Sunteți pe pagina 1din 6

Ulise - eroul inegalabil

Cele două mari poeme Iliada şi Odiseea atribuite lui Homer sunt cele mai vechi opere literare ale
civilizaţiei greceşti. Cele două epopei prezintă luptele şi aventurile unor mari eroi, despre care s-a vorbit mult
timp şi despre care se va vorbi in continuare, eroi ca Ahile, Hector, Ulise, Agamemnon, Paris. Scopul meu în
acest eseu este de a face o caracterizarea lui Ulise. Aşadar, în prima parte a eseului am sa pun accentul pe
caracterizarea personajului Ulise, iar în a doua parte a eseului am să vorbesc despre Ulise în relaţie cu
celelate personaje.
Prima parte a eseului se va concentra pe portretul eroului homeric, care se remarcă printr-un amestec
de virtuţi şi slăbiciuni. Trăsăturile lui Ulise reies din luptele pe care acesta le-a avut în Troia, povestite în
Iliada şi, de asemenea reies din lunga călătorie către casă, încărcată de peripeţii, povestiă în Odiseea.
În Iliada, Ulise nu este personajul principal, deşi se numără printre cei mai buni luptători. „Subiectul
epic al Iliadei are ca punct de plecare mânia lui Ahile”1, dar în Odiseea, Ulise este personajul principal,
fiindcă protagonistul unei dificile călătorii.
Ulise era fiul lui Laerte şi al Anticleei, a fost rege în Itaca şi soţul Penelopei, fiica lui Icarios, şi au
avut împreună un fiu numit Telemah. Ulise a fost unul dintre cei mai celebri eroi ai războiului troian.
“ Ideea de erou se raportează la valoarea vitală de nobleţe sufletescă. Eroul este tipul ideal orientat cu
centrul existenţei sale asupra nobleţei şi a realizării acesteia, cu alte cuvinte deci asupra unor valori pure şi nu
tehnice ale vieţii, virtutea sa fundamentală fiind nobleţea firească, atât a trupui cât şi a sufletului. Eroul se
caracterizează printr-un plus de voinţă spirituală şi prin concentrarea sa faţă de viaţa instinctuală. Virtutea
specifică eroului este stăpânirea de sine. Însă voinţa eroului tinde la depăşirea acestor limite, spre putere,
răspundere, temeritate.”2 Citatul de mai sus caracterizează în general eroul, iar toate trăsăturile întâlnite aici
sunt întâlnite şi la Ulise şi voi încerca să demonstrez acest lucru în continuare, vorbind despre caracterul lui
Ulise şi exemplificându-l.
Aşadar, două calităţi extrem de importante pe care le are Ulise sunt curajul şi vitejia. Atât în Iliada cât
şi în Odiseea, Ulise s-a remarcat prin putere şi curaj, dar oare dintotdeauna a avut aceste calităţii? În izoarele
____________________________________________
1–
Ionescu, Elena, Literatură universală şi comparată. Antologie de texte critice, Editura Universitătii Bucureşti, p. 76
2–
Ibidim, p.73
târzii, care nu îi erau cunoscute lui Homer, se spune că eroul nostru a aflat de la un oracol că dacă va merge
la război se va întoarce acasă după 20 de ani, îşi va petrece o parte din aceşti ani în Troia, la război, şi o parte
pe mare. În momentul în care Agamemnon a venit să îl ia la război, Ulise s-a prefăcut nebun, s-a îmbrăcat cu
nişte straie ciudate şi s-a dus la arat, încercând astfel să scape de povara războiului, dar a fost demascat de

1
Palamade, fiind nevoit să recunoască că nu este nebun şi să plece la război. Din această mică povestioară
putem înţelege două lucruri: fie Ulise era mai tânăr şi fără experienţă, iar gândul războiului îl speria, fie nu
dorea să îşi părăsească ţara şi familia. Cu toate astea, curajul si puterea lui nu pot fi contestate,dovadă fiind
multele episoade de luptă din Iliada şi Odiseea care îl au în centru pe Ulise.
În epopea Iliada, Ulise omoară mulţi troieni şi nu se teme de nimic. În Odiseea, călătoria prezentată
este foarte grea, dar el şi echipajul lui luptă pentru a-şi salva viaţa. Ulise a trecut prin multe încercări, timp de
douăzeci de ani, pînă să ajungă în Itaca. Însă eroul nu s-a dat la o parte niciodată. Viaţa s-a a fost pusă în
pericol de multe ori, dar de fiecare data a reuşit să scape cu bine. De pildă, unul dintre obstacolele pe care
Ulise trebuie să îl treacă este întâlnirea cu ciclopul Polifem. Ulise şi câţiva dintre tovarăşii lui rămân în
peşterea ciclopului, iar pentru a-l înfrunta pe acesta, eroul nostru are nevoie de mult curaj şi tot el este cel
care îşi încurajează tovarăşii: „Dau poruncă să îmbărbătez pe toţi ai mei tovarăşii,/ Ca nu cumva de frică să
dea dosul.”1 Ei îi scot ochiul ciclopului, dar acest lucru are o consecinţă nefastă pentru călătoria lui Ulise,
fiindcă ciclopul era fiul lui Poseidon, şi rănirea fiului îi provoacă zeului mânie.
Întâlnirea vrăjitoarei Circe este o altă probă care îi pune la încercare curajul lui Ulise. Deşi acesta se
temea de Circe, reuşeşte totuşi să o învingă.
În timpul traversării strâmtorii dintre Scila şi Caribda, Ulise şi ai lui tovarăşi s-au luptat cu monştrii
Scila şi cu Haribda, curajul şi vitejia l-au ajutat şi de aceasta dată şi Ulise a scăpat cu viaţă.
Ceea ce am povestit mai sus sunt doar o mică parte din luptele pe care Ulise le-a dus, căci el a pătimit
mult mai multe.
O altă trăsătură importantă a lui Ulise este înţelepciunea, de care el însuşi este conştient. Ştie să
cântărească bine lucrurile şi se pricepe foarte bine să dea sfaturi, fiind mereu ascultat cu plăcere de tovarăşii
săi: „Dragul meu, tu, Peleiene, viteazul vitejilor noştri, /Tu care eşti tare ca mine şi mult mai dibaci la
răpezul /Lăncii, dar eu te-aş întrece cu mult, dacă-i vorba de sfaturi, /Sunt mai în vârstă ca tine şi mai ştiutor
de-ale lumii, /Deci păsuieşte puţin şi ascultă poveţele mele.”2. Ulise este un maestrul al discursului, fiind
stăpân al cuvintelor.
De asemenea, eroul este stăpân şi pe arta îndemânării, el se pricepe să cârmuiască corabia şi mai ales
___________________________________________________________

1
–Homer, Odiseea, Editura Univers, Bucureşti, 1971, p.277
2
– Homer, Iliada, Editura Albatros, 1973, p. 147

ţara. În lipsa lui, locuitorii din Itaca îşi plângeau stăpânul: „De când plecă măritul crai Ulise/ Cu armia-n
corăbii, niciodată /Noi n-am avut nici sfat, nici adunare” ; „Căci nu-i un om precum a fost Ulise”.1 Personajul
se remarcă prin hărnicie şi pricepere, în momentul în care Calipso îl îndeamnă să plece acasă, acesta îşi

2
construieşte o plută mare, el fiind asemuit unui maistru care construieşte o corabie. Pe lângă asta, Ulise este
şi inventiv. Ideea calului troian îi aparţine tot eroului despre care vorbim. Deşi acest episod nu este prezentat
în nicuna dintre cele două epopei, legenda spune ca ideea folosirii calului de lemn cu ajutorul cărora aheii au
obţinut victoria îi aparţine tot lui Ulise; el se numără printre eroii care au intrat în pântecul calului.
Să nu uităm faptul că Ulise dispune de mai multe feţe, de mai multe aspecte. Este şiret şi este capabil
să adopte anumite atitudini pentru a-şi realiza gândurile, dorinţele. În Odiseea, pentru a nu-şi face cunoscută
identitatea pretinde a fi un locuitor al Cretei, de asemenea, când este întrebat de ciclop care îi este numele,
inteligent, dându-şi seama care sunt planurile ciclopulei, îi spune acestuia că numele lui este Nimeni. Tot aici
intră şi arta deghizării, de exemplu în Odiseea ajutat de Minerva, va apărea în faţa locuitorilor din Itaca ca un
bătrân cerşetor, dorind astfel ca nimeni să nu ştie că s-a reîntors în ţară şi fiindu-i mai uşor să îşi pregătească
răzbunarea. De asemenea, el intră deghizat în cerşetor în cetatea Troiei şi află astfel secretele troienilor şi
detalii despre construcţia cetăţii. El născoceşte toate aceste lucruri, fie din necesitate, fie din plăcere. „Dibaci
ar fi în renghiuri şi-n tertipuri/ Oricine te-ar întrece-n şiretenii; /De hac nu poate chiar un zeu să-ţi vie./
Abraşule, nesăţiosule / De viclenii, nici chiar la tine-n ţară/ Tu nu te laşi de-nşelăciuni, de snoave.”2.
Este curios şi doreşte să afle cât mai multe lucruri, pe parcursul vieţii dobândind multă experienţă şi multe
cunoştinţe. Luptă împotriva tentaţiilor, de exemplu, le cere tovarăşilor săi să îl lege în momentul în care
ajung lângă sirene, nu din dorinţa de a le asculta cântecul fermecător, ci din dorinţa de a afla poveşti şi lucruri
noi, fiindcă sirenele cunoşteau multe istorii: „Şi-nvaţă mult, că noi cunoaştem/ toate Isprăvile ce-au săvîrşit,
cu voia/ Cereştilor, aheii şi troienii Pe şesul larg /din Troia. Ba cunoaştem Şi toate cîte se/ petrec pe lume.”3
Iubirea şi dorul pentru frumoasa lui ţară şi pentru familie îl fac pe Ulise să refuze destinul ţesut de Circe sau
de Calipso, ar fi putut trăi liniştit alături de Circe, iar Calipso îi promisese chiar nemurirea, cu toate acestea
refuzul lui este sigur şi nici o promisiune nu avea să-i schimbe decizia. „Dar eu totuşi Mereu doresc şi
năzuiesc odată/ S-ajung la mine, să mă văd în ţară.”4
Ulise este, cu siguranţă, eroul supus celor mai grele încercări. Nimeni nu a pătimit aşa de multe
lucruri cum a pătimit el. Acest lucru este deseori recunoscut de celelalte personaje şi chiar el se plânge de
____________________________________________
1-
Homer, Odiseea, Editura Univers, Bucureşti, 1971, p. 56
2-
Ibidim, p. 287
3-
Ibidim, p. 267
4-
Ibidim, p.132

destinul care l-a pus la încercare de atâtea ori. “Şi vrei să ştii necazurile-mi grele, Ca tot mai mult să gem
gîndind la ele. Dar, vai, de unde să încep şi unde Să isprăvesc? Că multe patimi zeii Cereşti mi-au dat să
sufăr!”1.
3
Eroul este înzestrat cu cele mai bune calităţi. “ Doar la Ulise, eroismul, destoinicia războiului şi
înţelepciunea par să fie într-un echilibru perfect.”2. El nu a avut nici o singură dată sentimentul rătăcirii
pentru că ştia că îi este scris să se întoarcă acasă. Întoarcerea lui era o formă de cunoaştere şi de încercare a
virtuţilor umane.
A doua partea a eseului pune accentual pe relaţia lui Ulise cu celelate personaje. Aşadar, am să-i
includ aici pe apropiaţii şi pe duşmanii lui Ulise: Telemah, Penelopa, Minerva, Circe, Calipso. Despre aceştia
va trebui să spunem tot ce se poate, ţinând cont de text si de acţiunile personajelor.
Am lămurit încă de la început că Telemah era fiul lui Ulise. Asemănarea dintre cei doi era
surprinzătoare, după cum remarcă personajele din Odiseea: “ Eu nu văzui atît-asemănare/ La un bărbat şi nici
la o femeie,/ De stau crucită cînd mă uit! vezi colo/ Cum el arată aidoma feciorul Nenvinsului Ulise;/ îmi
pare mie / Că-i Telemah, pe care el, vestitul/ între bărbaţi, îl părăsise-acasă /Abia născut, cînd voi v-aţi dus la
Troia.”3 Telemah pleacă în căutarea tatălui său, iar când se întoarce în Itaca, Telemah îşi întâlneşte tatăl.
Relaţia lor este extreme de strânsă, deşi nu se văzuseră de 20 de ani, iubirea dintre tată şi fiu era extreme de
mare.
Penelopa este simbolul soţiei credincioase, este opusul Climemnestrei care îl ucide pe Agamemnon la
întoarcerea acestuia în ţară. Credincioasa Penelopa îşi aşteaptă soţul timp de 20 de ani cu multă răbdare, dar
este sfâşiată de dorul pentru acesta.
Un alt personaj deosebit de important în viaţa lui Ulise este Minerva. Zeiţa l-a ocrotit pe acesta şi în
timpul războiului cu troienii, şi pe parcursul călătoriei. A fost alături de Ulise întotdeauna şi a fost cea care i-
a dat cele mai bune sfaturi. Consider că a avut un rol hotărâtor în întoarcerea lui Ulise în Itacă, fiindcă ea a
fost cea care a mers la tatăl său, Joe,şi i-a reamintit acestuia toate suferinţele pe care Ulise le-a îndurat, zeul
i-a poruncit atunci lui Hermes să meargă la Calipso şi să-i zică acestuia să-l elibereze pe Ulise. Eroul a fost
conştient tot timpul că este iubit de zei şi că Minerva îl apără de rău.
Ulise era bun prieten cu majoritatea eroilor alături de care a luptat în Troia. Cu unul singur era certat.
Se spune că după moartea lui Ahile, Ulise a participat la lupta pentru armele eroului mort, el l-a învins pe
____________________________________________
1-
Homer, Odiseea, Editura Univers, Bucureşti, 1971, p.192
2 –
Ionescu, Elena, Literatură universală şi comparată. Antologie de texte critice, Editura Universitătii Bucureşti, p. 77
3-
Homer, Odiseea, Editura Univers, Bucureşti, 1971, p

Aiax Telamonianul. Aiax s-a mâniat foarte tare şi nu l-a iertat pe Ulise nici după ce a murit. Dovadă fiind
întâlnirea celor doi pe tărâmul celălalt: “Doar sufletul lui Aias, /Odrasla lui Telâmon, sta deoparte, /C-avea
încă necaz de biruinţa /Ce cîştigasem eu la judecata /De la corăbii pentru armătura /Cea mîndr-a lui Ahile şi

4
pe care/ Cinstita-i mamă Tetis o pusese/ Ca o răsplată-a-ntrecerii în arme,/ Şi judecau Minerva şi troienii
Robiţi de noi.”1
Circe şi Calipso sunt alte două personaje care l-au ajutat pe Ulise. Deşi la început Circe a încercat să-l
farmece pe Ulise, însă pe parcurs, ei au legat totuşi o prientenie frumoasă, iar zeiţa l-a ajutat cu multe sfaturi
importante. De asemenea, Calipso l-a salvat pe Ulise şi i-a promis chiar nemurirea. Cred că ambele zeiţe au
fost fascinate de luptătorul Ulise, căci multele lui calităţi nu se găseau aşa uşor la un bărbat. Ele au încercat
să-l ţină aproape şi s-au comportant în aşa fel încât niciun bărbat nu ar fi refuzat să rămână cu ele, numai
credinciosul şi bunul nostru Ulise a ales să înfrunte alte peripeţii numai să ajungă acasă.
Datorită felului său de a fi, a numeroaselor sale calităţi pe care le avea şi a modului în care se
comporta, Ulise a fost bine văzut şi a lăsat o impresie bună oriunde a mers. Sunt de părere că Ulise este cel
mai important eroul al epoeelor, el era personajul care îmbina puterea lui Ahile cu înţelepciunea lui Nestor.
Probabil că nu avea puterea lui Ahile, dar în anumite împrejurări contează mai mult ideile bune şi modul lor
de a le pune în practică. Fără ajutorul lui Ulise Troia nu ar fi fost cucerită şi fără existenţa acestui personaj
poate că acum nu am mai fi avut parte de o capodoperă aşa cum este Odiseea, fiind lipsiţi astfel de o lectură
care ne ţine cu sufletul la gură.
Eu l-am îndrăgit mult pe Ulise şi am fost captivată de aventurile acestuia şi de puterea lui de a
înfrunta pericolele care îl pândeau la orice pas.
Conlcuzia pe care o pot trage din tot ceea ce am spus este că Ulise a fost unul dintre cei mai mari
luptători ai Greciei, a fot un erou inegalabil, s-a remarcat prin putere, curaj şi inteligeţă. Deşi a murit cu mii
de ani înaintea noastră, Ulise va trăi veşnic în inimile iubitorilor de poveşti, de istorie şi în inimile tuturor
oamenilor care vor citi despre marele erou.

____________________________________________
1-
Homer, Odiseea, Editura Univers, Bucureşti, 1971, p 254.

Bibliografie:
Ionescu, Elena, Literatură universală şi comparată. Antologie de texte critice, Editura Universitătii Bucureşti,
Homer, Odiseea, Editura Univers, Bucureşti, 1971

5
Homer, Iliada, Editura Albatros, 1973