PROIECT DIDACTIC

Profesor: Cătălina Nica

Obiectul: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Balada cultă
Subiectul lecţiei: „Paşa Hassan“ de George Coşbuc – caracterizarea personajelor
Tipul lecţiei: mixtă (de predare – învăţare şi de actualizare a cunoştinţelor)
Data:
Durata: 50 de minute

COMPETENȚE GENERALE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare.
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise în diferite contexte de
realizare cu scopuri diverse.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 înțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral;
1.5 aplicarea principiilor ascultării activeîn manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral;
2.5 cooperarea în interacţiunile de grup;
3.2 recunoașterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi procedeele de expresivitate în
textul liric;
4.3 organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică;
4.5 folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului.

CONȚINUTURI ASOCIATE

identificarea personajelor din balada „Paşa Hassan“ scrisă de George Coşbuc;

clasificarea personajelor în funcţie de importanţa lor în text (principale, secundare, episodice);
precizarea modalităţilor de caracterizare a personajelor din text;
stabilirea trăsăturilor fizice şi morale ale personajelor din baladă;
identificarea, în text, a mijloacelor de expresivitate artistică prin care se realizează portretele celor
doi conducători (Mihai şi Hassan) şi imaginea celor două armate;
definirea antitezei şi a hiperbolei.

STRATEGII DIDACTICE

 Metode și procedee: expunerea, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, metoda

pălăriilor gânditoare, ciorchinele
 Forme de organizare: activitate frontală; activitate pe grupe de elevi; activitate individuală.
 Materiale și mijloace: manualul, textul literar „Paşa Hassan“, prezentări în Power Point, fişe
de lucru, tabla, creta

 Resurse: capacitatea de receptare a elevilor, capacitatea elevilor de a colabora, cunoştinţele

însuşite anterior, timp de lucru -50 de minute.
  Material bibliografic:
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas
Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare, Ed. Carminis, Piteşti, 2001
Cornelia Dumitraşcu Sechi , Silvia bârsan Bârcă– Îndrumător pentru receptarea textelor
literare, Casa Editorială Regina, Iaşi,;

SCENARIUL DIDACTIC

Moment organizatoric: Profesorul consemnează absenţii şi îi mobilizează pe elevi în restabilirea

ordinii; elevii îşi pregătesc materialele necesare începerii activităţii.

I.Verificarea temei și a cunoștințelor dobândite anterior: Profesorul verifică tema pe care elevii au
avut-o pentru acasă ( Povestiți balada Pașa Hassan, George Coșbuc, delimitând momentele
subiectului), corectând eventualele greşeli şi făcând aprecieri pozitive asupra temelor bine efectuate.

II. Captarea atenției: Profesorul le spune elevilor că de-a lungul istoriei poporului român, unirea celor
trei principate a reprezentat un vis și un țel permanent. Primul domnitor care a reușit acest obiectiv, chiar
dacă pentru foarte scurt timp, a fost Mihai Viteazul. Profesorul le prezintă elevilor, în Power Point, un
scurt material, însoțit de imagini, ce reflectă această personalitate puternică a istorie noastre. (Anexa 1)

III. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale: După ce elevii au primit

informațiile istorice legate de Prima Unire și Bătălia de la Călugăreni, profesorul le spune mulți scriitori
au încercat să surprindă în operele lor această personalitate marcantă a istorie noastre. Profesorul îi
anunță pe elevi că în această oră vor aprofunda studiul baladei culte „Pașa Hassan”, de George Coșbuc
pentru a realiza caracterizarea personajelor ce conduc în luptă - Mihai Viteazul și Pașa Hassan.
Profesorul anunță și conținuturile ce vor fi vizate de-a lungul orei (identificarea personajelor din baladă;
precizarea modalităţilor de caracterizare a personajelor din text; stabilirea trăsăturilor lor fizice şi
morale: identificarea, în text, a mijloacelor de expresivitate artistică prin care se realizează portretele
celor doi conducători (Mihai şi Hassan) şi imaginea celor două armate; definirea antitezei şi a
hiperbolei.

IV. Dirijarea învățării :

În scopul explorării textului și a realizării caracterizării personajelor, se aplică metoda pălăriilor
gânditoare.
Elevii vor lucra pe grupea câte 4-5 elevi, astfel încât fiecare grupă reprezintă o “pălărie gânditoare”
(pălăria albă–va oferi o privire obiectivă asupra informaţiilor, pălăria albastră–exprimă controlul
gândirii, pălăria galbenă–oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă, pălăria verde–exprimă gândirea
creativă, pălăria neagră–perspectiva gândirii negative,pălăria roşie-oferă o perspectivă emoţională,
descătuşează stările afective).
Timp de 10-15 min., elevii rezolvă sarcinile de lucu. Fiecare grupă va examina textul din
perspectiva culorii pălăriei, astfel:
Grupa 1 – pălăria albă – prezintă, în câteva rânduri, modalitățile de caracterizare a personajelor
într-o operă literară și personajele prezente în balada cultă Pașa Hassan, de George Coșbuc.

Grupa 2 – pălăria albastră – apreciază comportamentul lui Mihai Viteazul, evidenţiindu-i principalele
calităţi.

Grupa 3 – pălăria roşie – compară cele două personaje principale, punându-le în antiteză
(comportament şi atitudinea autorului faţa de ele).
Grupa 4 – pălăria neagră – critică comportamentul lui Paşa Hassan, evidenţiindu-i aspecetele negative:
atitudinea pasivă în luptă, laş, fricos, incapacitatea de a se stăpâni.

Grupa 5 – pălăria verde – reabilitează imaginea lui Hassan, găsind o explicaţie pentru comportamentul
său.
Grupa 6 – pălăria galbenă – îşi imaginează un alt deznodământ al textului.

Fiecare grupă îşi prezintă, prin purtătorul de cuvânt materialul realizat, timp în care ceilalţi
elevi îşi iau notiţe.
Poate fi un material schematic.

V. Asigurarea feed-backu-ului: se realizează pe tot parcursul orei prin aprecieri verbale, elevii care s-
au remarcat prin răspunsuri bune fiind notaţi.

VI. Asigurarea retenției și a transferului: se va realiza prin efectuarea temei pentru acasă:
Realizaţi o compunere de caracterizare a personajului Mihai Viteazul din balada cultă „Paşa Hassan”.
Dacă elevii se încadrează în timpul precizat, la sfârşitul lecţiei se poate realiza un exerciţiu de fixare
şi autocunoaştere prin care fiecare va nota pe o foaie de hârtie împărţită în două, calităţile şi defectele
sale. După două minute, îşi vor prinde foaia pe spate, fără să se vadă ceea ce au scris, şi se vor plimba
prin clasă pentru a scrie pe spatele fiecărui coleg calităţile şi defectele acestuia. După 4-5 minute îşi vor
desprinde foaia, confruntând părerile colegilor cu propria lor părere, înţelegând că se poate realiza
caracterizarea unui personaj atât direct, cât şi indirect, din vorbele, comportamentul, faptele, felul de a
vorbi, atitudinea acestuia.

GRUPA I
Cu pălăria albă pe cap se face o evaluare obiectivă a faptelor a situaţiilor!
 gândire obiectivă care se bazează pe informaţii;
 prezintă lucrurile aşa cum sunt, fără nicio părere.

1. Prezentați, în câteva rânduri, modurile de realizare a

caracterizării personajelor într-o operă literară.

2.Identificați și clasificați personajele prezente în balada cultă

Pașa Hassan, de George Coșbuc.

Gândiţi !
Lucraţi în ehipă !
Comunicaţi !

GRUPA II
Când gândim cu pălăria albastră, încercăm să oferim o privire de ansamblu
asupra faptelor!
 definirea clară a problemei;
 extragerea concluziei.

1. Apreciază comportamentul lui Mihai Viteazul, evidenţiindu-i

principalele calităţi.

2. Precizează mijloacele expresive de realizare a portretului

domnitorului.

Gândiţi !
Lucraţi în echipă !
Comunicaţi !

GRUPA III
Când gândim cu pălăria roşie, nu trebuie să dăm nicio justificare!
 gândire afectivă care se bazează pe emoţii, sentimente, intuiţie;
  această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a
gândirii, ea
face posibilă vizualizarea, exprimarea lor.

Compară cele două personaje principale, punându-le în antiteză .

Cine este?
Cine este?

Ce face?
Ce face? antiteză

De ce face?

De ce face?

Cum este?

Cum este?

Naratorul-
atitudine

GRUPA IV

Cu pălăria neagră pe cap, se face o evaluare critică a faptelor!

  gândirea negativă se bazează pe evidenţierea greşelilor, a
punctelor slabe, a riscurilor;
 e pălăria pesimistă .

Critică comportamentul lui Hassan, evidenţiindu-i

aspectele negative.

Gândiţi !

Lucraţi în echipă !

Comunicaţi !

GRUPA V

Cu pălăria verde pe cap, nu există limite în calea gândirii!

 căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii
sub pălăria verde;
  este folosită pentru a ajunge la noi percepţii, noi variante, noi
posibilităţi;
 gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie, cere un
efort de creaţie.

Reabilitează imaginea personajului Paşa Hassan, găsind o

explicaţie pentru comportamentul său.

Gândiţi !
Lucraţi în echipă !
Comunicaţi !

GRUPA VI
Cu aceastã pãlãrie, gândim pozitiv și vedem numai avantajele situației!
 se bazeazã pe o abordare pozitivã a evenimentelor;
 evidențierea avantajelor, a oportunitãþilor și a posibilităților de
concretizare a ideilor.
 Dă un alt final textului!

Gândiţi !
Lucraţi în echipăi!

Comunicaţi !

 Domn al Ţării Româneşti (1593-1601)

Anexa 1. Mihai
 A fost fiul Viteazul
domnitorului Pătraşcu cel Bun şi fratele lui Petru
Cercel, domn şi erudit.
 A fost una dintre marile personalităţi ale istoriei noastre, militar
înzestrat cu calităţi excepţionale şi diplomat.
 Luptător pentru independenţă, conducător antiotoman de valoare
europeană, a realizat prima unire a Ţărilor Române.
 ”Niciun român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui
personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul
dreptăţii, fără chipul lui, de o curată si desăvârşită poezie
tragică“. (N.Iorga)
 Strateg şi militar curajos, a învins turcii la Călugăreni şi Giurgiu, în
1595, pe voievodul Andrei Bathory la Şelimbăr în 1599 şi pe
Sigismund Bathory la Guruslău în 1601.A fost asasinat în 1601.
Bătălia de la Călugăreni, 23 august 1595, a fost unul dintre cele
mai importante evenimente din istoria militară a poporului român.
La Călugăreni, oastea condusă de Mihai Viteazul a obţinut o
strălucită victorie asupra oştilor otomane invadatoare conduse
de Sinan Paşa. „...dintr-o parte au intrat în luptă 20.000 de oameni ai
marelui vizir, de cealaltă parte cei 10.000 de mobilizaţi din
partea Valahiei, mulţi mai puţini comparativ cu puterea
turcă”.
În fapt, aşa cum precizează aceiaşi sursă, cei 20.000 de
militari reprezentau doar avangarda turcească. Alte izvoare
apreciază efectivele otomane la 70.000 – 180.000 de oameni.
În ceea priveşte efectivele oastei româneşti, se poate aprecia
că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 16.000 de
militari şi de un parc de artilerie de 12 tunuri mari de câmp.
Acest raport de forţe net defavorabil românilor explică
alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud
de Călugăreni, care era împădurit, mlăştinos, străbătut de
râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face
numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere
peste podul îngust de peste râu. În acest spaţiu, superioritatea
Armata otomană izgonită la Călugăreni numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configuraţia
(Theodor Aman) terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putinţă
desfăşurarea largă pe flancuri.
Urmările bătăliei
Un număr de 7.000 de otomani au căzut pe câmpul de luptă, iar tunurile acestora şi un steag
verde al profetului au căzut în mâinile românilor. Prin victoria obţinută la Călugăreni, Mihai
reuşise să atingă principalele obiective: a provocat pierderi importante duşmanului, a demoralizat
şi întârziat avansarea turcilor, a câştgat timpul necesar pentru concentrarea forţelor antiotomane.