Proiect didactic

Şcoala: Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, Câmpina

Clasa: a IX-a
Profesor: CERNICA Elena-Corina
Obiectul: Limba şi literatura română
Tema: Tipuri de texte. Textul literar – textul nonliterar
Tipul: Aprofundare si sistematizare a cunoştinţelor
Scopul: Formarea de priceperi şi deprinderi privind lucrul cu textele la prima vedere.
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea
mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în
receptarea diferitelor texte literare şi non-literare;
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Comptenţe specifice:
Comptenţe specifice: Conţinuturi/Activităţi de învăţare
1. Utilizarea adecvată a - exerciţii de identificare a particularităţilor unor
achiziţiilor lingvistice în texte ficţionale/nonficţionale: informative,
receptarea diverselor texte descriptive, narative, memorialistice;
- ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr;
2.1. Compararea trăsăturilor - exerciţii de stabilire a scopului comunicării
definitorii ale comunicării în (informare, sensibilizare, argumentare, predicţie etc.);
texte ficţionale şi nonficţionale - „eu ficţional“ şi „eu real“, text ficţional şi text
nonficţional;
- exerciţii de selectare a unor figuri de stil
2.2. Aplicarea conceptelor de (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
specialitateîn analiza şi metaforă, inversiune);
discutarea textelor literare - exerciţii de stabilire a particularităţilor lingvistice ale
studiate diverselor tipuri de texte (scop, relaţia emiţător-
receptor, persoane/personaje, adevăr particular/general,
etc.);
3. Argumentarea unui punct de - exerciţii de susţinere argumentată a unui punct de
vedere privind textele studiate vedere privind un anumit tip de text.

Obiective cognitive:
- Să identifice elementele situaţiei de comunicare în textele suport şi
particularităţi pe care acestea le comportă în fiecare text;
- Să recunoască particularităţile de structură/compoziţie ale diferitelor tipuri de
texte;
- Să prezinte tipul de discurs (ficţional/nonficţional);
- Să identifice particularităţi ale limbajului utilizat in diferite tipuri de texte;
- Să susţină argumentat apartenenţa textului la categoria celor
literare/nonliterare;

Obiective afective:
- Să valorifice gândirea autonomă, reflexivă şi critică în raport cu diversele
mesaje receptate.
- Să dezvolte atitudini pozitive faţă de comunicare;
- Să conştientizeze importanţa capacităţii de a opera cu un text la prima vedere;
- Să organizeze un sistem de valori.
 Obiective psihomotorii:
- Să automatizeze modalităţile de abordare a unui text la prima vedere;
- Să utilizeze tehnici variate pentru analiza diferitelor tipuri de texte;

Metode şi procedee didactice Metode şi tehnici de evaluare

- Explicaţia - Observarea curentă a elevilor
- Conversaţia euristică - Chestionarea orală/frontală
- Problematizarea
- Descoperirea
- Dezbaterea

Forme de organizare a învăţării:

- Activitate pe grupe
- Activitate individuală
- Activitate frontală

Materiale şi mijloace tehnice de învăţământ:

- Fişe cu texte selectate
- Fişa de lucru a grupei

Capacităţi de învăţare:
Clasa omogenă cu ritmuri de învăţare foarte apropiate.

Bibliografie:
Corgheş, H., Limba şi literatura română pentru examenul de bacalaureat,
Editura Art, Bucureşti, 2004.
Costache, A., Limba şi literatura română pentru examenul de bacalaureat,
Editura Art, Bucureşti, 2005.
Doboş, M., Compendiu de teorie şi critică literară, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Iancău, Raluca (coord.), Limba română – evaluarea competenţelor lingvistice de
comunicare, Editura Aula, Braşov, 2009.
Manolescu, N., Limba şi literatura română pentru bacalaureat şi admitere,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2005.
Rebreanu, L., Adam şi Eva, Editura 100+1 Gramar.
Vianu, T., Dubla intenţie a limbajului şi problematica stilului, în Arta
prozatorilor români, Editura Minerva, Bucureşti, 1988.
 Scenariul desfăşurării activităţii

I. Momentul organizatoric: - notarea absentelor in catalog;

- pregatirea elevilor pentru lectie;
- asiguararea climatului adecvat desfăşurării lecţiei.

II. Reactualizarea celor învăţate anterior prin verificarea temei

Elevii citesc. Profesorul verifică efectuarea temei.

III. Captarea atenţiei elevilor şi asigurarea momentului afectiv se va realiza

prin urmatoarea secvenţă didactică:
...Cine vorbeşte o face pentru a-şi împărtăşi gândurile, sentimentele,
reprezentările, dorinţele sau hotărârile, dar în acelşi timp comunicările sale
năzuiesc să atingă o sferă anumită a semenilor care întrebuinţează acelaşi sistem
de simboluri lingvistic. Cine vorbeşte comunică şi se comunică. O face pentru alţii
şi o face pentru el. În limbaj se eliberează o stare sufletească individuală şi se
organizează un raport social.
(Vianu, T., Dubla intenţie a limbajului şi problematica
stilului)
Profesorul va preciza importanţa dezvoltării abilităţii de a opera cu texte la
prima vedere şi de a putea clasifica textele în literare şi nonliterare.

IV. Comunicarea titlului lecţiei în curs de desfăşurare şi a obiectivelor

cognitive
Profesorul scrie pe tablă titlul lecţiei şi enunţă obiectivele cognitive:
Tipuri de texte. Textul literar. Textele nonliterare.

V. Prezentarea sarcinilor de lucru şi dirijarea învăţării

Elevii vor primi fişele cu sarcinile de lucru şi textele suport pentru fiecare grupă.
În timp ce vor soluţiona exerciţiile, profesorul va coordona activitatea acestora şi îi
va îndruma în cazul în care este solicitat. Pe măsură ce elevii răspund la cerinţele din
Fişa de lucru, va fi completată schema de pe tablă.

VI. Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului

După realizarea fiecărei sarcini de învăţare, profesorul va face aprecieri în
legătură cu nivelul activităţii elevilor şi va face referiri la calitatea răspunsurilor.
Profesorul va sugera soluţii în cazul nereuşitei învăţării şi va avea permanent în
vedere eliminarea lacunelor şi a erorilor.
Dezbatere urmata de concluzii.

VII. Asigurarea retenţiei

- sunt comentate raspunsurile elevilor si corectate posibilele erori;
- noi precizari.

VIII. Asigurarea transferului

- se comunica tema pentru acasa.

IX. Evaluarea lecţiei (autoevaluarea profesorului)

- se fac aprecieri individuale si de grup referitoare la desfăşurarea lecţiei;
- sunt notaţi elevii.
 Fişa de lucru I

Se dă textul:

“15 iunie 1934, vineri

Am fost la şcoală pentru examenul meu de literatură franceză, dar examenul a
fost amânat pentru ziua de 19, adică în ajunul examenului de matematici. E îngrozitor ce
mă aşteaptă. Nici o zi de repaos. Câte un examen în fiecare zi. De azi până vinerea
viitoare nu voi mai putea dormi mai mult de două ore din 24, nu-mi mai rămâne un mint
de visat. Trebuie să fac drumul între şcolă şi casă şi să învăţ, să învăţ, să învăţ.

Ora 2
Trebuie să învăţ şi n-am poftă. Ar trebui să mă culc puţin ca să pot învăţa apoi.
Dar nu mă pot culca. Rătăcesc de colo, colo. Nu învăţ, nu citesc, nu fac nimic. Nu sunt
veselă, nu sunt tristă.

16 iunie, 1934
Am rugat să fiu trezită la ora 4 dimineaţa. Am fost trezită, dar nu m-am sculat
decât la 5. Învăţ la engleză. Gânduri sinistre, remuşcări, temeri se abat asupră-mi şi mă
muncesc ...

Ora 10
Engleza am lichidat-o fără catastrofă.

20 iunie
Mâine greaca şi ştiinţele naturale. Mi-e peste cap. Am terminat azi cu
matematicile. Totul a mers nici prea bine, nici prea rău. Faţă de pregătirea mea,
rezultatul e uluitor.
(Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit)

Cerinţe

1. Precizează scopul textului suport.

2. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text. Identifică gradul de
implicare al acestuia în discursul realizat.
3. Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional pe baza a două argumente-
referent, persoane/personaje).
4. Precizează structura textului.
5. Pornind de la elementele identificate anterior, stabileşte dacă textul este
literar, nonliterar (ce tip) sau de graniţă. Prezintă două argumente.
 Fişa de lucru II

Se dă textul:

“1. Gramatica este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor şi

la îmbinarea lor în propoziţii şi fraze. Din această definiţie rezultă că există două feluri
de reguli gramaticale, care repezintă cele două părţi constitutive ale gramaticii:
morfologia şi sintaxa.
Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor şi la modificările
formale ale cuvintelor studiate pe părţi de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la
îmbinarea cuvintelor în propoziţii şi fraze.
2. Între cele două părţi constitutive ale gramaticii există o strânsă legătură care
se manifestă în diverse feluri.
Pe de-o parte, morfologia serveşte sintaxa în sensul că sintaxa foloseşte
modificările formei cuvintelor pentru a le îmbina între ele, pentru a exprima raporturile
dintre cuvintele unei propoziţii. Astfel, în munca e frumoasă şi frumuseţea muncii, cele
două forme flexionare ale cuvântului muncă îndeplinesc funcţii sintactice diferite:
subiect în primul exemplu, atribut în al doilea. Tocmai de aceea este necesar ca studiul
morfologiei să nu se reducă la însuşirea formelor cuvintelor, ci să se ocupe şi de
întrebuinţarea acestor forme, de exemplu de valorile formelor cauzale.
Pe de altă parte, morfologia se serveşte de sintaxă, întrucât flexiunea se
realizează uneori şi prin îmbinări de cuvinte, cu mijloace analitice.”

(*** Gramatica limbii române, Editura Academiei Române)

Cerinţe:

1. Precizează scopul textului suport.

2. Numeşte domeniul de cunoaştere abordat.
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
4. Prezintă tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente
(referent, persoane / personaje).
5. Selectează şase termeni din câmpul semantic al cuvântului gramatică.
6. Precizează şi motivează structura textului.
7. Pornind de la elementele identificate anterior, stabileşte dacă textul este
literar, nonliterar(ce tip) sau de graniţă.
 Fişa de lucru III

Se dă textul:

“Odaia era albă ca un culcuş de fecioară. Apusul îşi filtra agonia prin două
ferestre înalte, schiţând pe parchet două romburi de lumină portocalie, care cuprindeau
picioarele patului într-o îmbrăţişare tremurătoare.
Un miros straniu de albeaţă respirau pereţii proaspăt văruiţi şi se cernea în unde
subţiri pe măsuţa cu trei scaune din ferestre, pe soba de teracotă din colţ, pe noptiera de
la căpătâiul patului şi chiar pe jilţul de paie în care veghea sora de caritate Dafina,
îmbrăcată în şorţ alb, cu bonetă albă pe creştet şi cu o cruciulită roşie. Din unghere
răsăreau umbre sfioase, cenuşii, înaintau domol, apoi brusc, se stingeau speriate parcă
de tăcerea deasă ce căptuşea odaia şi înghiţea tic-tacul grav al pendulei atârnate
deasupra calendarului, pe fâşia de zid dintre cele două geamuri.
În ochii surorii de caritate mocnea înduioşare şi nedumerire. Compătimea pe
bietul bolnav cu toată pasiunea, mai ales de când descoperise că e victima unei drame
amoroase. Era foarte blândă şi tot atât de sentimentală. Cârlionţii aurii răzvrătiţi îi
alintau obrajii rumeni şi ochii ei rumeni, albaştri, pâlpâiau în lacrimi.”

(L. Rebreanu, Adam şi Eva)

Cerinţe:

1. Precizează scopul textului suport.

2. Stabileşte dacă textul operează cu persoane/personaje.
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
4. Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente.
5. Selectează şase figuri de stil care să evidenţieze expresivitatea textului.
6. Pornind de la elementele identificate anterior, stabileşte dacă textul este
literar/nonliterar sau de graniţă.
 Fişa de lucru IV

Se dă textul:

ÎN ŢARĂ: Vremea va fi închisă, umedă şi mai rece decât în mod normal la

această dată. Vor cădea ploi mai frecvente şi mai însemnate cantitativ în sudul şi în estul
ţării, în special în Subcarpaţi şi la munte, unde pot totaliza pe alocuri peste 20 l/mp.
Vântul, moderat, va prezenta intensificări în sud-vestul ţării. Temperatura
aerului, în creştere uşoară, va fi cuprinsă între 10 şi 20 de grade.
Pe alocuri, ceaţă la munte şi în Transilvania.
ÎN BUCUREŞTI: Vreme rece, umedă şi închisă. Temporar va ploua. Vântul va
sufla moderat. Temperatura aerului, în creştere, va ajunge, la amiază, la valori în jur de
15 grade.

Cerinţe:

1. Precizează scopul textului suport.

2. Prezintă particularităţile de structură a textului.
3. Numeşte domeniul de cunoaştere abordat.
4. Prezintă tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza unui argument
(referent).
5. Selectează câţiva termeni din câmpul semantic al meteorologiei.
6.Pornind de la elementele identificate anterior, stabileşte dacă textul este
literar/nonliterar sau de graniţă.
 Fişa de lucru V

Se dă textul:

“Adriana, dezmeticită acum, fără să fie de-a dreptul vioaie, avea mici gesturi de
afecţiune, făcute întâmplător, neatente, îi turna în pahar, îi îndrepta cu un gest mărunt
reverele hainei, trecea mâna pe frunte, preocupată între timp de ce spunea, neştiutoare
de înţelesul gesturilor ei proprii, care lui Gelu îi plăceau, desigur, dar care de asemenea
îl încurcau puţin, fiindcă lumea dimprejur observase şi fiindcă ei nu-i păsa de nimic.
Se întoarceră iar prin Cişmigiu. De undeva de sub zăpadă răzbea un miros de
frunze putrede şi ude, puternic, răvăşit. Dinspre lac răzbea un vânt rece. Adriana îşi lăsă
gulerul mantoului ca să primească drept în faţă bătaia aceea ascuţită, usturătoare; căci
simţea, propiindu-se de casă, cum o moleşeală caldă o cuprinde iar şi vroia să lupte
împotriva ei, să rămână trează. (...)”

(Mihail Sebastian, Oraşul cu salcâmi)

Cerinţe:

1. Precizează şi argumentează tipul de text.

2. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
3. Numeşte perspectiva narativă a textului.
4. Prezintă tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente
(referent, persoane / personaje).
5. Stabileşte tipul de lexic utilizat.
6. Pornind de la elementele identificate anterior, stabileşte dacă textul este
literar, nonliterar(ce tip) sau de graniţă.
RĂSPUNSURI – FIŞA DE LUCRU 1

1. Scopul: a) informativ (autoarea transmite informaţii despre modul în care se

pregăteşte pentru examene şi despre modul de punere în practică a programului de
învăţare);
b) de sensibilizare (din text răzbate tensiunea din preajma unui examen).

2. Emiţătorul este autoarea jurnalului, Jeni Acterian. Naraţiunea la persoana I

singular subliniază implicarea acesteia în discurs.

3. Textul poate fi considerat nonficţional (el oferă informaţii despre modul de

pregătire a unei persoane reale în preajma unui examen); dar textul poate fi considerat şi
ficţional (din moment ce un cititor receptează persoana reală a autoarei ca personaj
literar, iar referentul ca ceva fictiv, nu real).

4. Textul este structurat în paragrafe despărţite prin datarea însemnărilor

cuprinse în aceste paragrafe (trecându-se, uneori, şi ora).

5. Textul este de graniţă. Argumente: a) referentul poate fi considerat fie real fie
fictiv; b) naratorul poate fi considerat eul real sau eul ficţional.
RĂSPUNSURI – FIŞA DE LUCRU 2

1. Scopul: a) informativ (textul transmite informaţii despre obiectul de studiu al

gramaticii şi despre părţile acesteia);
b) argumentativ (este argumentată ideea că morfologia serveşte
sintaxei).

2. Domeniul este lingvistica.

3. Emiţătorul este un grup de lingvişti.

4. Textul este nonficţional (el transmite mesajul în manieră organizată, pe un ton

neutru, impersonal, fără a induce o anumită stare emoţională cititorului).

5. morfologie, sintaxă, propoziţie, frază, flexiune, flexionare.

6. Textul este structurat în paragrafe numerotate cu cifre arabe. Fiecare paragraf

scoate în evidenţă o anumită idee).

7. Textul este nonliterar. Argumente: cele precizate anterior.

RĂSPUNSURI – FIŞA DE LUCRU 3

1. Scopul: de sensibilizare (descriere subiectivă);

2. Textul operează cu personaje (sora de caritate Dafina; bolnavul).

3. Emiţătorul este scriitorul Liviu Rebreanu.

4. Textul este ficţional (operează cu personaje, iar referentul este unul fictiv).

5. epitet cromatic: odaia albă, lumină portocalie, cruciuliţă roşie; comparaţie:

ca un culcuş de fecioară; metaforă: apusul îşi filtra agonia; personificare: (un miros
straniu de albeaţă) respirau pereţii (proaspă văruiţi).

6. Textul este literar. Argumente: cele precizate anterior.

RĂSPUNSURI – FIŞA DE LUCRU 4

1. Scopul: predictiv (oferă date despre probabilitatea vremii în viitorul apropiat).

2. Textul este structurat în paragrafe. Fiecare paragraf cuprinde o informaţie

specifică).

3. Domeniul de cunoaştere este meteorologia.

4. Textul este nonficţional (el transmite date despre realitate (probabilă), pe un

ton neutru, impersonal, fără a induce o anumită stare emoţională cititorului).

5. ploi, temperatură, vânt, ceaţă, grade.

7. Textul este nonliterar. Argumente: cele precizate anterior.

RĂSPUNSURI – FIŞA DE LUCRU 5

1. Textul este narativ (apar: un narator, personaje: Adriana şi Gelu, acţiune).

2. Emiţătorul este scriitorul Mihail Sebastian.

3. Perspectiva narativă este obiectivă (naraţiunea se realizează la persoana a III-

a).

4. Textul este ficţional (operează cu personaje, iar referentul este unul fictiv).

5. Se remarcă bogăţie lexicală, cuvinte polisemantice (dezmeticită, vioaie,

gesturi), cuvinte cu sens figurat (răzbea), epitete (frunze putrede, ude; bătaie ascuţită,
usturătoare; miros puternic, răvăşit).

6. Textul este literar. Argumente: cele precizate anterior.

 OGLINDA TABLEI

TIPURI DE TEXTE

Textul literar Textul nonliterar

Tipuri: - narativ Tipuri: - informativ

- descriptiv (subiectiv) - descriptiv (obiectiv)

Scop: - de sensibilizare Scop: – de informare

- de argumentare
- de predicţie

Referent: - fictiv Referent: - real

Lexic: - cuvinte polisemantice Lexic: - cuvinte monosemantice

- cuvinte cu sens figurat - termeni specifici

Expresivitate: - imagini artistice Expresivitate: -

- figuri de stil

Discurs: - ficţional Discurs: - nonficţional

Text de graniţă: jurnalul