PROIECT DIDACTIC

INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Tehnologic Traian Vuia Tg. Mureş

DATA: 22.03.2017
PROFESOR: Dragomir Cristian
CLASA: a X-a F
OBIECTUL: Limba şi literatura română
TITLUL LECŢIEI: Limbă și comunicare - Exprimarea orală. Dialogul
TIPUL LECŢIEI: predare – învăţare - evaluare

COMPETENŢE GENERALE:
-Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite
situaţii de comunicare;

- Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;

-Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.

COMPETENŢE SPECIFICE:

-Redactarea unor texte diverse;

-Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale și scrise în diverse situații de comunicare;

-Compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte ficționale și nonficţionale.

COMPETENŢE DERIVATE :
definirea dialogului ca principală formă de comunicare în societate;
identificarea regulilor unui dialog eficient;
exersarea regulilor dialogului în producerea de mesaje orale şi scrise;
realizarea unor conversaţii cotidiene, având în vedere elementele caracteristice

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, expunerea, exerciţiul, explicaţia, învăţarea prin

cooperare, ciorchinele, jocul de rol;
MIJLOACE DIDACTICE: fişe de lucru, markere, coli flipchart, manualul, tabla, videoproiector;

RESURSE EDUCAŢIONALE :
a) Capacităţile normale de lucru ale elevilor;
b)Timp efectiv de lucru: 50 minute.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR:

 a) activitate frontală;
b)activitate independentă
c) pe grupe

MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
 COSTACHE Adrian, IONIŢĂ Florin , M.N. LASCĂR, SĂVOIU Adrian, 2004, Limba şi
literatura română – Manual pentru clasa a IX-a , Bucureşti: ART;
 CRĂCIUN, Corneliu, 2007, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu,
Deva: EMIA;
 Ilie, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române, Iaşi: Polirom;
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU
CURRICULUM, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, liceu, Bucureşti: ARAMIS PRINT.
 SCENARIUL DIDACTIC
ETAPELE
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII STRATEGIA DIDACTICĂ EVALUARE
LECŢIEI

Forme de
Metode / Mijloace de
organizare a
Procedee învăţământ
activităţii
* Salutul; Se pregătesc pentru
1. Moment * Notarea absenţelor în catalog; începerea orei de
organizatoric * Asigurarea unui climat adecvat limba şi literatura
desfăşurării lecţiei. română.
1’

* Propune elevilor să dea exemple

2. Captarea de situaţii în care există monolog Răspund la
atenţiei şi dialog;. întrebările adresate de Conversaţia
profesor. Explicaţia Activitate
5’ frontală

3.Reactualizarea A1 *Cadrul didactic adresează o A1 Răspund la

cunoştinţelor serie de întrebări elevilor pentru a întrebările adresate de
4’ actualiza ideile – ancoră: Ce se profesor.
poate transmite prin comunicare?
Care sunt factorii implicaţi într-o Conversaţia Apreciere
situaţie de comunicare? Prin ce euristică verbală
mijloace se poate comunica? Din Activitate
ce elemente poate fi constituit un frontală
mesaj?

*Profesorul integrează în acest Caietele Activitate Tema pentru

moment al lecţiei tema pentru *Un elev prezintă elevilor frontală acasă
 acasă, solicitând elevilor să tema pe care a avut-o
prezinte textele create. de efectuat.
(Imaginează-ți un dialog în
care interlocutorul tău este
vedeta preferată.)
* Anunţă titlul lecţiei.
4. Anunţarea * Prezintă competenţele derivate,
temei şi a scrise pe flipchart, într-o formă Ascultă şi notează Activitate
obiectivelor accesibilă elevilor. titlul lecţiei în caiete. Expunerea frontală
* Notează pe tablă data şi titlul
1’ lecţiei: Limbă și comunicare -
Dialogul
5. Dirijarea A2 *Profesorul va prezenta
învăţării elevilor modalităţile de lucru, A2 Ascultă
20’ organizând grupele ( 6 grupe de indicaţiile date de
elevi cu ritm de învăţare apropiat), cadrul didactic. Observarea
repartizând fişele de lucru cu itemi fişe de lucru Activitate sistematică
diferiţi, oferind indicaţii asupra frontală
modului în care vor fi rezolvate Primesc fişele cu Conversaţia
sarcinile didactice (Anexa 1), sarcinile didactice euristică
precizând şi timpul aferent. lucrând în echipe.
*Monitorizează permanent
activitatea fiecărei grupe de elevi, Rezolvă sarcinile
îi îndrumă pentru a se asigura că primite.
Liderul fiecărui grup *Aprecierea
s-au transmis corect informaţiile.
oferă rezultatele verbală
lucrului pe grupe. Exerciţiul
*Cadrul didactic va anunța că
enunțurile notate ca având valoare Activitate
de adevăr reprezintă chiar regulile Metoda pe grupe
dialogului şi, împreună cu elevii, Notează în caiete ciorchinelui
realizează ciorchinele, oferind regulile dialogului și
informaţii suplimentare. sunt atenți la
explicațiile
*Totodată se desprind şi regulile
profesorului.
unei ascultări active ( să asculte cu Lucrul pe
interes; să nu întrerupă echipe
interlocutorul; să nu dea semne de
 nerăbdare; să urmărească atent
cele trei niveluri ale comunicării:
verbal, nonverbal și paraverbal).
Activitate
pe grupe
A1*Elevii enumeră Învăţarea
caracteristici ale prin
A1*Împreună cu elevii va defini dialogului şi descoperire
formulează definiţia
dialogul, ca mod de comunicare
cu ajutorul
orală. profesorului. Notează
definiția dialogului.
Caietul Aprecierea
elevului verbală

Expunerea Activitate
frontală

A3* Solicită elevilor să lucreze în A3*Elevii solicitaţi

perechi pentru a realiza un dialog expun dialogul. flipchart
care să ilustreze următoarea Observarea
situaţie: imaginaţi-vă că trebuie sistematică
să-l rugaţi pe directorul liceului Activitate
6. Atingerea vostru să vă permită organizarea Exerciţiul individuală
performanţei şi unei petreceri în şcoală.
asigurarea
feedbackului A4 *Ceilalţi elevi vor primi o fișă A4* Elevii exersează
10’ de observare în care vor consemna ascultarea activă şi
modul în care se desfăşoară evaluează gradul de
dialogul. Se vor folosi respectare a regulilor
calificativele: + pentru foarte bine; dialogului.
- pentru slab; 0 pentru mediu/
potrivit. * (Anexa 2)
7. Integrarea Utilizează metoda 3, 2, 1: Notează şi prezintă
evaluării de tip 3 idei reţinute (Ce am aflat?) informaţiile solicitate.
formativ 2 deprinderi formate (Ce am Fişe de lucru Activitate Metoda
 5’ exersat?) individuală 3, 2, 1
1 opinie despre temă.
8. Intensificarea * Comunică elevilor tema pentru
procesului de acasă:
retenţie şi : Redactează un dialog, de 10 – 15 Notează tema pentru Explicaţia Activitate
transfer replici, între tine şi doamna acasă. frontală
dirigintă în care o rogi să te Schema
2’ învoiască de la şcoală. lecţiei
Solicită elevilor să formuleze un * Elevii formulează Activitate
aspect negativ şi unul pozitiv al aprecieri cu privire la frontală Aprecierea
activităţii. desfăşurarea Conversaţia verbală, prin
*Apreciază global şi individual activităţii didactice. calificative
aportul elevilor la lecţie.
* Notează elevii cu participare
semnificativă la activitate.

1. Interlocutorul trebuie ascultat cu

atenţie până termină ideea.

2. Intervenţii se pot face numai

după ce interlocutorul termină,
sau dacă va solicita.
5. Când se doreşte intervenţia în
discuţie, interlocutorii trebuie
atenţionaţi prin semne discrete.

3. Nu vorbi în acelaşi timp cu

interlocutorul.
6. Dialogul presupune şi folosirea
unor formule de iniţiere care sunt
identificate uneori cu formulele de
salut sau cu unele enunţuri ce
marchează intenţia de comunicare:
ce mai faci; chiar nu mai ştiu nimic
despre voi; ce-i cu voi de nu mai
daţi niciun semn...
7. Formulele de menţinere sunt
aşezate de obicei după un număr
de replici şi au rolul de a sprijini
efortul de comunicare al
interlocutorilor, de a dinamiza o
conversaţie: interesant; mai e
ceva; aş adăuga; poate ar fi mai
bine să...; ce mai ştii despre etc.
4. Nu folosi replici prea 1.Ascultă cu
lungi, pentru a putea fi interes.
înţelese corect.
Regulile
2.Nu întrerupe
unui dialog Dialogul Regulile
ascultătorului(auditoriului) interlocutorul.
eficient
9.Este bine să îmbini elementele
verbale cu cele nonverbale și
paraverbale şi să menţii contactul 3.Nu da semne de
vizual cu interlocutorul. nerăbdare.
8. Formulele de încheiere marchează
momentul de sfârşit al unei comunicări, 4.Fii atent la elementele
când interlocutorii cred că subiectul verbale, nonverbale,
abordat a fost suficient dezbătut: ne mai paraverbale.
vedem; la revedere; cam asta e ş.a.
Fişa 1
Grupa I

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevarate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În fragmentul următor din „Repausul dominical” de I. L. Caragiale, interlocutorul nu este ascultat cu atenţie până termină
ideea:
” – Monşer – îmi zice – nevastă-mea s-a dus la ţară cu copiii, la neamurile ei, tocmai în Muscel… eu n-am vrut să merg … mai întâi
mi-a fost lene să mă scol aşa de dimineaţă; şi pe urmă, drept să-ţi spun, nu-mi plac petrecerile patriarhale; eu sunt orăşean; mie-mi
place oraşul… dar nu duminicile şi sărbătorile. N-am văzut ceva mai urât pe lume decât un oraş mare în zilele de repaus dominical!
Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn… Ce somn!... Peste tot închis! Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ţi
cumperi un ştreang… Lipsa asta de activitate, de viaţă, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn; şi nu
pot dormi măcar – parcă sunt în stare de insomnie… Şi când mai văd şi toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă,
învârtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei… primejdioase… De un ceas umblu să dau de un prietin… parcă
toţi au intrat în pământ!
- Iată, m-ai găsit pe mine, îi zic eu!”

2. Intervenţia este făcută după ce interlocutorul a terminat ceea ce avea de comunicat.

Fişa 1
Grupa a II-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevarate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În următoarea situaţie dialogată din „Repausul dominical” de I. L. Caragiale, persoanele implicate în dialog vorbesc în
acelaşi timp:
„ – Unde mănânci astă – seară?
- Indiferent.
- Vrei să mâncăm împreună?
- Mai ales.
- Unde zici?
- Unde pofteşti.”

2. Replicile personajelor (nenea Iancu şi prietenul său, Costică Parigoridi) nu sunt lungi, de aceea mesajul este corect înţeles.
Fişa 1
Grupa a III-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevărate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În fragmentul următor din „Lanţul slăbiciunilor” de I. L. Caragiale este încălcat principiul cooperării.
“Repede mă arunc într-o birjă şi alerg la Ionescu, profesorul de latineşte.
- Dragă Costică, vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu că pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a mă îndoi un moment, că
în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune care mă interesează în aşa grad, încât dacă n-aş fi pe deplin convins că
tu, care mi-ai dovedit întotdeauna, fără să dezminţi niciodată o afecţiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...
- În fine – zice Ionescu – am înţeles... Nu trebuie să mă iei aşa pe departe. Vii să mă rogi pentru vreo loază de elevi de ai mei!
- Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.
- Cine ştie ce leneş, ce dobitoc!
- Nu-i adevărat, dragă Costică: este un băiat prea cumsecade... Să nu mă laşi!... Vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu cât pot
conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit să mă îndoiesc un moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune... “

2. În fragmentul de mai sus nu este respectat principiul politeţii. Contează acest principiu al politeţii?
Fişa 1
Grupa a IV-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevărate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. În următoarea situaţie dialogată din „D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale, Iordache îşi anunţă interlocutorul prin semne
discrete când doreşte să intervină în discuţie.
“PAMPON(intrând prin fund): Aici este frizăria lui d. Nae Ghirimea?...
IORDACHE(sculându-se politicos): Da, poftiţi! Barba…? Părul?...
PAMPON: Nimic…
IORDACHE: Atunci, poate vă spălaţi la cap…
PAMPON: Eu nu mă spăl niciodată la cap, pentru că sufăr de…
IORDACHE: De măsea? Ştii cum ţi-o scoţ… O dată… pac!
PAMPON: Ei, nu de măsea…sufăr de bătăi…
IORDACHE: De bătăi? Ştii cum le…”

2. Pampon foloseşte formule de iniţiere pentru a marca intenţia de comunicare. Care sunt acestea?
Fişa 1
Grupa a V-a

FIŞĂ DE LUCRU

Citește cu atenție enunțurile de mai jos. Notează cu A enunțurile pe cale le consideri adevărate și cu F pe cele considerate
false. Enunțurile false reformulează-le, obținând enunțuri cu valoare de adevăr.

1. Dialogul presupune şi folosirea unor formule de iniţiere (bună-ziua, salut, alo,ce mai faci, chiar nu mai ştiu nimic despre voi
etc.), de menţinere (înţeleg, te ascult, desigur, interesant, aş mai adăuga, poate ar fi mai bine să etc.) şi de încheiere (cam asta
este, ne mai vedem,la revedere, pa, cu bine).

2. Dialogul presupune păstrarea contactului vizual cu interlocutorii.

3. Succesul unui dialog eficient este conferit şi de împletirea armonioasă a elementelor verbale și nonverbale.
Fişa 1
Grupa a VI-a

FIŞĂ DE LUCRU

1. Uneşte cu o linie formula de iniţiere a unei conversaţii, din prima coloană, cu formula de încheiere potrivită, din
a doua coloană.

Salut! Mulţumesc, am înţeles!

Nu te supăra, spune-mi te rog,

unde este Liceul Tehnologic
Traian Vuia Te pup!

Ce faci, domnule? De ce nu eşti

atent? Să fii mai atent altă dată!
Fişa 2

FIŞĂ DE LUCRU

Tema conversaţiei: imaginaţi-vă că trebuie să-l rugaţi pe directorul liceului vostru să vă permită organizarea unei petreceri în şcoală.

Fişa de observaţie:

Elemente caracteristice conversaţiei Partener 1 Partener 2

Interesul faţă de ceea ce comunică partenerul

Participarea efectivă(activă) la dialog

Formularea unor replici potrivite ca lungime (astfel încât niciunul dintre

parteneri să nu acapareze discuţia)

Exprimarea clară şi coerentă a opiniilor

Neîntreruperea partenerilor( răbdarea de-a asculta)

Capacitatea de-a înţelege şi de-a continua ideea din replica anterioară

Notă: Observaţi şi consemnaţi în fişă modul în care se desfăşoară dialogul. Folosiţi calificativele: + pentru foarte bine; - pentru
foarte slab; 0 pentru mediu/ potrivit.