qwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşeră yui

opasdâ ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzţcvbnîqşeră yuiopasdâ ghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşer
ă yuiopasdâ ghjklzxcvbnmqwertyuiop
asdfghjklzţcvbnîqşeră yuiopasdâ ghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţcvbnî
Dialogul
qşeră yuiopasdâ
Proiect deghjklzxcvbnmqwerty
lecţie – clasa a IX-a A

uiopasdfghjklzţcvbnîqşeră yuiopasdâ
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzţc
vbnîqşeră yuiopasdâ ghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşeră yuiopa
sdâ ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjk
lzţcvbnîqşeră yuiopasdâ ghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzţcvbnîqşeră yui
opasdâ ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
 PROIECT DIDACTIC

DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
PROFESOR:
CLASA: a IX-a A
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECT: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Scene din viaţa de ieri şi de azi
TITLUL LECŢIEI: Limbă și comunicare - Exprimarea orală. Dialogul
TIPUL LECŢIEI: predare – învăţare - evaluare

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite
situaţii de comunicare;
2. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;
3. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.4 Redactarea unor texte diverse; - relatarea unei experiențe personale,
povestirea;
1.5 Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale - reguli și tehnici de construire a
și scrise în diverse situații de comunicare; dialogului (conversaţie, discuţie
argumentativă);
- rolul elementelor verbale, paraverbale
și nonverbale în comunicarea orală;
2.5 Compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte - reacțiile receptorului ( ascultătorului)
ficționale și nonficţionale.

COMPETENŢE DERIVATE :
C1: definirea dialogului ca principală formă de comunicare în societate;(corelare cu c.s.1.4 şi1.5);
C2: identificarea regulilor unui dialog eficient; (corelare cu c.s.1.5);
C3: exersarea regulilor dialogului în producerea de mesaje orale şi scrise; (corelare cu c.s.1.5. şi
c.s. 2.5);
C4: realizarea unor conversaţii cotidiene, având în vedere elementele caracteristice.(corelare cu
c.s.1.4 şi 1.5).

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
A 1: construirea definiţiei dialogului;
A 2: activitate de identificare a regulilor de construire a unui dialog eficient;
A 3: aplicarea regulilor dialogului prin realizarea unui exerciţiu de conversaţie cotidiană;
A 4: exersarea tehnicilor de respectare a principiilor cooperării şi politeţii într-un dialog.
STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, exerciţiul, explicaţia, învăţarea prin

cooperare, ciorchinele, jocul de rol;
b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, markere, coli flipchart, manualul, tabla, videoproiector;
c) Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, pe grupe, individuală;
a) Metode de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, chestionarea orală, testul
formativ;
b) Resurse: a) umane: 29 de elevi ai clasei a IX-a A;
b) capacitate de învăţare: grup neomogen;
c) de timp: 50 de minute.

Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă.

Bibliografie :
 COSTACHE Adrian, IONIŢĂ Florin , M.N. LASCĂR, SĂVOIU Adrian, 2004, Limba şi
literatura română – Manual pentru clasa a IX-a , Bucureşti: ART;
 CRĂCIUN, Corneliu, 2007, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu,
Deva: EMIA;
 Ilie, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române, Iaşi: Polirom;
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU
CURRICULUM, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, liceu, Bucureşti: ARAMIS PRINT.
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE
SECVENŢEL
FORME ŞI
E INSTRUIRII
CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE INSTRUMENTE
DIDACTICE/ DE EVALUARE
DURATA

Forme de
Metode / Mijloace de
organizare a
Procedee învăţământ
activităţii
* Salutul; Se pregătesc pentru
1. Moment * Notarea absenţelor în catalog; începerea orei de
organizatoric * Asigurarea unui climat adecvat limba şi literatura
desfăşurării lecţiei. română.
1’

* Propune elevilor să vizioneze

2. Captarea
două secvențe din comedia „D-ale Vizionează secvenţa
atenţiei şi
carnavalului”, de I.L.Caragiale şi din comedie şi Conversaţia Film
asigurarea
din piesa „Iona” de Marin răspund la întrebarea Explicaţia Videoproiec- Activitate
climatului
Sorescu, apoi solicită elevilor să profesorului. tor frontală
afectiv
specifice în care secvenţă este
prezentă o situaţie dialogată şi în
5’
care una monologată.
3.Reactualizarea A1 *Cadrul didactic adresează o A1 Răspund la
cunoştinţelor serie de întrebări elevilor pentru a întrebările adresate de
4’ actualiza ideile – ancoră: Ce se profesor.
poate transmite prin comunicare?
Care sunt factorii implicaţi într-o Conversaţia Apreciere
situaţie de comunicare? Prin ce euristică verbală
mijloace se poate comunica? Din Activitate
ce elemente poate fi constituit un frontală
mesaj?
*Profesorul integrează în acest
moment al lecţiei tema pentru *Un elev prezintă
acasă, solicitând elevilor să tema pe care a avut-o
prezinte textele create. de efectuat. Caietele
(Imaginează-ți un dialog în elevilor
 care interlocutorul tău este Tema pentru
vedeta preferată.) Activitate acasă
frontală
* Anunţă titlul lecţiei.
4. Anunţarea
* Prezintă competenţele derivate,
temei şi a
scrise pe flipchart, într-o formă Ascultă şi notează Activitate
competenţelor
accesibilă elevilor. titlul lecţiei în caiete. Expunerea frontală
derivate
* Notează pe tablă data şi titlul
lecţiei: Limbă și comunicare -
1’
Dialogul
5. Prezentarea A2 *Profesorul va prezenta
sarcinilor de elevilor modalităţile de lucru, A2 Ascultă
învăţare/ organizând grupele ( 6 grupe de indicaţiile date de
dezvoltare a elevi cu ritm de învăţare apropiat), cadrul didactic. Observarea
competentelor repartizând fişele de lucru cu itemi fişe de lucru Activitate sistematică
20’ diferiţi, oferind indicaţii asupra frontală
modului în care vor fi rezolvate Primesc fişele cu Conversaţia
sarcinile didactice (Anexa 1), sarcinile didactice euristică
precizând şi timpul aferent. lucrând în echipe.
*Monitorizează permanent
activitatea fiecărei grupe de elevi, Rezolvă sarcinile
îi îndrumă pentru a se asigura că primite.
Liderul fiecărui grup *Aprecierea
s-au transmis corect informaţiile.
oferă rezultatele verbală
lucrului pe grupe. Exerciţiul
*Cadrul didactic va anunța că
enunțurile notate ca având valoare Activitate
de adevăr reprezintă chiar regulile Metoda pe grupe
dialogului şi, împreună cu elevii, Notează în caiete ciorchinelui
realizează ciorchinele, oferind regulile dialogului și
informaţii suplimentare. sunt atenți la
explicațiile
*Totodată se desprind şi regulile
profesorului.
unei ascultări active ( să asculte cu Lucrul pe
interes; să nu întrerupă echipe
interlocutorul; să nu dea semne de
nerăbdare; să urmărească atent
cele trei niveluri ale comunicării:
 verbal, nonverbal și paraverbal).
Activitate
pe grupe
A1*Elevii enumeră Învăţarea
caracteristici ale prin
A1*Împreună cu elevii va defini dialogului şi descoperire
dialogul, ca mod de comunicare formulează definiţia
orală. cu ajutorul
profesorului. Notează
definiția dialogului.
Caietul Aprecierea
elevului verbală

Expunerea Activitate
frontală

A3* Solicită elevilor să lucreze în A3*Elevii solicitaţi

perechi pentru a realiza un dialog expun dialogul. flipchart
care să ilustreze următoarea Observarea
situaţie: imaginaţi-vă că trebuie sistematică
să-l rugaţi pe directorul liceului Activitate
6. Atingerea vostru să vă permită organizarea Exerciţiul individuală
performanţei şi unei petreceri în şcoală.
asigurarea
feedbackului A4 *Ceilalţi elevi vor primi o fișă A4* Elevii exersează
10’ de observare în care vor consemna ascultarea activă şi
modul în care se desfăşoară evaluează gradul de
dialogul. Se vor folosi respectare a regulilor
calificativele: + pentru foarte bine; dialogului.
- pentru slab; 0 pentru mediu/
potrivit. * (Anexa 2)
7. Integrarea Utilizează metoda 3, 2, 1: Notează şi prezintă
evaluării de tip 3 idei reţinute (Ce am aflat?) informaţiile solicitate.
formativ 2 deprinderi formate (Ce am Fişe de lucru Activitate Metoda
5’ exersat?) individuală 3, 2, 1
1 opinie despre temă.
 * Comunică elevilor tema pentru
acasă(la alegere):
T1: Alege trei formule (de iniţiere, Notează tema pentru Explicaţia Activitate
8. Intensificarea
de menţinere şi de încheiere a acasă. frontală
procesului de
unui dialog)cu ajutorul cărora să Schema
retenţie şi
redactezi un dialog de 10 – 15 lecţiei
transfer
replici.
T2: Redactează un dialog, de 10 –
2’
15 replici, între tine şi doamna
dirigintă în care o rogi să te
învoiască de la şcoală.
Solicită elevilor să formuleze un * Elevii formulează Activitate
aspect negativ şi unul pozitiv al aprecieri cu privire la frontală Aprecierea
9. Evaluarea
activităţii. desfăşurarea Conversaţia verbală, prin
activităţii
*Apreciază global şi individual activităţii didactice. calificative
didactice
aportul elevilor la lecţie.
2’
* Notează elevii cu participare
semnificativă la activitate.

1. Interlocutorul trebuie ascultat cu

atenţie până termină ideea.

2. Intervenţii se pot face

numai după ce interlocutorul
termină, sau dacă va solicita.
5. Când se doreşte
intervenţia în discuţie,
interlocutorii trebuie
atenţionaţi prin semne
3. Nu vorbi în acelaşi
timp cu interlocutorul.

6. Dialogul presupune şi
folosirea unor formule de
iniţiere care sunt identificate
4. Nu folosi replici prea 1.Ascultă cu
uneori cu formulele de salut
lungi, pentru a putea fi interes.
sau cu unele enunţuri ce
înţelese corect.
marchează intenţia de
comunicare: ce mai faci; chiar
nu mai ştiu nimic despre voi;
 Regulile
2.Nu întrerupe
unui dialog Dialogul Regulile
ascultătorului(auditoriului) interlocutorul.
eficient
7. Formulele de menţinere
sunt aşezate de obicei după un
9.Este bine să îmbini elementele
număr de replici şi au rolul de a verbale cu cele nonverbale și 3.Nu da semne de
sprijini efortul de comunicare paraverbale şi să menţii contactul nerăbdare.
al interlocutorilor, de a vizual cu interlocutorul.
dinamiza o conversaţie:
interesant; mai e ceva; aş
8. Formulele de încheiere marchează
adăuga; poate ar fi mai bine 4.Fii atent la elementele
momentul de sfârşit al unei
verbale, nonverbale,
comunicări, când interlocutorii cred că
paraverbale.
subiectul abordat a fost suficient
dezbătut: ne mai vedem; la revedere;
Fişa 1
Grupa I

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevarate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În fragmentul următor din „Repausul dominical” de I. L. Caragiale, interlocutorul nu este ascultat cu atenţie până termină
ideea:
” – Monşer – îmi zice – nevastă-mea s-a dus la ţară cu copiii, la neamurile ei, tocmai în Muscel… eu n-am vrut să merg … mai întâi
mi-a fost lene să mă scol aşa de dimineaţă; şi pe urmă, drept să-ţi spun, nu-mi plac petrecerile patriarhale; eu sunt orăşean; mie-mi
place oraşul… dar nu duminicile şi sărbătorile. N-am văzut ceva mai urât pe lume decât un oraş mare în zilele de repaus dominical!
Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn… Ce somn!... Peste tot închis! Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ţi
cumperi un ştreang… Lipsa asta de activitate, de viaţă, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn; şi nu
pot dormi măcar – parcă sunt în stare de insomnie… Şi când mai văd şi toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă,
învârtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei… primejdioase… De un ceas umblu să dau de un prietin… parcă
toţi au intrat în pământ!
- Iată, m-ai găsit pe mine, îi zic eu!”

2. Intervenţia este făcută după ce interlocutorul a terminat ceea ce avea de comunicat.

Fişa 1
Grupa a II-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevarate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În următoarea situaţie dialogată din „Repausul dominical” de I. L. Caragiale, persoanele implicate în dialog vorbesc în
acelaşi timp:
„ – Unde mănânci astă – seară?
- Indiferent.
- Vrei să mâncăm împreună?
- Mai ales.
- Unde zici?
- Unde pofteşti.”

2. Replicile personajelor (nenea Iancu şi prietenul său, Costică Parigoridi) nu sunt lungi, de aceea mesajul este corect înţeles.
Fişa 1
Grupa a III-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevărate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În fragmentul următor din „Lanţul slăbiciunilor” de I. L. Caragiale este încălcat principiul cooperării.
“Repede mă arunc într-o birjă şi alerg la Ionescu, profesorul de latineşte.
- Dragă Costică, vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu că pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a mă îndoi un moment, că
în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune care mă interesează în aşa grad, încât dacă n-aş fi pe deplin convins că
tu, care mi-ai dovedit întotdeauna, fără să dezminţi niciodată o afecţiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...
- În fine – zice Ionescu – am înţeles... Nu trebuie să mă iei aşa pe departe. Vii să mă rogi pentru vreo loază de elevi de ai mei!
- Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.
- Cine ştie ce leneş, ce dobitoc!
- Nu-i adevărat, dragă Costică: este un băiat prea cumsecade... Să nu mă laşi!... Vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu cât pot
conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit să mă îndoiesc un moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune... “

2. În fragmentul de mai sus nu este respectat principiul politeţii. Contează acest principiu al politeţii?
Fişa 1
Grupa a IV-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevărate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În următoarea situaţie dialogată din „D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale, Iordache îşi anunţă interlocutorul prin semne
discrete când doreşte să intervină în discuţie.
“PAMPON(intrând prin fund): Aici este frizăria lui d. Nae Ghirimea?...
IORDACHE(sculându-se politicos): Da, poftiţi! Barba…? Părul?...
PAMPON: Nimic…
IORDACHE: Atunci, poate vă spălaţi la cap…
PAMPON: Eu nu mă spăl niciodată la cap, pentru că sufăr de…
IORDACHE: De măsea? Ştii cum ţi-o scoţ… O dată… pac!
PAMPON: Ei, nu de măsea…sufăr de bătăi…
IORDACHE: De bătăi? Ştii cum le…”

2. Pampon foloseşte formule de iniţiere pentru a marca intenţia de comunicare. Care sunt acestea?
Fişa 1
Grupa a V-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevărate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. Dialogul presupune şi folosirea unor formule de iniţiere (bună-ziua, salut, alo,ce mai faci, chiar nu mai ştiu nimic despre voi
etc.), de menţinere (înţeleg, te ascult, desigur, interesant, aş mai adăuga, poate ar fi mai bine să etc.) şi de încheiere (cam asta
este, ne mai vedem,la revedere, pa, cu bine).

2. Dialogul presupune păstrarea contactului vizual cu interlocutorii.

3. Succesul unui dialog eficient este conferit şi de împletirea armonioasă a elementelor verbale și nonverbale.
Fişa 1
Grupa a VI-a

FIŞĂ DE LUCRU

1. Uneşte cu o linie formula de iniţiere a unei conversaţii, din prima coloană, cu formula de încheiere potrivită, din
a doua coloană.

Salut! Mulţumesc, am înţeles!

Nu te supăra, spune-mi te rog,

unde este Liceul Tehnologic
Nucet. Te pup!

Ce faci, domnule? De ce nu eşti

atent? Să fii mai atent altă dată!
Fişa 2

FIŞĂ DE LUCRU

Tema conversaţiei: imaginaţi-vă că trebuie să-l rugaţi pe directorul liceului vostru să vă permită organizarea unei petreceri în şcoală.

Fişa de observaţie:

Elemente caracteristice conversaţiei Partener 1 Partener 2

Interesul faţă de ceea ce comunică partenerul

Participarea efectivă(activă) la dialog

Formularea unor replici potrivite ca lungime (astfel încât niciunul dintre

parteneri să nu acapareze discuţia)

Exprimarea clară şi coerentă a opiniilor

Neîntreruperea partenerilor( răbdarea de-a asculta)

Capacitatea de-a înţelege şi de-a continua ideea din replica anterioară

Notă: Observaţi şi consemnaţi în fişă modul în care se desfăşoară dialogul. Folosiţi calificativele: + pentru foarte bine; - pentru
foarte slab; 0 pentru mediu/ potrivit.