LITERATURĂ COMPARATĂ

SEMESTRUL I

1. Argumentați și ilustrați următoarea opinie critică: „Părerea lui Homer este aceea că virtutea
militară își atinge desăvârșirea în echilibrul dintre forță și rațiune.” (E. R. Curtius, Literatura
europeană și Evul Mediu latin)

Prin această afirmație, E.R. Curtius definește idealul eroului homeric. Această este
susținută prin prisma personajelor pe care Homer le construiește în marile sale opere, Iliada
și Odiseea. Tema comună și principală a acestor opere este războiul. Potrivit lui Homer, atât
ostașii, dar mai ales comandanții trebuie să dețină abilități și tactici de luptă, vitejie, dar și
înțelepciune pentru a asigura victoria în fața inamicilor și pentru a dobândi virtutea militară.
Cu toate acestea, cu greu găsim un personaj care să întrunească toate aceste calități.
Iliada prezintă războiul troian și luptele purtate de grecii ahei în scopul cuceririi cetății
Troia. Cel mai mare și mai puternic erou al grecilor este Ahile, a cărui mânie constituie și
punctul de plecare al operei. Ahile este înzestrat cu forță fizică impresionantă și vitejie, însă
ceea ce îi lipsește sunt momentele de înțelepciune. Refuzând să mai participe la luptă, Ahile
se retrage în cort, fiind de neînduplecat. Astfel, bunul său prieten, Patrocles, se îmbracă în
armura acestuia și pleacă să-i sperie pe troieni. Din nefericire pentru greci, armata troiană are
un moment de rațiune în care Hector își dă seama că cel care purta armura lui Ahile era, de
fapt, Patrocles, acesta din urmă găsindu-și sfârșitul în urma unei lovituri de lance. Este
momentul în care, controlat de violența nestăpânită a sentimentelor, Ahile se întoarce pe
câmpul de luptă pentru a-și răzbuna prietenul. Cel care îi oferă lui Ahile înțelepciune și îl
oprește din a lua decizii pripite este Ulise, care pare a fi singurul personaj ce deține echilibrul
dintre forță și rațiune. După zece ani de război continuu între cele două tabere, Ulise este cel
care reușește să dea lovitura de grație și să pună capăt războiului. Cunoscut pentru viclenia
sa, Ulise plănuiește bine-cunoscutul cal troian, un cal uriaș construit din lemn, care a fost
folosit sub pretextul unei ofrande religioase oferite troienilor. În realitate, în interiorul calului
se ascundeau 500 de soldați greci, în timp ce restul armatei anunța retragerea. Odată primit
calul de către troieni, grecii reușesc să cucerească cetatea Troiei, războiul luând, astfel,
sfârșit. Prin această strategie, aheii dovedesc virtutea militară susținută de Homer.
Odiseea ni-l prezintă pe Ulise (Odiseu) în întoarcerea lui spre casă după războiul troian și
întâmplările la care acesta ia parte. Și în această epopee Ulise își arată destoinicia și
înțelepciunea cu care Homer ne obișnuise încă din Iliada. Împreună cu doisprezece tovarăși
de drum, Odiseu ajunge pe coasta Siciliei, unde intră în peștera ciclopului Polifem. Acesta îi
devorează pe șase dintre ei, iar pe Ulise și pe ceilalți șase îi ia prizonieri și blochează ieșirea
din peșteră. Cu ajutorul vicleniei sale, Ulise reușește să-l îmbete pe ciclop și, după ce acesta
adoarme, îi străpunge singurul ochi, lăsându-l orb, reușind astfel să scape toți cei șapte rămași
în viață. Un alt moment în care Ulise și-a arătat înțelepciunea a fost când, întorși pe insula
vrăjitoarei Circe, aceasta le-a trimis un vânt, făcându-le corăbiile să se îndrepte spre insula
sirenelor. Cântecul acestora, deși dulce, era periculos pentru bărbați. Astfel, Ulise le-a
înfundat urechile tovarășilor cu ceară, până când cântecul sirenelor nu s-a mai auzit deloc. În
final, Ulise reușește să se întoarcă acasă, pe insula Itaca. Cât timp a fost plecat, însă, soția lui
Ulise a fost curtată de pețitori. Pentru a se putea lua la întrecere la tragerea cu arcul cu
aceștia, zeița Atena îl preschimbă pe Ulise în cerșetor și, astfel, prin îndeletnicirea lui,
reușește să câștige întrecerea și, prin urmare, pe soția sa, Penelopa.
În epopeele sale, Homer ne prezintă tot felul de eroi, care mai de care mai înzestrat fie
cu forță fizică și vitejie, fie cu înțelepciune. Idealul eroului homeric este, fără doar și poate,
reprezentat de Ulise, care reușește să găsească un echilibru între toate calitățile, ajungând
astfel să dețină virtutea militară.
2. Comentați: „Eu sunt Ulise/ Laertianul de-ale cărui fapte/ Și măestrii vorbește toată lumea/
Și-a cărui slavă pân’la cer ajunse.” (Homer, Odiseea, c. IX, trad. de G. Murnu)

3. Precizați și explicați condiția pătrunderii lui Eneas în lumea de dincolo.

4. Comentați următorul citat, explicând raportul dintre cavalerism și curtenie. „― Cum aşa, îl
întreba messire Gauvain, eşti oare dintre cei cărora femeia le scade valoarea? Fecioara Maria
să-l dea de ruşine în faţa tuturor pe cel care se însoară pentru a deveni mai rău! Trebuie să
devii mai bun dacă o frumoasă doamnă este prietena ori soţia ta; şi nu este drept să te mai
iubească dacă preţul şi onoarea ta în lume au dispărut. Desigur, vei pierde dragostea sa dacă
îţi va scădea valoarea; o femeie îşi retrage iute iubirea, şi pe bună dreptate, dacă nu-l mai
preţuieşte pe cel care din senin devine-un rău, mai ales atunci când el este stăpânul unui regat.
Trebuie mai întâi să-ţi crească preţuirea! Sfărâmă-ţi frâul şi jugul! Hai să mergem noi doi în
turniruri, ca să nu fii socotit gelos1 ! (Chrétien de Troyes, Yvain - Cavalerul cu leul, trad. de
Mihai Stănescu)

Ahile nu cunoaste teama si prefera o moarte glorioasa unei vieti tihnite, dar este in acelasi
timp și neîndurător. Îl umanizează prietenia pentru Patrocle.
Mania lui Ahile. Hector il ucide pe Patrocle, prietenul lui Ahile