PROIECT DIDACTIC

DATA:
CLASA: a XII-a (Filologie)
OBIECTUL: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SUBIECTUL LECŢIEI: Poezia modernistă interbelică
TIPUL LECŢIEI: recapitulare
PROFESOR:
UNITATEA ȘCOLARĂ:

COMPETENŢE GENERALE:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare;
 Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;
 Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICE:
 CS1: identificarea particularităţiilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte;
 CS2: redactarea unor compoziţii despre textele studiate;
 CS3: identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic;
 CS4: folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor poetice studiate;
 CS5: compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii;
 CS6: elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textului studiat.

METODE DE ÎNVĂŢARE: problematizarea, descoperirea inductivă, braingstormingul, analiza literară, conversaţia euristică.
MODALITĂŢI DE EVALUARE: observarea, autoevaluarea.
MIJLOACE DIDACTICE: opera literară, fişe de lucru, manualul.
BIBLIOGRAFIE:
NR. MOMENTELE LECŢIEI CP. STRATEGII DIDACTICE PENTRU REALIZAREA METODE DE ÎNVĂŢARE OBSERVAŢII
CRT. COMPETENŢELOR

I. Moment organizatoric Notarea absenţelor. Pregătirea materialelor necesare lec-

ţiei.
Anunţarea titlului lecţiei.
II. Captarea atenţiei. Enunţarea obiectivelor. Conversaţia euristică.
Stabilirea formei de organizare a lecţiei.

III. CS1 Reactualizarea noţiunilor discutate în ora anterioară.

A. Dirijarea învăţării. Profesorul se adresează elevilor cu întrebări care au ca fi-
nalitate actualizarea/sistematizarea cunoştinţelor dobândi- Conversaţia euristică.
te în orele de curs precedente:
-Ce este modernismul?
-Când a apărut acest curent cultural?
CS3 -Ce particularităţi puteţi semnala în privinţa sa?
-Când apare poezia modernistă în literatura română?
-Ce poeți moderniști cunoaștem?
-Ce particularități ale liricii moderniste putem semnala?

După respectivul moment al actualizării cunoştinţelor, Descoperirea inductivă.

profesorul solicită elevilor:
a)să se organizeze pe grupe de lucru;
b) să citească poeziile propuse, oferind lecturii, pe cât
CS4 posibil, expresivitatea aşteptată. La finalul lecturii, elevii Problematizarea.
sunt invitaţi să-şi exprime un punct de vedere, o impresie
privitoare la viziunea poetică pe marginea textelor lirice.
CS5 Timp de reflecție pentru elevi.
 Feedback-ul. Pe marginea fișelor de lucru, elevii semnalează și dezbat
IV. particularitățile liricii moderniste interbelice, cu finalitatea Descoperirea inductivă.
A. CS1 sistematizării cunoștințelor. Cerințele cărora le sunt căuta-
te răspunsuri: Conversaţia euristică.
1. Care sunt temele poeziilor avute în vedere?
CS3 2. Care sunt semnificaţiile titlurilor? (Denotaţie vs. Braingstormingul.
conotaţie). Ce puteţi semnala cu privire la imaginarul
poetic (arghezian, blagian, barbian)?
CS4 3. Semnalaţi particularităţile proprii versificaţiei poe- Problematizarea.
ziilor.

IV. Feedback-ul. CS2 Conversaţia euristică.

A. Pe fondul dialogului, concluziile sunt notate pe tablă şi în
CS5 caiete.

III. Dirijarea învăţării. CS1 Pentru a aprofunda problematica poeziei, profesorul pro-
B. pune elevilor spre reflecţie fişele de lucru următoare –
CS3 conceptualizările critice. Conversaţia euristică.
Cerinţe:
1. 1. Ce particularități sunt semnalate cu privire la operele
poetice ale lui T. Arghezi, L. Blaga și I. Barbu?
2. 2. Care sunt trăsăturile moderniste ale operelor respecti-
CS4 vilor poeți în viziunea unor critici literari? Descoperirea inductivă.
3.
4. Dezbaterile elevilor, pe fondul dialogului cu reprezentările
critice, are ca finalitate aprofundarea și sistematizarea cu-
noștințelor.
IV. Feedback-ul. CS2 După expirarea timpului de lucru, elevii vor prezenta oral Problematizarea.
B. rezolvarea sarcinilor primite. Concluziile sunt notate pe
CS5 tablă şi în caiete. Braingstormingul.

V. Obţinerea performanţei. CS2 Ajutându-se de concluziile stabilite, elevii vor alcătui o Problematizarea.
argumentaţie orală, relevând particularităţile prin care tex-
CS6 tele poetice se înscriu în lirica modernistă. Conversaţia euristică.

VI. Evaluarea. Profesorul evaluează activitatea elevilor, apreciind-o cu Conversaţia euristică.

calificativele potrivite.

VII. Stabilirea sarcinilor CS6 Alcătuieşte un eseu, de aproximativ patru pagini, în care
pentru acasă. să argumentezi caracterul modernist al liricii interbelice Conversaţia euristică.
românești.
 Grupa I
 Tudor Arghezi

„Nicăieri n-am putea găsi o caracterizare, globală firește, dar mai viguros exprimată, a acestei estetici decât în însuși d-l
Arghezi, în poezia sa Testament [...]. Această capacitate de a «transforma veninul în miere», păstrându-i totuși «dulcea lui putere», de a
transforma «mucigaiurile, bubele și noroiul» în frumuseți inedite, constituie și nota diferențială a poetului și principiul unei estetici creatoare
de noi valori literare [...]. Putem chiar afirma ca d. Arghezi reprezintă cea mai mare capacitate de a exprima abstracția prin materie. Valoarea
lui nu stă, așadar, în determinante psihologice, ci in ineditul expresiei, inedit ieșit din o forță neegalată de a transforma la mari temperaturi
«mucegaiurile, bubele și noroiul» în substanță poetică. Fără intenții ditirambice, putem deci afirma că cu d. Arghezi începe o nouă estetică:
estetica poeziei scoasă din detritusuri verbale”.

E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva,

București, 1973, pp. 602-604.

sau:

„Cu un limbaj substanțial înnoit (ceea ce înseamnă în primul rând un lexic înnoit, eliberat de prejudecata criteriului «poeticității» în
selecția lexicală, cu un univers deschis viziunilor infernale sau grotescului, dominanta poeziei argheziene rămâne, totuși, metaforismul
vizionar, identificat chiar cu «carnavalescul» portretisticii [...] Trei par a fi caracteristicile prin care universul arghezian e opus de obicei celui
eminescian: «materialitatea» limbajului, componenta ludică a poeticii sale (cu accentul apăsat asupra valorii intrinseci a cuvintelor) și
interesul pentru «lumea reală», în special în aspectele ei triviale (Flori de mucigai).”

Ioana Em. Petrescu, Nămolul tainelor, în Eminescu și mutațiile poeziei

românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pp. 105-l06.

5. Ce particularități sunt semnalate cu privire la opera poetică a lui T. Arghezi?

6. Care sunt trăsăturile moderniste ale operei respectivului poet în viziunea unor critici literari?
Grupa a II-a

 Lucian Blaga

„Cum se poate vedea, mitologia cuvântului schițată în Hronic este în deplin acord cu toate aceste deschideri ale imaginarului
subordonate în grade diferite figurii originare a spațiului-matrice. În perspectiva definirii discursului liric, acest spațiu originar se suprapune
tăcerii-întuneric al cuvântului, noapte în care cuvântul nu e mort, ci mai degrabă conținut ca latență, ca în așteptarea unui moment fericit
când obscuritatea sa primară și lumina rostirii în lume vor putea fi împăcate, în așa fel ca verbul să se spună ca lume. Căci, pentru a-și
respecta statutul, poetul trebuie să vorbească. Însă această vorbire a sa — sugerează Blaga — trebuie să rămână solidară, în substanța ei, cu
acea tăcere inițială, în care logosul e doar virtualitate, în care se contopesc toate cuvintele. Poetul întoarcerii la origini aspiră la un fel de
restaurare a virtuților magice ale cuvântului, astfel încât între nume și obiectul denumit să se păstreze o relatie de participare-identificare".

Ion Pop, Lucian Blaga — universul liric, Cartea Românească, 1981, p.22.

1. Ce particularități sunt semnalate cu privire la opera poetică a lui L. Blaga?

2. Care sunt trăsăturile moderniste ale operei respectivului poet în viziunea lui Ion Pop?
Grupa a III-a

 Ion Barbu

„Eminesciană e și Riga Crypto și lapona Enigel, care e un Luceafăr cu rolurile inversate. Prăpastia se deschide între Crypto, simbolul
forțelor telurice, și Enigel, care se-nchină soarelui. Acest motiv al soarelui e central în poezia de cunoaștere a lui Barbu. Poetul închipuie trei
faze succesive ale cunoașterii, înaintând în spirală, și având fiecare un simbol în plan astral: cunoașterea prin simțuri, «roata inimii», e pusă
sub semnul Venerei; cunoașterea intelectuală, abstractă, sub semnul lui Mercur; cunoașterea simbolică, poetică, sub acela al Soarelui.
Ritmuri pentru nunțile necesare e o ilustrație aproape didactică a spiralei."

Nicolae Manolescu, Metamorfozele poeziei, EPL, Bucuresti, 1968, pp. 102-l03.

„Câteva poezii din deschiderea volumului (Joc secund, n.n.) oferă, de la înălțimea ultimei etape a scrisului barbian, sugestii esențiale
pentru interpretarea poeziei ca «joc secund, mai pur»: (Din ceas, dedus), Timbru, Grup. Cea dintâi aproximează sensul actului creator ca
remodelare, prin concentrare și abstragere din accidental și temporalitate («din ceas, dedus») a jocului lumii fenomenale, în «oglinda» unui
spirit ce elimină superfluul, ce eliberează de lestul materiei impure («înecarea cirezilor agreste»), unifică fragmentarul într-o viziune imnică
atotcuprinzătoare și definitivă («poetul ridică însumarea de harfe răsfirate și cântec istovește»). Definit ca «nadir latent», situat simbolic într-
o poziție opusă zenitului lumii fenomenale, eul poetic invită astfel la o inițiere în cântecul «ascuns» al poeziei."

Ion Pop, Dicționar analitic de opere literare românești, coordonator Ion Pop,
vol. II, Editura Casa Cărții de Știintă, Cluj-Napoca, 2000, p. 282.

1. Ce particularități sunt semnalate cu privire la opera poetică a lui I. Barbu?

2. Care sunt trăsăturile moderniste ale operei respectivului poet în viziunea unor critici literari?