PROIECT DE LECȚIE

DATA : 16.12.2022
CLASA : a VIII-a
DISCIPLINA : Limba și literatura română
PROFESOR : Ana-Maria Mureșan
INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială „Nicolae Țic” Brănișca
SUBIECTUL : Textul liric
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Unde găsim frumusețea?
TIPUL LECȚIEI : predare

COMPETENȚE GENERALE
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

COMPETENȚE SPECIFICE:
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
✓ să coreleze textul liric cu conceptul de frumusețe;
✓ să asocieze textului sentimente/stări sufletești;
✓ să identifice câmpul lexical elementelor cadrului poetic;
✓ să descopere figuri de stil și să redea semnificații ale acestora;
✓ să prezinte atitudini ale vocii lirice;
STRATEGII DIDACTICE :
1. Metode și procedee : conversația, conversația euristică, harta subiectivă a lecturii, SINELG, binomul imaginativ.
2. Forme de organizare a activității : activitate frontală, activitate în perechi.
3. Mijloace de învățământ: videoproiector, planșe, manualul, caietele.

BIBLIOGRAFIE:

✓ Limba și literatura română – Manual pentru clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman,
Horia Corcheș, GRUP EDITORIAL ART, București, 2020;
✓ Limba și literatura română – Ghidul profesorului, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia
Corcheș, GRUP EDITORIAL ART, București, 2020
✓ Didactica limbii și literaturii române, Emanuela Ilie, Polirom, Iași, 2020.
✓ Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Alina Pamfil, Editura Paralela 45, Pitești, 2008.
 SCENARIU DIDACTIC

NR. ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA METODE ȘI FORME DE

CRT LECȚIEI ELEVILOR PROCEDEE ORGANIZARE
1. Moment Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a Elevii își pregătesc Conversația Activitate
organizatoric activității didactice. materialele necesare orei de frontală
3’ limba și literatura română.
2. Evocare Activitate de pre-lectură Conversația Activitate
10’ Profesorul solicită elevii să se gândească la cel mai Răspunsuri subiective. euristică frontală
frumos lucru pe care l-au văzut vreodată.
Profesorul le propune apoi să vizioneze un scurt
videoclip care înfățișează imagini ale aurorei boreale, Elevii vizionează filmul și își
întrebându-i dacă regăsesc în acest fenomen exprimă opiniile referitoare la
frumusețe. acesta.
https://www.youtube.com/watch?v=qQQ0VzRT41A
Menționează și explicația fenomenului natural:
impactului particulelor de vânt solar în câmpul
magnetic terestru.
În urma vizionării, se poate conchide că natura
reflectă frumusețe.
Profesorul oferă elevilor imagini cu tablouri ale Elevii privesc tablourile și
pictorului rus Ivan Aivazovsky, Feodosia. Noapte cu descriindu-le succint.
lună, realizat în anul 1852, și Noapte cu lună pe Bosfor,
realizat în 1894. Se propune o lectură și, eventual, o
comparație a imaginilor.
Ulterior, se fac trimiteri și la ideea că, la fel ca pictura,
poezia a evidențiat de-a lungul timpului, frumusețea
naturii.
3. Constituirea Activitate de lectură Elevii ascultă textul în lectura Conversația Activitate
sensului Profesorul propune spre lectură textul Într-un lac de profesorului, după care frontală
32’ Tudor Arghezi și anunță titlul lecției Textul liric. notează în caiete titlul lecției.
Înainte de lectura textului, se pot prezenta câteva
informații despre autor.
Activități de post-lectură
Se va opta pentru realizarea unei hărți subiective a
textului.
Poezia se va delimita în trei tablouri corespunzătoare
celor trei strofe. După fiecare tablou, elevii vor
reprezenta prin cuvânt sau desen imaginile care au
impresionat/ au șocat/ au rămas întipărite în memorie.
Fiecărui tablou i se poate asocia un gând/ un
sentiment/ o întrebare.
Elevii realizează sarcina în Harta Activitate
funcție de propria subiectivate. subiectivă a individuală
De exemplu, celei de-a doua lecturii
strofe i se poate asocia
întrebarea: „Cum poate luna să
se spele?”.
Sau primei strofe i se poate
asocia sentimentul de liniște.

Profesorul împarte elevii în perechi. Li se oferă fișe

de lucru ce conțin exerciții de comprehensiune a
textului. Se utilizează tehnica lecturilor succesive.
Primul exercițiu necesită identificarea celor două
câmpuri lexicale: cel al elementelor naturii și cel al
obiectelor casnice.
Cuvinte din câmpul lexical al
elementelor naturii: lac, lună, Conversația Activitate în
ceață; cuvinte din câmpul euristică perechi
lexical al obiectelor casnice:
farfurie, blid.

„lac alb” - epitet cromatic -

sugerează limpezimea, Conversația Activitate în
Al doilea presupune identificarea tipurilor de epitet claritatea, uniformitatea euristică perechi
din prima strofă și explicarea semnificației fiecăruia. „lac…de lumină”- epitet
metaforic - redă luminozitatea,
splendoarea, capacitatea de a
covârși întunericul,umbrele
 „lună plină” - epitet construit
prin adjectiv - plenitudinea,
perfecțiunea
Se poate contura ideea că Conversația Activitate în
A treia întrebare insistă pe semnificația mai profundă există o accentuare a euristică perechi
a epitetului „(lac) de lumină” luminozității, chiar o
suprasolicitare a simțului
văzului. Se poate deduce că
privirea este ghidată să se
fixeze pe partea luminată a
lacului, nu pe cea întunecată,
cu toate că se subînțelege că și
aceasta există.

A patra întrebare constă în sesizarea traiectoriei În poezie, este descrisă Conversația Activitate în
privirii. Se solicită identificarea locului unde este oglindirea lunii în lac: Într- euristică perechi
surprinsă apariția lunii în text și unde este surprinsă un lac alb de lumină. Astfel,
în mod obișnuit, de către un simplu privitor. luna nu este surprinsă pe cer
unde o putem vedea în mod
obișnuit.

A cincilea exercițiu solicită precizarea registrului în Registrul familiar/ colocvial Conversația Activitate în
care se regăsește întrebarea ultimelor două versuri din (nu sunt termeni pretențioși). euristică perechi
prima strofă. Răspuns corect:c

A șasea întrebare vizează descoperirea atitudinii vocii

lirice din ultimele două versuri Atitudine ironică
Întrebarea a șaptea urmărește asocierea textului Textul dat se poate asocia cu Conversația Activitate în
arghezian cu un alt text în care sunt invocate poezia Lacul de Mihai euristică perechi
imaginea lunii și a lacului. Se cere menționarea unei Eminescu. Spre deosebire de
deosebiri față de acesta autorul romantic ce creează o
atmosferă a visării în jurul
unui lac, Arghezi este un
observator atent al lunii pe
care o surprinde în ipostaze
surprinzătoare.

La exercițiul opt se cere notarea tipului de subiect al Subiectul este subînțeles - Conversația Activitate în
acestei strofe. luna. euristică perechi

Profesorul solicită apoi reformularea primelor două Luna limpezește și își spală,
versuri, sub forma unui enunț care să includă un noaptea, farfuria goală.
subiect exprimat.

Exercițiul zece urmărește identificarea figurii de stil Luna, personificată, este

din primul vers al strofei a doua. surprinsă într-o activitate
casnică
Activitate în
La exercițiu unsprezece se cere trecerea Farfuria lunii. Construcția Conversația perechi
substantivului-subiect găsit la exercițiul opt, într-o obținută este o metaforă. euristică
construcție genitivală. Apoi, precizarea figurii de stil Pornind de la forma rotundă se
obținute și semnificația acesteia. poate contura ideea de
perfecțiune.

Exercițiul doisprezece necesită explicarea epitetului Lipsa impurităților, a

„(farfuria) goală”. corpurilor străine, impresia de
imaculat.
Exercițiul treisprezece presupune explicarea Pata de argint necurățată Conversația Activitate în
secvenței „pata de argint necurățată” și numirea reprezintă umbrele de pe fața euristică perechi
figurii de stil corespunzătoare. lunii. Imagine conține un
epitet metaforic.
Se poate oferi elevilor o perspectivă științifică
referitoare aceste umbre. Din perspectiva
astronomilor, partea vizibilă a Lunii, pe care o vedem
pe Pământ, este marcată de mări lunare vulcanice
întunecate, care umplu spațiile dintre zonele înalte ale
scoarței și craterele mai proeminente.

Se arată că elementele naturii suferă transformări

importante în această strofă spre deosebire de În ultima strofă, Luna, aflată în Conversația Activitate în
celelalte. Se cere identificarea și explicarea lor. altă fază (ultimul pătrat în euristică perechi
creștere), devine blid ciobit,
nu mai este perfectă sau la fel
de frumoasă, căci o parte a ei
nu mai este vizibilă. Blidul
este un vas de lut folosit în
bucătăria țărănească, sugerând
că imaginea lunii este
degradată. Se conturează ideea
că frumusețea exterioară este
trecătoare, schimbătoare,
mereu se vor ivi imperfecțiuni
în universul exterior, oricât de
fascinant ar fi la prima vedere.

După ce fiecare pereche a rezolvat exercițiile Elevii notează observațiile

propuse, răspunsurile vor fi sintetizate pe tablă și profesorului.
notate în caiete.
4. Reflecție Profesorul solicită elevilor să realizeze un tabel prin Elevii completează tabelul cu SINELG Activitate
3’ care să-și monitorizeze gradul de înțelegere al informații individuală
conceptelor legate de textul liric.

5. Tema pentru acasă Profesorul invită elevii să elaboreze un catren cu Elevii își notează tema pentru Binomul Activitate
2’ rimă, pornind de la cuvintele: lună - smartphone. acasă. imaginativ frontală