ELABORARE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

prof. Vasile Molan - Scoala Normala "Elena Cuza", Bucuresti insp. Rodica Branisteanu - I.S.J. Bistrita Nasaud insp. Conona Petrescu - I.S.M.B insp. Elvira Miron Boca - I.S.J. Cluj insp. Clara Pretzinger - I.S.J. Harghita insp. Mioara Avram - I.S.J. Mures insp. Iulia Kovacs - I.S.J. Mures insp.gen. Viorica Preda - M.E.N.

Programele au fost avizate de Comisia Nationala de Specialitate pentru invatamantul prescolar in data de 29 februarie 2000. NOTA: Pana la sfarsitul anului scolar 1999-2000 vor aparea materiale-suport pentru pregatirea educatoarelor, in special la disciplina Metodica predarii activitatilor de educare a limbajului in invatamantul prescolar. Se recomanda ca materialele bibliografice recomandate sa existe in inspectoratele scolare judetene (cel putin un exemplar la biblioteca specialitatii), in biblioteca Casei Corpului Didactic si chiar in biblioteca educatoarelor constituita la nivelul unitatii de invatamant.

S-ar putea să vă placă și