Proiect didactic

Ion Heliade-
Rădulescu ,,Zburătorul” .
Structura operei. Particularități
artistice. Motivul folсloric al
operei. Mitul. Balada.

Profesor: Gostiuc I.I.

28.02.2023
 Proiect didactic

Data: 28.02.2023

Profesor: Gostiuc I.I.

Obiectul: Literatura română

Clasa: a 8-a A

Tema lecției: Ion Heliade-Rădulescu ,,Zburătorul” . Structura operei.

Particularități artistice. Motivul folсloric al operei. Mitul. Balada.

Tipul lecției: de verificare și evaluarea cunoștințelor

Durata: 35 minute

Competențe generale:

 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de

comunicare
 Comprehensiunea și interpretarea textelor
 Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare

Competențe specifice:

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și

dialog
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înțelegerii adecvate a
textelor studiate
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori și a propriei
experiențe de lectură
3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre opera literară studiată și
contextul cultural în care a apărut aceasta

Obiective operaționale:

La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:

1. Să definească cuvântul ,,zburător” pe baza informațiilor desprinse din

mitologia românească;
2. Să stabilească legături între modul în care este surprins Zburătorul în opera
literară ,,Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir și în
poemul ,,Zburătorul” de Ion Heliade-Rădulescu;
 3. Să explice legătura dintre titlu și mesajul poeziei;
4. Să deducă din context sensurile regionalismelor și arhaismelor întâlnite în
poezie;
5. Să interpreteze starea de suferință a fetei;
6. Să identifice trăsăturile zburătorului explicând, astfel, natura lui fantastică;
7. Să exprime în cuvinte proprii modul în care fata conștientizează prezența
unui zburător;
8. Să manifeste compasiune față de suferința fetei, având în vedere, inclusiv,
naivitatea acesteia;
9. Să manifeste interes în abordarea acestui text și să participe la discuții;

Strategia didactică:
 Metode și procedee: conversația, problematizarea, explicația, lectura
selectivă
 Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală
 Mijloace de învățământ: textul-suport, caietele elevilor, tablă, fișe

Motivație:

Această lecție de literatură română se justifică deoarece oferă elevului de clasa a

8-a posibilitatea de a cunoaște un alt mod de reflectare artistică a conștientizării
momentului îndrăgostirii, primii fiori ai dragostei fiind puși pe seama influenței
directe a unei ființe fantastice. De asemenea, lecția oferă posibilitatea observării
unei legături între mitologie și literatură, mulți scriitori români inspirându-se din
mitologia autohtonă, unul dintre aceștia fiind Ion Heliade Rădulescu.

Fiind prima oră, lecția se axează pe înțelegerea textului, abia în orele următoare
fiind realizate analiza textului și interpretarea acestuia. Accentul se pune pe
rescrierea, în registru romantic, a unui mit arhaic.

Bibliografie:

Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Editura Simplu, 2008

Heliade-Rădulescu, Ion, Poezii.Proză, Editura Cartex, 2000

Pamfile,Tudor, Mitologia poporului român,ediția a 2-a, vol.2, Editura Vestala,

București, 2008

Pamfil, Alina, Didactica literaturii.Reorientări, Editura Art, București, 2016


DEMERSUL DIDACTIC
Evenimentele lecţiei /
timp
CAPTAREA ATENŢIEI
(timp de lucru - 3 minute)
ENUNŢAREA SCOPULUI
ŞI A OBIECTIVELOR
URMĂRITE
(timp de lucru -2 minute)
REACTUALIZAREA
STRUCTURILOR
ÎNVĂŢATE ANTERIOR
(timp de lucru -5 minute)
PREZENTAREA OPTIMĂ
A CONŢINUTULUI
(timp de lucru – 5
Scenariul didactic
Obiective Conţinut şi sarcini de învăţare Strat
operaţionale
didac
OA8 Exerciţiu de spargere a gheţii: „spargerea
Profesorul şi elevii se prezintă spunându-şi prenumele
şi caracterizându-se cu un adjectiv care începe cu
aceeaşi literă cu care începe prenumele. frontal
Ex. Ionela – idealistă, importantă, isteaţă, inteligentă,
imatură, iconoclastă, etc.
OA7 Se prezintă obiectivele lecţiei în termeni accesibili, aşa expun
încât elevii să înţeleagă nu atât finalitatea acesteia în
ceea ce priveşte cunoştinţele însuşite, cât mai ales la
nivelul comportamentelor aşteptate. fron
OA7 Elevii sunt determinaţi prin intermediul conversaţiei conversaţi
să-şi amintească cunoştinţele asociate studiului
textului lui Ion Heliade-Rădulescu, Zburătorul.
explicaţia
Intrebările vor avea ca obiect tema unității de
învățare, sursa de inspirație, semnificație titlului, expunerea
structura poemului. Se va prezenta subiectul operei
respectându-se cronologia evenimentelor.
frontal
Va fi verificată tema lecţiei constând în prezentarea
unor imagini care ar putea fi ipostaze în plan real ale
universului din poem (satul, fata, mama, Florica,
Zburătorul)
(timp de lucru -10 minute)
OM9 Va fi anunţat titlul lecţiei: Zburătorul, de Ion Heliade- conversaţi
Rădulescu.
Va fi realizată cu ajutorul elevilor o „hartă” a temei
minute) OA7 care va cuprinde atât elementele–ancoră, cât şi explicaţia
elementele ce urmeză a fi discutate pe parcursul
lecţiei.

(anexa 1) expunerea

frontal

DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII OA7 1. Determină modalităţile de redimensionare a mitului

în discursul poemului şi completează schema cu
şi informaţia relevantă:
OBŢINEREA OC1 Descoperă ce modifică autorul şi motivează ce cîştigă, conversaţi
PERFORMANŢEI prin aceste modificări, povestea de dragoste din
(timp de lucru – 20 poem.
minute) MITUL POEMUL

OC2 _____________ _______________ problemati

_____________ ________________-

_____________ ________________
OC3 exercițiul

2. Motivează confesiunea Floricăi şi relateaz-o din

perspectiva unor personaje invocate în poem (la
alegere):
OC5
Punctul de vedere al:
jocul de ro
 mamei Floricăi
OC6  bunicii
 popii
 suratelor
 Zburătorului

3. Comentează detaliile textuale cu valoare

psihologică ce sugerează şi amplifică starea eroinei:
interogaţiile retorice, exclamaţiile, verbele la prezent,
repetiţiile etc.

4. Dezvoltă, utilizînd detalii din text, ideea lui George

Călinescu: Invazia sentimentului erotic este privită ca o
boală necunoscută, explicabilă mitologic şi curabilă
magic.
 5. Cum crezi, are Florica şansa de a evita acest parcurs introspecți
de iniţiere în dragoste?Argumentează-ţi opinia.

explicația
6. Meditează şi decide: dacă eroina ţi s-ar confesa, ce
sfaturi i-ai oferi?

7. Motivează-ţi propria stare şi atitudine, explicînd frontal

funcţia sugestivă a naturii în evoluţia stării de spirit:

 a eroinei;  a cititorului în timpul lecturii.

individual

ASIGURAREA
CONEXIUNII INVERSE
OA7 Elevii vor primi o fișă cu două fragmente din textele pe grupe
(timp de lucru - 10 studiate, Zburătorul de Ion Heliade-Rădulescu și
minute) Cartea nunții, de G. Călinescu. Ei vor avea de
OC4 identificat asemănările și deosebirile în privința fişe de
stărilor sufletești ale fetelor, a cauzei, dar și a
OC5 transformărilor trupești și lăuntrice.

OC6

brainstorm

OM9

EVALUAREA Profesorul va face aprecieri legate de buna expun

PERFORMANŢEI desfăşurare a activităţii, de gradul în care au fost
OA7 atinse obiectivele propuse, de participarea efectivă a
(timp de lucru - 3 minute) elevilor la derularea activităţilor. fron
Se vor acorda note.

TEMA PENTRU ACASĂ Se anunţă tema pentru acasă: fron

(timp de lucru – 2 OA7 Realizarea unui eseu argumentativ, de circa 150 de

minute) cuvinte, în care să-și exprime opinia cu privire la zicala
OC6 populară potrivit căreia „Dragostea e oarbă iar expun
nebunia o-nsoțește mereu”/ În dragoste, omul e orb
(Nemo in amore videt. – proverb latinesc).
I. Momentul organizatoric ( 1 minut)
Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității:
asigurarea liniștii, pregătirea materialului didactic, notarea absențelor.

II. Actualizarea cunoștințelor asimilate anterior ( 5 minute)

Se va purta o discuție referitoare la perioada pașoptistă, subliniindu-se
rolul literaturii în această perioadă istorică importantă. Vor fi amintiți
principalii scriitori pașoptiști care au reușit, prin operele lor, să
promoveze specificul național, unul dintre ei fiind Ion Heliade-
Rădulescu.

III. Captarea atenției elevilor ( 5 minute)

Se va realiza prin prezentarea, pe scurt, a activității lui Ion Heliade-
Rădulescu, una dintre personalitățile politice și culturale proeminente ale
perioadei pașoptiste. Se va insista asupra faptului că, în activitatea
literară, Heliade Rădulescu debutează, ca și ceilalți poeți pașoptiști, sub
influența romantismului, cu elegii, ode și sonete.În dorința de a oferi
celorlalți scriitori ,,modele”, el și-a încercat talentul în toate speciile
genului liric.

IV. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor urmărite ( 3 minute)

Profesorul anunță tema și obiectivele urmărite.Titlul se scrie pe tablă
și în caiete.Folosind tehnica brainstorming, elevii vor fi provocați să
spună ce sens acordă termenului ,,zburător”.

V. Conducerea învățării ( 30 minute)

Secvența de prelectură se va realiza prin lectura fragmentului
din ,,Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, în care este amintit
Zburătorul, ( anexa 1), precum și prin lectura rândurilor consacrate
zmeului de Tudor Pamfile în ,,Mitologia poporului român”, (anexa 2). Se
va purta o discuție asupra informațiilor despre Zburător preluate din cele
două surse, existând posibilitatea clarificării sensurilor unor regionalisme
și arhaisme întâlnite, insistându-se asupra sensului cuvântului ,,lipitură”
explicat de Tudor Pamfile în opera amintită mai sus: ,,boala dobândită de
la Zburător se numește lipitură”, termen pe care elevii îl vor descoperi și
în poemul lui Heliade Rădulescu.
 Prima lectură a poeziei se va realiza de către profesor, într-un ritm lent,
elevul fiind tot mai atras în lumea textului.La sfârșitul lecturii, profesorul
are posibilitatea să valorizeze reacțiile emoționale ale elevilor, provocate
de prima întâlnire cu textul, formulând câteva întrebări: (de
exemplu, ,,Care sunt imaginile pe care le-ați reținut?” și ,,Din ce cauză?”)
sau să solicite formularea unor ipoteze interpretative (de exemplu, ,,Ce
mesaje credeți că transmite textul?”sau ,,Despre ce vă vorbește
poemul?”).
Urmează relectura cu scopul de a cuprinde, în detaliu, lumea textului.
Este vorba despre o relectură orientată, realizată cu ajutorul unei hărți a
sensului care va fi completată împreună cu elevii, în urma întrebărilor
puse de profesor.
Harta sensului ar putea arăta în felul următor:

Lumea textului: evenimente și mesaje

Monologul fetei Elementul de Descrierea Dialogul ,,surate

legătură satului lor”

Se identifică ghilimelele, iar un elev va reciti întreaga secvență pe care

acestea o delimitează. Se va justifica folosirea acestui semn de
punctuație, stabilindu-se faptul că delimitează vocea unei fete care îi
mărturisește mamei o stare de suferință: ,,-Vezi, mamă, ce mă doare!...”.
Se observă rapiditatea cu care sunt prezentate simptomele. Elevii vor
selecta oral versurile corespunzătoare și vor observa că suferința
manifestată prin durere fizică, prin trăiri paradoxale, prin dorințe intense
este copleșitoare. În continuare, elevii vor observa că fata își roagă mama
insistent să caute ,,leacul” acestei boli, apelând la ,,bunica”, la ,,baba
Comana ori Sorica”, la ,,moș popa” ori la ,,vrăjitor”, oferind chiar ea o
explicație posibilă -,,o fi vrun zburător!”. Elevii observă faptul că boala
este provocată, în mintea fetei, de vrajă iar vindecarea ar putea fi obținută
numai prin descântec ori rugăciuni.În acest moment, profesorul poate
adresa elevilor o întrebare problematizantă:
- Credeți că între Zburător și vrajă ar putea exista o legătură? ( În
această secvență a textului legătura nu apare dar este previzibilă.)
 În continuarea secvenței, elevii observă că fata își prezintă suferința așa
cum este ea trăită pe durata unei zile întregi, înțelegând faptul că este o fată din
mediul rural și dintr-o vreme îndepărtată, în care mersul cu vitele la păscut era o
îndeletnicire obișnuită. Profesorul va atrage atenția elevilor asupra faptului că în
această parte a mărturisirii fetei, ritmul este mai lent iar vocea mai liniștită, fata
insistând asupra unui ,,dor nespus” însoțit de plâns și de o așteptare lungă care se
transformă într-un ,,chin nesuferit”.

În finalul acestei secvențe marcate prin ghilimele, elevii recunosc o parte din
rugămintea adresată anterior mamei de a apela la orice ajutor pentru a o salva de
această suferință.Apoi ghilimelele se închid.

Continuând lectura, elevii constată că vocea se schimbă și poate fi atribuită unui

martor al monologului pus între ghilimele:

,,Așa plângea Florica și, biet, își spunea dorul

Pe prispă, lângă mă-sa, ș-obida o neca;

Junicea-n bătătură mugea, căta oborul,

Și mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.”

Din această strofă elevii culeg informații importante: numele fetei, (Florica),
persoana căreia i se adresează (mama), locul mărturisirii suferinței (prispa) și rostul
mărturisirii: ,,înecarea obidei”.

Perspectiva asupra scenei cu mamă și fiică devine, în strofele următoare, din ce

în ce mai amplă: se trece de la prispă la întregul sat și de la zgomot la tăcere. Sunt
surprinse duratele succesive ale înserării (,,Era în murgul serii...”), ale înnoptării
(,,Încep a luci stele...”) și ale nopții depline (,,E noapte naltă, naltă...”) când
(,,Tăcere este totul și nemișcare plină”). În finalul acestei descrieri, elevii vor
observa referirea la vrajă - ,,în cântec sau descântec”- prezentată ca forță care poate
stăpâni lumea în timpul nopții: ,,În cântec sau descântec pe lume s-a lăsat”.

Profesorul citește ultima parte, separată de restul poemului și plasată, ca și prima,

între ghilimele. După lectura primei strofe, elevii observă că este un dialog între
două femei deoarece apare apelativul ,,surato”. Din dialogul celor două sătence,
elevii vor desprinde trăsăturile Zburătorului, completând rubrica din harta sensului:
,, balaur de lumină cu coada-nflăcărată și pietre nestemate” și ,,Ca brad un
flăcăiandru, și tras ca prin inel”. Profesorul atrage atenția asupra trăsăturii
caricaturale adăugate, în final, portretului ( ,,un nas-ca vai de el!) precum și asupra
apelativelor negative folosite de surate ( ,,împielițatul”, ,,spurcatul”, ,,pacoste”). Se
va insista asupra expresiilor ce redau spaima provocată de vederea zmeului:
(,,Închină-te, surato!”, ,,bată-l crucea!”, ,,Ferească Dumnezeu!”). După ultima
exclamație, ghilimelele se închid.

VI. Fixarea și asigurarea feed-back-ului (5 minute)

Se inițiază – Eseul de cinci minute. Fiecare elev va răspunde întrebării:
- Ce v-a impresionat în poemul studiat?
VII. Asigurarea retenției și a transferului ( 1 minut)
Profesorul comunică tema pentru acasă: Rescrieți în manieră personală
trăirile și suferințele ( experimentate sau imaginate) provocate de prima
voastră întâlnire cu iubirea.Încercați să valorificați toate registrele limbii.