Colegiul ...

Disciplina: limba şi literatura română

Profesor: ...

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Clasa a XIII-a
OBIECTIVUL LECŢIEI/SCOPUL: Receptarea textului literar artistic (text liric)
SUBIECTUL: Postmodernismul – Mangafaua, de Mircea Cărtărescu
TIPUL LECŢIEI: mixtă, de interpretare a unui text literar artistic (poezie postmodernistă)
DURATA: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 Folosirea adecvată a unor forme de exprimare orală în diferite contexte de comunicare.
1.2. Aplicarea în exprimarea proprie a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie,
morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-sintactice.
2.1. Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului
narativ.
2.2. Aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi discutarea textelor narative.
3.1. Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. să explice titlul poeziei;
2. să identifice tema poeziei;
3. să enumere tipurile de discurs utilizate;
4. să precizeze registrele stilistice utilizate în cadrul discursului;
5. să identifice procedeele artistice care dau expresivitate poeziei;
6. să precizeze tipul de lirism prezent în poezie;
7. să recunoască trăsăturile liricii postmoderniste în configuraţia poeziei.

VALORI ŞI ATITUDINI
o Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
o Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
o Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,

problematizarea, analiza stilistică, discuţia frontală, observaţia, ciorchinele.
MIJLOACE: fişe, calculator, videoproiector, instrumente de scris, volume de poezii
postmoderniste.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate pe grupe, activitate independentă.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Mircea Cărtărescu, Mangafaua, vol. Poeme de amor, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1983
FIŞĂ DE LUCRU

„Docoment olograf
dragă iubitule,
sunt tuta sola în camera mea cu icoane pe sticlă, sunt
ambetată, ci vino tu, stare măreaţă a sufletului, pe
motocicletă, pe biţiclu, pe limuzină, mangafaua a
plecat la feteşti. De ce nu vii tu? Vină!
mi-am făcut unghiile cu sidef, am chef, arhonda, am
chef.....
p.s. Adu şi banda cu kenny rogers,
auguri, miţa, strada blănarului 16 bis.
Ce servitute, ce dezgust
ce dezgust,
Ce plictis.......”
(Mangafaua, de Mircea Cărtărescu)
1. Identifică tema acestei creaţii.
2. Enumeră tipurile de discurs utilizate.
3. Precizează registrele stilistice utilizate în cadrul discursului.
4. Precizează sinonime pentru fiecare dintre cuvintele următoare: olograf, mangafa,
arhonda, servitute, dezgust.
5. Evidenţiază procedeele artistice/figurile de stil care conferă expresivitate poeziei.
6. Precizează tipul de lirism prezent în poezie.
7. Enumeră cel puţin patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul „suflet”.
8. Încadrează creaţia în postmodernism, argumentând prin precizarea şi ilustrarea a patru
trăsături.

FIŞĂ –SUPORT
1. Poezia se înscrie, prin tematică, liricii erotice, dar sentimentul de dragoste evocat este unul
erodat de plictis şi dezgust, fiind lipsit de intensitatea trăirii şi neînnobilat de
transcendenţă, de idealitate.
2. După cum se poate observa, textul utilizează diferite tipuri de discurs, de la cel epistolar,
marcat prin formule-standard, de adresare şi de post-scriptum, la cel retoric, înalt şi patetic
din invocaţiile retorice: Ci vino tu, stare măreaţă a sufletului sau la cel colocvial Mi-am
făcut unghiile cu sidef, Adu si banda cu kenny rogers.
3. Sunt perfect recognoscibile inserţii caragieliene (docoment, sunt ambetată, mangafauaa
plecat la, miţa, strada... 16 bis), precum şi cel eminescian (De ce nu vii tu? Vină!), cărora
li se adaugă sintagma italienească Tuta sola şi termenul din epoca fanariotă arhonda,
însemnand „boier" (în Grecia antică, arhonţii erau cei mai înalţi dregători).
4. olograf=autograf; mangafa= bleg, prost, prostănac, nătâng; arhonda=jupân, cucon, chir,
boier, domn; servitute= înrobire, obligaţie, supunere; dezgust=repulsie, silă, aversiune,
antipatie, scârbă.
5. Elementul comic, reactualizat prin caragialisme pare să erodeze lirismul, forţându-i până
la extrem capacităţile de expresie.
6. Lirismul este subiectiv. Mărcile lexico-gramaticale ale subiectivităţii sunt: formula de
adresare directă (dragă iubitule), verb pers. I sg. (sunt, am chef, am făcut), adj. pron.
posesiv (mea), interj. (Vină!), pron. pers. pers. I sg. (mi-) şi a II-a sg. (tu), vb. la imperativ
(Adu), invocaţia retorică (Ci vino tu, stare măreaţă a sufletului).
7. Expresii/locuţiuni cu substantivul suflet: a pune suflet; sufletul satului; suflet curat; cu
trup şi suflet; a-i scoate sufletul (cuiva); a avea ceva pe suflet; cu sufletul la gură; a lua
de suflet un copil; a-şi trage sufletul; a-i merge la suflet.
8. Ironia, prozaismul (lipsa expresivităţii, a elementelor artistice), elementul comic şi cel
sublim parodiate, banalul precum şi balansul prin acest melanj (amestec) de atitudini,
timpuri şi citate sunt în măsură să dovedească distanţarea poetului faţă de trăirea proprie
şi, în acelaşi timp, faţă de modelele literare asimilate.
 Secvenţe Strategii didactice
didactice
Conţinuturi vizate Forme de Resurse Evaluare. Itemi
Competenţe
organizare procedurale
specifice
1 2 3 4 5
Exprimarea orală a
I.Evocarea opiniilor faţă de secvenţa exprimarea Exprimaţi opinii
I.1. Captarea vizionată din filmul D’ale frontal opiniei despre secvenţa
atenţiei carnavalului, după I. L. conversaţia vizionată.
Caragiale
Lecţia de azi va consta în
I.2.
însuşirea cunotinţelor ascultare
Enunţarea
referitoare la frontal activă
obiectivelor
postmodernism, cu explicaţia
operaţionale
aplicaţie pe o poezie.
II. Realizarea
Prezentarea curentului
sensului
literar postmodernism
II.1.
(generalităţi, trăsături, Căror cuvinte nu le
Prezentarea frontal conversaţia
reprezentanţi) (ppt). cunoaşteţi sensul ?
conţinuturilor
Aplicarea informaţiilor
şi a sarcinilor
teoretice.
de lucru
Identifică tema
acestei creaţii.
Enumeră tipurile de
discurs utilizate.
Precizează registrele
stilistice utilizate în
cadrul discursului.
Precizează sinonime
Modul de reflectare a
pentru fiecare dintre
trăsăturilor
cuvintele următoare:
postmodernismului într-un
olograf, mangafa,
text liric (Mangafaua,
arhonda, servitute,
Mircea Cărtărescu)
dezgust.
Precizarea sarcinii:
Evidenţiază
să rezolve în perechi fişa
procedeele
de lucru. conversaţia
II.2. Dirijarea artistice/figurile de
Se formează perechile. frontal exerciţiul
învăţării stil care conferă
Se negociază soluţiile. explicaţia
expresivitate poeziei.
Se prezintă soluţiile de
Precizează tipul de
către un membru desemnat.
lirism prezent în
Pe parcursul prezentărilor,
poezie.
se intervine în discuţie, se
Enumeră cel puţin
fac precizările, corectările,
patru
observaţiile, completările
expresii/locuţiuni
necesare.
care să conţină
cuvântul „suflet”.
Încadrează creaţia în
postmodernism,
argumentând prin
precizarea şi
ilustrarea a patru
trăsături.
 Secvenţe Strategii didactice
didactice
Conţinuturi vizate Forme de Resurse Evaluare. Itemi
Competenţe
organizare procedurale
specifice
1 2 3 4 5
Definiţi termenul de
postmodernism.
Numiţi câţiva
reprezentanţi ai
literaturii
postmoderne în
spaţiul românesc.
Enumeraţi cel puţin
III. Reflecţia
cinci trăsături ale
III.1.
postmodernismului.
Obţinerea Se va face prin întrebări
explicaţia Adevărat sau Fals?
performanţei prin sondaj.
frontal conversaţia Postmodernismul
III.2. Se vor face observaţii şi
neagă tradiţia şi
Asigurarea aprecieri
acceptă doar noul.
feed-back-
Postmodernismul nu
ului
a avut nicio reacţie în
Europa de est.
Spre deosebire de
literatura modernă,
literatura
postmodernă coboară
în rândul maselor,
este mai accesibilă.
III.3. Căutaţi alte poezii
Tehnica argumentării auto-
Asigurarea postmoderniste şi
Discurs argumentative oral frontal aprecierea
retenţiei şi a exprimaţi opinii
şi scris
transferului despre acestea.
 FIŞĂ DE LUCRU
Postmodernismul – Mangafaua, de Mircea Cărtărescu
„Docoment olograf
dragă iubitule,
sunt tuta sola în camera mea cu icoane pe sticlă, sunt
ambetată, ci vino tu, stare măreaţă a sufletului, pe
motocicletă, pe biţiclu, pe limuzină, mangafaua a
plecat la feteşti. De ce nu vii tu? Vină!
mi-am făcut unghiile cu sidef, am chef, arhonda, am
chef.....
p.s. Adu şi banda cu kenny rogers,
auguri, miţa, strada blănarului 16 bis.
Ce servitute, ce dezgust
ce dezgust,
Ce plictis.......”
(Mangafaua, de Mircea Cărtărescu)
1. Enumeră tipurile de discurs utilizate.
2. Precizează registrele stilistice utilizate în cadrul discursului.
3. Precizează sinonime pentru fiecare dintre cuvintele
următoare: olograf, mangafa, arhonda, servitute, dezgust.
4. Identifică tema acestei creaţii.
5. Evidenţiază procedeele artistice/figurile de stil care conferă
expresivitate poeziei.
6. Precizează tipul de lirism prezent în poezie.
7. Enumeră cel puţin patru expresii/locuţiuni care să conţină
cuvântul „suflet”.
8. Încadrează creaţia în postmodernism, argumentând prin
precizarea şi ilustrarea a patru trăsături.
FIŞĂ DE LUCRU
Postmodernismul – Mangafaua, de Mircea Cărtărescu
„Docoment olograf
dragă iubitule,
sunt tuta sola în camera mea cu icoane pe sticlă, sunt
ambetată, ci vino tu, stare măreaţă a sufletului, pe
motocicletă, pe biţiclu, pe limuzină, mangafaua a
plecat la feteşti. De ce nu vii tu? Vină!
mi-am făcut unghiile cu sidef, am chef, arhonda, am
chef.....
p.s. Adu şi banda cu kenny rogers,
auguri, miţa, strada blănarului 16 bis.
Ce servitute, ce dezgust
ce dezgust,
Ce plictis.......”
(Mangafaua, de Mircea Cărtărescu)
1. Enumeră tipurile de discurs utilizate.
2. Precizează registrele stilistice utilizate în cadrul discursului.
3. Precizează sinonime pentru fiecare dintre cuvintele
următoare: olograf, mangafa, arhonda, servitute, dezgust.
4. Identifică tema acestei creaţii.
5. Evidenţiază procedeele artistice/figurile de stil care conferă
expresivitate poeziei.
6. Precizează tipul de lirism prezent în poezie.
7. Enumeră cel puţin patru expresii/locuţiuni care să conţină
cuvântul „suflet”.
8. Încadrează creaţia în postmodernism, argumentând prin
precizarea şi ilustrarea a patru trăsături.
1. Postmodernismul. Definiţie.
o Este o mişcare, orientare în cultura universală, manifestată în
a doua jumătate a sec. al XX-lea, conştientizată şi accentuată
în anii ’80.
o Postmodernismul se defineşte prin raportare la modernism,
dar în timp ce modernismul rupe legătura cu tradiţia,
postmodernismul înglobează experienţa estetică anterioară, o
recuperează creator, ironic şi parodic.
2. Postmodernismul în literatura universală
o Postmodernismul în literatură, spre deosebire de curentele
anterioare, priveşte mai întâi istoria literaturii ca pe un tot şi
aderă apoi la acele „segmente” din literatură ce pot fi
exploatate şi reinterpretate în prezent.
o Scriitorul postmodern are sentimentul că toate lucrurile au
fost deja scrise, şi atunci, face din aceasta, o premisă pe care
îşi construieşte propria reacţie.
Reprezentanţi: Umberto Eco, John Barth, John Fowles
3. Postmodernismul românesc
o Postmodernismul s-a declanşat în literatura română în a doua
jumătate a anilor ’60 şi continuă să existe până în zilele
noastre.
o În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să
continue direcţia modernistă manifestată în perioada
interbelică, în schimb muşamalizând creaţiile autorilor
interesaţi de o estetica nouă, de avangardă.
o De aceea, literatura postmodernă s-a desfăşurat până la
sfârşitul anilor ‘80 în mod subteran, materializându-se în
activitatea mai multor grupuri şi cenacluri literare: Şcoala de
la Târgovişte, Grupul de la Braşov, Cenaclul de luni al
studenţilor din Centrul Universitar Bucureşti, Cenaclul
Junimea al studenţilor de la Facultatea de Filologie din
Bucureşti.
Reprezentanţi: Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Mircea
Nedelciu, Simona Popescu, Ioan Groşan, Florin Iaru, Gheorghe
Crăciun.
Trăsături ale postmodernismului în literatură
o Tehnica de creaţie preferată de postmodernişti este
intertextualitatea prin care textul trimite mereu, citând fără
ghilimele, preluând personaje, simboluri, fragmente, sintagme
celebre sau rescriind pur si simplu alte texte;
o Recuperarea ironică şi parodică a trecutului, a fenomenelor de
cultură ale predecesorilor;
o Literatura postmodernistă utilizează citatul, aluzia, reciclarea
formelor literare vechi;
o Hibridizarea (amestec de stiluri, specii, genuri), fragmentarea,
colajul (lipirea mai multor elemente din alte discursuri),
reciclarea unor vechi motive, teme şi formule estetice;
o Ironia, ludicul;
o Poezia se întoarce spre realitatea oraşului şi a străzii;
o Se estompează graniţele tradiţionale dintre genuri si specii
literare;
o Eliberarea fanteziei şi împrumutarea limbajului familiar;
o Amestecul de narativitate şi lirism în poezie;
o Oralitatea expresiei;
o Desolemnizarea discursului;
o Valorificarea prozaismului (banalului);
o Renunţarea la metaforă şi la imaginea elaborată;
o Postmoderniştii modifică fundamental chiar conceptul de
`literatură`, introduc genurile nonficţionale (jurnal,
corespondenţă, literatură de popularizare) şi literaturile
noncanonice (literatura minorităţilor naţionale, cea pentru
femei etc).