P. 1
fisa psihopedagogica

fisa psihopedagogica

|Views: 10,505|Likes:
Published by marinelanela
Modalitati de studiere a elevului
Modalitati de studiere a elevului

More info:

Published by: marinelanela on Dec 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2015

pdf

text

original

UNITATEA DE INVATAMANT: LICEUL P.Tc. LOCALITATEA: BUCURESTI Clasa: a X-a Anul scolar: FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA a elevului ...

Dumitrescu Adrian, nãscut la 17.11.1980 în localitatea Bucuresti I. DATE FAMILIALE: A. Ocupatia pãrintilor: Tata – inginer Mama – contabilã B. Frati/surori Nu are frati. C. Conditii materiale: Conditiile materiale pot fi definite ca fiind satisfãcãtoare unui trai decent. Elevul locuieste împreunã cu pãrintii si cu doi bunici (pãrintii tatãlui) întrun apartament cu trei camere. Are propria sa camerã aranjatã potrivit preferintelor personale. D. Climat afectiv: Relatiile afective din familie (atât dintre pãrinti, cât si dintre elev si pãrinti) pot fi definite drept calde si afectuoase. Fiind singuru 15415v2118p l lor copil, pãrintii îl iubesc foarte mult fãrã însã a manifesta o tendintã exageratã în a-i satisface dorintele. La rândul lui elevul îsi iubeste si respectã pãrintii pe care îi considerã “cei mai buni sfãtuitori”. El apreciazã în mod deosebit la pãrintii sãi faptul cã-i acordã libertatea de a lua decizii. La fel de mult este încântat cã pãrintii sãi stiu sã-si respecte propria intimitate. II. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA SANATATII Elevul este dezvoltat armonios, în limitele specifice vârstei: înãltimea – 1,80m; greutate – 71 kg. Conform fisei medicale si a examenului de bilant, elevul este sãnãtos clinic. III. DATE PRIVIND SITUATIA SCOLARA A. Evidentierea globalã a rezultatelor scolare

ALTE DOCUMENTE

ULTIMELE CAUTARI PENTRU ACEST DOCUMENT

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Disciplinele scolare Limba si literatura româna Limba strãinã (1) Limba strãinã (2) Istorie Geografie Psihologie Matematica Sem. I 10 9 10 9 8 10 10

Semestrul Sem. al II-lea 10 10 9 9 10 10 10

SE CR ET INS EL TR Put Imit E UC ere atia ME TIU a No MO Tip NI min nRIE Bar olo DE tii Dia ver I bati Atit gii CO gno bal i nu udi tem MP stic a vor nea per LE are sa est am TA a si fie e ent RE clas schi totu ale TE ifica mb l ST Ale rea ati ger tulb cu ea urar car fort ilor a act de car eriz lim car act baj are fisa act eriz psi de fisa eriz are hop car car de are psi eda act act car psi hop gog eriz eriz act hop cac eda ica are are eriz eda he: gog limit psi fisa psi are gog zUI ica e hop de hop psi ica 9A a car eda car eda hop R3 unu act gog act gog eda uxC i eriz ica eriz ica gog AJ: cop are car a are diri ica ww il ele act unu psi fisa gen a w.s v eriz i hop car tie unu crit are ele eda act i ube car psi v gog eriz ele .co act hop ica are v m/s %E FI eriy eda a ele a inv a oci F %C are gog unu v psi ata %2 olo %8 5% psi fisa ica i hop ma 9% gie/ 3% 9E car hop de a ele eda nt 09F psi AD A act eda car ele v gog spe i hol fisa %0 DE eriz gog act vul fisa ica cial %C fi ogi Fi 9fi CA are ica eriz ui de a fisa 5% e/FI %C RA FIS scol are car fisa unu car FIS lecti exe 9Fa SA5% CAI CT A ara psi act de i act A i mpl de Fis DE9F 9Fe ET ERI DE hop psi eriz car ele eriz Fi fisa DE %2 FIS u car %c %C le UL ZA CA eda hop are act v are %C mo CA 0m A fisa de act MO 4% psi car DIR RE RA fisa gog eda a eriz eris 5% del RA ode %2 de fisa eriz DE car 83 fise mo hop act IGI PSI CT car ica gog car unu are tici 9F pla CO MO CT l 0D obs fisa CA are mo L act car de del eda eriz NT HO exe ERI act ica act i a psi %C ana n MP fisa eris ERI %2 E MO erv obs RA mo del DE eriz act de gog are exe EL car %E mpl ZA eriz a eris ele fisa ele hop 4% liza OR Fis LU ticil psi ZA 0de %2 DE atie obs erv CT rec pla fise fi MO de del ce inv ww are REmo eriz fisa car ice a mpl UI act 2% u FIS RE are unu tici v de vul eda 83 lecti TA obs e hop cu RE %2 0C L si FIS erv atie ERI om n fi DE co ele mo ata w. Diri exe a CA psi del are act %C unu u eriz car 80 de A PSI fisa psi i psi car ui la gog ME exe erv TIP eda e ww m PSI 0fis AR OP eriz A des ZA and %C L me o del co ma gen fise mpl hol RA mo hop niv orie eris 5% psi i are act %9 DE HO car fisa de cu hop ele hop act ice FIS hoport diri inv NT atii AL gog w.c exa ar HO ica AC ER situ are o DE cu pre RE ari lecti 9F obs ic 5% etar mpl nte mp nt tie fisa exe u Fis ogi cer hop fise CT mo del eda unu de elul ntar fi psi tica 9Fi hol ele Car a eriz 3P rec CA PE act %2 car m eda v eda eriz ale A ped cun retu gen ata UL u la CA ica hoinv. ara me arat PE %2 pen TE ATI fise rec OB cat m co PSI erv 9F ate ea etar treb orta spe MA mpl a ca c eda obs ERI del exe gog i D2 eva e %C mo MO hop eris psi de ogi v fisa unu are ED om RA DA eriz 0de act car se gog gog are spo CA ago eva oas co ic l hol Fi tie min EL edu RA EX spe cter n DA 0ps tru RIZ ILE om SE atie se mp u HO cart disc inv ice atia 4% port %C ntia exe fis fisei ea uie me cial TE cu ped gog 11. erv ZA mo mpl ica ele 041 luar dez psi 5% del DE eda tica hop obs lec e pen Fis de eris i ao AG and CT GO are car fise %2 eriz act fisa fac ica ice ao rtul RA gic luar tere %c ogi prie t EV cati CT ice EM cial etar izar bila GO iho eva insc AR GA OB 5% hoand RV orta LO atii orie iplin ata FIS pen %2 83 retu 4% L mpl din fisei atie sa eris ntul RIA fise m ago exe ica Fis atia RE rec del mo u v 521 volt fac hop 9Fe LE gog eda erv %C scol fisa co cai tru a obs tica car ele unu OG pt ERI GIC psi act de 0ca are eriz cu e ale unu ui o CT etat 4% ce ten spe UL mol ERI hotica PL une nt luar rier E atii defi NDI SE A3i ped cop ater AR me GIC ntar ma tru Rec C PSI l eris 83 vul cat DE e exe pun fise dez m ho fie atie tic LE co sun exa ice gic mpl obs aR mo unu om del scol ele din 184 ic uta eda hol FIS ica gog 5% ara mp etul insc actr tem de a se erv act Car v i cu IC unA ZA Aa hop eriz diri ract fisa psi are rec car bas i a bas ERI A3i 83 9Fa ul cial ho UI ma fizic diri ZA U lucr cop ticil ea %2 co sa RII RV ago ilulu etat ete ntul A teh nt PSI niv HO tica ui atii FIS eris mpl ct volt dez se ped intrrec DE ice mp t me pen eva etar exe atie CA u erv cun fise Psi del %c i scol and e ara vul Car pun .ph gog ogi hol E INV ica A3ii orta de rier izar per obs unu fac tem hosla m %C ele RE EL eda are psi gen eriz car mo fisa hop aA om act che ele che ZA atie ate atii rec etar IN nda gint RII vilo inv DE pt. fise ii PE arat %2 al 0P homp FIS ATI %C une ect timi gic sa eris aza TE nic etat spe aexe HO viI cai el LO A vul tica u volt fac ago o om AL pen LU ale orta soci n tru obs luar mo exa mpl RA ati oas ele EVI cop ara ari fisa hol ui ct p diri ica ca ogi AT 5% la me lucr ea am erv i a e la per unu ped car bo se 4% v in acu PSI EV cter gog psi hop tie are act del desi eda scol and eriz tulu v cu t cu RE rec lucr ntia exe etat nev pe om AF ri Mo UN r ata CA un cls ce DA FC SIH ped orta A E 5% dita tulb scri tica icaprof pen o MP vul cial mpl etul perf obs GIC sco DE atii ui insc gru aea ved gic din exa teni and tru CR cop abil erv e del me dic co mo scol CT tere hol vilo LO cat il psi fise ic ogi clas con 83 gint inv ca AM CL A3i diri eris ntul ua la o situ ent atie ele eriy am i la ago act a in de 82o fac timi unu HO UL izar ica hop eda %2 eriz fisa car gog ara arial are i clas EL om CU mle vilo oie obs uiand AR hop inte ma RA co 2 GO OM %2 atii OP ago 9Fc lecti tea urar o vii esi tru al ER ntal si u GIC orm ic erv c OB cer ho pt mo rier pul ere dez in hol car part me s U la il ntul pen %3 bila vi n de mp del ara ERI fise ogi cai r R clas fisa acr vul eris tulb ho%C ca ei orie ata ved duit unu am une ice soci AN AS gin tica ui diri sco atie ala v ele ari ent col gic eriz sau catr e A uta dita lice i PE UIo ea eda cop gog 0aA are act ica scol psi aa ade EV and NO uni r niv se erv pt A soci eda ST lect CT mp ari 5 ice.i GIC PL 0co voi ED gic ntul NT olar cop leta ona al AM prof prie Aatii fise ant atie CO co cite SE c del fisa eia volt ogi hol act ea n vi CU rec vul tru F nt CL ului une bila ilulu orta ie ZA ce etul dint clas IN ei ui tica urar UN gint ped 4% vilo la ntar ma ere am i pen abil T EI %C apa gen ala psi din v ale ul a eg are e1 car EL de tea u pt ele DA gog scol il la ica %2 eriz ala ara hop unu u el atii eva SC olo gog si UD ERI orta pt nv. ET vol ho nta AG RU %C info il 0sc niv dez re ten soci EN esi caprie teni stu col MO A timi 4% PIL mpl cun ste ice RV ped cls. ari pt. co cu afe vi ogi eriz unu obi obs EL hop om ui la AS ei me RE %2 cop r-o CL pt.g UI elui ago 83 vr e nt em ca scol ant tru exe SP vilo DE din 5% rta gru a clas tie1 spe hol inv. per in 4dea act EV va GO icao ara intr diri 0el are ele -ev eda i de VIITE niv. Bel luar OLI ica spo ma EN limit ZA son gru 200 AT unt sla OG 5AR 4% rma olar elul aIIIvolt 12 prie olo V TU ona lecti den egu gan DE IV dita 83 IVfam etat oas col gre vi psi ATI ago Vcls. sco cer ctivi ca are i bila ect voi erv EVI eda and EIIVIII viat eris ntul Fcl. ilulu IXAS rad lim CO gic timi otio mo vei. mer arul 6 III ei I. mpl ECI r a EL A3i me pul a de clsa cial ogi spe lice %3 niv soa teni clas v cl vilo eriz UL gint GIC scol cop ove gen evu -ele vul alu gog ele1 0h aI g 4a nte f ev rt ma T 5-a ll-a RE a3a ce ale p 2 82 IV ba ICA 6 5 83 ului ten II gie LUI la lor elII III-a ti ari dire L 3 atii te ilie tere eg 1 ho gic VIII 8-a etat ala curi va tatii I-IV cl elef elui nta atie I gog IV. si -a ii tica EV V-a cls i-a i Va ul baj PIL zi ara nal del vei ..... ani 8 E AL 10 EVI nt ei III 9 ca cial u F el nei s a cls.I r UI e ix AI ar5 il V rtitII tie1 luia ica vi I3 ui 1 are icea v h7I

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Fizica Chimie Biologie Dirigentie Educatie fizica Pregãtire optionalã: Cultura generalã Instruire practicã Purtare

10 10 9 10 10 10 10 10

10 10 10 10 10 10 10 10

B. Evidentierea cauzelor ce au fãcut ca elevul sã obtinã rezultate foarte bune la unele discipline si rezultate mai slabe la alte discipline scolare. Elevul a obtinut rezultate foarte bune la majoritatea disciplinelor scolare si acest fapt se datoreazã constiinciozitãtii sale si dorintei de a cunoaste cât mai multe despre lume si viatã. La unele discipline scolare a obtinut doar rezultate bune deoarece nu este suficient de interesat de acestea. C. Dificultãti majore la învãtãtura. Elevul nu întâmpinã dificultãti majore la nici o disciplinã scolarã. D. Participarea elevului la cercuri stiintifice si tehnice. Elevul este înscris încã din clasa a IX-a la cercul de informaticã al liceului. E. Participarea elevului la olimpiade si cercuri scolare si rezultatele pe care le-a obtinut. In clasa a IX-a D.A. a obtinut premiul al III-lea la olimpiada de matematicã - faza municipalã si o mentiune la olimpiada de românã - faza de sector. F. Participarea elevului la alte tipuri de activitãti Face parte din echipa de baschet a scolii si este pasionat al tenisului de câmp. D.A. este însã mai putin activ în în ceea ce priveste activitãtile artistice desfãsurate în cadrul scolar. IV. DATE PSIHOLOGICE A. 1. Intelectul a) Acuitatea senzorialã Evidentierea principalelor aspecte referitoare la activitatea psihicã

Toate modalitãtile senzoriale ale elevului sunt normal dezvoltate. In plus, D.A. se descrie ca având o sensibilitate olfactivã foarte dezvoltatã. b) Spiritul de observatie D.A. are un spirit de observatie foarte dezvoltat, el fiind capabil sã distingã cu usurintã, rapiditate si precizie elementele slabe si ascunse, dar semnificative pentru fenomenul observat. c) Nivelul de dezvoltare a imaginatiei D.A. dispune de o bogatã imaginatie, uneori reveriile imaginative împiedicându-l sã se raporteze realist la ceea ce se întâmplã în realitate. d) Capacitatea de întelegere Elevul întelege rapid materialul oral si scris, înregistrându-se totusi o preferintã pentru materialul scris si în special pentru cel sub formã graficã. e) Caracteristicile gândirii din punctul de vedere al capacitãtii operatorii Toate operatiile gândirii (analizã, sintezã, generalizare, abstractizare, comparatie) sunt functionale la un nivel superior atât în domeniul obiectelor si fenomenelor concrete cât si în sfera notiunilor si ideilor abstracte. f) Nivelul de dezvoltare a memoriei D.A. are nevoie de mai multe repetitii pentru a realiza o bunã întipãrire a informatiilor însã conservarea informatiilor este fidelã si de lungã duratã. Elevul se defineste ca având o foarte bunã memorie afectivã. Memoria mecanicã nu este însã foarte dezvoltatã, ea fiind însã suplinitã de o memorie logicã înalt functionalã. g) Usurinta / dificultatea exprimãrii verbale; corectitudinea/ incorectitudinea exprimarii verbale.

D.A. dispune de un vocabular bogat si are o mare usurintã în exprimarea verbalã, poate verbaliza cu usurintã propriile idei si stãri afective. De asemenea, exprimarea sa oralã si scrisã se caracterizeazã prin corectitudine si pertinentã. h) Capacitatea de concentrare a atentiei, distributivitatea si mobilitatea atentiei Capacitatea de concentrare a atentiei este foarte bunã, spre deosebire de atentia distributivã, care, desi dezvoltatã, nu poate fi caracterizatã în aceiasi termeni. Din punct de vedere al mobilitãtii atentiei, D.A. se situeazã în limite normale. i) Stilul de învãtare al elevului Elevul si-a constituit propriul stil de învãtare în functie de performantele pe care le-a obtinut de-a lungul anilor în acest tip de activitate. El obisnuieste sã citeascã integral materialul de asimilat, sã extragã ideile esentiale ale textului (idei formulate atât cu propriile cuvinte cât si cu expresiile din text) si sã le noteze pe caietul de notite. Apoi mai citeste de câteva ori materialul integral ca, în decursul urmãtoarelor zile si sãptãmâni, sã-si fixeze un anumit numãr de repetitii pentru ca materialul sã fie bine asimilat. 2. Afectivitatea a) Intensitatea trãirilor afective Este foarte greu sã apreciem intensitatea trãirilor afective atâta timp cât elevul este destul de închis în sine. El este foarte putin deschis la dezvãluiri de aceastã naturã. Totusi, discutând cu cei care îl cunosc de mai multã vreme, putem concluziona cã viata afectivã a lui D.A. este foarte bogatã, complexã si intensã. Pragul sãu emotional este foarte scãzut, el reactinând destul de puternic la stimulii din jur. De asemenea, elevul poate dezvolta sentimente puternice care, în plus, au si un grad de stabilitate ridicat. b) Exteriorizarea/neexteriorizarea trãirilor afective D.A. îsi exteriorizeazã foarte putin trãirile afective, deoarece îi este teamã cã, fãcând acest lucru, ceilalti i-ar putea ghici vulnerabilitatea. 3. Vointa si motivatia a) Perseverenta în urmãrirea scopurilor; rapiditatea de a lua decizii Deciziile minore le ia relativ usor pe când cele semnificative pentru viata sa sunt luate dupã o atentã gândire a situatiei si dupã ce, în prealabil, s-a sfãtuit cu pãrintii si cu cei câtiva prieteni pe care îi are. D.A. spune cã le cere sfatul acestora pentru a avea mai multe perspective din care sã analizeze situatia. Elevul este foarte perseverent în urmãrirea scopurilor, uneori el fiind chiar încãpãtânat (dupã propria descriere). El considerã cã este astfel atunci când, desi ajunge la concluzia cã este nerealist sã mai urmãreascã îndeplinirea unui scop, o face totusi în speranta cã “nimic nu este imposibil”. b) Interesele elevului (generale, speciale). Pe lânga pasiunea pentru informaticã, elevului îi place foarte mult sã citeascã. El preferã litereatura S.F., dar si scriitorii clasici. Spune ca are o mare atractie pentru literatura românã. Ii place foarte mult sportul si, în special, baschetul si tenisul . D.A. ascultã foarte multã muzicã, de toate genurile. B. Evidentierea principalelor aspecte referitoare la însusirile de personalitate. 1. Temperamentul D.A. are un temperament predominant flegmatic, dar si caracteristici specifice temperamentului melancolic. 2. Aptitudinile. a) b) Nivelul de inteligentã al elevului. Existenta unor aptitudini speciale. Elevul are un coeficient de inteligenta superior. D.A. are aptitudini superior dezvoltate pentru informatica, literaturã (elevul este colaboratorul unei reviste de literaturã) si anumite ramuri ale sportului. 3. Caracterul a) Trãsãturi de caracter derivate din orientarea persoanei. D.A. nu este foarte sociabil deoarece este mai mult introvertit. Poate fi caracterizat ca un elev constiincios care doreste chiar sã-si ajute colegii. Uneori nu stie însã cum sã le ofere ajutorul. Este modest si sincer. Sinceritatea lui este acompaniatã si de mult tact, el spunând adevãrul într-o manierã care sã nu rãneascã interlocutorul.D.A. este optimist si are încredere in fortele proprii. b) Trãsãturi de caracter prin care se exprimã vointa. D.A. este un elev care depune un efort intens pentru urmãrirea scopurilor si poate fi caracterizat ca fiind foarte perseverent in realizarea efortului voluntar. Este hotãrât si stãpânit, dar nu atât de curajos pe cât ar vrea. V. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI a) Conduita elevului la lectii.

D.A. este atent la lectii si în plus foarte activ – pune intrebãri, cere explicatii suplimentare. b) Conduita elevului în grupul scolar. Are câtiva buni prieteni si cu acestia este dezinvolt, spontan, cu simtul umorului. In grupurile mai largi însã este de obicei retinut si putin inhibat. Din aceastã cauzã multi îl privesc ca fiind arogant, nestiind cã retinerea lui vine dintr-o imagine hiperbolizatã despre sine si dintr-o accentuatã timiditate. Iar timiditatea îsi are cauza în faptul cã nu se percepe atât de atrãgãtor, ci mai mult neatrãgãtor. c) Conduita elevului in afara scolii. Pãrintii îl descriu ca fiind un tânãr matur, care are o conduitã adecvatã situatiilor. Comportamentul lui nu are exuberantã, uneori exacerbatã, a celor de vârsta lui. Acest fapt se poate datora unui grad de maturitate pe care D.A. l-a dobândit, în avans fatã de cei de vârsta lui. VI. RECOMANDARI PSIHOPEDAGOGICE REFERITOARE LA ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA A ELEVULUI A. Recomandarea dirigintelui. Având în vedere pasiunea lui pentru informaticã, dirigintele îi sugereazã sã opteze pentru o facultate în acest domeniu. B. Recomandarea pshihologului scolar. Psihologul scolar îi recomandã o facultate umanistã (litere, filosofie etc.), aceasta deoarece structura lui de personalitate (este imaginativ, creativ, introvert, dornic de a se analiza si cunoaste) s-ar mula mai bine pe un astfel de profil de pregãtire. C. Optiunea personalã a tânãrului . D.A. oscileazã ca optiune pentru învãtãmântul superior – între Facultatea de Automaticã si Calculatoare si Facultatea de Litere. El mai spune cã mai are doar doi ani la dispozitie pentru a vedea care dintre acestea i se potriveste mai bine. CONCLUZIE Dezvoltarea elevului in plan psihic si educational – nu numai cã se realizeazã în limitele specifice vârstei, dar chiar are un anumit avans fatã de colegii sai. Inscrisã pe aceste coordonate si dacã nu vor interveni transformãri traumatizante in viata sa, dezvoltarea psihicã si educationalã va continua armonios, conturând o personalitate maturã si bine pregatitã în domeniul profesional. Data: Autorul fisei:

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->