An I Adm Ret Loc Si Com

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.
2006
Ministerul Educaţiei si Cercetării
CURRICULUM
pentru Anul I
Şcoala postliceală
Calificarea: Administrator reţele locale şi de comunicaţii
2005
Autori:
Profesor, grad didactic II, Mariana Violeta CIOBANU - Colegiul Tehnic „Media” Bucureşti
Inginer Sistem Ionel CIOBANU - Colegiul Tehnic „Media” Bucureşti
Consultanţă:
Dorin ROSU – experţi formare profesională CNDIPT
Remus CAZACU – expert local IMC Consulting
NOTA INTRODUCTIVĂ
Strategia de dezvoltare a învăţământului postliceal respectă prevederile legislaţiei în vigoare şi ţine

seama de tradiţia învăţământului românesc, de experienţa pozitivă din ţara noastră în acest domeniu
precum şi de realizările şi tendinţele de dezvoltare a acestor forme de învăţământ în ţările
comunităţii europene şi pe plan mondial.
În conformitate cu nomenclatorul specializărilor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
prevederilor Legii învăţământului, pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar în
Şcoala postliceală la specializarea Administrator reţele locale şi de comunicaţii se realizează prin
învăţământ de zi, durata studiilor fiind de un an si jumatate. Studiile şcolii postliceale se încheie cu
examen de absolvire prin care se certifică competenţele profesionale dobândite de elevi / cursanţi.
Reforma învăţământului profesional şi tehnic din România are ca obiectiv principal realizarea unei
formări profesionale care să corespundă standardelor de pregătire din ţările Comunităţii Europene.
În egală măsură, buna pregătire a absolvenţilor trebuie sa contribuie la dezvoltarea economică
socială şi culturală a ţării, pentru restructurarea economică, să corespundă unei economii de piaţă, în
concordanţă cu evoluţia socio-economică a României.
Finalităţile conturate prin documentele reformei învăţământului pot fi realizate în învăţământul
postliceal prin relaţia biunivocă parteneriat social – şcoală, prin cerere – ofertă ocupaţională
(standard de pregătire profesională).
Standardul de pregătire profesională descrie obiectivele formării, cunoştinţele şi competenţele pe
care trebuie să şi le însuşească persoana care se formează pentru a exercita profesia de
Administrator reţele locale şi de comunicaţii.
Standardului de pregătire profesională reprezintă suportul material şi informaţional al proiectării

curriculare în învăţământul postliceal (plan de învăţământ, programa şcolară/ curriculum, auxiliarele
curriculare). El a rezultat din:
 Necesitatea corelării ofertei educaţionale cu cerinţele în evoluţia de pe piaţa forţei de muncă.
 Necesitatea transpunerii competenţelor profesionale cuprinse în standardele ocupaţionale în
cerinţe pentru educaţie.
Prin întreaga organizare a învăţământului postliceal se urmăreşte sporirea flexibilităţii acestuia în
acord cu procesul general de reforma a învăţământului românesc prin care să se asigure mobilitatea
ocupaţională şi gradul de adaptabilitate a personalului de specialitate la evoluţia tehnică şi
tehnologică.
Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:

 Însuşirea cunoştinţelor, a valorilor culturii naţionale şi universale
 Formarea capacităţilor intelectuale, a responsabilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin
asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice
 Asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata
întregii activităţi profesionale
 Educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al
demnităţii şi al toleranţei
 Profesionalizarea tinerei generaţii pentru desfăşurarea unor activităţi producătoare de bunuri
materiale şi spirituale
Pe lângă finalităţile generale, învăţământul postliceal trebuie, în acelaşi timp:
 Să favorizeze încadrarea tinerilor în viaţa activă
 Să contribuie la creşterea productivităţii muncii şi la dezvoltarea economică a ţării
 Să furnizeze tehnicieni capabili să înţeleagă evoluţia tehnologică şi să contribuie la adaptarea
structurilor tehnologice la schimbările care au loc în mediul socio-economic
 Să ofere şanse pentru organizarea pe cont propriu, cu respectarea legislaţiei, a unor activităţi
antreprenoriale
 Să permită mobilitatea şi flexibilitatea pe piaţa muncii şi să asigure condiţiile pentru
reconversia profesională atunci când cerinţele pieţei muncii se modifică.
Absolventul învăţământului postliceal cu specialitatea Administrator reţele locale şi de
comunicaţii trebuie să fie capabil să utilizeze echipamentele reţelelor de calculatoare, să cunoască
şi să utilizeze protocoale şi terminologii de reţea, să cunoască şi aplice topologii de reţele locale
(LAN) şi reţele globale (WAN), modele de referinţă OSI (Open System Interconnection), să
utilizeze cabluri, unelte pentru cablarea structurată, router-e în conformitate cu standardele în
vigoare.
Înscrierea la şcoala postlicealǎ se va face conform Legii învăţământului. Au dreptul să se

înscrie în învăţământul postliceal toţi absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.
În cazul în care cursanţii provin din alte profile decât profilul Tehnic, se recomandă să
achiziţioneze competenţe de la calificările nivelului 3, profil Tehnic, prin parcurgerea în prealabil a
următoarelor module (asociate unităţilor tehnice generale):
Sănătatea şi securitatea muncii
Planificarea şi organizarea producţiei
Sisteme de acţionare electrică
Circuite electronice
Durata integralǎ a studiilor la şcoala postlicealǎ calificarea Administrator reţele locale şi de
comunicaţii este de 1,5 ani.
Prezentul curriculum cuprinde programa şcolară pentru calificarea Administrator reţele locale şi
de comunicaţii, studiată la Şcoala postliceală, anul I.
În anul I activităţile de învăţare s-au stabilit a se desfăşura:
 5 zile pe saptamana cu 6 ore pe zi pe o durata de 32 de săptămâni astfel:
- 3 zile pregătire teoretică
- 2 zile pregătire de laborator tehnologic
 5 zile pe saptamana cu 6 ore pe zi pe o durata de 4 de saptamani pregatire practica
Corespunzător nivelului 3+ a fost întocmită structura unităţilor de competenţă pentru calificarea
Administrator reţele locale şi de comunicaţii care cuprinde unităţi de competenţă cheie şi
unităţi de competenţă tehnică specializată. Modulele specifice anului I, se parcurg pe perioadele
corespunzătoare, conform planului de învăţământ astfel:
- Comunicare profesionala in limba moderna: 3 ore / saptamana x 32 de saptamani = 96 ore.
- Comunicare profesionala 1,5 ora / saptamana x 32 de saptamani = 48.
- Managementul calitatii 1,5 ora / saptamana x 32 de saptamani = 48.
- Restul modulelor se vor parcurge in ordinea specificata in planul de scolarizare astfel incat
sa se asigure un numar de 12 ore de teorie / saptamana (incluzand si cele 4 ore de la primele
2 module) respectiv 12 ore de pregătire de laborator tehnologic.
Având în vedere că prezentul curriculum este în concordanţă cu curriculum-ul CISCO pentru
CCNA 1 şi CCNA 2, este de preferat ca în unităţile în care se va aplica profesorii, instructorii să
fie certificaţi CISCO astfel încât la finalizarea cursurilor elevilor / cursantilor să li se poată
acorda certificat CISCO pentru „CCNA 1” şi “CCNA 2”.
 Alcătuirea modulelor
Unitatea de competenţă Competenţe Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Verific
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII are
Comunicare profesionala in 1.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de
 
limba moderna sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
2.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de
 
îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
3.Exprimã mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale
 
semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
4.Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale
 
semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de
 
serviciu, în contexte profesionale semnificative
Comunicare profesionala 1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă  
2. Aplică tehnici de comunicare orală  
3. Realizează şi prezintă un raport complex  
Managementul calitatii 1.Precizeaza principiile de management al calităţii  
2.Efectuează controlul statistic  
3. Acţionează pentru mentinerea sistemului de asigurarea calităţii  
4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii  
Noţiuni fundamentale 1. Utilizează baze de numeraţie  
despre reţele de 2. Instalează componentele hardware (placă de reţea, modem) şi software
calculatoare.  
necesare comunicării într-o reţea
3. Testează conectivitatea 
4. Defineşte structurile şi tehnologiile reţelelor de calculatoare 
5. Analizează şi compară comunicaţiile într-o reţea utilizând modelul OSI şi
 
protocolul TCP/IP
Cablarea LAN şi WAN. 1. Descrie proprietăţile şi standardele corespunzătoare cablurilor de cupru şi
 
Medii de comunicaţie. fibrei optice
2. Explică modul de transmisie şi recepţie a datelor într-o reţea wireless  
3. Testează cablurile de cupru şi fibra optică 
4. Sertizează cablurile de cupru şi fibră optică 
5.Utilizează şi configurează echipamente de reţea LAN şi WAN  
Tehnologii Ethernet. 1.Utilizează tipurile de tehnologii Ethernet specifice diferitelor arhitecturi de
 
reţea
2.Descrie conceptele de latenţă, coliziune, segmentare şi broadcast  
1.Compară modelele de referinţă OSI şi TCP/IP 
Protocoale TCP/IP şi
2.Identifică clasa de adrese IP a unei reţele  
adresarea IP
3.Divizează reţele de clasă A şi B  
1.Descrie protocoalele IP rutate static şi rutate dinamic 
2.Explică rolul router-elor în determinarea căilor de transmitere a pachetelor şi
Noţiuni fundamentale 
menţinerea tabelelor rutabile
despre rutare şi subreţele
3.Crează o subreţea şi determină mărimea măştii de subreţea pentru aceasta  
4.Calculează subreţeaua gazdă cu ajutorul funcţiei AND  
1. Descrie funcţiile nivelului transport al modelului TCP/IP  
5
Curriculum Administrator reţele locale şi de comunicaţii Nivel 3+
Nivelele Transport şi 2.Descrie controlul transmiterii datelor  
Aplicaţie TCP/IP 3.Identifică şi descrie protocoalele nivelelor transport şi  
aplicaţie ale modelului TCP/IP
1. Analizează şi compară reţelele WAN şi LAN  
2. Instalează şi descrie echipamente hardware şi software necesare
 
Reţele WAN şi routere comunicării într-o reţea
3. Defineşte şi descrie structuri şi tehnologii ale reţelelor de calculatoare  
4. Analizează un sistem cu ajutorul CISCO-IOS  
Noţiuni fundamentale 1.Conectează un terminal la sistemul de operare al router-ului (IOS) 
despre router-e. 2. Utilizează IOS pentru analiza sistemului 
Configurarea router-elor 3. Configurează un router şi salvează fişierul de configurare rezultat 
1. Activează şi dezactivează un CDP  
Managementul protocolului 2. Crează harta reţelei pentru un mediu de comunicare  
Cisco Discovery (CDP) 3. Gestionează la distanţă un router printr-o conexiune Telnet  
4. Realizează teste de conectivitate alternative  
 Parcurgerea modulelor
Sapt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
Modul
Modul I 3 ORE / SAPTAMANA
Modul II 1,5 ORE / SAPTAMANA
Modul III 1,5 ORE / SAPTAMANA
Modul IV
Modul V
Modul VI
Modul VII
Modul VIII
Modul IX
Modul X
Modul XI
Modul XII
Practica
6
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Postliceală
Anul I
Domeniul: Mecatronică şi Informatică
Calificarea: Administrator reţele locale şi de comunicaţii
Modulul I: Comunicare profesionala in limba Total ore/an 96
moderna
din care: laborator tehnologic -
Modulul II: Comunicare profesionala 48

Modulul III: Managementul calitatii Total ore/an 48

Modulul IV: Noţiuni fundamentale despre Total ore/an 120

reţele de calculatoare
din care: laborator tehnologic 60
Modulul V: Cablarea LAN şi WAN. Medii de Total ore/an 120

comunicaţie
Modulul VI: Tehnologii Ethernet Total ore/an 48

Modulul VII: Protocoale TCP/IP şi adresarea IP Total ore/an 48

Modulul VIII: Noţiuni fundamentale despre Total ore/an 96

rutare şi subreţele
Modulul IX: Nivelele Transport şi Aplicaţie Total ore/an 48

TCP/IP
Modulul X: Reţele WAN şi routere Total ore/an 96

Modulul XI: Noţiuni fundamentale despre Total ore/an 96
router-e. Configurarea router-elor
Modulul XII: Managementul protocolului Cisco Total ore/an 96

Discovery (CDP)
Total ore /an : 30 ore/săptămână x 32 săptămâni = 960 ore

Stagii de pregătire practică
Proiect integrat din toate modulele
Total ore /an : 30 ore/ săptămână x 4 săptămâni = 120 ore
Total = 1080 ore/an
7
MODULUL I - COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
I. Locul in cadrul planului de invatamant
În modulul Comunicare profesională în limba modernă se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţă Comunicare profesională în limba modernă. Modulul are alocate 96 de ore si se va
studia pe durata intregului an (32 de saptamani) 3 ore pe saptamana. Prin parcurgerea programei
şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională,
documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Programa şcolară se va
utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul:
Comunicare profesională în limba modernă
II. Tabel de corelare a competenţelor si conţinuturilor
Nr Unitatea de Competenţe Conţinuturi

crt competenţă
1. Comunicare C.1. Obţine 1. Tipuri de informaţii:
profesională în informaţii prin - informaţii, inclusiv numerice, pe teme profesionale:
limba modernă receptarea de instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;
mesaje orale, legate - informaţii factuale, inclusiv numerice, privind
de îndeplinirea de specificaţii de procese, produse şi servicii;
sarcini de serviciu, -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra,
în contexte neutră), priorităţi.
profesionale 2. Surse şi tipuri de mesaje orale:
semnificative -mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi,
colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-
conferinţe);
-prezentări (formale / informale) de produse /
servicii;
-transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
-conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice
înregistrate.
8
C.2. Obţine 1. Tipuri de texte:
informaţii prin - documente profesionale specifice specializării:
receptarea de manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;
mesaje scrise - texte de popularizare pe teme profesionale: articole
specializate, legate de presă, prezentări, reclame, anunţuri;
de îndeplinirea de - texte cu conţinut operaţional profesional:
sarcini de serviciu, corespondenţă, faxuri, circulare, formulare,
în contexte instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese verbale.
profesionale 2. Tipuri de informaţii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente relevante;
- informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun;
- informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date
tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări;
- date privind: materii prime, materiale şi produse
finite, operaţii şi procese tehnologice.
C.3. Exprimă 1. Tipuri de informaţii:
mesaje orale în - informaţii factuale , idei, opinii;
limbaj complex, în - instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;
contexte descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.
profesionale 2. Tipuri de discurs:
semnificative, în - discuţii profesionale formale şi informale.
scopul îndeplinirii - prezentări.
de sarcini de - scurte rapoarte profesionale.
serviciu 3. Moduri de comunicare:
- faţă în faţă, individual sau în grup;
- la telefon, robot telefonic.
C.4. Elaborează 1. Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale:
mesaje scrise - formulare şi alte documente specifice specializării
specializate, în (facturi, facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe
contexte de evidenţă, fişe de producţie, documente de
profesionale evidenţă, specificaţii, evaluări);
semnificative, în - corespondenţă profesională: scrisori, note circulare,
scopul îndeplinirii faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
de sarcini de - dări de seamă, procese verbale, minute, referate,
serviciu rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaţii:
- informaţii factuale de specialitate (inclusiv
descrieri şi date tehnice), despre produse şi servicii;
- aranjamente şi instrucţiuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportări privind desfăşurarea unor evenimente,
şedinţe, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de muncă;
- operaţii, activităţi şi procese de producţie;
- calitatea serviciilor / produselor.
9
C.5. Participă la 1. Discuţii profesionale:
interacţiuni orale şi - situaţii sociale si profesionale formale şi
în scris legate de informale;
îndeplinirea de - interviuri individuale sau în grup;
sarcini de serviciu, - întâlniri formale / informale profesionale de
în contexte rutină, activităţi profesionale zilnice.
profesionale 2. Comunicare telefonică:
semnificative - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori,
în activităţi profesionale zilnice;
- comunicări formale / informale cu parteneri şi
clienţi;
- interviuri telefonice individuale.
3. Corespondenţă profesională:
- formală şi informală, legată de sarcini de
serviciu;
- în interiorul organizaţiei: cu subalterni, cu
colegi, cu superiori;
- în afara organizaţiei: cu clienţi, cu parteneri, cu
potenţiali clienţi / parteneri.
III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul Comunicare profesională în limba modernă va fi parcurs cu aceleaşi conţinuturi la

toate calificările de nivel 3+ din domeniile profesionale tehnice (Construcţii şi lucrări publice,
Mecanică, Electric şi Electromecanică, Electronică, automatizări, etc) fiind dezvoltat pe baza
unei unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie. Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea
prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor, dar abordarea acestora trebuie să
fie flexibilă, diferenţiată ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire.
Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv informaţiile, mesajele

orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional respectiv.
În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN

LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter
interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversaţia, jocul de rol, simularea, proiectul.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O
competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor
din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi
numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
10
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea
sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
IV. Sugestii metodologice
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi instruiţi.
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot
fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în
standard.
11
MODULUL II: COMUNICARE PROFESIONALĂ
Modulul Comunicare profesională reprezintă un modul de pregătire de specialitate, pentru

calificarea Administrator reţele locale şi de comunicaţii şi se va parcurge în anul I al şcolii
postliceale.
Calificarea de nivel 3+, Administrator reţele locale şi de comunicaţii va putea fi obţinută de

absolvenţii liceului, indiferent de profilul acestuia. Acest modul este constituit dintr-o unitate
de competenţă pentru abilităţi cheie şi va fi parcurs la toate calificările de nivel 3+ şi va
dezvolta abilităţi cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare.
Modulul are alocate 48 de ore pe an se va parcurge pe toata durata anului 1,5 ore pe saptamana.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
Standardul de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de
calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire
profesională specific calificării.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Comunicare profesională
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Nr.
crt. Unitate de Competenţe Conţinuturi
compete
nţă
1. 1. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea
Comunicare C. 1. Elaborează informaţiilor, întreţinerea unor discuţii, prezentarea
profesion strategii pentru o unor informaţii.
ală comunicare 2. Surse de informaţii: informaţii interne şi externe,
eficientă. buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte,
procese verbale, publicaţii de specialitate, internet,
discuţii, statistici, documentaţie specifică, mass-
media.
3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale,
audio, informatizate.
4. Metode de verificare a eficienţei comunicării:
obţinerea feedback-ului, documentaţii întocmite
corect.
5. Strategii de ascultare în funcţie de situaţie, ocazie,

C. 2. Aplică tehnici subiectul în cauză, vorbitor, metode de ascultare.
de comunicare 6. Susţinere: în situaţii formale sau informale în
orală. funcţie de numărul de vorbitori, prin modulaţia vocii,
prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin
structură, prin comunicare non verbală, prin
12
articulare.
7. Argumentare prin idei clare, relevante, concise,
persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului.
8. Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea
de opinii diferite, încurajarea discuţiei, asigurarea
posibilităţii de exprimare, oferirea feed-back-ului,
stimularea creativităţii, încadrarea în timp, viteza
vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de
înţelegere al auditorului, folosirea unui suport
specific.
9. Informaţii selectate în funcţie de complexitatea

C. 3. Realizează un temei, publicul ţintă, relevanţă.
raport formal. 10. Conţinutul şi structura raportului în funcţie de:
tipul informaţiei, succesiunea logică, suportul
( grafica, standardul de prezentare, formatul)
11. Raport formal elaborat: document coerent, bine
structurat, adecvat scopului propus.
III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi

conţinuturilor, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată ţinând cont de nivelul
iniţial de pregătire.
Modulul Comunicare profesională poate fi parcurs independent. Conţinuturile se vor exemplifica

în funcţie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă, tehnicile de
comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor corespunde domeniului
profesional. Dezvoltarea competenţelor individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională
se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional respectiv.
În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să ţină seama de următoarele principii

moderne ale educaţiei:
- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
- elevii au stiluri diferite de învăţare;
- elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenţele din acest
modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestul modul.
Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat realizarea
sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile, care atestă
dobândirea competenţei.
13
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
IV. Sugestii metodologice
Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul
de înţelegere şi asimilarea cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiţi.
Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de
performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de
aplicabilitate descrise în standard.
Locul de desfasurare a activitatilor de invatare se recomanda a fi cabinete cu o bună dotare

materială şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaţiilor şi redactarea
rapoartelor formale. Invatarea prin activitatea de aplicaţii practice de tehnoredactare la computer are
importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor de comunicare pentru viitorii
tehnicieni devize şi măsurători în construcţii.
Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu

ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de documentare la
agenţii economici, proiecte, publicaţii de specialitate, discuţii, statistici, informare prin
mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă
competenţele din cadrul modulului.
14
MODULUL III - MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Modulul Mangementul calităţii reprezintă un modul de pregătire de specialitate, pentru calificarea

Administrator reţele locale şi de comunicaţii şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale.
Calificarea de nivel 3+, Administrator reţele locale şi de comunicaţii va putea fi obţinută de

absolvenţii liceului, indiferent de profilul acestuia. Acest modul este constituit dintr-o unitate
de competenţă pentru abilităţi cheie, va fi parcurs la toate calificările de nivel 3+ şi va
dezvolta abilităţi cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare.
Modulul are alocate 48 de ore pe an se va parcurge pe toata durata anului 1,5 ore pe saptamana.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
Standardul de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de
calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire
profesională specific calificării.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui
parteneriat între şcoală şi firme (societăţi) acreditate să gestioneze probleme specifice de asigurarea
şi managementul calităţii, dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a
şcolii, cadrul de colaborare cu agenţii economici, cerinţele locale pentru pregătirea în calificarea de
nivel 3+ Tehnician devize şi măsurători în construcţii.
Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi de analiză, de interpretare, de aplicare şi
de implementare a sistemului de management al calităţii pentru lucrările din domeniu.
Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.

Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuţia propriei activităţi, de asigurarea
calităţii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăţire a calităţii, dar şi
de evaluare a cerinţelor impuse pentru construcţii şi lucrări publice.

Mangementul calităţii.

Nr. Unitatea de Conţinuturi
crt. competenţă Competenţe
1. Managementul C. 1. Precizează 1.Principiile de management al calităţii:
calităţii principiile orientarea către client, leadership, implicarea
de management al personalului, abordarea procesuală, abordarea
calităţii sistemului de către management, îmbunătăţirea
continuă, abordarea concretă în luarea
deciziilor, relaţii reciproc avantajoase cu
furnizorii.
2. Funcţiile managementului calităţii :
planificarea calităţii, organizarea activităţilor
referitoare la calitate, coordonarea activităţilor
referitoare la calitate, antrenarea personalului
15
pentru realizarea obiectivelor calităţii, ţinerea
sub control a calităţii, asigurarea calităţii,
îmbunătăţirea calităţii.
3. Elementele controlului statistic: caracteristica
C. 2. Efectuează controlată, lot, mărime eşantion, reguli de
controlul statistic extragere a eşantionului, plan de control, grad
de severitate, nivel de calitate acceptabil (AQL),
cifra de acceptare, cifra de respingere.
4. Etape ale controlului statistic: extragerea
eşantionului, determinarea caracteristicii
conform procedurii specifice, compararea
caracteristicii controlate cu condiţiile din
standarde, identificarea defectelor, compararea
numărului de defecte identificate cu cifra de
acceptare/de respingere.
5. Măsurile care se impun în urma efectuării
controlului statistic: acceptare/ respingere lot de
produse trecerea la alt plan de control (alt grad
de severitate, AQL).
6. Cerinţele pentru implementarea unui sistem

C. 3. .Acţionează pentru de asigurarea calităţii: proceduri, manualul
menţinerea sistemului calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri,
de asigurarea calităţii standarde de firmă, legislaţie, feed-back, grafice
de documentare.
7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe
metode statistice, mentenanţă, planificarea
întreţinerii, urmărirea parametrilor de
funcţionare- interpretarea lui.
8. Factori care afectează costurile calităţii:
rebuturi, recondiţionări, reparaţii, produse
neconforme, reclamaţii clienţi, produse
returnate, penalizări pentru întârziere,
despăgubiri pentru daune.
9. Conceptul de îmbunătăţire continuă a

C. 4. Aplică tehnici de calităţii..
îmbunătăţire continuă 10. Strategii de îmbunătăţire a calităţii: strategia
a calităţii Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-
verifică-acţionează), principiul “zero defecte”.
11. Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform
standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO
specifice domeniului de activitate.
12. Instrumente de îmbunătăţire a calităţii:
instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele
calităţii (grafice, diagrame, histograme, fişe de
control statistic).
16
III. Conditii de aplicabilitate
Parcurgerea conţinuturilor modulului MANGEMENTUL CALITĂŢII se va realiza integral,
parcurgând tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile, dar abordarea acestora trebuie să
fie flexibilă şi diferenţiată, ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă
cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea Administrator reţele locale şi de
comunicaţii.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe
elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de
analiză, interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităţii. Orele se recomandă a se desfăşura
în cabinete de specialitate dotate cu material didactic corespunzător: retroproiector, video, acces
Internet, proceduri de sistem, operaţionale, colecţie de reglementări tehnice şi normative specifice
construcţiilor şi instalaţiilor, proiecte pentru construcţii şi instalaţii, fişe de lucru, fişe de
autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaţii pe tipuri de machete care vizează
sistemul de management al calităţii.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii

moderne ale educaţiei:
-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
-elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
-elevii au stiluri diferite de învăţare
-elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O
competenţă se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă,
iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Proiectarea evaluării competenţelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de

evaluare.
Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei
competenţe, numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.
Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul.
Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP- ul stabileşte un nivel naţional
comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se
recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
V. Sugestii metodologice
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevilor,
dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul
de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
17
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităţilor privind proiectarea şi
implementarea sistemului calităţii, pe baza documentaţiei tehnice de specialitate din domeniu: SR
EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular, SR EN
ISO 9000:2001 Cerinţe, PS – Proceduri de sistem, PG – Procedura generală, PO – Proceduri
operaţionale, IL – Instrucţiuni de lucru, Înregistrări, STAS- uri în vigoare.
18
MODULUL IV– NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE REŢELE DE CALCULATOARE
I. Locul în cadrul planului de învăţământ
Modulul Noţiuni fundamentale despre reţele de calculatoare cuprinde competenţele din unitatea
de competenţă tehnică specializată Noţiuni fundamentale despre reţele de calculatoare din cadrul
structurii programului pentru nivel 3+.
Conţinuturile ce trebuie parcurse pentru a putea construi aceste competenţe, apar în programa
modulului şi sunt corelate cu Criteriile de Performanţă şi Condiţiile de Aplicabilitate din Standardul
de Pregătire Profesională pentru unităţile de competenţă corespunzătoare modulului.
Modulul Noţiuni fundamentale despre reţele de calculatoare se studiază în anul I şi are o durată
de 5 săptămâni avand un total de 120 de ore.
Noţiuni fundamentale despre reţele de calculatoare
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
Noţiuni 1. Utilizează baze de 1. Reprezentarea binară a datelor
fundamentale numeraţie 2. Bit şi byte
despre reţele de 3. Baze de numeraţie
calculatoare  Binară
 Octală
 Zecimală
 Hexazecimală
4.Conversia numerelor în diferite baze de
numeraţie
5. Reprezentarea numerelor pe 32 de biţi
2. Instalează 1. Cerinţe pentru conexiunea Internet
componentele 2. Noţiuni introductive despre calculatoare
hardware (placă de 3. Placa de reţea
reţea, modem) şi 4. Instalarea plăcii de reţea şi a modemului
software necesare 5. TCP/IP. Noţiuni introductive
comunicării într-o 6. Browser-e Web
reţea
3. Testează 1. Testarea conectivităţii cu comanda ping
conectivitatea 2. Rezolvarea problemelor conexiunilor Internet
3. Lăţimea de bandă
4. Unităţi de măsură a lăţimii de bandă
5. Limitări ale lăţimii de bandă
19
4. Defineşte 1. Reţele de date
structurile şi 2. Istoricul reţelelor
tehnologiile reţelelor 3. Echipamente de reţea
de calculatoare 4. Topologii de reţea
5. Protocoale de reţea
6. Reţele locale (LAN)
7. Reţele globale (WAN)
8. Reţele metropolitane (MAN)
9. Reţele private virtuale (VPN)
10. Intranet şi extranet
5. Analizează şi 1. Analiza problemelor în transmiterea datelor cu
compară ajutorul layer-lor (nivele)
comunicaţiile într-o 2. Descrierea transmiterii datelor cu ajutorul layer-
reţea utilizând lor (nivele)
modelul OSI şi 3. Modelul OSI
protocolul TCP/IP 4. Nivelele modelului OSI
5. Comunicaţii peer-to-peer
6. Modelul TCP/IP
20
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.
Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de

Aplicabilitate. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi/cursanţi a
competenţelor dorite.
Pentru construirea competenţelor dorite, activităţile de învăţare – predare vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de predare), pe
activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea abilităţilor
cheie.
Ordinea de parcurgere a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –

pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un
număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea, conexiune Internet şi
pentru îmbunătăţirea instruirii interactive se recomandă prezenţa unui videoproiector. Configuraţia
calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele tehnice
specializate.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor hard
şi soft prin prezentarea celor mai noi echipamente respectiv versiuni ale aplicaţiilor, astfel încât
absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze evoluţiilor ulterioare pe piaţa muncii.
Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei

pusă în discuţie. Ca un argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
 sunt centrate pe elev/cursant şi activitate
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor/cursanţilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
 determină un parteneriat profesor-elev/cursant prin realizarea unei comunicări
multidirecţionale.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa
rotundă, studiul de caz, efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de prezentări.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin
metode practice/activităţi de laborator, teme/proiecte .
21
Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghiduri. Modelele
de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite ca atare sau adaptate conform
structurii claselor de elevi/cursanţi în funcţie de:
 stilurile de învăţare identificate;
 tipurile de inteligenţe recunoscute;
 nevoile speciale identificate la anumiţi elevi/cursanţi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot propune
activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea mijloacelor
multimedia (CD-uri multimedia, tutoriale), de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea
tuturor stilurilor de învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
3. Sugestii cu privire la evaluare
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ea trebuie să vizeze mai ales interpretarea
creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai
competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare

continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de

evaluare) pe baza cărora evaluatorul evidenţiază într-o matrice de evaluare atingerea criteriilor de
performanţă asociate competenţei, în condiţiile de aplicabilitate date.
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Candidatul trebuie să efectueze cerinţele din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să
verifice capacitatea candidatului, comparând modul în care candidatul îndeplineşte diverse sarcini
cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii
trebuie să îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, candidatul va primi un feedback pozitiv. În cazul unei
încercări nereuşite este importantă trimiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul/cursantul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea
unei ocazii pentru reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul/cursantul are nevoie. În general
instrumentele de evaluare pot fi utilizate ca reevaluări.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui
elev/cursant, şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul/cursantul şi
evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea
de a estima competenţa elevului/cursantului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
22
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului/cursantului în timp ce el sau ea efectuează o activitate

(fie ea reală sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev/cursant după ce
activitatea a fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului/cursantului, la care se poate răspunde fie

verbal fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea
elevului/cursantului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc
util de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

 observarea sistematică a comportamentului elevilor/cursanţilor care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a comunicării
 investigaţia
 autoevaluarea prin care elevul/cursantul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi impune un ritm propriu şi
eficient de învăţare
 metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

 fişe de observaţie (pentru probe practice)
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi

cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
23
MODULUL V – CABLAREA LAN ŞI WAN. MEDII DE COMUNICAŢIE
Modulul Cablarea LAN şi WAN. Medii de comunicaţie cuprinde competenţele din unitatea de
competenţă tehnică specializată Cablarea LAN şi WAN. Medii de comunicaţie din cadrul
Modulul Cablarea LAN şi WAN. Medii de comunicaţie se studiază în anul I şi are o durată de 5
săptămâni cu un numar de 120 de ore: 60 ore de teorie si 60 ore de laborator tehnologic.
Cablarea LAN şi WAN. Medii de comunicaţie
Cablarea LAN şi 1. Descrie 1. Cabluri de cupru
WAN. Medii de proprietăţile şi  atomi şi electroni
comunicaţie standardele  voltajul
corespunzătoare  rezistenţa şi impedanţa
cablurilor de cupru  curentul electric
şi fibrei optice  circuite
 specificaţii ale cablurilor de cupru
 cablu coaxial
 cablu STP
 cablu UTP
2. Fibra optică
 spectrul electromagnetic
 raze laser
 reflecţia
 refracţia
 reflecţia internă totală
 fibră multimode
 fibră single-mode
 componente optice
 semnale şi zgomote în fibra optică
instalarea, manipularea şi testarea fibrei optice
24
2. Explică modul de 1. standarde şi organizaţii
transmisie şi 2. topologii şi echipamente wireless
recepţie a datelor 3. transmiterea datelor în reţele wireless
într-o reţea 4. autentificare şi asociere
wireless 5. spectrele undelor radio şi microundelor
6. semnale şi zgomote în reţele wireless
7. securitatea reţelelor wireless
3. Testează cablurile 1. Testarea cablurilor pe baza frecvenţei
de cupru şi fibra  unde
optică  unde sinusoidale şi unde continue
 exponenţi şi logaritmi
 decibeli
 timpul şi frecvenţa semnalelor
 semnalele analog şi digital
 zgomotul în timp şi frecvenţă
 lăţimea de bandă
2. Semnale şi zgomote
 semnale în cablurile de cupru şi fibră optică
 atenuări şi pierderi în cablurile de cupru
 surse de zgomot în cablurile de cupru
 standarde pentru testarea cablurilor
 parametri de testare bazaţi pe timp
 testarea fibrei optice
 standarde noi
4. Sertizează 1. Cablarea reţelelor locale (LAN)
cablurile de cupru  nivelul fizic al LAN
şi fibră optică  cabluri şi conectori
 implementarea UTP
2. Cablarea reţelelor globale (WAN)
 nivelul fizic al WAN
 conectori seriali
5. Utilizează şi 1. Repetoare
configurează 2. Hub-uri
echipamente de 3. Bridge
reţea LAN şi WAN 4. Switch
5. Router-e şi conectarea serială
6. Router-e şi conectarea ISDN BRI
7. Router-e şi conectarea DSL
8. Conectarea consolelor
25

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
interactiv şi centrat pe elev/cursant, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de
predare), pe activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile ce privesc exersarea
abilităţilor cheie.
Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a sala de curs. Este de preferat

existanta unui videoproiector pentru prezentarea si analizarea unor algoritmi, identificarea surselor
de eroare, analiza complexitatii, a metodei de proiectare utilizaata.

multidirecţionale.
Se recomandă renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor.
metode practice precum si teme/proiecte, analiza, stdii de caz.
26
multimedia (CD-uri multimedia, tutoriale), poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor
de învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.



27


 observarea sistematică a comportamentului elevilor/cursantilor care permite evaluarea
 investigaţia

 fişe test (pentru probe scrise)
 proiectul, studiu de caz

28
MODULUL VI – TEHNOLOGII ETHERNET
Modulul Tehnologii Ethernet cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică

specializată Tehnologii Ethernet din cadrul structurii programului pentru nivel 3+.
Modulul Tehnologii Ethernet se studiază în anul I şi are o durată de 2 săptămâni totalizând un

numar de 48 de ore din care: 24 de teorie si 24 de laborator tehnologic.
Tehnologii Ethernet
Tehnologii 1.Utilizează tipurile 1. Fundamentele Ethernet
Ethernet de tehnologii  Introducere în Ethernet
Ethernet specifice  Convenţiile de nume IEEE Ethernet
diferitelor  Ethernet şi modelul OSI
arhitecturi de reţea  Crearea cadrelor nivelului 2
 Structura cadrelor Ethernet
 Câmpurile cadrelor Ethernet
2. Operaţii Ethernet
 Subnivelul MAC
 Reguli şi detecţia coliziunilor MAC
 Tratarea erorilor
 Tipuri de coliziuni
 Erori Ethernet
 Autonegocierea Ethernet
3. Tehnologii Ethernet
 10-Mbps Ethernet
o 10BASE5
o 10BASE2
o 10BASE-T
 100Mbps Ethernet
o 100BASE-TX
o 100BASE-FX
 Gigabit şi 10-Gigabit Ethernet
o 1000BASE-T
o 1000BASE-SX şi LX
o 10-Gigabit Ethernet
29
2.Descrie conceptele 1. Latenţa
de latenţă, 2. Coliziunea
coliziune, 3. Segmentarea
segmentare şi 4. Broadcast
broadcast
3.Analizează şi 1. Switching-ul la nivelul 2
descrie conceptul 2. Operaţia de switching
switching într-o 3. Moduri de switching
reţea Ethernet 4. Protocolul Spanning-Tree
30

dorite.
predare) si pe activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice).

număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea, eventual conexiune
Internet şi pentru îmbunătăţirea instruirii interactive se recomandă prezenţa unui videoproiector.
Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate
competenţele tehnice specializate.

multidirecţionale.
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
rotundă, studiul de caz, observaţia individuală. Specificul disciplinei impune metode didactice
interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode practice/activităţi de laborator,
teme/proiecte .
31


32



 investigaţia

 proiectul
 portofoliul didactic

33
MODULUL VII – PROTOCOALE TCP/IP ŞI ADRESAREA IP
Modulul Protocoale TCP/IP şi adresarea IP cuprinde competenţele din unitatea de competenţă

tehnică specializată Protocoale TCP/IP şi adresarea IP din cadrul structurii programului pentru
nivel 3+.
Modulul Protocoale TCP/IP şi adresarea IP se studiază în anul I şi are o durată durată de 2

săptămâni totalizand un numar de 48 de ore din care: 24 de teorie şi 24 de laborator tehnologic.
Protocoale TCP/IP şi adresarea IP
Protocoale 1. Compară 1. Istoria şi viitorul TCP/IP
TCP/IP şi modelele de 2. Nivelul Aplicaţie
adresarea IP referinţă OSI şi 3. Nivelul Transport
TCP/IP. 4. Nivelul Internet
5. Nivelul Reţea
6. Modelul OSI şi modelul TCP/IP
7. Arhitectura Internet-ului
2. Identifică clasa 1. Adresarea IP
de adrese IP a 2. Conversia zecimală şi binară
unei reţele 3. Adresarea IPv4
4. Clasele IP de adrese A, B, C, D, şi E
5. Adrese IP rezervate
6. Adrese IP publice şi private
3. Divizează reţele 1. Introducere în divizarea reţelelor
de clasă A şi B 2. IPv4 versus IPv6
3. Obţinerea adreselor Internet
4. Atribuirea statică a adreselor IP
5. Atribuirea adreselor IP prin RARP
6. Atribuirea adreselor IP prin BOOTP
7. Atribuirea adreselor IP prin DHCP
8. Protocolul ARP
34

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi/cursanti a
cheie.

specializate.

multidirecţionale.
35


36



 investigaţia

 proiectul
 studiu de caz

37
MODULUL VIII – NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE RUTARE ŞI SUBREŢELE
Modulul Noţiuni fundamentale despre rutare şi subreţele cuprinde competenţele din unitatea de
competenţă tehnică specializată Noţiuni fundamentale despre rutare şi subreţele din cadrul
Modulul Noţiuni fundamentale despre rutare şi subreţele se studiază în anul I şi are o durată
durată de 4 săptămâni totalizand un numar de 96 de ore din care: 48 de teorie şi 48 de laborator
tehnologic.
Noţiuni fundamentale despre rutare şi subreţele
Noţiuni 1.Descrie 1. Protocoale rutate static
fundamentale protocoalele IP  Protocoale rutate şi rutabile
despre rutare şi rutate static şi  IP protocol rutat
subreţele rutate dinamic  Transmiterea pachetelor de date fără router
 Transmiterea datelor orientată pe conexiune
şi neorientată pe conexiune
 Descrierea pachetului de date IP
2. Protocale rutate dinamic
 Introducere în rutarea dinamică
 Rutarea dinamică versus switching
 Rutarea dinamică versus rutarea statică
2.Explică rolul 1. Determinarea căilor
router-elor în 2. Tabele de rutare
determinarea căilor 3. Algoritmi de rutare
de transmitere a 4. IGP şi EGP
pachetelor şi 5. Link state şi vectori distanţă
menţinerea 6. Protocoale de rutare dinamică
tabelelor rutabile
3. Crează o subreţea 1. Clase de adrese IP
şi determină 2. Introducere şi necesitatea divizării reţelelor
mărimea măştii de 3. Stabilirea măştii de subreţea
subreţea pentru 4. Aplicarea măştii de subreţea
aceasta
38
4.Calculează 1. Divizarea reţelelor de clasă A
subreţeaua gazdă 2. Divizarea reţelelor de clasă B
cu ajutorul funcţiei 3. Funcţia AND. Calculul subreţelei gazdă
AND
39

dorite.
cheie.

specializate.

multidirecţionale.
40
punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor. Realizarea proiectelor în cadrul
activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.


41




 investigaţia

 proiectul

42
MODULUL IX– NIVELELE TRANSPORT ŞI APLICAŢIE TCP/IP
Modulul Nivelele Transport şi Aplicaţie TCP/IP cuprinde competenţele din unitatea de

competenţă tehnică specializată Nivelele Transport şi Aplicaţie TCP/IP din cadrul structurii
programului pentru nivel 3+.
Modulul Nivelele Transport şi Aplicaţie TCP/IP se studiază în anul I şi are o durată durată de 2
săptămâni totalizand un numar de 48 de ore din care: 24 de teorie şi 24 de laborator tehnologic.
Nivelele Transport şi Aplicaţie TCP/IP
Nivelele 1. Descrie 1. Nivelul Transport al TCP/IP. Introducere
Transport şi funcţiile nivelului
Aplicaţie TCP/IP transport al
modelului TCP/IP
2. Descrie 1. Controlul fluxului de date
controlul 2. Deschiderea, întreţinerea şi terminarea sesiunilor
transmiterii datelor 3. Metoda Tree-way handshake
4. Conceptul de Windowing
5. Conceptul de Acknowledgment
3. Identifică şi 1. TCP
descrie 2. UDP
protocoalele 3. Porturile TCP şi UDP
nivelelor transport 4. Nivelul Aplicaţie al TCP/IP. Introducere
şi aplicaţie ale 5. DNS
modelului TCP/IP 6. FTP şi TFTP
7. HTTP
8. SMTP
9. SNMP
10. Telnet
43

dorite.
cheie.

specializate.

multidirecţionale.
44


45




 investigaţia

 proiectul

46
MODULUL X – REŢELE WAN ŞI ROUTERE
Modulul Reţele WAN şi routere cuprinde competenţele din unitatea de competenţă tehnică
specializată Reţele WAN şi routere din cadrul structurii programului pentru nivel 3+.
Modulul Reţele WAN şi routere se studiază în anul I şi are o durată de durată de 3 săptămâni
totalizand un numar de 96 de ore din care: 48 de teorie şi 48 de laborator tehnologic.
Reţele WAN şi routere
Reţele WAN şi 1. Analizează şi 1. Reţele globale (WAN)
routere compară reţelele 2. Reţele locale (LAN)
WAN şi LAN 3. Router-e LAN şi WAN
2. Instalează şi 1. Rolul router-elor în WAN
descrie 2. Router-e
echipamente  conexiunile externe
hardware şi  portul de management
software necesare  portul consolă
comunicării într-o 3. Conectarea interfeţelor unui router LAN
reţea 4. Conectarea interfeţelor unui router WAN
3. Defineşte şi 1. Structuri de reţele WAN
descrie structuri şi 2. Topologii WAN
tehnologii ale
reţelelor de
calculatoare
4. Analizează un 1. Scopul CISCO IOS
sistem cu ajutorul 2. Interfaţa utilizator a unui router
CISCO-IOS 3. Moduri de interfeţe utilizator a unui router
4. Noţiuni de bază despre CISCO IOS
5. Operarea software-ului CISCO IOS
47

dorite.
cheie.

specializate.

multidirecţionale.
48


49




 investigaţia

 proiectul

50
MODULUL XI– NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE ROUTER-E.
CONFIGURAREA ROUTER-ELOR.
Modulul Noţiuni fundamentale despre router-e. Configurarea router-elor cuprinde

competenţele din unitatea de competenţă tehnică specializată Noţiuni fundamentale despre
router-e. Configurarea router-elor din cadrul structurii programului pentru nivel 3+.
Modulul Noţiuni fundamentale despre router-e. Configurarea router-elor se studiază în anul I şi

are o durată de 4 săptămâni totalizand un numar de 96 de ore din care: 48 teorie şi 48 laborator
tehnologic.
Noţiuni fundamentale despre router-e. Configurarea router-elor.
Noţiuni 1. Conectează un 1. Iniţializarea unui router CISCO
fundamental terminal la 2. Led-urile indicatoare ale unui router
e despre sistemul de 3. Boot-area iniţială a unui router
router-e. operare al router- 4. Deschiderea unei sesiuni consolă
Configurare ului (IOS) 5. Logarea
a router-elor 2. Utilizează IOS 1. Utilitarul Help al software-ului unui router
pentru analiza 2. Comenzi de editare
sistemului 3. Comenzi de configurare
4. Comanda show version
51
3. Configurează 1. Configurarea unui router
un router şi  moduri de operare
salvează fişierul  configurarea numelui
de configurare  configurarea parolelor
rezultat  comenzile show
 configurarea interfeţei seriale
 reconfigurarea
 configurarea interfeţei Ethernet
2. Terminarea configurării
 standardele configurării
 descrierea interfeţelor
 configurarea descrierii unei interfeţe
 mesaje de primire
 convenţia numelui gazdă
 configurarea tabelelor gazdă
 configurarea backup şi a documentaţiei
 salvarea fişierelor de configurare
52


specializate.

multidirecţionale.
teme/proiecte .
53


54



 investigaţia

 fişe de observaţie
 proiectul

55
MODULUL XII – MANAGEMENTUL PROTOCOLULUI CISCO DISCOVERY (CDP).
Modulul Managementul protocolului Cisco Discovery (CDP) cuprinde competenţele din unitatea
de competenţă tehnică specializată Managementul protocolului Cisco Discovery (CDP) din
cadrul structurii programului pentru nivel 3+.
Modulul Managementul protocolului Cisco Discovery (CDP) se studiază în anul I şi are o durată
de 4 săptămâni totalizand un numar de 96 de ore din care: 48 teorie şi 48 laborator tehnologic.
Managementul protocolului Cisco Discovery (CDP).
Managemen 1. Activează şi 1. Introducere în CDP
tul dezactivează un 2. Informaţii obţinute cu CDP
protocolului CDP 3. Implementarea CDP
Cisco 4. Monitorizarea CDP
Discovery 5. Întreţinerea CDP
(CDP) 2. Crează harta 1. Crearea hărţii reţelei
reţelei pentru un 2. Dezactivarea CDP
mediu de 3. Depanarea CDP
comunicare
3. Gestionează la 1. Telnet
distanţă un router 2. Deschiderea unei sesiuni Telnet
printr-o conexiune 3. Verificarea unei sesiuni Telnet
Telnet 4. Închiderea şi deconectarea unei sesiuni Telnet
4. Realizează teste 1. Operaţii avansate Telnet
de conectivitate 2. Teste alternative de conectivitate
alternative 3. Depanarea problemelor de adresare IP
56


specializate.

multidirecţionale.
teme/proiecte .
57


58



 investigaţia

 fişe de observaţie
 proiectul

59
STAGIUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Conform planului cadru de învăţământ, în anul I al şcolii postliceale este prevăzut un stagiu de
pregătire practică comasată de 120 ore pe an pe o perioadă de 4 săptămâni cu câte 30 ore /
săptămână. În acestă perioadă se va realiza un proiect integrat din toate modulele ce fac obiectul
pregătirii de specialitate şi au fost parcurse în anul şcolar respectiv. Coordonarea activităţii elevilor
în această perioadă va fi efectuată de un profesor (instructor certificat CISCO) de specialitate iar
activitatea se poate desfăşura pe grupe de elevi.
Se vor exersa, fără a fi evaluate, toate competenţele pentru abilităţi cheie sau tehnice specializate
dezvoltate prin cultura de specialitate din anul I al şcolii postliceale pentru calificarea Administrator
reţele locale şi de comunicaţii.
Tema proiectului aleasă a fi elaborată în perioada stagiului de pregătire practică se va stabili în

concordanţă cu posibilităţile şi oportunităţile existente pe plan local.
Ca activităţi de învăţare recomandăm aplicarea metodelor de predare-învăţare active, centrate pe

elev: problematizarea, exerciţiul practic, studiul de caz, demonstraţia, jocul de rol, simularea,
elaborarea unui proiect / produs finit.
Activităţile propuse pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică se vor realiza in laboratoare
de informatica dotate cu materiale didactice corespunzătoare dezvoltării competenţelor din
modulele precizate mai sus.
60

An I Adm Ret Loc Si Com

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

An I Adm Ret Loc Si Com

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

Ministerul Educaţiei si Cercetării

Calificarea: Administrator reţele locale şi de comunicaţii

Strategia de dezvoltare a învăţământului postliceal respectă prevederile legislaţiei în vigoare şi ţine

Standardului de pregătire profesională reprezintă suportul material şi informaţional al proiectării

Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:

Înscrierea la şcoala postlicealǎ se va face conform Legii învăţământului. Au dreptul să se

Modulul II: Comunicare profesionala 48

Modulul III: Managementul calitatii Total ore/an 48

Modulul IV: Noţiuni fundamentale despre Total ore/an 120

Modulul V: Cablarea LAN şi WAN. Medii de Total ore/an 120

Modulul VI: Tehnologii Ethernet Total ore/an 48

Modulul VII: Protocoale TCP/IP şi adresarea IP Total ore/an 48

Modulul VIII: Noţiuni fundamentale despre Total ore/an 96

Modulul IX: Nivelele Transport şi Aplicaţie Total ore/an 48

Modulul X: Reţele WAN şi routere Total ore/an 96

Modulul XII: Managementul protocolului Cisco Total ore/an 96

Total ore /an : 30 ore/săptămână x 32 săptămâni = 960 ore

I. Locul in cadrul planului de invatamant

În modulul Comunicare profesională în limba modernă se regăsesc abilităţile din unitatea de

Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul:

Comunicare profesională în limba modernă

II. Tabel de corelare a competenţelor si conţinuturilor

Nr Unitatea de Competenţe Conţinuturi

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul Comunicare profesională în limba modernă va fi parcurs cu aceleaşi conţinuturi la

Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv informaţiile, mesajele

În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN

IV. Sugestii metodologice

I. Locul in cadrul planului de invatamant

Modulul Comunicare profesională reprezintă un modul de pregătire de specialitate, pentru

Calificarea de nivel 3+, Administrator reţele locale şi de comunicaţii va putea fi obţinută de

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

5. Strategii de ascultare în funcţie de situaţie, ocazie,

9. Informaţii selectate în funcţie de complexitatea

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi

Modulul Comunicare profesională poate fi parcurs independent. Conţinuturile se vor exemplifica

În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să ţină seama de următoarele principii

IV. Sugestii metodologice

Locul de desfasurare a activitatilor de invatare se recomanda a fi cabinete cu o bună dotare

Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu

I. Locul in cadrul planului de invatamant

Modulul Mangementul calităţii reprezintă un modul de pregătire de specialitate, pentru calificarea

Calificarea de nivel 3+, Administrator reţele locale şi de comunicaţii va putea fi obţinută de

Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

6. Cerinţele pentru implementarea unui sistem

9. Conceptul de îmbunătăţire continuă a

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii

Proiectarea evaluării competenţelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de

I. Locul în cadrul planului de învăţământ

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Noţiuni fundamentale despre reţele de calculatoare

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi.

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Locul de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator echipat în care –

Se vor promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei

3. Sugestii cu privire la evaluare

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă prin aplicarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea competenţelor se va face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi de