Educație

ISTORIA PEDAGOGIEI
TEORIILE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE
din timpurilo vechl phi in zilele noastre
IN LEGATURA CU 'STOMA CULTURII
DE
I. GAVANESCUL
Profesor la Universitatea din la0.
VOLUMUL al II-lea
13UGURETI
INST. DE ARTE GRAINER CAROL GOBL" 5-sor I. ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNE1, 16
1903.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
PARTEA II-A (urmare).

Pag.
Prelegerea V.--Cultura romineasa pina in

secolul XVI. 1. Vechimea scolilor slavone . . 7
Prelegerea VI. Cultura romineasca pind

in sec. XVI. 2. Vechimea scolilor rominesd . . 39
Prelegerea V I I. Renasterea in Italia. . 75
Prelegerea XVI. Umanzsmul in Germa-
nia. AGRICOLA ERAS?.!. STUZM 106
Prelegerea IX. Pedagogia in Fran/a.
RABELAIS. ASCHAM qI PETRUS RAMUS. MONTAIGNE . 128
Prelegerea X. .7SCoalele 9-esu4ilor . 157
Prelegerea XI. Valoarea sistemului de
educalie al Yesuitilor. 175
Prelegerea XII. Curentele culturale ale
sec. XVII 189
Prelegerea XIII. COMENIUS. Viafa ,si ope-
rile luí. 204
Prelegerea XIV. COMENIUS. Didactica lut 221
Prelegerea XV. COMENIUS. Didactica luí
(urmare) 234
Prelegerea XVI. Pedagogia englezit in
sec. XVII. MILTON. LOCKE. 250
www.dacoromanica.ro
4 TABLA DE MATERIE.
Prelegerea XVII. Pedagogia lui JOHN

LOCKE. 270
Prelegerea XVIII. Fedagogia lid LOCKE
(urmare) 289
Prelegerea XIX. Curentele ,si institu-
tide pedagogice ale secolului XVII. Rivalita-
tea intre curentul modernist qi cel antic. Acade-
miile anstocratilor. Institutiile janseniste . . . . 323
Prelegerea XX. Yansemismul # pietismul.
Prelegerea XXI. Organizarea ideit rea-
lisa/e. Educa tia femeit in sec. XVII. . . . 359
Prelegerea XXII. Cultura rominti in
sec. XVII. Scolile dela Trei-Erarhil i Sf. Saya. 382
Extracte din nzarzt pedagogt.

Din MONTAIGNE 411
Din COMENIUS 435
www.dacoromanica.ro
PARTEA II.
ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE

CURS TINUT LA UNIVERSITATEA DIN IASI
1D1 AINULk §COLFIR 1900-901.

(URMARE)
www.dacoromanica.ro
Prelegerea V.
CULTURA ROMiNEASCA. PiNI ÎN SECOLUL

1. VECHIMEA COLILOR RAYON&
Comparatle cu steálucirea cultureI occidentale, vieata

poporului nostru in Evul medifi pare Ma importantk E o
iluzie pe care o combate pornirea subiectivg a slavirff tre-
cutuluie proprok i convingerea in valoarea obiectivä a is-
torieI noastre pentru construirea lurnil istorice universale.
Argumente pentru intemeiarea obiectiva a dreptuluI
de a considera vieata poporulul nostru ca parte important5
a istoriel universale si de a privi lumea istoric5, in genere,
din punctul el de vedere, ca centru firesc.
In Räsa'rit ca si In Apus, biserica ocrotind ince-
puturile institutiilor de instructie i educatie. Solidaritatea
istoric5. a neamuluI nostru dusä ping la crestinismul latin
In tinuturile dun'arerie, cu serviciul bisericesc si cu scoli in
limba maternk adic5.1atina'
Dup5 colonizare, lupta de inchegare a neamuluI ro-
minesc prin asimilar ea popoarelor gdsite sail aduse in
Dacia. Legionarul roman. Legiunea XIII-a gemina.
Situatia de azI a poporulul romin Cu privire la as
milar ea elementelor sträine din sinul sr&
Dupa retragerea legiuniI romane peste Dun5re, lo-
cuitoril romanI, famasI in Dacia, la cdminurile lor, ca o-
por ro n.
Poporul romin, päräsit de statul roman, in luptä Cu
barbarii. Portretul Hu nilo r.
www.dacoromanica.ro
8 PARTEA n. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
Rominif In m un t I. Perderile si foloasele culturale,

rezultate din felul vietii de pastorl In munti. Un it atea n a-
t ion ala. Deosebirl intre gradul de violenta al invaziilor
barbare in Apus si in Räsarit.
St a vil. Portretul lor fizic i psihologic. Efectele con -
vietuirli lor cu Rominit
Intinderea geografica si omogeneitatea elementului ro-
manic In partile Carpatilor, Dunarfi si Balcanilor, Inainte de
venirea Slavilor. Despärtirea Rominilor in treí ramuri, prin
asezarea Bulgarilor in mijlocul lor.
Primele asezaminte ale RomInilor dupa coborirea lor
din muntl, impreung cu Slavit Voevodatele. Crestinarea la
Romint Crestinismul vechiti latin si crestinismul slavon, In
Limba s la von a in biserica cretina romineasca.
Limba slava declaratl limba sacra, aláturea co limba
elida si latina', in locul celeI ebraice. Dogma trilinguista. Ce
era latineasca aiurea in cultul bisericesc, era slavona la not
1.
Ochii, ce ati privit o clipg direct lumina soareld,

vgd intuneric imprejurul lor, cind se intorc spre pg-
mint. Orbiti de strAlucirea vietii apusene, sg. nu ne
asteptlin a ggsi fenomene uimitoare in cultura ro-
mineascg. din Evul mediù. Nu vom avea nicl de
studiat organizarea i activitatea universitglif romi-
nestI, pe acele vremuri, nici de mgsurat istetimea
filosbficà a vetinuI THOMAS D'AQUINO oil DUNS SCOTUS.
Natura ne desfdsoarg, In faldurile frumosulul el
nesfirsit, privelisti fermecgtoare, cu toatg varietatea
infgtisgril lor externe. De la mgretia impungtoare
a muntilor uriasI, cu prgp'gstioasele lor adincimI
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMiNEASCINi IN SEC. XVI. 9
ametitoare, pina la gratioasele coline, Cu elegantele

lor ondulatil de vai i vilcele zimbitoare, si pina
la odihnitoarea liniste echilibrata a cimpiilor intinse,
cite tonurI de frumusete neintrecuta in concertul
etern al armoniilor nature ! Si fie-care ton cu far-
mecul neinlocuibil al muziceI sale particulare.
Tot astfel i in lumea spiritulul.
GOTHE spune foarte bine:
Greiff nur hinein in's voile Menschenleben!
Ein jeder lebt's, ni:ht vielen ist bekannt,
Und wo ihr's packt, da ist interessant 1).
Da, orI-unde adincestl vieata omeneasca, labirintul
ispititor al sufletulur te uimeste si te intereseaza.
Dar clnd e vorba de vieata unui popor, i acel po-
por alcatueste substanta culturala din care s'a dez-
voltat propriul tàù suflet, amintirile intimplarilor, ale
suferintilor, aspiratiilor i luptelor stramosestl itl
apar cu nimbul Mint al pietatil unor echouri tai-
nice, venite din propria ta vieata uitata, din o vieata
ale care intunecirrif ascund in inconstient rAdaci-
nele misterioase t e intretin si unesc sufletele noa-
stre de azi. Glasurile stinse, abia soptite, ale tre-
cutului celui mal departat se asculta cu evlavioasa
atentie, cind deslusim in ele povestea, fie cit de
fragmentara, a vietii neamulul nostru. i 0e-eft de
indiferente s'ar parea istoriculuT, care priveste de
sus miscarea progresiva a ideilor in omenire, pe noi
1) Faust, Vorspiel auf dem Theater.
www.dacoromanica.ro
jQ PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
ele ne atrag Cu putere supranaturala, cacl ne ga-

sim in ele ca parte din tot. Si, patrunzind mal adinc
inlantuirea cauzala a rostuluI lor in lume, ne sim-
tim in drept sà atragem atentia istoriculuI universal
asupra insemnatatii lor chiar in mersul total al o-
menirir, nu spre a legitima fireasca noastra pornire
catre slavirea lor, ci spre a implini o lacuna si a in-
latura o inadvertenta in construirea obiectiva a lumii
istorice.
IL
Despre dreptul nostru subiectiv de a considera

faptele istoriel noastre in marirea ce le-o da pers-
pectiva lor naturala, am spus-o aiurea: 1)
Orl-ce popor are dreptul sá priveasca lu-
mea istorica din punctul sati de vedere.
S'ar parea ca principiul, de sine inteles cind e
formulat, exprima o procedare inevitabila a spiri-
tuldi omenesc. Off-ce om nu poate sa nu pri-
veascalumea din punctul sati de vedere; orI-ce popor
nu p o at e sa priveasca evenimentele istorice din alt
punct de vedere decit din al intereselor
Aceasta e absolut adevarat, insa, numaI In teorie
abstracta, si pentru popoarele ajunse la maturitate
intelectuala i culturall Copilul, fie el individ set
natiune, vede, de regula, lucrurile prin ochii altora.
NoI am vazut, pina mal ierI, istoria universall prin
ochii Francezilor saü Gerrnanilor. Si mi se pare ca
tot asa o me privim inca si astazi.
i) Prefata dela lstoria Medig, isentru Cl,
II set-tendal-d.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. T. CULTURA ROMINEASCX PINA IN SEC. XVI. 11
Uitati-va la cartile noastre de scoala. Ele se es

tind asupra evenimentelor ce intereseaza, in prima
linie, pe Francezl sail pe GermanT. FranceziI i Ger-
maniT i-aù scris cartile istorice pentru ef, i spre
a orienta tinerile lor generatii In cercul lama isto-
rice, carT se raporteaza, mai intliti de toate, la viata
natiunii lor.
'VICTOR DUBUY, In Petite histoire du moyen
(p. 133), spune ca la mijlocul Evului mediù stilt
numaT trel fapte interesante: Cruciatele, lupta pa-
pilor cu imperiul i rivalitatea dimre Franta si Anglia,
«carT, pinä in 1328, isT disputa provinciile, i pina
in 1453 chiar coroana » «Le reste de l'Europe,
adauga el, vit dans fisolement et robscurité.»
Dar, in acea oisolare i obscuritate», noT
vedem, aci In rasarit, fapte capitale, tot asa de in-
teresante, din punctul de vedere al vietiT noastre
nationale, ca i rivalitatea FranteT cu Anglia, pentru
aceste douà natiuni.
In acea «is olare si obscuritate» se ridica
imperiul romlno-bulgar, care s'a masurat cu doa
imperil: bizantin si latin, si maimai lea räpus, pe
cel dintìiù in aplausele mareluT papa Inocentiti al
III; pe cel d-al doilea, in ciuda lui.
In acea «i solar e i obscuritate» se pune te-
melia statelor romane si se Incepe, intre ele si Un-
gana, o rivalitate, tot asa de interesanta, pentru
noI, ca si rivalitatea dintre Franta si Anglia pen-
tru F ra n
In acea «isolare i obscuritate» apare In
rasaritul Europel inspaimintätoarea semi-lung, care
trimite fiorf de groaza pina In adincul Apusulul.
poporul nostru are mIndria ca atuncT, alaturea cu
celelalte popoare micT dintre BalcanT i CarpatT,
www.dacoromanica.ro
12 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
Inca mal' des singur, a servit de «stilp al lumeT

apusane.»
Cu bralul lut armat
Pasul soartet l'a schimbat.
Dar ce-I pasl istoriculdf francez de faptele glo-
rioase si de luptele pe viatà si pe moarte ale unur
mic popor dela DunAre, perdut In rAsAritul EuropeT?
Pentru el, noI trAim in «isolare si obs c uritate»,
fiind-cA viata noastrà n'are nicI o influentà si n'aduce
nid-o lumin'd asupra vietil si destinelor poporu-
lul s55.
Dar noà ce ne pas4 de incurcAturile luT ,Silperic
si ale lul Sigebert Cu niste femel ca Fredegunda,
Carlsvinta ,si Bruneho. cari pricinuesc atitea omorurI
si provoacA resbele intre Frand ? Aleg numa/ un
exemplu. DacA un istoric francez insist5, cu nume
propriT, asupra acestor intimplärT, lucrul se explia
si se justificl. El scriil istoria din punctul de vedere
al intereselor vietil lor nationale. Ceea-ce nu se
justificA, insg, este cA si noT o scriem tot asa, adia o
pr es cr i e m, traducind cArtile streine in limba noastrà.
N-ar mal rAminea, spre a complecta procedarea,
decit sà traducern si viata lor in vialanoastrii.
Pe noI, ne intereseazA mal intiiù nat, si mediul
istor c inconjurätor, veciniI nostriI. 4 A cunoaste,
este a patea», zicea AUG. COMTE. Maxima filosofuluT
francez se apila. la uni'versul istoric, ca si la cel
fizic; la omul-individ, ca si la popoare.
Nu numal o consideratie subiectiv-national5, dar

si una de naturA obiectiv-istoricA ne indreptAteste
a proceda altfel.
Orientul e marea scenA istoria unde se in-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMNEASCI PINA IN SEC. XVI. 13
cepe, se sfirseste si se manifesta, In splendoarea

eï, viata societatilor din Evul mediù.
In adevar. Ce eveniment provoaca plamadirea E-
vuluI mediù ? Navalirea barbarilor, caff darima Im-
periul Roman de Apus si serveste de ferment so-
cial reconstitutiv al uneI lutnI nouT.
Ce eveniment determina Incheierea EvuluI me-
diti ? Sfaramarea celeI-Ialte jumatatI a ImperiuluT
Roman, prin navalirea Turcilor in Europa si lua-
rea Constantinopoler.
Si In ce se manifesta, pina In adincimea luT,
principiul de viata al societatff medievale? In cru-
ciate, cart ridica miI de oamenT, din toate stratu-
rile sociale si din toate Wile crestine, spre a-T duce
In Asia, ca sa scape Ierusalimul si locurile sfinte
din miinele Musulmanilor.
Dar aceste treI evenimente capitale, hotäritoare
pentru viata omeniriI din Evul mediii, unde s'ail
petrecut ? Nu in Orient?
Si toate trele vin In atingere directa Cu viata
poporuluI nostru.
Barbara' pe noI ne calca intlf.
Multi din cruciatI tree si lasa urme de trecerea
lor, cel putin In peninsula balcanica.: soarta ptimeI
partT a espeditie I si soarta cruciate a IV, maI
ales, s'a decis de poporul romin din BalcanI si de
aliatiI luT, BulgariI si SlaviI.
Si apoT, chid e vorba de urgia, care pune capat
imperiuluT bizantin de TurcI unde se petrec
grozavele lupte desperate cu navala lor cotropitoare?
Unde Intimpina er stavila cea maI neinfrinatä ? Nu
In Orient ? Nu la Dunare si In tarile noastre ?
Am fi IndemnatI, prin urmare, cbiar de cursul
evenimentelor, sa mutam centrul de gravitate si
punctul de vedere din apus In rasarir, spre a privi
si studia viata omeniriI din Evul medití.
www.dacoromanica.ro
14 PARTEA II. 'STOMA PEDAGOGIEI MODERNE.
De sigur, civilizatia apusana n'ar fi avut sa se

mindreasca de loc cu stralucirea ce s'a rasfrint
asupra lumiI intregI si din care ne-am luminat
daca n'ar fi avut, pentru dezvoltarea el, raga-
zul clstigat, in mare parte, prin luptele noastre des-
perate, la portile Europe, in contra valurilor nes-
firsite de cotropitorT.
Nu cerem, pe temeiul acestuT argument, un loc
maT de seama In istoria culturil europene, pen-
tru timpurile cind m enir ea noastra era sà ap Aram
cultura lumiI, iar nu s'o facem. Dar e firesc lucru,
ca, cel putin pe nol, ceva maI mult decit simpla curio-
zitate stiintifica sa ne indemne a cauta urmele cele
maT vechT ale manifesfarilor vietil noastre sufletestI,
fie &it de modeste. Si o cultura oare care tot am avut
nol chiar, pe acele vremuff viscoloase, end sufla
cu turbare vijelia salbatica a invaziilor barbare.
Sà recunoastem i aicl principiul constatat in Eu-

ropa catolica. Biseric a a fost care a dezvoltat si
ocrotit primele inceputurT de institutil,menite a da
instructie si educatie.
Inainte chiar de desfacerea imperiuluT Roman,
treT sute de anI dupa colonizarea Daciel, existati
In pärtile acestea ale ImperiuluT Roman episcopate
crestine. Acesta e un punct de lumina, de care ne
putem calauzi, spre a induce ca, din punct de ve-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. Y. CULTURA ROMINFASCA. PINA IN REC. XVI n
dere cultural si scolar, aceeasi stare de lucruri se

gasea in rasarit ca In occident. Dacà erail episco-
pate, a trebuit negresit O. fie si biserici, un cler, I)
ca elemente constitutive ale crestinism ul uI
latin in tinuturile dunarene. Serviciul bisericesc se
facea natural in limba latin 5, populatia fiind
romana.
Pentru cetirea si facerea predicelor bisericesti ail
fost alipite de sigur si ale, ca In Apus, rudimente
de scoli pentru. pregatirea clerulul $i a celor ce vor
sa lag din faza bruta a omului incult. Nucleul cul-
tural s'a format astfel In jurul bisericei, din ne-
voia de a ceti, de a cinta In biserica.
Dar aceste scoff bisericestr, a cal-or existenta ne-o

putem inchipui inca Inainte de secolul IV-lea, fac
ele parte din istoria culturiT n oastre? Fiinta noastra
sociala In aceste parti de cind s'o datam?
Nu e vorba oare de insa-si viata noastra etnica
In istoria populatieT romane transplantate din alte
parti ale Imperiulul in aceste tinuturi ? Solidaritatea
istorica a neamuluT nostru nu merge oare In trecut
pina in acele timpuri ? Da, de sigur. Not am ascultat
In secolul II-lea, Ill-lea, si mal ales In al IV-lea, ser-
viciul religios in biserica In limba matern 5, care
era latin a. Deosebirea dintre limba ce se citia in
1) Vezi discursulEpiscopului MELCHISEDEC, tinut cu ocazia

SerbIril scolare din Iasi, in 1885.
www.dacoromanica.ro
16 PARTEA IT. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERN&
biserica si limba care se vorbia In popor nu era

atunci maT mare decit deosebirea dintre limba ce
se scrie azi de literati si pe cea care o vorbeste
azi poporul la tara. Ba poate ea' astazT contrastul
e mai mare si totusi nu putem spune ca sint d o a
limbi, literara si cea populara tot-deauna si In toate
partile se deosebesc, dar deosebirea nu e asa de fun-
damentala, in cit sä Impedice Intelegerea reciproca.
1V.
Ce s'a IntImplat In urma ?

Privirea istorica se Intuneca si nu maT vedem
ciar cleat fragmentar faze si epoce intrerupte de
evenimente anticulturale. Nu se mal poate cons-
titui o istorie unitara si legata a culturii.
Privim la fiiinta noastra etnica Inca inainte de
dezbinarea Imperiului Roman. Stim ca dupa-ce
4 diV111» TRAIAN ne-a adus In aceste locuri, unde
am Indurat atitea nenorociff, s'a inceput acea re-
varsare continua de popoare ce a tinut 1000 de
ani aproape. Pinä atunci poporul romln ca atare
se nascuse deja. Legiunea 13-a gemina avusese
timpul, pItfa la ciocnirile mai putern ice ale inva-
ziei barbarilor, sä-si asimileze popoarele ce se aflati
In Dacia.
Mará de aceasta, populatiile aduse din Galia, Spa-
nia, Italia si mai ales din pat-tile apropiate de noua
provincie, din Panonia, Iliria, Dalmatia si Asia mica,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMMEASCA PtNA is7 SEC. XVI. 17
a fost toatà curat roman5, sail cel putin compus5

din elemente deja romanizate. Ail fost elementele
strAine, trimise aicT cu colonistiT, mal mult In scopul
de a se romaniza, precum Grecit din Asia mick
carT nu-si uitaserà Cu totul limba chid ati venit; tot
mal aveati nevoe de romanizare. Dela eT ail ilmas
pinA ast5zT In limba romIneasc'd vorbele : drum,
martur, paturd, tufd, strugure, teacd, etc. Pe-ling5.
GreciT din Asia mic5, se aflail Intre colonistI ele-
mente tracico-ilirice, aduse din Dalmatia, lliria, Pa-
nonia, de pe coasta MAriT Adriatice; precum si e-
lemente celtice aduse din Spania, Galia si Britania.
Dar toate elementele neromane sail numaT roma-
nizate nu insemnail nimic la numAr fatà Cu mul-
timea si puterea elementuluT stApinitor al Romani-
lor. Si, pe fie-ce an, numArul Romanilor adevAratI
sporea, atrasT de vestea despre bogAtiile minelor de
aur ascunse In muntiT cfericitet Dacil». Alerga care
mal de care sà" se ImbogAteascA din belsugul noel
provinciT. Se dusese atuncT vestea de Dacia, ca in
zilele noastre de California.
Potopul lumeT romane trebuia sA innece ast-fel
In slim' säil elementele etnice strAine, fie ele aduse,
fie localnice.
Dar factorul care a lucrat puternic la romani-
zarea provinciel a fost, pe-ling51 populatia civilà,
legionlrul roman. Odatà stabilit4 o legiune Intfun
loc, cu greil se mar muta. Era adus6 acolo pentru
vecT, asatà sA prinzA rAdAcinT adincT, ca sa dea tinu-
www.dacoromanica.ro
tulul caracter latin. Asta se si IntImpla, In cele din

urtra, vrind ne-vrind ; c5cI legionarul, fiind tinut,
dupg lege, sä serveascA in armaa vre-o 25 de ant',
ce era sà facA el, adus de tirar in tarl staing, de
unde stia c'a' n-o s5. maI plece ? auta s'a." se aseze
omul ca la casa luI. Se insura cu o femeie din po-
porul tgriI cucerite ; si fiind-cA, dup'a' obiceiii, co-
pill eraii crescuti de micI in laggr, iatà cl limba
legionarilor, adicA cea latind devenea ca incetul, pe
nesimtite si in mod firesc, limba populatiunil supuse.
A trebuit sl se intimple, sub AURELIAN, lucru
ne mal pomenit pin'a" atund, adicg s5. se lepede
Romanil singurI, de bura voia lor, de o provincie
cuceria cu atita truclà si singe, ca sA p5rAseasc
legiunea XIII gemina Dacia. Si tot satuse, de and
a adus-o Traian in Dacia (106 d. Ch.) si Ora a
trecut-o Aurelian (270) peste Durare In Moesia,
destul, ca s4 romanizeze citeva generatii, sa le a -
simileze.
V.
Sà le asim il ez e ! IntrebuinOm un cuvint prea

la modà aii in luptele, sat; maI bine, In proble-
mele noastre nationale din interiorul RegatuluT. S6
bAggm de searnä ! Poporul romin, ca atare, e un
popor relativ tirar, cu organizatie recentà de stat,
intrat nu de mult In curentul larg al vietel moderne
pe care cautà sä si-o «asimileze,. Dar, tot-odaa,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMINEASCI PINA !N SEC. XVI. 19
mal cauta satt, cel putin crede cà trebuie sa caute

sa-1 e asimileze, si elemente etnice straine, adica
mar just un element etnic in adevar si hotarit
strain, cel evreil, element numeros si greti de mis-
tuit, cu sufletul lnchis hermetic In carapacea de
piatra a legiI si traditiilor, a obiceiurilor si credintel
lor vechI, mar vech/ de cit Crestinismul.
Dar, daca poporul roman si-a asimilat popoarele
celte, dace, trace, etc., secretul putereI luI a stat
In faptul ca era un popor cu o cultura relativ su-
perioara, mil veche, mai consolidatá, mal unitara.
Si orI-cInd vom vedea, In cursul istoriel, venind
fata In fata dog popoare, din carI unul cu o cul-
tura maI veche, mal unitara, mar consisenta, cu
traditiI si cu lee cirmuitoare pastrate cu sfintenie
din mosI-stramosI, sa stim cu sigurantä cà acesta
va fi poporul cel t a r e, si ca In contra ltif lupta
celuNalt va fi o luptä zadarnica, poate chiar peri-
culoasa, pe cale de asimilare 1).
VI.
La retragerea legiunil romane XIII peste Dunäre

In Moesia, n'ail plecat, fireste, decit militariI si func-
tionariI chematI si datorI sa urmeze ordinulur de
plecare. CeIlaltI colonistI ail ramas pela vetrele lor,
1)Vezi H. sr. CHAMBERLAIS, in scrisoarea adresafá Revistel

ronane i retipäritä in brosurà sub titlul: Sfaturile unut
filosof englez in chestia Ovreilor din Romania.
www.dacoromanica.ro
20 PARTEA H. ISTORIA PEDAGOGIET MODERNE.
intimple-se ce s'o intimpla, hotArill sA infrunte cu

totiT necazurile i nevoile carT, ce e drept, se in-
multiati si se grAmAdiad tot maT mult pe capul lor.
Dar ce era sA facA ? Isí aveati aid tot rostul
aveail satele i orasele lor, nu se mal simtiati de
loc streinT ; din contrA se simtiail chiar acasà la
eT, vorbiati cu totiT aceiasT limbA. Ce fusese Dac,
Trac, Grec, Celt, etc. se asimilase cu multimea stA-
pinitoare, mai puternicA si mai cultA, a Romanilor.
DAdusera i eT ceva Romanilor din al lor ; pri-
miserA insA dela dinsil mal mult: obiceiurT,
deprinderi de traT. Si, din contopirea acestor
elemente la un loc, pe fondul latin general si co-
virsitor, se pl5mAdia treptat un singur popor, un
popor noti, poporul romin, Cu constiinta uni-
tAtii si a personalitAtii sale hotArite.
De ce era sA-sl pgrAseascA ei cAminurile Orin-
testl, impodobite cu atitea amintirT ? De ce sA-s1
lase eT cimpul roditor, udat cu sudoarea fruntiT lor,
pAmintui in care steteati ascunse nu numal co-
morT materiale, mine de aur, dar alte comon i maT
scumpe inimeT : moastele pArintilor si ale copiilor,
atitea legAturT puternice i sfinte, cari ne tin surle-
tele prinse de tara unde ne-am nAscut si am trAit?
apoT unde era sä se ducA ? Pentru el, or-in-
cotro ar fi apucat, ar fi fost în sträini. SA treacA
ImpreunA cu legiunile in Moesia? Dar tocmai acolo
bintuiail dela o vreme mai cu furie cetele barbare
ale Gotilor. Ce fericire era sA-I astepte acolo ? SA si
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMINEASCI PINA IN SEC. XVI. 21
lase er capatliul sigur si ogorul muncit si mult pu-

tinul avut agonisit cu truda, ca sa incerce o soarta
nesigura, ba chiar amenintatoare ? Ar fi trebuit sa
plece departe de tot, in centrul mar adapostit al
imperiulur roman. Dar cu ce mijloace ? Trebuia O.
fie destul de bogatr, totr, cu mult bänet si aur grä-
madit in lag, ca O. se sima gata de asa calatorie
lunga, in niste locurr ne mar umblate de el, unde
nu stapiniati nicr o palma de pamint.
Or fi fost, nu e vorbä, si ast-fel de bogatasT, carr
or fi parasit Dacia si s'or fi dus departe, in orasele
mail ale imparatier, spre a se bucura de averile
adunate si a sc'äpa de vremile rele, carr incepeati
sa batä tot mar amarnic In Dacia. De acestia s'or
fi gasit si inainte chiar de Aurelian ; Cu cel mar
mare cuvint In timpul lur si dupa. el. Dar greul po-
porulur n'a putut si n'a voit sa se dezlipeasca de
caminurile sale.
La una ca asta se si asteptail, dealminterT, oa-
meniT politicr al statulur roman. Stiail de mar na-
inte ea legiunile si functionarir vor pleca, de voie
de nevoie : n'or sa se impotriveasca el poruncer
Imparatestr. Dar marea multime de cetatenr I-ornate
Ce s'ar fi putut face cu dinsir ? Cum sa-T aduca ?
Cum sa-I paraseascà la voia intimplärir? Grija a-
ceasta i a impedicat demult pe Romani sa se le-
pede de Dacia.
Inainte de Aurelian, ir venise si lur Adrian °data
ideia sa retraga legiunile, sa strice podul de peste
www.dacoromanica.ro
22 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI P.TODERNE.
Dungre çi sä se lipseascl de Dacia. SA se lipseascà

de Dacia, era usor de zis. Dar cum era sA se lip-
seascA de locuitoril romanr, stabilitT acolo ?
De luat, nu-I putea lua ; s6 vinA de bun4 voia lor,
nicl nu era de gindit. Si greutatea asta 1-a fácut
sà nu se Indure de Dacia.
Dac4 asta li se parea oamenilor de stat si 1m-
pAratulul anevoie atuncT, zece anI abia dupà cuce-
rirea Daciel, ce sà maT zicem dar dupà 170 de anT,
and populatia romanä se maT Inmultise, cind prin-
sese rädgcinl adincT de tot, cind boggtia tgril cres-
cuse, dud cetAtl infloritoare se ridicaserà pretutin-
denT, impodobite cu clAdirT IncIntAtoare si cu mo-
numente mgrete ? Se prevedea cu sigurantä cA a-
cestea vor fi perdute pentru impArgtie, dacA s'or
retrage legiunile.
Dar nu mal era de rAbdat. Statul roman era ne-
voit sA fac4 jertfa asta dureroasä. Piarzà-se o pro-
vincie frumoasl si bogat5, pentru cucerirea areia
se prApAdise atitea puterf si pentru latinizarea 61-
reia se adusese atita multime de lume romanA,
numal imperiul sA mg capete putinà liniste. 1)
VII.
Rätnas In Ortile Dungril, desp5stit de statuI

roman, tinärul popor romin, lipsit de apArare ofi-
1) lstoria Evulia Mediil de 1. GIvialEscur., pag. 25.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMINEASCX P:Ni iIsT SEC. XVI. 23
ciala, ara armata, fara clrmuire, a avut maI ?Mili

de intImpinat ciocniti din partea unuT popor barbar
ce ingrozise atit de mult poporul roman, din partea
Goz:ilor, carT sedeati In partea de nord a Märii-
Negre, de unde se repezeati, pradati si se Intor-
ceail repede la salasurile lor improvizate.
O suta de anI dupa-ce ne-ail parasit legiunile,
ati aparut In aceste tinuturl fiorosul popor al Hu-
nilor, ce a trecut pe pamint ca o vijelie Inspäi-
mIntatoare.
Cu desavirsire de alta vita decit popoarele Eu-
ropel, de vita mongolicd, lipsitl de orI-ce pornire
catre cultura si de ori-ce dorinta d'a iesi din
halul In care se gasiati, Hunit, cum se aratara In
pragul Europe (375 d. Ch.), bagara frica de
moarte In inima tutulor, chiar In inima celor-lalte
popoare barbare.
Ce amintid apasätoare, ca un cosmar I Asa fiinte
nu se mal vazuse pina atund. Par'ca nu erati °a-
men MultI il luati de drad. Unde aveati un corp
bondoc, scurt si gros, dar cu picioarele lime, si
un cap mare si un nas mare si pleostit, si niste
sprincene ridicate In sus pe frunte spre tImple, si
niste ochT mici, dusI In fundul capuluT. Cine-i In-
tilnia, ingheta de frica, numai vazindu-I asa Imbra-
catl, ca niste ursI, In pie de animale salbatice cu
blana In afara, si in picioare cu piel de tap, In mina
Cu sulit1 Cusi sagetI otravite. Putin de te ranea cu
ele, eral perdut. Mal pune ca si faptele lor erati
www.dacoromanica.ro
24 PARTEk II. ISTORIA PEDAGOGIFI MODERNE.
fioroase. Din goana caluluT prindeati omul cu ar-

canul i II ucideail asa de geaba, fArA nicl o nevoe
mal repede de cit al ucide un puT de gAinA.
aveati si o vorbire glodoroasA, un graiù rAstit, de
credeaT cA bolborAsesc numal a ceartA. CInd il ve-
deal apoI mincind, it1 venea sà fugT In lume. SA
maI stea ef sA facA focul, sA-sl frigA o bucatA de
carne! Nici prin gind nu le trecea. Carnea o pu-
neati ca saua pe cal, apoI IncAlecail de asupra eI;
si, dupA ce o bAteati ast-fel bine multà vreme In
hopäitul cAlArieT, o mIncail Cu o lAcomie de lupT;
iar In loe de legume, rodeati rAdAcinl de plante säl-
batice. N'aveati casä, n'aveail masA. Pe cal sedeati,
pe cal mIncatí, pe cal dormiail. Bagaj, prAzT, tot ce
aveati mal greil de purtat, le duceati dupl el In
care, unde sedeail femeile de torceaii, cum or fi
tors si ele, si Ingrijiail de copil. Carul era casa tor,
drept vorbind. Cutreerati astfel din loc In loc, ca
un potop prApAditor de uritenie si de cruzime orne-
neascA. Pe unde treceati,
Ne putem Inchipui ce impresie ari fAcut ei asu-
pra lumel, dacl un Got a trebuit sA zicá despre
er: «Hunir slut un soiti de oamenI ascutl In mlás-
tinI, micY, sfrijitI, lngrozitoti la vedere. Daca n'ar
vorbi, nicl n'aI zice dà stilt oatnenI.»
Si aceste lighioI aù trecut maI intil pe aicI, pe
la noT, prin Dacia! Ba Incá asezat cartierul in
apropiere de Dacia, in Panonia, de unde se re-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. Y. CULTURA ROMINEASCA PINA t'N SEC. XVI. 25
vArsail cind spre noT, cind spre Apusul Europe.

Si ail stat asa vre-o opt-zed de anT 1).
VIII.
and Gotit, ca chotiT,, se repeziaii dela Marea

NeagrA si prAdati si jefuiail provinciile romane din
apropiere ; cind copita calulul hun culca la pAmint
iarba cimpiilor dintre DunAre si Carpaff, si dintre
CarpatI si Nistru ; cind viscolul prApAditor al bar-
barilor sufla a pustiti prin tinuturile Dacie, ce
fAceati Daco-Romanil? ce fAceail Rominil?
Ce era A. faca niste bietT locuitort pacInicT si
muncitorT, pArAsitT de clrmuire, pArAsitl de armata,
care trecuse peste Dungre sl apere imperiul de
alte nevoi ? BogatiT de prin orase, unde lAcomia de
banI si de prAzI a barbarilor atrAgea mal IntiT de
toate cetele jefuitoare, isT luaserA care ce avusese
si plecaserA la adApost In nAuntrul imperiuluT. CeT
cu mal puling dare de minA si sAteniT fugiail care
incotro apuca. NicAierI insA nu puteati sA se apere
maT sigur de potopul nAvAlitor, decit pe inAltimile
muntilor si in desimea pAdurilor.
Sute de anT asteptarA RominiT, in creierul Car-
patilor, sA treacA si sA se potoleascA vijelia, care
urla mere], dupA scurte IntreruperY, jos In vale,
unde IsT lAsaserA cAminurile pArAsite, cu nAdejdea
1) Ibid. pag. 31.
www.dacoromanica.ro
26 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERN&
ca' ba azi, ba mline or sg poata sä se intoarca din

not' la ele si sg-s1 reja avutul si munca inceputa.
In acest rgstimp uitarg, negresit, multe din cite
stiuserg odatg. Uitarg asezgmintele vietiT de stat
roman, cu care se deprinsese. Nu maI aveail ne-
voie, 'Mire stincele muntilor, nicI de senat, nicI de
conszd, nicT de censor, nicl de patricia, etc. Abia
?Si maT aduceati aminte, ca prin vis, de impdrat,
pe care-1 pomenirg in basme ; de veteran, soldat
legionar iesit din oaste, din care fgcurg bättin, nume
dat in urma orT-cgruT mosneag ; de Jude, care le
impartia dreptatea ; de domn, cu care numirg maT
tirziti pe principe ; de popa, care la RomaniT pgginT
sgvirsia jertfele zeilor, iar la RominiT crestinI aduce
rugg luT D-zeil. Fgrg o cirmuire oare-care (damn),
fgra dreptate (Jude,) si farg o credinta Oopd), nu
poate dura nid-o societate de oamenT, orl-cit de
inapoiatg.
Rominil in muntI ail dat decl, in multe privinte,
indarät. In loc de a mal cultiva pgmintul, se apu-
carä de pgstorie, o indeletnicire inferioarg plugg-
riel. Dar, de alta, par-cg In tot rgul ar fi si un bine.
Starea de pastorie a poporulul romin II Ikea,
vrind nevrind, sl cutreiere incoacl si incolo prin
munp, sa' se intilneascà maI des uniT cu altiT, sä
se cunoascg mal de aproape. Cu chipul acesta, eT
se asemuira si maT mult ?titre dinsiT ; si, end maT
tIrziii, se vor revärsa la vale In cImpiile mal linistite,
orT-cit de departe s'or duce, unit inteo parte, alp
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMINEASCX PINX IN SEC. XVI 97
In alta, RomIniI vor avea aceiasi limbá, aceleasT obi-

ceiurT, se vor infätisa in graiul si portul lor ca fiind
acelas popor. De aceea si astä-if un Basarabean
se Intelege si se cunoaste ca frate cu un Bänätean,
un Muntean cu un Bucovinean, un Moldovean cu un
Transilvänean etc. Feritl in inuntl de contactul prea
intim cu alte popoare, Rominil pästrarà caracterul
mar curat al limbei sttämosestI latine, introducind
negresit In graiti schimbäri flexionale si sintactice,
la carr e supusa orl-ce limb4 vie, si adäogind cu-
vinte noul pentru lucrurI si ideT nouT.
NumaT un popor sträin a venit si a träit maT
aproape de RominT, gonit si el tot de furia altor
barbarT, si ingAduit de strämosil nostri in muntI
aläturea cu dinsil. Acestia sint Slavit.
i in alte pärtI ale EuropeT ati cäutat oamenil

scäpare in munti dinaintea barbarilor. Asa, fratil
nostri de peste Dunäre, se retraserà In muntii He-
muluT, PinduluT, Rodopului. Tot In muntI, fugi de
nävälitorT si populatia din Tirol si din Retia.
Dar ce deosebire intre nävälirile din alte pärtT,
din toatà Europa, si Intre cele ce ail cäzut pe a-
ceste locurl 1 P'acolo n'a tinut furia decit vre-o
200 de epa La nol a bAtut ca turbare uraganul
invazeT o mie de anl.
Acolo sosiatt barbariT obositT, sätuT, mal domoliff,
chiar mal imblinzitT. La noI veniati proaspetT, so-
sind or din Miaz5.-Noaptea EuropeT, or dela RA-
www.dacoromanica.ro
skit din Asia, lacomT, insetosatl de präzi si de

singe, näpustindu-se fiorosI ca niste fiare sälbatice
fläminde. i noI trebuia sà le tinem pept, pe uniT
sä I maT Intirziem, pe altil sä-I mal potolim, pe altiI
chiar sä-I ImblInzim, si, Cu timpul, sä-I curätim de
spina' sälbäticiel si s5-1 civiliz5m.
P'acolo, prin Europa apuseanä, ati poposit numal
Germanii. HuniT, bunioarä, abia s'at. ar'ätat, aü prä-
dat si aü fugit ?nark tot spre Räskit. PusT In
pragul de trecere al nävälirilor din Räskit inspre
centrul EuropeT, noT am fost ceI dintli bintuitl de
toate neamurile barbare; si, cind torentul lor era
peste mäsurà de mare si de covIrsitor, chid nu pu-
team resfringe indArk nävala lor si nu puteam scäpa
ast-fel si pe altiT de necaz, cel putin am stiut sà
scäpäm, din mi jlocul valurilor si din Innecul ob-
stesc scinteia geniuluT latin, IncredintatA inimelor
noastre spre pästrare. Acea scInteie a lickit prin tu-
fisul brazilor, pe piscul muntilor, luptindu-se ca o can-
delä sfintä cu bätaia vintuld, pinä-ce a crescut trep-
tat si s'a räsletit iar luminoasä peste Intinsul fru-
moaseT Dacil. Sentinelii a latinitätir, natiunea noa-
strA a stat aid neclintità ca stinca In furia valurilor.
Talazurile popoarelor s'ati spart spumegoase de
dinsa, aù trecut; si ea a rImas, par-c5, spre a hotki
mal tirziti, din orient, cursul evenimenteler istorice.
Cu drept cuvInt Ii strigA entusiasmat poetul ALE-
XANDRI :
trAestI, ostas romane,

Stilp al lumei apusane!
www.dacoromanica.ro
PRELEG. v. CULTURA ROMINEASCA. PINA IN SEC. XVI. 29
Tu cu peptu-0 al oprit
Valul crunt din ROsdrit,
cu bratul täti. armat,
Pasul soartel l'ai schimbat!
Si abia sintem la inceputul navalirilor din tara
noastra, pe-0nd in Apus ele sint pe sfirsit. Mal
avem de asteptat, afara de GepizT carT ne-ail si
sosit indatä dupa moartea lul Atilainca alti multf
oaspeti neomenosi : pe Aval-1, pe SlavT, pe Bulgarr,
pe Unguti, pe Mari, pe Tul-el 1).
IX.
NicT Gota, niel Gepizil, nicl Avara' nu indraznira

sa. urmareascá pe RominT pina in vizuinile muntilor.
Dar ce n'a putut face curajul, a facut frica. Dela
o vreme, stramosiT nostri se pomenira ca potecele
si coastele muntilor incep a fi urcate si batute, din
ce-in-ce mal' mult, de un neam de oamenl 1nalf1
si bine facuti, balaT la fata, cu parul batind in rosu.
Nu semanaii mal cu niel unul din popoarele carl
umblati forfota, cutreerind si cotropind ca niste
turbati Orne bietilor muncitorl. Nu veniail cu ur-
lete si chiote de razboiti, ca cetele mongole, gata
numal.decit pe cearta si pe pradä. Cautail si ei
huiste si adapost, fugiati si el de focul si de cru-
zimile Avarilor. Nu navaliati, ca sa jefuiasca si sa
supuna. Indrazniati sa urce muntil in ascunzaturile
1) Istoria Omenirii, Evul Media de 1. oXvIanscm..
www.dacoromanica.ro
Rominilor, numaT ca sA scape de aceleasT necazurT

si sup5rärl, de carT scApaserà si strgmosiT nostril.
AcestI oamenT erail Slavit.
Rom?nil v5zurä cà noil musafirT ail alt end maT
omencs decit GepiziT si AvariT, si-T ineduirg sà
trgiascA si eT, cum or putea, in muntl, alAturea cu
dinsit Mal bAgarä de seaml a sint Ming, linis-
tip', muncitorT, si ca si dinsiT primitorT, ospitalierT
cA sint veselT, le place sA cinte si sà.' povesteascg,
si a respectà femeile, n'ail nAravurr unte, ca altI
barbarT. Si se vede cA se invoirà astfel destul de
bine uniT cu altil, de oare-ce träill impreunä maT
bine de s ease sute de an T. Chiar dupà ce trecurà
toate primejdiile si se coborirà dela muntT in cim-
pie, nu se mal despArtir5. Dar, drept vorbind, nicT
n'avea ce sh' se maT despart5, a. Slavilor le plà-
cuse a.a de mult cu RominiT, in cit se fAcuserà si
eT RominT. S'ail legat, s'ail Inrudit, s'ail contopit de
tot in neamul ospitalier, care primise sà-T gAzduiascA
la nevoie. Din acest amestec, fireste cd si RominiT
ail luat multe dela Slavl: cuvinte, credinte, eresurT.
NicT nu se putea altfel.
Din cauza caracteruluT lor blind si a fireT lor ve-
sele, a deprinderil lor la muncl si a feluluT lor
ospitalier, SlaviT at' slavizat maT pe toate popoarele
barbare, cu call ail trAit Impreun5., nu numaY pe
ceT de vitg mongolic4, precum ail lost Bulgarit,
dar chiar une-orT pe cei de vit4 aricei precum G er-
nz an it. NumaT and ail venit In contact cu elemen-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTORA RONINEASCI PINA IN SEC. XVI. 31
tul roman perdut puterea lor de slavizare. in

contact Cu Rominit bunioarl Slavil putut
rezista; i g5sindu-se In fata until element superior
mar de rasa i maI tare decit transformat
cu incetul si asimilat cu tovarAsiT lor de viatA.
Cu-toate-cà eratt barbarT, Slavil se indeletniceatt
cu ocupatii pacTnice, cu industria si mal ales cu
agricultura. RominiT, carl maT se 15saserà de agri-
culturà cit statura in munt!, indemnindu-se acum
Cu SlaviT i dindu-se din nott la munca
se servirg chiar de cuvintele Slavilor spre a numi
multe lucruri de ale agriculturet Asa, In loc de
aratru, cum ziceail odat5, intrebuintarà.' vorba sla-
vonä plug. Tot dela ei luard cuvintele grindeiti,
rAzor, brazda, etc.
X.
Inainte de venirea Slavilor, nu se afla In penin-

sula balcanicA altà populatie decit romanà sag ro-
manizatg. Intre Romani! din Dacia traian'd si cel din
imperiti nu era altà despartire cleat DunArea. NicT
un popor nu se pusese la mijloc intre eT. Barbarii
GotT, Hunl, Avari veniserà, stAtuserà ce stätuserà
p-aicT, apoT trecuserà mal departe. Nu facusera sat
nicT cu RominiT de dincoace, nicT cu ceI de din-
colo de DunAre. SlaviT, cind se strecurarà Cu Ice-
tul, s'att stabilit de stabilit, dar nu pà"sa nim4nuT
de et. Elementul romanic circula prin massa lor ca
www.dacoromanica.ro
32 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIFI MODERNE.
prin o apà linistità si micA, pe care o trecl cu pi-

ciorul, fArA sA te InecT, nici sA te tinA in loc. Dacg
ar fi rAmas lucrurile multà vreme asa, marea Ro-
manilor ar fi inghitit pe a Slavilor si mal thziti
toatà peninsula BalcanicA, Impreun6 cu Dacia tra-
ianA si poate si mal departe, ar fi fost una, locuità
tot de un popor, de poporul romI n.
Elementul roman din rAsArit, despArtit de cel din
apus, mal cu searrA dela Inceputul secoluluI VI-lea,
se intindea nu numaT In Moesia, ci si In Dalmatia,
pe tärmul mAriT Adriatice, pinA cAtre Panonia. De
mal sus de pottile de fier si pind la marea NeagrA,
tot cursul DunAriT era impodobit cu cetAti romane.
Atita importanta avea in statul roman populatia
din aceastà parte a imperiuluT, incit multi din im-
p5ratiT, call ati domnit la Roma sail la Constanti-
nopole, se trägeati dinteinsa. Aurelian, Constantin
cel Mare, Justinian, erati din Moesia; Diocletian din
Dalmatiasi altiI.
Limba ce se vorbia de dinsa era tot una cu cea
vorbità In cimpia si In vlrfurile Carpatilor, si In de-
obst e ecunoscutà dovada ce se aduce despre aceasta.
Pe clnd AvariT cutreierail Moesia, o armata impe-
rialà voi sa-I loveasca lingA BalcanI (In anul 679);
dar fu zAdknicità de un soldat, care strigb. In gura
mare : «torna, torna fratre. Armata, crezind ca e
vr'un pericol neprevAzut Inaintea eI, se Intoarce si
o rupe la fugg. Dar soldatul nu strigase pentru ar-
mat5, ci ca sà atragA atentia unuT camarad, care
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMiNEASCA. PINA IN SEC. XVI. 33
era sa-sI pearza niste clasagf cazutl de pe spinarea

catirulur ce ducea de capastru. Torna, torna fratre,
seamana asa de mult cu «Intoarna-te sail intoar-
ce-te frate», cum se zice azI, la nol, dupa o mie
tr el sute si mal" bine de anY, incit nu e nid-o in-
doiala ca limba vorbitä atunci la Balcanl era toc-
mal ca cea vorbita la Carpatl. Si tot asa ar fi ra-
mas poate lucrurile pina ail, dacá n'ar fi venit Bul-
garil mongolicsi.
Cind aparura BulgariI in Moesia, populatia ro-
mana sail romanizata, adica Rominii din partea lo.
culuI, carI pinä atunci se impacasera de bine de
rail Cu Slavil, se retrasera cu gramada in muntI:
unil spre sud, in muntil Balcanulut, Pindulia, Te-
salid, Epirultd, chiar pina la Ates, pina la Elada
si Pelopones; iar alta, spre nord, peste Dunare, la
fratif lor din Carpa/i.
De atuncr se despartira Rominit din Dacia tra-
iana de ceI din sudul Dunaril. Intre el se pusera
la mijloc BulgariI, carr l'O' intinsera stapinirea dela
BalcanI spre nord, pina peste Dunäre.
Astfel se nascura cele treI ramurl de RominI in
rasaritul Europel: cel din Dacia, eet din Ma-
cedonia si cel din istria.
Desi departatI intre el, limba lor tot seamana
foarte mult ; deosebirile dintre ele constituesc doar
niste dialecte ale aceleiasi limbI, iar nu limbl deo-
sebite. Vorba Francezilor din nord, nu se aseamana
mal mult cu a Francezilor din sud, decit vorba
noastra cu a fratilor din Macedonia.
3
www.dacoromanica.ro
n4 PARTEA II. ISTORIA SEDAGOGIEI MODERNE.
XI.
Rominif, coboriff din muntl, incepurà." sa-sT cla-

deascä din noil asezaminte in cimpie, ca sà se poata
ocupa in regula si in tihna cu agricultura. Gel ramasf
inca In muntl urmark mal departe cu indeletnici-
rile lor pastorestf.
Ca or-ce societate de ()amera cu pornirf catre
cultura, Rominil stabihtl cu Slavif in cimpie, de o
parte si de alta a Carpatilor, Injghebara, pe icl pe
colo, raid state. Cirmuitorul lor se cherna, dupa
limba bulgareasca, voevod sati comandant, condu-
catar in razboaie.
Cele mal vechT voevodate cunoscute pina astazI
sint: nifiana, Banatul Temiparel si Transilvania.
Toate acestea i altele carf or mal fi fost, ascul-
tail de capetenia Bulgarilor.
Dar influenta politica n'a fost nimic pe litiga cea
relisioasd san bisericeascd.
Cind aü venit Bulgarif in partile DunariI, Rominif
erafi de mult crestinf. Chiar dela inceput, din tim-
pul colonizäriT, trebuie O. fi fost multi dintre ei a-
deptf al legif lul Christos. Cind Constantin cel Mare
ingadui pe fatä cultul, si cind teama de persecutil
Ulcera', paginismul se stinse repede. Citl din stra-
bunif nostri s'or maT fi inchinat pina atuncl la
idolii i zeif paginf, se botezara cu totif in legea
cretina. Cuvintele rominestI vechf, luate din limba.
latina, precum Dumnezed, Inger, s'ira, cruce, altar,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMINEASCi PlIsTI IN SEC. XVI. 35
timpla bisericet, lege, sinta scripturd si altele, pro-

beazá. ca el se inchinail lur Dumnezeil in I im b a
lo r si In legea cre,s-tina.
Slavii, In atingere cu Rominii se crestinará si el ;
apol BulgariT, venind In atingere cu Rominil si cu
Slavil, se botezará asemenea, mal ales oameniI din
popor. Dar botezarea lor se fAcu mal cu anevoie,
fiind-cà boerimea si cbipetenia Bulgarilor nu-I lása,
si prigonia amarnic pe cef cari imbrátisati noua
credintà. Dar toate piedicele ail fost In zadar. In a
doa jumátate a secoluldi IX-lea, Bogoris isati Boris),
cApetenia lor (852-888), urml exemplul dat de
majoritatea supu.;iilor sb."1 si trecu la crestinism, lu-
id numele de Mihczzl.
Ce era mal greil, se acuse. D'aci Incolo, noul
crestin, cu crucea In miná, ucidea tArá trilla pe cine
nu se Inchina ca dInsul. Deocamdatá persecutiile
se indreptará numat In potriva Bulgarilor necresti-
natI. Dar mal tirziù, de pela sfirsitul secoluluI al
IX-lea, era val chiar si de bietii crestinI, cal-1 se ru-
gail lul Dumnezeti in al tá limbl de cit In ce a
bulgárea se A.
Dol aposta, fratil mwropiri si cam, traduserg, in
acest timp, cártile sfinte In li mb a sla v on 6, scriin-
dule cu niste litere inventate de el si cunoscute pinà
astázf sub numele de alfabetzil cirzlic. De atuncT, In
toate bisericele crestine din tinuturile supuse Bul-
garilor, nu mai fu voie s'A se citeascl declt artile
sfinte serse In 1 imb a slav o n A, cu litere cirilice.
www.dacoromanica.ro
36 PARTEA ir. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
AceastA nenorocire cAzu si pe capul Rominilor.

0 pt sec ole aproape nu mai r5sun5, In incinta bise-
ricilor romine, limba In care strgmosil nostri des-
fainuiseril odatà luT Dumnezett, In fata altaruluT,
dorul inimelor lor apAsate de grijile vieteT. Dar asta
nu fu in stare sä facA pe Romini sä se imprieteneascá
mal mult cu graiul stäpinitorilor. Se rugati eT, In
gind, luT Dumnezett, tot in limba In care de micT
fuseserg. InvAtatT de mume sA zicA Dumnezea si
ger, sinter scrip/up-el' i sinta cuminialturä. Si pe cit
de bucuros primiserà, de bunà voie, a se servi in
vorbire de unele cuvinte ale Slavilor, In afacerile
'or omenestl de toatà ziva, tot asa de dirji si de
netnduplecatl refuzara sä se inchine, in limba al-
tora, luI Dumnezeti, pe care II rugati tocmaT sA le
dea puterea de a Ostra nestirbite, din tatà in fiti,
comoara de insusirT a firel lor mostenite dela Ro-
manI.
XII.
Era pe atuncT, in Europa, credinta cl luT D-zeti

nu se poate ruga crestinul decit in una din cele
trel limbi sacre : latina, elina si ebraica : dogma
trilinguistà. Cind bimba slavà incepu sä se In-
tina; i sl pretindà a deveni limbA de rugAciune,
limba sact-5, trilinguistir se ridicarà si protestarg
impedecind in unele 01-0 (Moravia, de ex.) introdu-
cerea limbil slave. Sinodul de la Spalatro, iea mA-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMiNEASCI PINA. IN SEC. XVI. 37
surf de a se opti latirea limbiT slave si incheerile

acestuT sinod fura sanctionate de PAPA IOAN X.
Unde BulgariT erati puternicT, a patruns totusT limba
slava. Si lumea invatata, ca sa justifice faptul im-
plinit le fait accompti si sà pgstreze si dogma
trilinguistg, a eliminat limba ebraica dintre limbele
sacre si a pus in locul el pe cea slava.
Astf el, in Biserica cresting. a Intregului tinut
slay si romin s'a introdus limba slavg, pentru unil
din motive culturale, fiind-ca puteail intelege cartile
sfinte in limba lor, pentru altiT de nevoie.
Dar sa nu ne lasam a fi plinsl prea descurajator de
soarta noastra. Daca se gäseste o minglere In sti-
rea ca si altiT, poate mal semetT, ati trecut pe sub
acelas jug, ne putem consola. Nici trufia culture
celor din Apus n'a scapat de nevoia de a se In-
china in o limba sacra, care nu era a lor. NoT ne
inchinam in slavoneste, e In latineste. Nici In Apus
nu intelegea pop oru / limba culta oficiala. In o sin-
gura tara, In Italia, era o apropiere asa de mare
intre limba vie a poporului si cea-lalta, Inch o In-
telegere si comunicare reciproca de ideT era posi-
bila dela una la alta, nemijlocit. PretutindenT aiurea
se simtia trebuinta unei pregatiri prealabile pentru
priceperea cgrtilor sfinte. Limba latina se *Inv ata in
scoalg in acest scop mal intif de or-ce, pentru in-
telegerea sail oficiarea cultulur.
ImprejurarI analoage ail dus si la nol la rezul-
tare asemuite. AceleasT trebuinte sociale ail provocat
www.dacoromanica.ro
38 PARTEA
,
II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
nasterea acelorasT organe culturale pentru satisfa-

cerea Ion *i la noI era nevoie sl se invete bine,
sistematic o limbà strAin5, ca s6 se poatA intra in
clasa preoteascA. DecT, nu mal incape indoialà, cA
cel putin scoll pentru pregAtirea candi-
datilor la preo ti e all trebuit sa se infiinteze,
adicA sà" intre in fiintà si in functie, de-cind s'a
stabilit pentru RominT o bisericA romineascl in
limba slavonA.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI.
CULTURA ROMINEASCÄ PÎNA IN SEC. XVI-lea.

2. YECIIDIEA C01,ILOR 1/031INETJ.
Existenta scolilor rominesti docurnentatä abia din sec.

XVI. lnainte de aceastä epocA, lipsmd documente precise,
existenta lor indusä. din alte fapte, cari le presupun. Rolul
hipotezei in sciinta fizicá si istoricä.
Di a di. Scrierea lor la fel, cu chirilice. Egumenii
Existenta scoalei din Rädàeni in sec. XVI in-

explicabilä ca fenomen izolat. Alte date culturale. Luc. CiRJA,
Academia dela. Cotnari, infiintatä. de DESPOT-VODI.
Irenomenele culturale izolate explicabile flume prin
legea continuità ti si d ezvobtärii treptate. Diferite fapte
izolate, cari vorbesc de o stare culturalà mai intinsä in
sec. XVI.
SupozitiI despre cultura sec. XV. Ehoul unei cronicl
perdute. MOISE FILOSOFTIL. Ce inchipuiri ne sugereazä des-
pre vremea lui acest nume.
GRIGORE TAMBLAC, .dascAlul d'inceput In Moldova».
Opt discursuri rominesti la inceputul sec. V-lea
0 intreagg desfasurare de activitate a unui om cult
muncitor ca Temar..c, ascunsä In negura nedescifratl a
trecutulul. Tamblae n'a fost negresit singurul om, care stia
carte in timpul sàü. Starea de culturä. a epocii sale presupune
o fazd premergätoare cu inceputuri si rädlcinT mal depärtate
In trecut.
www.dacoromanica.ro
40 PABTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
Ce insemneazg TAMBLAC, ca dascgl intlI al Moldo-

vel. Primul dascOl in o scoalà domn eas c ? Primul,dascgl,
ca prioritate in timp ? Saú pr imul dascgl ?
Inainte de TAMBLAC säl nu fi fost nicf-un fel de mijloc
pentru transmiterea cunostinter de a ceti si scrie romIneste?
Cum s'ag ndscut secolile pe-lingg biserici, dupg Epis. MEL-
CHISEDEC.
Puterea traditie maI ales la popoare in taza culturalä.
stationarg. La o mie opt sute ca la to mie patru sute. si
la to mie patru sute ca la o mie treI sati dog, sute.
Limba romineascg deja formatg pe timpul stabilirii
Bulgarilor in contact statornic Cu noi. Intinderea si omoge-
neitatea limbil vechl rominestI. Invdtarea scnerif limbeI
slavone si romIne in acelas timp cu chirilice. Inainte de
stabilirea Slavilor, Rominii scriaú cu Mere latinestI.
MIL De ce s'ail pdstrat mar mult acte scrise slavoneste
iar nu cele romInesti. Nu se poate sase fi scris numaI o limbg
sträing. InvOtatO de nevoie si de silg, pentru zile marl, mal de
grabO decIt limba vie, materng, vorbitg zilnic si la tot pasul.
Impresia ce trebue sg fi läsat In sufletul rominesc auzul
uneI limbI strdine ne-intelese in imprejurgrI Insemnate, in
bisericd, etc.Cum se inchina Rominul, In limba luI.
Ce ne-atrage cältre studiul inceputurilor poporuluI
romin. Sfintenia uneI vieti etnice non' In evolutia omenirif.
I.
Am ajuns, in prelegerea trecut5, la concluzia cl

scolT slavonestT, pentru pregAtirea cel putin a candi-
datilor la preotie, aù trebuit sA existe, de-cind s'a
introdus in biserica romineascà limba slavon4 pentru
serviciul divin.
E naturall intrebarea: NumaT astfel de scoll sl
www.dacoromanica.ro
PRELEG. V. CULTURA ROMINEASCI PINA. IN SEC. XVI. 4'1
fi fost, pe atuncl ? AdicA numal pentru invAtarea

limbel slavone ? Nu se inda nicAirT, si in nicl-un
fe!, sA se citeascA i sà se scrie romineste ?
PinA sà gAsim documente, car' sA d ove de a-
s c A existenta scoalelor rominestl, trebue sa treacà
timp cam mult. Abia tîrziù, la inceputul secoluluI
XVII-lea, gAsim amintitA o scoalA la RAdAsenT, unde
a invAtat carte sTEFAN TOMA (1612), decI a are'
fiintd se poate aseza in sec. XVI.
Dar, inainte de aceastA epocA, n'or fi existat de
loc scolI, unde sA se fi invAtat carte, nu direct pentru
preotie, ci pentru cultura general-omeneascA ? Do-
vezT documentale nu avem IncA azI, dar pot apA-
rea mline-poimine. i chiar de n'ar apArea
sint fapte a cAror existentA se dovedeste din
conexul cauzal al celor-lalte fapte observate. Ipo-
tezele î1 aùsi ele ratiunea lor de a fi in construirea
sistemuluI complect si consistent al lumeI si al na-
ture' lucrurilor. Ce este maI indispensabil i mal
axiomatic azl in stiinta materiel, bunioarA, deck
existenta at omilor; i totusl, nimeni n'a intuit
un atom. Dar existenta acestor pArticele indivizibile
si in vizibil e ale materiel e admisA hipotetic, ca
ceva necesar pentru intelegerea i explicarea feno-
menelor V Azut e ale materiel.
Si in lumea istorica nu se pot explica unele fe-
nomene y a zut e, adicA stabilite documental, fArA
admiterea altor fenomene nedocumentabile, dar a
cAror existentA, cerutA de logica obiectivA a lucru-
www.dacoromanica.ro
42 PARTEA II. ISTORIX PEDAGOGIEI MODERNE.
rilor, se poate considera ca indeajuns de doveditA.

Astfel dimineata, inainte de arAtarea soareluI la
orizont, vedem pe cer razele lui impurpurind noriT,
efecte ale prezentel lui nevAzute, In care credem.
II.
Documentele ne vorbesc de niste asa zisi d i a ci,

logofetl scriitorf pe-lingA autoritAti, si la call veniati
ceI ce nu stiaii s5 scrie, s5.-T roage ca s'a" le fac5
zapise, avase, testamente si altele. Diacii acestia
alatuiail actele dupà cerere si trebuintà in slavo-
neste sail in romineste. Romineasca o scriatt tot
Cu litere cirilice, si totr la fel. Din off-ce depärtare
ar fi venit un rAvas scris de un diac, se asemAna
Ja gr a fi e ca ravasul ori-cArui diac din altà parte
a tAril.
Unde invätaserà acestI logofetei scrierea romi-
neascA la fel ? De sigur nu numai-decit in scoli
organizate sistematic dui:A norma celor de azI, ci
mal probabil in chipul cum invàtail meseriasii me-
stesugul in ori-ce breaslà: din uz si prin imitatie,
unul dela altul. Cine voia sà imbr5tiseze cariera
de d i a c, se tocmia la unul deja format si recu-
noscut ca bun meter si se angaja s5-I serveascA
in schimbul invAtAturii. Nu fac tot cam asa azI, ti-
nerii ce vor s5 se prepare pentru cariera advocatureI
si intr5 ca «secretan» la un advocat experimentat
ca s5 Invete dela dinsul practica meseriei ? Tot astfel
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCI PICA IN SEC. XVI. 43
aspirantul la di ac i e Inváta din practica tainele ca-

riere! luT viitoare, calauzit pas cu pas de maistrul
ce'sT alesese.
Meseria era destul de cautata, judecind dupa ma-
rele numar de diacT, cunoscutT din documente ;
cacT acestT scriitorasT aveaii obiceiul, sa'sT puna nu-
mele In josul actuluT lucrat de el, adaogind si din
partea lor cite o rugaminte sail vr'un compliment
la adresa celuia, pentru care scriail 1).
Si egumeniT din minastirr scriaii romineste, tot
cu litere chirilice, desi maT necaligrafic, maI stingaciil
decit diacil.
Nu e natural sa ne Inchipuim cà trebue sa fi

existat, pe-linga scolile bisericestr, si un alt fel de
scolT, orl-clt de rudimentare, unde se invata carte
si scriere romIneasca ? Saa ca, cel putin, aceleasI
persoane carl Invätail slavoneste, Invatail si roml-
neste? Cum s'ar explica altfel atitea fenomene is-
torice, cari nu pot sa rasara asa de-odata din nimic,
ci presupun o perioada de elaboratie premergatoare,
0 Sä s" e vazä exemplare interesante de acest fel, rayar

i zapise In ITASDEII, Cuvinte din bdtrinl;
N. imial, Acte ;si documente;
V. LEXANDRESCIT-URECHIÄ, Istoria fcoalelor, vol. I, p.
6-8, unde se poate gäsi un catalog incärcat cu nume de
cima
www.dacoromanica.ro
44 PARTFA II. ISTORIA PRDAGOGIEI MODERNE.
o evolutie treptatA dela o faz 5 inferioarà, cu forme

vage, nehotArite ?
Prima scoalà romineascA, cu existenta sigur do-
cumentatA, pare a fi aceea din Rda'd,s ent, unde
STEFAN TOMA a invAtat carte in copilAria sa. STEFAN
TOMSA urcindu-se pe tron la 1612, scoala din Rada-
senl apartine prin urmare, deja secoluluI XVI-lea.
SA' fi fost aceastA scoalá un fenomen izolat, f ArA
sprijin mal larg in organismul cultural al timpuluI
si fárA o baza istoricA a une dezvoltArl treptate ?
AceastA supozitie n'ar avea analogie in lumea fe-
nomenelor sociale.
Treptele une evolutil continue ies la iveald, cind
cäutAm urmele culturel noastre, urcindu-ne in susul
veacurilor. Gdsim in primul pAtrar al sec. XVI, cà un
vestit orator romin MICA chui, trimis de sTEFINITÀ
vonk la Curtea RegeluI Polonie (1523), se ilu-
streazá prin un celebru discurs, de o politicá. InaltA
internationalA, prin care se demonstrá necesitatea
une aliante intre Moldova si Polonia in contra
Turcie. Discursul argumentat si intArit de covirsi-
toarea logica a faptelor, inlAntuitA in legAtura cau-
zalitAtil lor istorice, smulge adeziunea lui smis-
MUND I, si are de rezultat incheierea untif tractat
ofensiv si defensiv intre cele doA III Desi cu-
vintul s'a tinut in dialectul rutean, si off cit s'ar
admite, cA superioritatea culture luI CIII.J1 se da-
toreste scoalelor inalte din strAinAtate, este greil
de inteles cl s'ar fi putut vre-odatA, sà se simtA
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCA PINA. IN SEC. XVI. 45
nevoia si importanta uneI culturl superioare, fie si

adus5 din afar5, in o tara cu totul lipsità chiar de
elementarele inceputuri ale uneI invätaturl i unel
civilizatii proprit, or-cit de rudimentare. Numal din
fondul une atmosfere de ideI prielnice si simpa-
tice se putea ridica, maI presus de comun, feno-
menul cultural al untif consingean, iesit din rin-
durile contimporanilor i purtat de acestia, pe umeriI
lor, pinA la inAltimea regiunilor istorice, de unde
ni se permite nou5 urmasilor, s5-1 privim, ca pe
un vid' de munte luminat de soare, pe-cind ma-
sivul sustine st5 ascuns in ceatà si in umbr5.
Cum nu credern cá piscul luminos stá singur in
aer, astfel trebuie sà ne inchipuim ca, sub lumina
clar5 a cultureI luI cIaA, stà substratul sufletesc al
treptelor culturel nationale cari sustinut
poart5, st5 intreaga invatAturá iscoala romineascä
a secolului XVI-lea.
IV.
Fgrà o temelie cultura1à comun5, mal intinsä in
tarA, cum s'ar fi prins, ca inteun vid intelectual
absolut, academia infiintatà la Cotizan de DESPOT
TODA., tot In sec. XVI-lea cpentru copiiI adunatl
din diferite pArtI ale provinciel collectis passim
ex provincia pueris tcari invAtati, se hrAniaa
se ImbrAcail pe socoteala Domnulul, 1).
Vita Iacobi Despotae, Moldavarum reguli, des-

cripta a IOHANNE SOMERO, Vitebergae.... «Scholam tum in
www.dacoromanica.ro
M1RON COSTIN spune, supärat, cA la acea Aca-

demie DESPOT TODA aduna dascäli din tara nem-
teascä si din tara leseascä, papistasT 1). Dar im-
portantul este O. acel «dascälls nu erati culesl la
intimplare, ci alesI dintre invätatT de seamä, ere'
oamenT ca PEUCER, ginerile lul MELANCTON, 2) si ca
SOMMER, biograful lui DESPOT. Si Incà i maï impor-
tant e faptul Cà aceT invätatT erati adusT nu numaT
spre a intoarce dela catolicism la protestantism
pe copiil Sasilor, ci i pentiu instruirea copillor
rominT.
Nu ne inchipuim modalitatea aceleT instructiT e-
sercitate de niste dascälT ce nu ctinosteati limba
täriT. Dar este si maT greil de ,inchipuit ca elevI
adusT inaintea lor din diferite pärti ale principa-
tululpassim ex provincia collectisd fi fost cu-
rat niste copil salbaticT, nedeprinsl cu cartea si
oppido Cottanar, quod ferme a Saxonibus et Hungaris habi-

tatur, erigere cceperat, collectis passim ex provincia pueris
quos docere, ali, vestiri, ex suo curabat aerario.» (Citat v.
A. CRECHE, fstorta coalelor, I, p. 5.)
MIRON COSTIN. Opere COMpieCre de V. A. CRECHE, tom.
II, p. 320.
2) cUnde etiam eximium illius in hac re extitit studium
ut quos doctrinae nomine commendari, cl in praetio essare
sciebat, undique ad se pertraheret: GASPARUM PEUCERlidi
Melanch tonis generum, humanissime scriptis litteris Viter-
berga evocabat, IOACHICUM, item Rheticum, in Mathemati-
cis disciplinis virum celeberrimum, viatico misso, Cracovia.
excitare conabatur (Vita lacobi Des.potae,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. YI. CI1LTFRA ROMINEASCX PINA IN SEC. XVI. 47
scoala. in principat trebue sa fi fost un fond vechiii

de cultura generala elementara romineasca, pe care
cauta sa se princla si O. se altoiasca noile Invata-
tuff importate ; fond vechiti, d'innainte mult de
infiintarea academiel, si ramas apol' mal departe,
ca substrat al desvoltaril ulterioare, dupa desfacerea
institutiet straine. Academia protestanta a murit
°data cu fondatorul eI. Existenta el' nu intereseaza
cultura noastra decit ca fenomen istoric ce ne in-
dreptateste sa banuim un mediti intelectual, care
a fäcut sa se nasca in spiritul luf DESPOT VODA.
credinta in posibilitatea el. Daca acel mediti inte-
lectual a fost in realitate simpatic .sati refra,-tar in-
fluenteI proiectate si incercate, este alta vorba.
V.
Dar, in sfirsit, off-cum s'ar privi aceasta efeme-

rida a culturel straine, ratacita in raza atmosferer
noastre intelectuale, sintem sigurl cà nu ne inseam,
cautind sa ne ridicam inductiv dela efecte la cauza,
cind interpretara existenta fenomenelor cultural&
izolate prin marea lege naturalä a con ti nuit 50.4
care explica partea prin proprietatile totuluT, i fiinta
treptelor superioare prin dezvoltarea proprietatilor
cuprinse in fazele premergatoare. Dindu-ne o veriga
dintr'un lant se poate reconstitui lantul, sag cel
putin, cu siguranta, se poate afirma exist en t a
lul. Totul se tine in legatura cauzala armonica in
www.dacoromanica.ro
48 PARTEA II. ISToRTA PEDAGOGIEI MODERN&
lumea istoricà intocmal ca si inteun organism.

MIER, dupà un dinte, a putut reconstitui hipotetic
un animal ce nu maI existà ; si paleontologia i-a
,dat dreptate, scotind in urm5 la iveall documen-
tele faptuluI indus. Cind until' istoric i se pune ina-
inte atitea scrierI rominestI din secolul XVI, fie
tipArite, precum Ca t eh ism ele dela Sibiù (1544)
-si Brasov (1559), T etr avan gh elul (Brasov 1562),
Ca zani a, P s altir e a luI Coresi (1577); fie manus-
crise, precum Apost ol ul dela Vor onet, dela In-
ceputulsec.XVI,PsaltireadelaScheea(1550),
-s. a.,cine poate sA interzicA spirituluI ski de a sta-
bili o relatie fireasc5 intre aceste verigi culturale
si lantul maI mare, din care trebuie s5 ne inchi-
puim c5 fac parte ? Omul de stiintà nu are inaintea
so, ca CUVIER, numaI un dinte; ci mal multr, si
Incà nu numai de un fel : aproape cit e necesar
sl alc5tuestI o denturg. Ce dovadg mar evident5
de existenta uneI scoli romInestI la inceputul sec.
XVI, declt multimea actelor publice si private pe
carI le Insirl orI-ce istoric a literaturel romine? 1)
Cum s'ar fi putut scrie si zapisele dintre cet5tenI,
si notitele de pe cArtI rAmase din vremuti, si ca-
tastihurile de pela mInAstirI, si sentintele judec5-
torestl, si istoria vre-unul proces oil a facerel. unui
(1) A. PHILLIPPIDE. lutroducere la Istoria lzmbei

,si literature routine, la0, 1888. Date biografice,
,p. 58, sq.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCX l'Ud IN SEC. XVI. 49
iaz de moarä, si scrisori ca cea consideratä de

autografi a luI MIHAIO VITEAZOL, Si atitea si atitea
hrisoave, cronicI, memoril, dacà Rominil n'ar fi
avut unde sä invete carte romineasa, In afarà de
scolile slavone si deosebit de tinta pregáltiril pentru
preotie ?
VI.
IstoriciI ne vorbesc apoi de scrieri vechI romt-

nesti perdute, scrieff de a cäror existentä anterioarä
potnenesc documente sigure. Intre altele d-1 LIASDEO
dovedeste cä s'a perdut o cronia, scrisä cam pela
jumAtatea sec. XV, si care povestea infimplärl de
pela 1430 1) Scriitorul aceleI cronici rominesti n'a
putut sl aparà pe cimpul culturil prin un fel de par-
tenogenesä intelectualà. Ex nihilo nihil fit. Dacäl
o fi fost mAcar de vre-o 30-40 anT, cind a inceput
sä-s1 punä pe hirtie amintirile sIntem pe urmele
ciare ale unel exploräti in intunecimile istorice, pe
temeiul cärora se poate sustine ea', la inceputul sec.
XV-lea exista In tara noasträ posibilitatea de a se In-
väta carte romineased, existati organe culturale ce
functionail pentru perpetuarea unei viet1 intelec-
tuale si pentru transmiterea mijloacelor el de ma-
nifestare, din generatie in generatie. Aceasta nu
poate fi decit sc o al a, or-cum ne-am inchipui
1) Hasdeti, Arhiva istori cd, III, 22.

4
www.dacoromanica.ro
50 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOOISI MODERNE.
finta el, azi ca institutie de stat, cu alcAtuire corn-

plicatA, altA datd ca intreprindere particularA, cerutA
de trebuintele sociale, supusA la legile liberel con-
curente, ca oti-ce ofertà de servicil scoasA la ivealA
de o cerintA puternica a vietir publice.
Ceva maI mult. Avem dreptul sA presupunem cA
astfel de organe sociale, ná'scute din trebuintele
culturale ale oamenilor, ail fost mai vechl deck
epoca, la care ne-am urcat prin inductie regre-
sivA. In pragul sec. XV nu ne aflAm incA in fata
primelor lor InceputurI rudimentare. Un hrisov po-
meneste In timpul acesta (1423) de existenta until
AMISS FILOSOFUL 1) SA nu ne asteptAm negresit la
aparitia veunui KANT sail PLATON.
MO(SE FILOSOFDL n'o fi fost de sigur nici mAcar
un TALES. N'o fi calculat si prezis me vr'un eclips
de soare, ca cel maT vechiti filosof ionian ; nicl
n'o fi cAutat asi explice genesa lumil din veun
principiii unic, fie material or spiritual. Probabil o
fi fost filoso f In Intelesul in care se iea acest
cuvint de popor, pinA In zilele noastre: de cetitor
in stele, ghicitor al soarter si vittorului.
Despre coprinsul termenuluf filo s o f am, din
amintirile mele personale, o notitl, care ne poate fo-
1) Vezi v. A. URECHIX, Istoria qcoalelor, I, 4. In

nota 7: eAcest hrisoy este mentionat in Ana fo r a ma
No. 3385 din z8z8, i'dstratd in condica Ahnistelutui Yus-
tilid din Alolaloya pe 1838. A se vedea conchca in arhiva
inMisterului Justitiel din BucurestI.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCA PINk IN SEC. XVI. 51
losi la interpretarea luI. Curind dupa ce m-am In-

tors din streinatate, fiind intr'o vacanta la tara, In
familie, asistaid la o vizita ce facea familiel mele sotia
until arendas de mosie, o cucoana care demult traia
aproape numaT la tara. Stiind, pe semne, CA am In-
vätat la I3erlin, i cà sint doctor in fil o s o fi e,
arendasita profita de prilejul vizitel ca saYmI des-
tainuiasca, fara nicl o asociatie de idei vizibilá, su-
ferintele sale fizice : durerile de cap, de piept, de
stomac, si'mI cerea sfatul biata femee : ce sa faca
ea, ca sal treacä durerile, i sa."sI recapete sanatatea.
Inteleseid ca ma iea drept medi c, din cauza ti-
tlului meù de doctor, i II deslusii ca eù n'am
Invätat medicina : sint doctor, dar in filosofi e.
Asa! exclama cucoana, i maI interesata, pH-
vinduma. cu ochil marl' ca pe o minune. Filo so fi e 1
AtI Invatat filosofia! . . Atund de sigur stitI sä ci-
tip' in stele, sa vedeti ce are sa se Intimple omului
In viitor ! .
Astfel de filoso f trebuie sa fi fost, färá in-
doiala, moisE FILOSOFUL dela inceputul secoluluI XV.
Si orYcit am pune pe seama traditieI iscusinta
cunostintele profesionale ale filosofulu, tot ne
vine gred sa credem cá unul, despre care se dusese
vestea pina In hrisoave de cetitor In stele, sa nu
fi invatat sa citeasca i buchea carp, de unde ar fi
putut scoate multe din mestesugurile filosofiel sale.
Deci autorul cronicei perdute din sec. XV nu e
un fen omen izolat. Contimporan, ba maI batrin de-
www.dacoromanica.ro
cit el, a fost fi/osoful MOISE ; Si, pe vremea filo-

sofuluT, ba Inca si mal vechiti decit el, trebuie sà
fi trait altI cfilosoft» de felul luT si sa fi circulat
cártulii sail caete netiparite, scrise si prescrise de
mina, si trecute dela unul la altul, cu InvataturI
si talmacirI despre viata si lume, despre bolT si
stele, despre moarte si viata de apoT, despre raiti
si iad, despre soarta si noroc, cartuliT manuscrise
pline cu credinte si eresurT, cu rugáciunT si vraji,
cu cIntece si desentece, cu tot ce se raporteaza
la interesele pamIntestI si cerestI ale omulul, cu tot
ce reprezinta miscarile sufletuluT In luptele sale cu
necunoscutul lumiT, in temerile sale de misterul
vietel.
VII.
Osteneala noastra de a dovedi, prin pomenirea

unuT MOISE mosoFuL, dela care n'a ramas nimic, si
prin amintirea uneI cronicl perdute, faptul pozi-
tiv si important al existenteT unor institutiT cul-
turale, care ar fi facut explicabila aparitia lor, s'ar
putea asemana cu Incercarea de a dovedi existenta
soareluT, ce nu s'ar vedea direct, prin aratarea
umbreI unuI obiect ce iarasT nu s'ar vedea. Din-
du-se Inlantuirea cauzelor si efectelor ce alcatuesc
lumea, incercarea poate s'a' pará grea, poate O.
para, la urma urmeT, chiar subtilä, dar nicl-decum
zadarnica, si inca' mal putin otioasa.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCX PINX IN SEC. XVI. 53
Sarcina demonstratiet s'ar usura mutt, cind ni

s'ar pune la Indgming. un caz ca cel Intllnit In sec.
XIV In ciaJA. Si ETROICJ.
Ne-ar trebui mal mult decit o umbrg, spre a in-
vedera prezenta soarelul; ne-ar trebui Insusl lucrul,
ce produce umbra, lucrul cu partea lut luminoasg,
care sg ne Indrepteze mintea spre razele soarelut,
izvorul luminel. Ne-ar trebui un om ilustru, care sg
fi avut o culturg superioarg, sà fi minuit limba ro-
mIneascg, s'o fi scris or vorbit cu Ingltimea de vedent
a omulut mal presus de comunul contimporanilor.
iatg cg, tocmal In pragul sec. XV, ni se arara
un astfel de om, un scriitor si orator de seamä,
o cgpetenie a bisericil orientale, un mitropolit, mat
Intl): al LitveT, apoT al Moldovel, GRIGORIE TAMBIAO7
«ce a fost (lasted intli din inceput in Moldova» cum
spune un episcop din sec. XVIII 1).
Despre GR. TAMBL se spune cà a tinut
2) ni
la mitropolia din Suceava opt disc ursurt ro-
minest I, cart ati ajuns ping la not numat traduse
In limba sirbeascg. Iatd un fapt de lnsemngtate es-
ceptionalä, plin de Invgtgminte. La Inceputul sec.
XV, un predicator, de pe amvonul bisericer noas-
tre, sine un sir de cuvintgrt poporuluT romin, si a-
Anume Episcopui PAHOME din Roman, In o nota pe

o carte sirbeasc5. din Min. Neamtuluï, vezi EPISCOPUL DIEL-
CHISEDEC Vieata serz erile liii Gri gorie ramblac,,
BucureW, Tipografia Academiei Romine, 1884, pag. 6.
Nascut la Tirnova, mort la Midastirea Neamtului, 1450,
www.dacoromanica.ro
M PARTEA II. ISTORIN PEDAGOGIEI MODERNE.
cele cuvintärT se transmit post eri tätiT in o limbA sträita.

Desigur cA, mal nainte de a se fi tradus si scris In
limba sirbeascä, ail trebuit sä fi fost puse pe hirtie
in limba in care s'ail pronuntat.
Pentru noT, acest fenomen e maI interesant si
instructiv decit tot ce se maT raporteazA despre ac-
tivitatea luT TAMBLAC.
NicI cele-lalte nota discursurl, rämase dela el, si
carT ail fost zise pe clnd era mitropolit al LitveT ;
nicT incA alte ease discursurT, gäsite in manuscript
la Minästirea NeamtuluT ; nicT povestirile luT despre
Sfinta Paraschiva si despre tarul sirbesc Stefan Du-
san; nicI panegiricul S-tuluT Eftimie sail stihul la
adormirea MaiciT DomnuluT nicl toate la un loc,
pästrate toate in slavoneste, nu pretuiesc cit faptul
cà cele opt discursurl tinute la Mitropolia
din Suceava, ail fost tinute In limbaro-
mlneasc 4 si apoT scrise In cea sirbeascA.
Spiritul superior al lul TAmstAc, invederat din
multimea scrisorilor rämase dela el, a trebuit si
dea limbeT rominesti, in cuvinarile sale religioase,
acea formI maiestoasä si acel aer de solemnitate,
care se armonizeazI cu locasul sfint de unde vor-
Ma InvAtatul mitropolit, in fata DomnuluT täril, in
fata credinciosilor boerI si a poporuluT ascultätor
si evlavios.
VIII.
Cine stie cite cuvintärT, afar-A de cele opt, n'o fi
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMTNEASCA PiNX IN SEC. XVI. 55
rostit un prelat asa de neobosit, In timpul celor

d o u5.-zecT de aril', cit a trgit ca Mitropolit in Mol-
dova (dela 1431 pin4 pela 1450-51) ? Nu este de
admis ca un geniii asa de neastImpArat, pe care 11
gAsestI cind in Serbia, cind In Moldova, cind in
Litva, tot-d'auna In activitate, tot-d'auna in afacerl
spirituale inalte, aci mitropolit in Litva (1415-19),
aci la curtea luT Despot Stefan (1420-31), pina
se stabileste mitropolit al MoldoveT, la 1431, dupA
ce maT fusese si lucrase In tarà pela 1401, nu se
poate ca un astfel de om, deprins cu minuirea
condeiuluT, cum se vede din atitea scrierT in limba
slavA, deprina cu minuirea cuvintuluT, cum se vede
din atitea discursurT, sA se fi oprit numaT la opt
discursurl in limba romineaseä. Cite alte cuvintAiI
ocazionale, la särbMorT mail, la imprejurni solemne,
nu s'or fi ascultat din gura marelui preot al orto-
doxiel noastre 1 Si s'ail perdut toate ca si cele opt.
Ch" multe din ele n'ail fost numai z is e, ci si
s c r is e, nu maT incape niel-o indoia16. C5, pe lingä
discursurl, mitropolitul o fi mal scris si alte lucrurT
In romineste, iargsT este aproape de mintea omulul.
In relatiile luT multiple cu contimporaniY, cu dom-
nul, cu boeriT, cu subalterniT, ca sef al religiel si
ca egumen al MinAstirii Neamtulul; In afacerile si
daraverile zilnice de ordin dumnezeesc, ca pAstor
al sufletelor, de ordin pämintesc, ca administrator
al bisericeI si cIrmuitor al lumei preolestI si cglu-
gàrestl, TADIBLAC de sigur a comunicat in limba
www.dacoromanica.ro
vie, a tarif, a scris ravase, poruncI, indemnurT, ru-

gamintr. Unde or fi? Cine stie prin ce colt Intu-
nccos al veuneI chiliI 1 Ce folos imens ar aduce
stiinteI macar unul din acele bilete ale mitropoli-
tuluI, ba fie si al v'unuia din numerosii liff cores-
pondenti mai jos pusi in ierarhia bisericeascà si
sociala 1
acI este evident, de asemenea, ca TAbIBLAC n'a

fost in timpul hil singurul om care sa fi stiut sO
scrie. Ca si dinsul, multi' contimporanI erail in stare
sä-slo insemne, Cu litere slavone, ideile, dorintele,
in limba lor materna. Nu e vorba numai de ne-
cunoscutul autor al croniceI perdute, off de un MOIRE
FILOSOFOL. Prezenta acestor ()amen.", de ()data, in
aceiasI epoca, denota o stare generala de cultura,
care i-a facut posibill in tara. Mijloacele de a in
vata notarea vorbelor rominestI cu semne chirilice
se vede ca nu se gäsiati tocmaI prea de tot ane-
voie. Si ast fel aparitia until TAMBLAC ne face
sa departam Incà mult in trecut incepu-
turile rudimentare ale instructiel pe
terenul cartiI rominestI.
IX.
Daca TAMBLAC e amintit ca <clascal intii d'n-

ceput in Moldova', aceasta o fi insemnind ma de
graba ca el a lost in fruntea veinier miscarI cultu-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCA. Phil IN SEC. XVI. 57
rale, care s'ar putea socoti ca o erg noug in dez-

voltarea noastrg intelectualg? Nu se zice, cite odatg,
cg LAZAR a fost primul dascAl al neamuluI
nostru ?
In ce Inteles maT precis s'ar atribui oare lul
TAMBLAC epitetul dat de episcopul Romanului
Se sp'une, dei fàrä dovezT hotgritoare, cg pe
timpul luí ALEXANDRU CEL BUN (1401-1433) ar fi
existat In Suceava o scoald lnaltg, un fel de Aca-
demie de legT, push' sub directia luí TAMBLAC 1).
SI admitem cg scoala din Suceava n'o fi fost
tocmaT asa inaltg ; 2) un lucru numaT sg se conceadg
ca adicä tot a fost un fel de scoalg domne a-
sc g, o institutie apgrutg din initiativa i autoritatea
cirmuitoare, si 'e destul, ca sà intelegem faza noug,
era noug ce se deschidea dezvoltgrif noastre, si
impresia durabill ce s'a produS si s'a pgstrat in
spirite, ping la Episcopul Pahomie, care numeste
EPISC. MELCIIISEDEC, op. cit. p 6-7. Calitatea de dual

In Moldova a lui Grigorie Tamblae pe timpul lui Alexan-
dru cel Bun ne pune in pozitiune sä stabilim un adev5r
istoric, cä Alexandru cel Bun, In cei d'intir anl ai domnieI
sale, a Infiintat In Suceava s coal A. Alexandru cel Bun,
care a organizat tara dupa modelul prilor civilizate de atuncl,
care a organizat biserica prin Infiintarea a trei Mitropolii
care a organizat diregatoriile tárii, nu putea sä nu infiiinteze
si scoa15, spre formarea oamenilor carturafi, pentru tre-
buintele bisericii si ale scoalel si ale Statului, cad nu se
pot satisface Ma carte..
V. A. urmena lstoria ,scoatelor, I, p. 3.
www.dacoromanica.ro
BEi PARTEA 'T. ISTORTA PEDAGOGIEI MODERNF
in sec. XVIII pe TAMBLAC dascálul intiiti d'inceput

in Moldova. El ar fi fost, in fel,.-,1 sáti, pri mul
das cá I. Nu ca ceT-laltI si ca ce l multI, carY, pe
lingä altá Indeletnicire mal capitalá, pelingá aceea
de cintáret la bisericá, isl maT ocupá vremea si cu
«dáscália», cu Invátarea copiilor, sà citeascá si s'a
scrie; ci ca om, care si-a luat sarcina de inv'ätátor
ca o Indeletnicire apostolic5, In acord cu malta
slujbá religioasá a pástorieT sufletelor.
Dar nu e nevoie, la urma urmeT, pentru explicarea

titluluT istoric de qclascálul IntIiii» al MoldoveT, nici s'a'
facem din TAMBLAC primul profesor ca f un c ti o nar
de st a t in o scoall publicà intemeiatá de autoritatea
cirmuitoare pe acele timpurT. Nu e nevoe s'A ni-1
scoatem din norma comunA a rinduelel obisnuite
In materie de scoalá. Nu e nevoie sá ne Inchipuim
InvátInd In altfel de scoli, declt cele In deobste
admise ca organe culturale, räscute in legáturá, In
dependentá si functie a bisericit E destul de escep-
tional si impresionant sà-1 vedem pe e!, Invátatul, pe
el scriitorul, pe el oratorul, pe el care a urcat trep-
tele cele maT lnalte ale ierarhier eclesiastice, Inde-
plinind o sazcinà ce eram deprinsl s'o vedem Indepli-
nitá de un simplu cIntáret de bisericA. Privindul, din
perspectiva istoric5 a prezentuluT, pe d'asupra veacu-
rilor, I.1 vedem, In ináltimea luf, numar pe el singur
in picioare, pe el inaltul prelat, plecat asupra cape-
telor atitor tinerT, conductndu-le mina la scris, in-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCI PINA rrt SEC. XVI. 59
dreptIndu-T In cithea i tAlmácirea cArtil. StrAluci-

toarea mitrá mitropolitaná pe luminosul lul cap de
om superior !si trimite, peste Intunerecul timpurilor,
razele pin6 la nol, i pune In umbrá existenta, de
altfel necunoscutá, a numerosilor «dascálh, carI,
In tinda bisericif, sávirsesc, in cerc mai ingust, aceeasI
slujbA cultural, pe care o indeplinise si marea lor
cApetenie.
Si ni se pare astfel i nos, pe drept, cdascAlulp
Intil din Inceput al Moldover. i ii zicem i noI
«Intiiul,, dar mal ales in intelesul de cm a r el e» das-
cAl. Prioritatea In timp i am atribui-o numaI pe baza
une iluziI de perspectivá istoria. Ochir ni se
izbesc de el 1n91, cind privim trecutul.
X.
Dar dincolo de TAMBLAC mal departe In trecut,

ce a fost ? De sigur impinzirea aceluiasl substrat
de organizatie culturalA, in care si d'asupra cáreia
aú trAit oamen7 ca dinsul. Mai putin estinsá, si, cu
deosebire, mai putin intens5, cu alcAtuire
ce mal rudimentard Cu clt ne urcám mai sus cAtre
inceputurI ; dar, in definitiv, In felul ei aceeasI.
In cuvIntarea sa rostitá in Mitropolia din IasT,
Cu ocazia serbAril- scolare din anul 1885, cind s'a
implinit o jumAtate de veac dela infiintarea Invà-
tAmintulur superior in Moldova, Episcopul AIEL-
CIIISEDEC, descriind imprejurárile scolare din tim-
purile vech, ne face un tabloil care oglindeste in
www.dacoromanica.ro
liniamentele luI generale, mijloacele cultureI noastre

si din 'nainte de TAMBLAC.
«Din cea mal profunda' vechime, zice el, biserica
rominA a mers brat la brat cu scoala romin5. E-
piscopiile, mingstirile si chiar bisericile de enorie
din orase si sate, erati tot odatà i coale. Peste
tot locul era si unul sag dascAll, cad Inva-
tail pe cd tinerl carte, a ceti, a scrie, a cinta. Urme
de ale acestor dascAlI i coale bisericesd, gAsim
pina astAd prin bibliotecile minästirestI, pe unde
s'ail conservat Incä resturl din vechea culturà. Prin
documentele mingstirestl se intimpira nu odatà
numirT de cAlugni cu epitetul de edascAl» sati cri-
tor», sail «dascal slovenesc», saü edasal domnesc,.
Scoale de acestea infiintati si muld dintre boerl pe
mosiile lor, pentru ca sl poatà InvAta copiil carte
poatà ajunge preod, dascAll i logofed. Chiar
preotiI de pela satele unde nu erail scoale, unitl
cu s'AtenI fruntasI, Improvizati scoale mid pentru
copiiI lor, spre a inväta ceva carte in timpul iernil.
CintAretiT dela biserici, sati vre-un cAIug5r pribeag,
care nu iubia s'd seaza la minAstire sub disciplinA,
fäceail provizorii1 pe dasaul skesc, pentru min-
care si o foarte modestä" platà. Asemenea urmail
si cintAretil de pela bisericile de prin orase ; sail
tod erail tot odatà i inv5tAtori de copil, din cea
mal profundà vechime i pinA In zilele noastre. De
aceea epitetul de cintdrel de bisericA a devenit cu
timpul sinonim cu acela de dascitl, inclt pinà as-
fázI cetetil si cinfo'retiI dela bisericl se numesc
In limbagiul popular dascAlir bisericel, 1).
1)3erbarea colard dela Jafi. Acte i do-

cumente publicate de D. A. IENOPOL i C. ERDICEANU
1885.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCI PINA IN SEC. XVI. 61
Asa a fost, zice EPISCOPUL MELCHISEUEC, «din

cea mal profundä vechime si pina in zi-
lele n o as tr e». Si credem ca are dreptate. In o
societate cu regim cultural stationar, cum a fost
a noastra piná la prima renastere dela inceputul
veaculur 19-lea si mal ales pina la deplina trezire
luminoasa prin Unire si Statul constitutional, poll
studia si descrie, cu putine schimbärI, structura so-
ciala veche In traditiile, obiceiurile, alcatuirile, cre-
dintele prezente. Trel-patru sute de anI nu Insem-
neaza mal nimic, din punctul acesta de vedere,
pentru viata unuI popor. In treI-patru
,
veacuri abia
ail rägaz sa se inchege in deprinderI sociale unele
incepututi de manifestare, croite pe dea'ntregul din
trebuintele organice ale vremiI, sail luate prin imi-
tatie dela alte societaAl cu alc'atuire similara.
Cum s'a invatat carte pina mal daunail, dupa
spusa bätrinilor, asa s'a Invatat pina in cea maI
profunda vechime. «Eil insu-mi, povesteste Episco-
pul MELCHISEDEC, am Invatat cea Intil carte, adica
cetire, in anul 1827, la un dascal dela biserica TreI-
Ierarhi din Piatra, apoI In satul met' natal, la doI
dascall Improvizatr, in timpul iernel, Intr'un an la
un calugar, In altul la un dascal mirean, adus din-
tr'un sat vecin.»
Si o venerabila doamna iml povestia :
«Am invatat carte in PitestI la dascalul Marcu,
apol la dascalul Apostol, in niste sandramale din
curtea bisericel. Cind sufla vintul mai tare, le lua
www.dacoromanica.ro
acoperisul de scindurI si dasaul ne punea s'a' ne

rugäm lul D-zeu in genuchl, ca sA nu se därime de
tot sandramaua peste nor. Prätiam fie-care copil dol
sfariff pentru invätätuff si patru sfantI pentru in-
cAlzit, in vreme de iarnä. Alte scoll nu erati pe
atuncI in oras.»
XI.
Cu variante individuale, dupà localitate si epoc5,

lata tipul de alckuire al invätämIntuluT dela Epis-
copul MELHISEDEC, Scolar la Trel-IerarhI din Piatra,
pinä In susul vremurilor la TAMBLAC Mitropolitul,
dascäl la scoala din Suceava, In sec. XV. Si, pri-
vind realitatea de ierI, putem s4 zicem cu EMINESCII,
nu adresindu-ne fantazieI, ci judecätil stiintifice :
«Unde a'i vdzut vre-o data aste reíd necunoscute ?
«Cind se petrecurd acestea? La o mie pati u sute ?1)
Da, desigur, la o mie patru sute, ca si la o

mie opt s ut e. Si inc4, si mal sigur, la o mie
patru sute ca si la o mie tr eI s ut e. In tot seco-
lul XIV, dupá intemeiarea principatelor ron-une, ba
inca In tot timpul de fierbere, de frimintare si de
inchegare al societAiI rominestI In state micl, dupà-
cum ne raporteazi istoricil in state ca al Moldo-
ve de sus, la jumAtatea sec. XVII, si poate si mal
9 ,S'atira IV.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCI PINA. IN SEC. XVI. 6a
vechiù al BirladuluI ; In state ca al FAgArasuluI si

al MaramuresuluI, la Inceputul sec. XII; al OltenieT,
si Munteniel la jumAtatea sec. XIII inteligenta ro-
mineaseá a trebuit sä' poatd comunica dela unul
la altul, din depàrtArT, prin semne scrise, prin «carte»
Invätatà In chipul cel mal' primitiv ce voitl: pe ca-
lea imitatie, In mod mecanic, dela un cinfäret oare-
care pentru citI-va gologara, dela vr'un cAlug5r sati
diac, dela or-cine si or-cum ; dar invàtatà cu seta
si de nevoie; nu de nevoia venità ca impunere din
afarà, ci din sentimentul val al trebuintel, din im-
perioasa cerint6 a instinctuld de conservare trezitä
In fata unuI mijloc care corespunde scopurilor sale
adinc simtite.
Nu e numal o simplà Inchipuire capritioas de-
poet, ci o curata intuitie a trecutulg tabloul zu-
grAvit de EMINESCU in mijlocul satireI III, cind, dup'd
zgomotul foros al luptel dela Rovine, ne aratà,
in linistea amurgultif, pe unul din fecioril MARE
LUZ BURCEA
pe genuncht scriind o carte,

S'o trinzeatd di agei sale dela Argef mai' departe::
«De din vale de Rovine
q Grdinz, doamnd, cdtre tine,
g Nu din gura, ci din carte,
«Cd me esa' asa departe.»
www.dacoromanica.ro
34 PARTEA II. ISTORTA PEDAGOGIEI MODERNE
XII.
Cind, pela sfirsitul veaculul IX, METODIC Si CHI-

Rib aù inventat scrierea numied, dupà cel din
urmA, chirilica, limba romineasea se formase
deja. Graiul care, in sec. VI räsuna : torna, torna,
fratre, ajunsese deja pe calea dezvoltAril sale la o
diferentiare individualà, din fondul general romanic.
Prin secolul VIIV1II, se poate aseza probabil
epoca de cristalizare a Umbel v echI romlnestl,
Cu forme deosebite, particulare, ca un product n oti
al evolutieI psiho-filologice, iesit din elementele
limbeI latinestI vulgare. Graiul not' s'auzia la fel In
väile i plaiurile Carpatilor si ale Balcanilor. Su-
fletul vechiù rominese se intindea peste intreaga
Dacie i intreaga Peninsula Balcanicg. Chiar azi
cele trel dialecte ale limbeI noastre, dialectul dac o-
re m in, dialectul macedonean sati ar omI n i cel
str o -r o min, nu aratà oare, prin mica lor deo-
sebire, primitiva omogeneitate a limbeI intreguluI
popor rominese, inainte de a se fi despicat prin
izbirea cu popoarele slave ? Tare prin unitate si in-
tindere, cum era s5 nu suporte graiul vechiù ro-
minesc atitea veacurI contactul cu mediul cople-
sitor al Slavilor, In schimb de influente reciproce cu
fArà piarz6 individualitatea proprie ?
Cind a invAtat sà1 scrie ca litere chirilice limba
slavon'd, In acte oficiale, Rominul a scris'e cum a
putut, ca strAin, care IsI are caracterul etnic, psihic,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMINEASCI. PINA IN SEC. XVI. 65
si istoric format. A scris-o adesea schimonosind-o,

Intorcind ordinea cuvintelor dupa graiul limbei sale.
introducind vorbe rominesq pe ici pe colo, ro-
manizind cite °data pe cele slavone.
Si mal firesc i s'a parut si mal Indamlnatec sa
scrie insá pe dea'ntregul chiar vorbele limbeT sale
propril, in sirul si rostul lor hotarit. Aláturea si
paralel cu scrierea limbel slavone, dela inceput,
de-clnd an adoptat alfabetul chirilic, Rominil an
scris de sigur si in limba lor materna. Cine invata
una, invata si pe cealalta. Cine stia sá scrie, le
scriia pe amindouá. Poate unit mal degraba' o ne-
glijan intlit, san chiar nu invètan din capul loculul
scrierea limbeT stráine oficiale, si pastrati si cul-
tivan deprinderea de a'si nota si impártasi In scris
gindul si dorul inimeT, in limba sa parinteasca, in
corespondenta cu semenil ce statean mal aproape
de simtirea si de intelegerea simtirer lor.
Indeletnicirea scrieriI, nu era deloc ceva non In

Iinuturile daco-duna'rene, ci un obiceiii social ve-
cha Cine ar putea sustine ca traditia scrierii a
disparut vre-odata la populatia daco-balcanicá ? Si
cind adica sà fi disparut? Inainte de trecerea eT In
faza etnica romineasca, pe-cInd traia inca tot ca
popor roman, vorbind bimba latina vulgara ? Dar pe
atuncT acea populatie nu era doar vre-o horda sài-
bateca si barbará ci era parte din poporul stápinitor
al lumiT, reprezentant a uneI civilizati/ inaintate si
5
www.dacoromanica.ro
66 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERN&
pe atuncT ea IsT nota de sigur gindirea cu semnele

invatate de acasa, din civilizatia romana, cu litere
latine,sti. Sa se fi lepadat, asa deodatá, de un obi-
ceitl secular, dupa ce a evoluat si s'a metamorfozat,
intrind In faza etnica romIneasca? Si sa fi perdut
Cu totul deprinderea scrieril pina Ja venirea Sla-
vilor si pina la introducerea alfabetuluI chirilic ? Ar
fi o bizara ideie despre dezvoltarea fireasca a po-
poarelor Numar in feerif si operete se fac astfel
de schimbarT la vedere : aci vezT pe doctor MAGNUS,
cu venerabila-i barba alb'ä si cu chica-T colilie de
savant aruncata pe spate ca o Itna de oae; aci, inteo
clipä de metamorfozà magica, vezT in locul lul pe
MEPHISTO, Cu coarne de drac, rizind sarcastic si dis-
parInd In hohote diabolice prin o trampa din fun-
dul sceneT.
Mara de teatrul fantastic, schimbarile se fac ir
natura cu Incetul, farò.' sariturl.
Rominii, maT mult decit probabil, n'ati Invatat
sä scrie pen tru prima o ara dela Bulgati. De-
la Bulgarl am invatat numal doar un anumit fe I
de scrie r e. Inainte de navalirea si stabilirea Bul-
garilor, dupá retragerea legiunilor In tot timpul vi-
foroaselor perindarT de popoare barbare, Rominui
a stiut, din mosT sttamosT, un mod vechiù, tradi-
tional, de a-sl insemna, pentru vederea si intele-
gerea altora, pasul tulburatului ail piept eroic.
Cum se transmitea, in acele vremurT, din generatie
In generatie, stiinta practica a scrieriI $i cetiril?
www.dacoromanica.ro
PRELEG. VI. CULTURA ROMiNEASCA Plisa, IN SEC. XVI. 67
DacA s'ar putea documenta fa'spunsul la aceastà in-

trebare, am avea stabilità prima form4 de alcatuire
din care s'el intrupat Incet-incet, i aù crescut In
mod organic, ca din materia protoplasmich a cul-
turii, inceputurile de inchegare ale Intiielor institutiT
de InvAtAmInt.
XIII.
Intiile institutir de invAtAmint s'aí ivit, f5r5 In-

doia15, de-cInd s'a simtit nevoia de a se invAta
scrierea i cetirea limbel slavone, pentru ce I desti-
nati carieril preotestT si slujbelor publice. i s'el
ivit, ca in toatà Europa occidentalà, pelIngà bise-
riel. Dar sustinem, i repetAm cA, cu scrierea limbel
slavone, s'a introdus alfabetul chirilic i pentru scrie-
rea limbeT rominestl. DacA p5strat mal bine
actele slavonestI, cauza e c5, acestea fiind de re-
gulà publice i oficiale, i privind maT ales interese
generale si de ordine de stat, s'a pus mal mare
interes pentru pAstrarea lor. Pe-eind hîrtiile, rAva-
sele dintre particulari, biletele i notitele romInestI,
referitoare la afacerT zilnice, individuale, cine se
gIndia s'A le eternizeze prin IngrijirT deosebite, prin
multiplicare de exemplare, prin copiI Inchise In
dulapurile arhivelor ? Abia dac5 s'o fi fa'cut aceasta
chiar pentru hrisoave. Nimeni nu se gindia atund
la studiile noastre de azi, ca s5 ne base documente
istori ce ?
www.dacoromanica.ro
Dar cA RomIniI ail comunicat In scris intre

eI, In limba lor, imediat dupg-ce ail adoptat alfa-
betul chirilic, ca si inainte, nu ne permite logica
lucrurilor sA ne indoim chiar dacA nu s'ar gAsi
nicI o dovadA de fapt pentru intArirea afirmArii.
La ce ar mai servi ratiunea omeneascA, dacá nu
ne-am putea ridica prin ea la concluzil ce trec peste
suma matematicA a adevArurilor trase din experienta
cazurilor concrete, si dacA n'am suplini prin ea, la
nevoie, lipsa faptelor particulare in sustinerea uner
teora generale, care se sprijineste, de altfel, pe ana-
logiI mal intinse In natura lucrurilor ?
SA fi InvAtat RominiI s5 scrie o limbA strAinA, pe

care o intelegeail numai citI-va si de care nu se ser-
viati, ca de o limbl vie, decit in acte oficiale, si
sl nu fi InvAtat sA scrie limba vecinic vie, in care
palpita suferinta si fericirea, grija si speranta, ne-
voia si biruinta lor de toate zilele ? In casA, in fa-
milie, !titre neamurI, intre prietenT, In afacerl, la
petrecerl, vorbiail bimba lor RominiI; nu maI incape
discutie; si dacA simtiaii nevoie sA-si noteze in semne
serse niste ideI, amintirI, planurI, hotAriti, dorinte,
acestea nu'sI gAsiail oare expresia fireasa in cu-
vintele graiulul lor pArintesc?
Ce era comun intre sufletul lor si pacostea a-
celei borboroself slavone, la care ?I osindise soarta
s'o asculte in slujba bisericeascA ? Ce se petrecea
www.dacoromanica.ro
PEELEG. NI. CULTURA ROMINEASCA. PINA IN SEC. XVI. 69
In capul lor la auzul acelui vIjiit ne'nteles mai

ne'nteles decit vijiitul moriT la iaz ?
Ce se petrecea In capul lor ? Ne putem face ideie,

macar In parte, dupa cite stiam despre asta, din
epoce relativ maT apropiate de nol. In virtejul ame-
titor al haosulul de borboroself nepricepute, Rominul
cauta sa prinza si sa combine sunete cunoscute,
dupa asemanarea lor intimplatoare Cu sunetele lim-
beT luT, si din ele urzia in mod fantastic povestl
ciudate, fara nid-o legatura, fireste, Cu Intelesul cu-
vintelor slavone. Si povestea, scoasa din apropierea
bizara a sunetelor, n'avea niel un sir, sail avea unul
glumet. De cilldà si dintr'un fel de pornire vindi-
cativa pentru chinul sufletesc al nepriceperiT, iden--
tificai1 vorbele slavone cu unele cuvinte, carT, in ro--
mineste, aveat un sens caraghios, une-orT trivial.
CInd ascultai1 ziclndu-se in-loc de Tatäl nostru,
pe Intelesul tutulor, o bazaconie care Incepea cu :
Otce nasu..., RominiT se priviail glumet, IsT dedeati
Cu cotui, soptindu-si :
N'auzT, triare, ce zice popa? O ce nasca tasca,
da bund-1 budasca. 1)
Ba nu, frate, raspundea un altul maT sugubet.
Ci-ca: O ce Izase ije ese si ne b. .. Da ftrinde /arca,
dci 1 bu/jarca si chliban.
1) EPISCOPUL MELCHISEDEC, Viata ;si scrierile luz

Grigorie Ta 71t b I a c, Bucurqtr, 1844. (Estras din Ana-
lele AcademieT Romine), pag. 76 sq,
www.dacoromanica.ro
70 PARTEL II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
CInd dascälil slavonI cIntati cheruvicul : Yje, ije...,

ar nostri se intrebail :
Ce zice, vere ?
Si räspundeati tot el repetInd, in sir fáll sir,
vorbele asemuite cu sunete parte cunoscute din
limba lor, parte pocite si stranit
Ci-c5.: Jje, ije, rnije, mije, panimatca. Colo-
beica, culitele dommdul, sabia curcanu lid, limbiricl,
custuricf, cioc, boc, trecf la loc I
Si asa de mult s'a glum;t si s'a ris pe seama as-
tor näscociff hazlil, asa de mult s'ati tot spus, si
iar s'ail spus, la fel de fel de ocaziI, In casa, pe
ulità, la zile vesele si la zile marl, la chefurl si,
pentru descretirea fruntilor, In zile de lucru, la se-
zAtorT si clacg, ba, ca intermezzo, chiar la vizite si
In sfaturI serioase boeresti, incit ele ail trecut si la
copiT, si s'ají perpetuat, pinä In zilele noastre, ca
formule cabalistice In jocurile lor «de-a mija» sail
4 mijoarca».
Iatä efectul produs asupra spiritelor de blasgove-
niile si parascoveniile graiului sträin slavon. Si cInd ?
Dupä multà vreme de apropiere, de contact, de
intiurire, cInd pätrunseserl In limba noastrà si se
ImpamInteniserà atItea vorbe slavone, cind si Ro-
mlniI Incepuserd sä zicä blagove,stenie si bodaproste,
pricind si nevoie, grifa si mIdejde, groazd si ispitd,
ncirav si primeja'ie sail slavd si chiste, etc. ; cind
oare-care asemAnare exterioarä, Inteun grad cit de
mic, tot se mal Intrevedea, ca prin sità, intre unele
www.dacoromanica.ro
PRET.EG. II. CULTURA ROM1NEASCX PINX IN SEC. XVI. 71
cuvinte ale celor douà limbI, romlne si slavone

Ce trebuie s'a' fi fost In perioada contactului lilcà
recent, cind limba primitivà romineasc5, neprihAnità
de influenta strAin5, asa purà cum iesise de curind
din flacAra geniulul matern, din substanta limbei
'atine, din torna, torn-z, fratre, mal purà chiar de
cit frumosul imn a/ latinitálii de VAS1LE ALECSANDRJ7
s'a apropiat, s'a atins, s'a frecat, pentru prima oarä,
In alba el hainl virginal, de tina cleioas6 a duhuluI
strAin, prin secolul VIIVIII-lea? Ce stare sufle-
teascà de ciudá si desgust, de umilintà si revolt5,
de ainraciune si dispret, de rusine si rAzbunare,
a trebuit s5. clocoteascA In sufletul vechiti romInesc
si sà caute s5. rAsufle In glume satirice arzAtoare,
asa cum stia geniul latin sA scapere, de cite orl 11
jena o situatie in lume ! Cine stie ce s5gell de spirit
s'or fi intors ca r5spuns In contra lui Otee nap...
saii lul Yje, ije... al slujbeï slavonestl din bisericA!
Nu doarà ch" Rominul 41 ridea de religia cres-

tinA. O, nu, de loc. Cum era sA rizA tocmal el de
o religie pe care o imbrAtisase cu mult inaintea Sla-
vilor? Dar 1.1 plAcea sA se inchine lur D-zeil In legea
si bimba lui", cum apucase din pArintl. Si, pe cind
preotul IsT mormAia blagosloveniile In cuvinte de
pe alt4 lume, el isl zicea rug5ciunile luI crestinesti
,
din strAbuni :
«Cruce 'n casA, cruce 'n mas5, cruce 'n tus pa-
tru unghiurl de cas5...
www.dacoromanica.ro
72 PARTS& II. ISTORIA PRDAGOGIRI MODERN&
«Inger, ingerasul meil, roaga-te luT D-zeil, pentru

sufletelul meti, 1).
ginger, ingerasul meil, crucita luT D-zeil, apara
sufletul meil, zi si noapte pin'la moarte» 2).
Si sà fi invatat Rominul maT degraba si exclusiv
sa scrie vorbele pocite, caraghioase, ale limbeT de
care isf batea joc, si sa nu fi incercat sa-s1 noteze,
ca aceleasT semne cuvintele in carT räsuna taina
vibratoare si adinca a sufletuluT sal? Inadmisibil.
Dar ne-am urcat, din treapta in treapta, plecind

dela sec. XVI-lea in susul vremiT, pina la izvorul
inalt al istorieT, ping la piscul ascuns In cerurile si
noriT trecutula
Daca ne-ar intreba cineva : Ce urma de cultura
mal cauti in intunecimile departate ale Evulul Me-
diù, pe-cind nu erail scot! si profesorT, bibliotecT
si academil ? Ce cautT O. maT descoperT in negurile
recT ale pustiulul cultural, d'inainte de desallicatoare,
d'inainte chiar de convietuirea noastra cu Sava?
Opreste-te. Mg departe nu ye' gasi decit inghet
si desert, in care se svircoleste urgia framintarilor
fioroase, cu zinganirI de arme, cu tipetele invinsilor,
cu urletele invingatorilor, cu scrisnirT de ura, cu
vaete si blesteme. Opreste-te.
Aceasta o stiù' din copilArie.

MECHISEDEC, op. cit , p. 78.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. TI. CULTURA. ROMINEASCI PINI IN SEC. XVI. 73
GotI in sec. JIIIV, in toata Basarabia, Mol-

dova si Muntenia pina la Arges ; Hun I in sec.
IVV, In toata Dacia ; S1 a v I, Bu lg arI, din sec.
VIVII inainte, iata ce te va intimpina ca noutatl
istorice. Evenimente furtunoase, de caracter bar-
bar, nimic cultural.
Despre firea si finta noastra intima? Nimic si
iar r.imic : decit doar ca acea fiinta abia se pla-
madia pe atuncI, ca unitate etnia aparte. La su-
flarea vijelioasa a soarter, in focul renascator al res-
tristeI, se Muda si se otelia un popor noti. Atit si
nimic mal mult.
NumaI atita ? El bine, a tit e i mm en s. lata toc-
maI ce ne atrage catre intunecimile acelel epoce:
puterea misteruluI, al misteruluI creatie noastre. In
acea epoca s'a elaborat faptura noastra nationala.
Vrem sa asistám, cu ()chil mintil, la nasterea noas-
irá ca popor. Vrem sa surprindem, in tainicul gil
laborator, geniul nelinistit al natureI creatoare.
Aparitia unel forme noul de viata e un fapt ce
intereseaza istoria lumil. Trebuintele tainice ale ar-
monieI universale ati cerut, pentru complectarea el,
nota particulara a vietil poporuluI nostru Din po-
sibilitatile de a fi ale natureT, am aparut la lumina
fiinteT. O simtire nouà si un graití noti pentru oglin-
direa el, s'ají desfacut din multilaterala desfasurare
a organizatieI sociale omenestI. Spiritul lumiI si-a
adaugat o fateta noua la prizma, prin care se ras-
www.dacoromanica.ro
74 PARTEA If. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNS.
fringe si p5trunde In constiinta omeneascA marele

necunoscut al naturei eterne.
Aceste momente de creatie sint unice in viata
cosmicA : grit odat5 pentru tot-deauna. Si nu se
pot inlocui prin nimic. Cele mal ?flake interese de
viatà ale omenirii cer p5strarea si intArirea insusi-
rilor etnice particulare. Suprimarea lor e o crimA
de les-omenire ; ap5rarea lor, o datorie, impusA de
suprema voint'd a nature omenesti, impusl tutulor
popoarelor pentru fie-care din ele, impusA in pri-
mul rind fie-c5rui popor pentru el insu'si. CAcI in
el in su'sI, in individualizare, se realizeazA multi-
plicarea puterilor sufletestI ale totului omenesc,
creat prin sinteza pornirilor de infrAtire universalà.
Armonia totului omenesc e cu atit mal idea15, cu
cit unitatea rezula din armonizarea uneI mai In-
tinse individualizArT etnice. I n t egr ar ea si di fe-
r ent i ar ea sint si aci indoita pirghie a dezvol-
tArit Dreptul la viatà al popoarelor, fArl deosebire
dacA sint mari sail mid, este de o potrivA inte-
meiat pe aspiratiile superioare ale omenbil la viatà
tot ma largl si mal inaltà.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea VII.
RENA EREA 'TN ITALIA.
Starea cultureI generale din Europa, la sfirsitul EvuluI

privitä dup'd studiul staril noastre cultural; ne pare
o impresie subiectivä, o «imagine postumä» proectata in
lumea obiectivA. Tabloul Europel civilizate facut de TAME.
Singurä. Italia face exceptie In privinta culturel.
Manifestarea vietiI tot aproape barbarä. Starea de anarhie.
Idealul omulul bine crescut. Contele de CASTIGLIONE.
Acelas ideal la poporul romIn, in baladele luí popu-
lare. COBEA.
Din coprinsul i vechimea cintecelor barinestI con-
cluzii privitoare la vechimea culturel populare si la asemä-
narea el cu starea sufleteascä. a mediuldi european, in ge-
nere. Cultura nescrisà si cultura arturarilor, la noI i aiurea.
Unitatea sufleteasa a popoarelor nou'l occidentale despar-
tità in doä prin spiritul antichit'ateI renäscute. Singurd Italia
fäcind si ad i intrucit-va esceptie.
Cauzele caff aú indreptat spiritele cdtre altä directie
culturala', la sfirsitul Evultif media. a) Cauza negativ a':
felul cultureI oficiale Un exemplu : filosofia, tomist
b) Cauza pozitiv 51: cresterea experientelor omenestI, ne-
incäpa'toare In vechile formule.
Contrastul izbitor intre viata realà a timpului i mo-
rala oficiald.
Itali a, tara unde elaborarea conceptiilor nouI de
viatà si lume s'a indeplinit mal repede. lmprejurärile carl
www.dacoromanica.ro
ati inlesnit-o. Continuitatea civiliz4iei latine. Linistea

relativä Condotierif; interesul general pentru artà si
literaturà.
Spontaneitatea liberä a vietif in opunere cu formele
traditiel si moralei crestine. Pärerea luI LUTHER si SAVONAROLL
despre Italieni. Petrecerile Papilor. Teoria fortel si a lipsei
de scmpul. MACHIAVELLI.
Reinvierea studiilor clasice. PETRARCA. BOCCACCIO. Gre-
cil din Constantinopole.
Noua directie culturalä oglinditä in organizarea invä-
tämintuluT, in didacticl si scoalä. VERGERIUS. VEGIUS. AENEAS
SYLVIUS. Influenta lul SYLVIUS pinä. asupra UniversitatiI din
Cracovia, unde invätaa si Moldovenil. Strälucirea
universitatil cracoviene.
I.
La inceputul uneia din prelegerile trecute 1), zi-

ceam cg, obisnuitl cu lumina prea mare a culturii
occidentului, ochif nostri vor vedea negru impre-
jurul lor pe pgmint, cind se vor intoarce sà pri-
veascg starea lucrurilor dela no l din targ. Asa
lucruti marT si inalte, ce este drept, n'am putut ggsi
si contempla in timpul Evului Mediù, ba nid pinà
la sec. XVI, in sbuciumata soartg a poporului no-
stru. Cite-va puncte de luming pe un cimp intu-
necos, in adincimile cgruia bgnuim o puzderie de
stele, invizibile insg azI pentru ochif nostri, vizibile
poate mune, chid vor fi privite mal riguros, cu aju-
Prelegerea V.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIi. RENA$TEREA IN ITALIA. 77
torul aparatelor de cercetare mar perfectionate

iatä orizontul culturer noastre de pe atuncT.
Acum iatä para. alt efect produs de studiul is-
toiler noastre asupra organulur intelectual. Ne in-
toarcem privirile din not' spre Apusul strälucit
parcA o imagine postumä, un fel de after image
sat Nachbild, se plimbl imprejurul nostru, or-unde
plimbam ochir pe cimpul istorier universale.
Astfel citeodatä, dnpl ce te-ar uitat mult timp
la un lucru, si. pe unde nu e. Perceptul lur,
sub formä de post-percep t, din cauza perzis-
tentir in spirit a schimbärir psiho-fizice, provocate de
excitatia obiectivä, care a incetat deja, se proiecteazà
in afara si te face sh simtl ca o realitate obiectivä
cea-ce nu e decit o stare subiectivä personalà.
Dei, prevenitI de aceastà lege sufleteascä, ne
stäpinim impresiile si le tinem in frtil, ca sä nu
iea infatisarea iluzier, totusr nu putem duce teama
de exageratie pinA a tägAdui evidenta intäritä de
màrturia altora. Iatà ce ne spune TAINE de starea
civilizatier in Anglia, Germania si Franta, la sfirsitul
evulur mediil, in pragul epocer moderne, saù mar
scurt in Renastere.
«A ce moment l'Angleterre, au sortir de la guerre
de Cent ans, s'engage dans cette horrible guerre
des deux Roses, où l'on s'égorgeait de sang froid,
et où, après la bataille, on tuait les enfants désar-
més. Jusqu'en 1550, elle n'est qu'un pays de rus-
tres, chasseurs, fermiers et soldats. On comptait en
tout deux ou trois cheminées dans une ville de l'in-
www.dacoromanica.ro
térieur du royaume; les maisons des gentilshom-

mes de campagne étaient des chaumières couvertes
de paille, recrépies de la plus grossière glaise et
éclairées seulement par des treillages. Dans les
classes moyennes, on couchait sur des grabats de
paille, «avec une bonne bilche ronde pour traver-
sin*.«Les oreillers ne semblatent faits que pour
les femmes en couches», et la vaisselle n'était pas
m'ème d'étain mais de bois.
«En Allemagne, on voit se déchainer la guerre
atroce et inexpiable des Hussites; l'empereur est
sans auzorité; les nobles sont ignorants et insolents;
jusque sous Maximilien règne le drott du poing,
c'est-à-dire l'appel a la force et l'habitude de se
faire justice soi-mème; on peut voir dans les pro-
pos de table de Luther et dans les mémoires de
Hans de Schweinichen jusqu'oil les gentilshommes
et les lettrés poussaient alors l'ivrognerie et la gros-
sièreté.
«Pour la France, elle est dans la plus désastreuse
période de son histoire : le pays est conquis, dé-
vasté par les Anglais, sous Charles VII, les loups
entraient dans les faubourgs de Paris ; quand les
Anglais sont chassés, les écorcheurs et capitaines
d'aventure vivent sur le paysan, le rangonnent et
le pillent à plaisir ; un de ces seigneurs assassins
Gilles de Retz, a donné naissance à la légende de
Barbe-Bleue. Jusqu'à la fin du siècle, l'élite de la
nation, les nobles, deumeurent rustiques et sau
vages. Les ambassadeurs vénitiens disent que les
seigneurs frangais ont les jambes tout arquées et
torses, parce qu'ils passent leur vie à. cheval. RA-
BELAIS vous montrera, au milieu du XVI-me siècle,
la grossièreté fangeuse et la bestialité persistante
des mceurs gothiques. Le comte Baltassare Casti-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA 'VII. liENAUEREA. IN ITALIA. 'if)
glione écrivait vers 1525: «Les Frangais ne con-

naissent d'autre mérite que celui des armes et ne
font nul cas du reste, de telle fagon que, non seu.
lement ils n'estiment pas les lettres, mais encore
ils les abhorrent et tiennent tous les lettrés pour
les plus vils des hommes, et il leur semble que
c'est dire une grande injure 6. un homme, quel
qu'il soit, que de l'appeler clerc.»
«En somme, dans toute l'Europe, le régime est
encore féodal, et les hommes, comme des animaux
farouches et forts, ne songent guère qu'à boire,
manger, se batre et remuer leurs membres.» 1)
IL
Doar Italia fäcea esceptie in privinta graduluI de.

culturà generalà. Vom vedea indatà pentru ce. A-
colo se incepe in Europa renasterea. TotusI, in alte
privinte, anume ca stare a spiritelor in raporturile
lor sociale, te gäsestI In plinä barbarie curatà. Viata.
omuluI nu se respectà in nimic. E un adevkat
bellum omnium contra omnes.
«Les particuliers, ne spune tot TAINE, devaient
se défendre eux-mèmes ; et, en outre, se faire jus-
tice eux-mémes ; lorsqu'on avait quelque débiteur
trop recalcitrant, lorsqu'on recontrait un insolent-
dans la rue, lorsque l'on considérait un homme
comme dangereux ou hostile, on trouvait très na-
turel de se débarrasser de lui au plus tôt.
«Les exemples abondent, et vous n'avez qu'à
1) R. TA1NE, Pkiloso,Itie de l' art. A pg,. 143-145.
www.dacoromanica.ro
parcourir les mémoires du temps pour voir com-

bien cette hat:dude des violences privées et de
l'appel à soi-mérne était enracinée.»
Si, deosebit de aceasta, idealul dominant In so-
cietatea bine crescuta ne arata o tndinta generala
a spiritelor, care se aseamana tot asa de mult cu
acea dela noT, de pe aceleasT vremurT, ca o ima-
ging postuma cu originara eT din moMentul per-
ceptieT immediate.
lata cum ne descrie Contele Balthazar DE (As-
TIGLIONE tipul omuluT bine crescut din elita so-
dala a epoceT sale. Parca'ff vine sä crezT, cum zice
TAINE, ca e vorba, «non seulement d'un maltre
d'armes, mais encore d'un toréador, d'un gymnaste,
d'un écuyer et d'un paladin.»
«Je veux que notre homme de cour, zice contele,
«soit un parfait cavalier It toutes selles ; et, comme
«c'est un mérite particulier des Italiens de bien gou-
«verner le cheval à la bride, de manceuvrer par
«principes surtout les chevaux difficiles, de courir
«des lances, de jouter, qu'il soit en cela un des
«meilleurs parmi les Italiens.
«Pour les tournois, les pas d'armes, les courses
«entre barrières, qu'il soit un des bons parmi les
meilleurs Frangais .. Pour jouer aux batons, courir
«le taureau, lancer des dards et des lances, qu'il
«soit excellent parmi les Espagnols convient
«encore qu'il sache sauter et courir. Un autre
«exercice noble est le jeu de paume, et je n'éstime
1) Op. cit., I, p. 192.
www.dacoromanica.ro
PRELEG'EREA VII. RENA§TEREA IN ITALIA. 81
cpas à moindre mérite de savoir faire la voltige

cheval.» 1)
Nu vi se pare cg auzitl lauda entusiastg, ce face

domnita lut Lgpusneanu privind dupg fereastrg vol-
tile de cglgrie ale luT DESPOT-VOA In drama luT ALE-
XANDRI ?
De acelas ideal e Inflgcgrat si poporul romln, ping
In straturile luI cele mal adind, cind admirà forta
fizia a luT muiu comm., care IsT ridicg numai cu
degetul mic
Buzdugamd 'no;
Ca nu-i a fa greii,
Durdulifa mea,
Ca' nu-i grea &el ea. . . .
dup'ä-ce patru-zed i cinc! «cind-zed fàrä cind»

de figcM levintl, nu le-ail putut misca din loc ; saù
extraordinarele tours de force ale ageruluT CORREA,
pe ngzdrgvanul lui cal rosu, care uimeste toatà
curtea domneascg si pe §TEFAN VOA Impreung cu ea.
Din mArturia poporuluT afigm ce departe mergea
entusiasmul si admiratia pentru arta cglgrieT, admi-
ratie in care se amesteca i cgläretul i calul, si
care stgpinia sufletele din bordeTe ca si pe cele de
pe tron. CORREA. din inchisoare spune mg-set sg-T
scoatä pe rosu din grajd treacg din adins
prin fata palatulul, ca sä.-1 zgreascg Vodg.
1) Dupg TAINE, op. cit., I, 225.

6
www.dacoromanica.ro
82 PARTEA II. ISTORIA PEDIGOGIET MODERNE.
De v; el maicd ei sd scap,
Du-le lute ,si degrab,
Du-te'n tara Moldovel
Du-te la grajdus Corbii,
La groapa cte staple ttucI
Pe rope sd mi-1 adua
De,selat
desfolat
Ca 'annul nerotat.
cit el de te -i intowce,
vil ia orar Incoace
Cu roful legal de
Cu friul legat de briti,
Pe Vodcl, de I-o veden,
La sulfa l-a saeta,
El pe mine m-o chema,
2ncalic pe raml,
Ca sit-i vazd umbletul.
Prevederea luT CORREA se indeplineste. Vodà vrea

numar decit sl vaz1 pe CORREA cAlarind acel cal
minunat, care nu se lAsa cAl5rit de nicr un alt
om. CORBEL vine, si cere luT Vodà tot felul de
concesir, ca s5-1' facà gustul ; ir cere pinA i hai-
nele rut i palosul luT domnesc.
STEFAN-VOW& IT da si hainele de pe dinsul si pa-
losul lur domnesc, numar sa-1 vazd odatA
.S'tefan-Vadd, de auzia,
nud mull se 'nfielbinta,
ma% mult la cal paf/ea.
Bantle desbraca,
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. RENA$TEREA IN ITALIA. 83
Anule cd scotea,
fui Corbea le arunra.
Ci 'ncalecd ! ii zicea.
De aci incep cite-va manevre de un adevgrat

lgret de circ, in ograda palatuluT, in fata curtii a-
dunate sg priveasca i sg, admire. CORREA, imbrg-
cat domneste inainteazg :
El la ro,ru se dueto,
Frunut,rel neteza,
Harcluce,rte-1 juera;
lar ro,ru cc7-1 rincheza.
Picioru'n sea; d punta
Dar picrorul nrencdpea
semnul cd-1 fdcea:
Rom nutre, 'ngenunchia
Phtel Corbea 'nceileca.
Toald curtea se rahez.
laiii Carbea se 'ncoca,

lata' Corbea cd pornia.
Drumul ro,rulul clnd
Brazdcl neagrd revdrsa;
Cind pe ropil frIncuia
Cu copita and lovia,
Pietrele cd scdpdra,
Brazdd ro,rie vdrsa;
Cll e brazda plug-ului,
Ant e a romhil I
0-datd curtea 'n7/frien,

and fu d'a doilea,
Printre lume se ba-ga,
De md-sa s'apropia,
www.dacoromanica.ro
84 PARTEN II. ISTORIk PEDAGOGIET MODERNE.
Ninteni seama nu'i beiga

dacci s'apropia,
II12na e mit-sa plasm,
D'a'nedlare-o arunca,
Lînga' el e'o aseza
.Setni pornia, mare, por/lea
Cut lea mare de'nv"irtia
Curtea mare °calla
°colia d'a doilea.
Dar pe dud se inv2rlea,
Oehesi negri d'arunea,
Zue d'a cztrmezii inti sla.
Si e'ind bine crt'i venea,
(Jude zidul ?tall era,
Pe roe'
rosul ava sfitrdia,
Dine°lo de zid siirea
Cu Corbea si CU
Toa/ti curia 'unarm:trial 1)
Contele de CASTIGLIONE, daca ar fi fost de fata,
ar fi aplaudat, de sigur, i l'ar fi pus pe CORREA
In fruntea alesilor säl, spre a figura ca nobil la
vre-o curte italiana. «Je veux que notre homme
de cour, zice el, soit un parfait cavalier à toutes
selles
Daca ridicam, cu ALECU RUSSO, vechimea balade-

noastre populare pina la sec. XVI, cintecul
1) a. D. TEODORESOU. «Poezil populare romIne». pag. 520, sq.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. RENASTEREA IN ITALIA. 85
CORREA, illi MIHUL, Si altele, dovedesc mal tritil: afi-

nitatea de ideal ce domina In epoca Renasteril
spiritul Intreget Europe, atIt apusene cIt si rAsä-
ritene. NoT nu eram niel' mal' sus niel mal jos de
conceptiile despre viatA ale societAtiT din acele
timpurT.
Al doilea, vechimea cintecelor noastre bAtrinesti
maT dovedeste cA nicT In alte privinte viata popo-
ruluT nostru nu s'a lAsat asa InarAt de evolutia
sufleteascA a popoarelor Europet occidentale ; ge-
niul sn n'a rAmas In inertie ; miscArile inimeT hit
cAutail un mod de a se exprima In afar5. DupA-
cum In apus trubadurit si truverit duceati din castel
In castel poezia de-curInd nAscutA a popoarelor
moderne, In timba lor proprie, tot astfel, In tinu-
turile romtnestI, poporul isT cinta dorurile In dulcea
10 limbA maternA si In duioasa luT muzicA na-
tion alà.
Si, desigur, cintecele luT ail fost mal vecht decit
scolile cArturarilor, cAct dorurile lut ail fost mai
vecht decit trebuinta de a scriie.
Stntem pornitT a crede prea usor cA toatA cultura

unuT neam se reduce la cit se gAseste in bibliotecT
si arhive. O viatA adincA si zbuciumatA a palpitat si
s'a revArsat peste veacurt, In valuri: de generatil de
eroT, fArA sA fi fost prinsA in formulele tnguste si redI
ale cArtil. O simtire InflAcgratA de suferinte si tri-
umfurT, de scApArArile durerit si de Incorarile cu-
www.dacoromanica.ro
86 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIET MODERNE.
rajuluT, s'a intrupat idealizindu-se In sonurY si ima-

ginT poetice, si a trecut pe aripele eterice ale cin-
teculuT, din suflet In suflet, crescInd cu simtirile
fie-cAruia. O lume intreagI de ideT si credinte, de
dorurT si aspirati'l, de pornid si tendinte, de tot ce
trAieste mar viù si adinc In sufiet, de tot ce alc4-
tuieste esenta uneY conceptiT de viatà si lume, in
literaturA si artà, si-a creiat geniul poporuluT in me-
lodiile si poeziile sale simple ca natura si vecinice
ca si dinsa, In istetele lul proverbe, In zicà'torile luT
inspirate In lermecaoarele luT basme si povesti.
O culturà nescrisA, mereii In dezvoltare, pAstratà
Cu sfintenie si datà ca mostenire din tatg in fiti,
si-a urzit sufletul neamuluT nostru din propria luT
substantà neperitoare. La suprafatà, ca un gulf-
stream In ocean, s'a infiripat curentul stratuluT cult,
schimbator ca si vIntul imprejurkilor istorice cari
ii aducea miscarea si directia, cind dela un orizont
cultural strAin, cInd dela altul.
Cit a trebuit sA treac5, pInA s'A se adinceascA mis-
carea superficiall a pAturiT subtirT si sA ajungA In
regiunile immenselor pulsatiT ale sufletuluT national I
Abia pela jumgtatea sec. XIX-lea strAbate intuitia
pàtrunz5toare a unuI ALECSANDILI pin5. la taina is- -
voarelor nesecate ale vietiI rominestT, legind pu-
terile creatoare ale poetuluT de impulziile moto-
ruluT energic, de bAtaile inimeT populare I Abia dup5.
veacurT si veacuri de instreinare reciproc5, Incepu
inteligenta rominA s'a'-sT plece urechea, surpring
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. RENA$TEREA. IN ITALIA. 87
de mirare, din-ce-in-ce maT atenta, la vraja cinte-

culul sublim al graiuluT popular. AtuncT se intilnira,
pentru prima ciará., intr'o miscatoare imbratisare de
recunoastere, spiritul poezieT culte cu geniul báltrin
si nemuritor al inspiratieT nationale, fiul de-mult
perdut si Inca neasezat definitiv, cu parintele ier-
tatar, mereti gata sa-T intinza brate ospitaliere si
protectoare.
Niel In alte tarT curentul cult n'a mers dela In-
ceput mina 'n mina cu cel popular. Stratul social
superior IsT traia viata sa intelectuala si emotio-
nala deosebita de masele obsteT nationale. In lite-
ratura, In arta, In stiinta, alte gindurT, alte preocu-
parT, alte sentimente, adesea exprimate In alta limba.
Spiritul anticitatiT, reinviind in lumea inteligenta,
desparti unitatea sufleteasca etnica a popoarelor nol
In doa categoriT sociale : una culta, ce aprofunda
viata antica si tindea s'o reproduca si s'o reali-
zeze in ideie si actiune; alta «inculta», populara,
ce aspira la o viata proprie, cu forma si coprins
notl, original, nu de imitatie.
In o singura tara procesul acesta de segregatie
culturala nu s'a ivit cu necesitate : In Italia. Spi-
ritul antic nu fusese nicTodata mort acolo, ci doar
cel mult adormi t. Viata sa se continua latenta.
A trebuit putin lucru, o escitatie deosebita, un zgo-
mot neobisnuit, o zguduitura ideala, ca sa se re-
dqtepte, si, dupa o repede ochire de jur impre-
jur, sa se orienteze in mediù, sa se regaseasca si
sal reia miscarile si viata de mal inainte.
www.dacoromanica.ro
88 PARTE& II. ISTORIA PEDAGOGIET MODERNE.
V.
Iesirea din faza culturalà a Evuld Mediù si in-

toarcerea spiritelor care altä directie, ail fost mo-
tivate in deobste de do5 cauze generale:
1. 0 cauzA negativä: felul culturet oficiale;
2.0 cauzä pozitivä: felul elementelor cul-
tural e, elaborate in mod spontan de InsA§I s o-
cietatea medievalä.
Care-T caracteristica particularà a culture oficiale
In Evul Mediä ? 0 gäsim in sistemul filosofic al
ILIT THOMAS de AQUINO. Filosofia to mist 5, desi teo-
logicä, se intemeia pe ARISTOT. Curioasä aliantä de
filosofiT disparate, nu e asa? Compromisurile adesea
compromit rezultatele la cart dail nastere. Asa s'a
intimplat cu produsul logic al amalgamulut tomistic.
Din el a esit un monstru, care nu putea träi, care
trebuia, In tot cazul, sá destepte o aversiune, o re-
voltä, o reactie.
SA va del un exemplu. ARISTOT, In conceptia lul
naturalistà, privia lucrurile sub categoria une desvol-
tärl continue. Doä notiunt sint capitale In metafizica
le: materia si forma. Forma e principiul di-
namic ce transformà materia, dindu-I o existentä
realà in anumite corpurt. Cind e vorba de corpu-
rile organice, de om, materia corespunde trupulut,
forma sufletuluI. Aceste doà principil ale lumiT,
materia si forma, corpul si sufletul, merg unite; unul
nu e nimic ail celalt. Care ar fi concluzia unet
www.dacoromanica.ro
PRELEGERRA VII. RENASTEREA IN ITALIA. EiD
astfel de conceptil, dup. cit se pare ? CA nu se

poate suflet fArá corp, cl dispArind corpul, dupl
moarte, prin descompunerea materiei, dispare si
sufletul ce-I corespundea In ccexistentA parale15.
O astfel de concluzie insA era un sacrilegiil.
Izbia brutal in dogma teologicA a nemuririi sufle-
tulul. Cum era s'o admitä filosofia tomistA ? Dar,
totuA aceastA filosofie se baza pe gindirea lul
ARISTOT. Cita muncA, prin urmare, eta incordare
supraomeneascA a mintil, ca sA opreascA in drurn
procesul logic al tragerir une concluzii din premi-
sele et S'a recurs la sanctionAff de Inteles, la in-
terzicere de cercetArI, la comprimarea gindiriI.
N'al' voie sä aprofundezl premisele In adevsárul lor
complect, voie sA le dai alt Inteles decit cel
fixat de autoritatea teologicA recunoscutg, i n'al
voie sA trae din ele alta concluzie decit cea ho-
tAritA de mal lnainte ex officio.
La ce mal folosia inteligenta, judecata, ratiunea ?
Siluirea spiritulur da nastere unei rAzvrAtirl firesti.
ApAsarea tiranicA asupra facultAtilor mintii trezia
pArtile de rezistentA si de elasticitate. O pornire
catre rebeliune gemea adinc In constiinta intelec-
tualilor, carT puteati vedea in natura lucrurilor ceva
deosebit de litera si spiritul cArtii si dogmeI.
Tata cauza negativA.
In legAturA cu ea trebue s'A' punem cauza pozi-
tivA : cresterea de fapt a experientelor omenestl, al
cAror coprins nu se mal putea subsuma formulelor
www.dacoromanica.ro
90 PAETEA II. ISTOBIA PEDAGOGIEY MODEBNE.
consacrate. acl or-cit al opri cercetkile, e impo-

sibil sa impedid Cu desavirsire spiritul de a func-
tiona dupa legile constituid luT naturale; e impo-
sibil sa 1 Impedid de a vedea si intelege, dupä
norma logica a puterilor luT, escitatiile lumil aces-
tia si raporturile lor obiective ; e imposibil sa im-
pedid sufletul de a le aprecia dupa normele inte-
reselor vietil, si de a tinde catre actiunT si reactiunT
In conformitate cu acestea. Tot ce poti izbuti Cu
urania, e sa oprestI m a ni fe st a r ea in afara a
gindirif, a simtiriT, a tendintelor la acte.
In ascuns, se urzia astfel o formula noua de
viata intelectuall. Si miscarea sufleteasca de taz-
vratire, crescind In surdina, a dat treptat-treptat
vointeT destula forta ca sa incerce s5 se manifeste
in afara, ba destul curaj ca s'a explodeze in fapte,
ce inaugurara o faza noua In evolutia popoarelor
europene.
VI.
Explozia coprinsuluT noil de via/5. sufleteasca,

In cautarea une' formulad adecuate, era ajutat si
de contrastul izbitor dintre diferitele forte ale su-
fletulul medieval. Nu ajungea lupta latentà dintre
cerintele inteligentei si prescrierile dogmeT. O con-
trazicere si mal adincl, daca nu mal zgomotoasa',
s'a declarat Intre viata realá a timpuluT si morala
oficiala a credintd.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. RENA5TERF_A IN ITALIA. 91
Ce predica si märturisia morala cresting ? Pace

si infrAtire intre oameni. Iubeste pe aproapele täil
ca pe tine Insu'tl. De iff dà unul o palmg, intoarce
si obrazul celalt. Räbdare si resemnare, umilintä si
smerenie. Cei din urmg, ca si cei d'intii. Am-
bitia, o desertäciune. Cel ce se mgreste pe sine, se
va umili ; si cel ce se smereste, se va Inglta. Si al-
tele de acest fel.
Si ce vedem In practica celor ce Impärtäsiail
teoretic aceste invätäturi morale ? Castelele si don-
joanele de pe InnältimI stincoase, zbirlite de tur-
nuri rgzboinice si inconjurate de curtí fortificate ;
cAlgretif incoifati, ce forfgie ImbräcatT In zale, eip-
tusiti cu fier, inarmatT cu lungi suliti ucigätoare
ne räspund cu zgnggnit de spade, si de lance,
si de paveze, la intrebarea noastrg si ne aratä prin-
cipiul activ al lupteI alAturI cu cel fictiv al pAciT
si frätieI Intre oameni. Iar ordinea ierarhicg a su-
zeranilor si vasalilor si va-vasalilor, Cu jurämintele
de o magiti In genuchT, cu solemnitatea In v es t i-
t u ri I o r, cu robia täranilor pe pämintul feudalilor,
ne spune ce armonic functiona viata dupà ideile
moraleT crestine, dup'ä ideia räbdarii, resemnärii,
umilinter.
Tot Evul Mediii ne infAtiseazg." spectacolul unef
lupte nesfirsite dela om la om. Parcä ne afläm
inteo vecInicA tabärl si campanie de fázboiii : un
räzboiti al tuturor In contra tuturor. Anarhia mer-
gea asa de departe, in cit regii si Impkatii nti in-
www.dacoromanica.ro
92 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIET MODERNS.
semnati nimic fatà cu senioril. Singurul drept care

domnia, era dreptul c eluI mar tare. Si end
se recurgea la «judecata luI Dumnezeti» se fAcea,
in realitate apel tot la fortA. «Tudecata luI Dumnezeií»
sanctiona prin duel si luptg, prin 134tAliT i rAzboaie,
prin singe i omor, tot dreptul celui mat tare. C el
mal tar e, cAruia i se dadeati astfel toate drepturile,
devenia tinta selectiei sociale.
Nu maI putea s5. fie vorba, negresit, de renuntare la
viata aceasta, de renuntare la gloria si msa'rirea pAm1n-
teasa Se uita «ImpArà'tia cerurilor» pentru slava tre-
cgtoare a lumii acesteia, pe care o dispretuiaii numai
in limbajul, inv4tat pe de rost, al cArtii. In fond, se
simtiati pornirile cele maI nereziztibile cgtre afir-
marea instinctelor nature' omenestr, atre un n a -
t ur alism de aceeasr primitivitate functional6 ca
si naturalismul vietil antice pAgInestl. In lupta tu-
turor in contra tuturor, In triumful eroismuluI, in
apologia celia maI tare, se otelia statornic energia
personalitAtiI umane. Individualismul de sine stà-
tAtor, sigur i stgpin pe destinul sàü, 10 lua avintul
rupind z5gazurile subrede ale formelor incoerente
si incosistente. Un habitus sufletesc noù se incheagA
din conditiile reale de viatà ; si, la un moment dat,
acesta dicteazà intelectulul formularea teoreticA a
intelesuluI sàú, ca o conceptie nouà i ca un drept.
Directia, In care s'a dezvoltat i consbinta po-
poruluT, asa CUM se aratà In literaturile populare,
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIL RENAWEREA IN ITALIA. 93
dovedeste adincimea miscaril naturaliste In evoIutia

sociala.
Jata in intregime a doa cauza, cea pozitiva : In-

multirea ideilor, cresterea tendintelor ce nu mal
Incapeati In liniile cultureI oficiale.
VII.
Tara, unde schimbarea moderna s'a indeplinit

mal usor, unde cauzele prefaceriI s'el prezintat in
conditiI mal priincioase, a fost Italia.
Fata cu celelalte tarI, Italia se gasea in o situatie
exceptionall Mal intil, traditia cultura' romane n'a
disparut nid-odata complect din ea. Din generatie
in generatie se perpetuase fatal spiritul unel civi-
lizatir, care se nascuse, se desvoltase, domnise In
acele locurT, de unde cucerise apoI lumea, si de unde
acum vorbia necontenit sufletelor prin graiul mo-
numentelor slävite, prin amintirile nesterse ale tre-
cutuluT, prin ochiI si gestul statuelor Invechite, prin
glasul operelor de arta, prin marturia literatura ne-
uifate. Din generatie In generatie se transmisese
comoara de idel si de frumusetI ale latinitatil, in
poetiI si scriitoriI, citip, intelesI si admiraffl veacurl
dupa veacurr, t'ara intrerupere, ara solutie brusca
de continuitate. BarbariI, carI art trecut prin Italia,
n'ail tulburat aproape In nimic unja de desvoltare a po-
porului roman. Longobarzir, asezindu-se la nord, n'ají
www.dacoromanica.ro
putut face nimic mal' bun decit sl se asimileze re-

pede in masa culturil covIrsitoare a populatier de
bastin5, ca or-ce popor tIn5r, neformat, intrat in
corpul matur, pe deplin organizat al altuT popor cu al-
cAtuirI sociale si culturale vechr si solide. Limba
vorbità pInA In sec. XIII in Italia era IncA asa de
latin ea sc A, inclt S tul AMBROSIU, In predicele
sale, adresate poporuluT, se servia In mod firesc
chiar de limba latin5. Si asa de nealterat dAinuise,
in toate manifestArile, geniul latinitAtir, IncIt In toatA
Italia un singur monument mar insemnat arhitectonic
a luat caracterul gotic: marele dom din Milan; Incolo,
pretutindenT stilul latin stäpineste in arhitecturä in-
treaga creatie artisticá. Gloriile civilizatier romane erati
asa de p o p ular e Incit DANTE, In Divina sa Co-
medie a Osa foarte naturalvi cititoriI luT ase-
meneas51T iea de cA15.uzA In Infern pe VIRGIL.
Deosebit de aceasta, prin pozitia eI geograficA.
Italia putea sà primeasca influentele nour ale unur
curent cultural, asa de luminos pe fondul intu-
necos al Evulur Mediti, In toiul sAti: civilizatia si
filosofia a ra b 5.
Terenul sufletesc era astfel bine preg5tit pentra
o viat5 nou5, pentru o R en a s ter e, IncA Inainte
de revArsarea inv5tatilor grecr din rásArit, dupal cd-
derea Constantinopolulul.
Elaborarea uner conceptif nour de viatà pe baza

elementelor civilizatier antice si a experimentelor
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA Nil. RENAFEREA IN ITALIA. 9-6
onteniril medievale a fost Inlesnita In Italia si din

cauza linisteI relative, de care se bucura aceastä
tara, comparata cu restul EuropeI. Razboaele, chiar
cind se Intimplati, nu mal aveati nimic salbatic, in-
fiorator, In Italia. CetaternT puteati vaza inainte
fie care de afacerile lor netulburatl i nederanjatI. Nu
ei se bateati in razboaele lor, ci anumitt oameni
angajatI i platiti pentru acest scot): condo tier H..
Si acestia, la rindul lor, batindu-se nu pentru el
InsisI, ci pentru ambitia altora, nu aveatl, se inte-
lege, nici un interes O. se extermine. Erail ca ad-
vocatir de azI, carl se cearta pentru clientiI lor,
aruncindu-sl In cap articole i paragrafe de lee,
clestul de Inversunat, ca sà maI poatá Inca, dupa ple-
doarie, sa mearga impreuna linistitr, brat la brat,
sa-1 fumeze o tigara or sa-sI continue o partida
de biliard, i carT, nu arare off, intelegindu-se din o
repede privire protivnica, cer In comun acord ami-
narea procesultif, ca sà plece mal de graba la o
vinatoare proectata. Luptele condotiertlor faceaü
impresia unul joc frumos de cadril. Rar se intim-
pla sa cada vre-o data cite o victimä a eroismultif-
intimplare regretabila, neintentionata de beligeranff ;
o gresala, nu o falä. Si In manevrele de air poate
se intimpld cite un caz de ranire sail de moarte.
NimenI nu l'a voit. Mal mult decit niste manevre,
nu erail nicl acele incaerari artistice si artificiale
ale condotierilor. Cetatenil, cind n'aveail de lucru,
ar fi putut asista la ele, ca la niste intrecerI de curse.
www.dacoromanica.ro
W PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIET MODERNE.
Dar mar de graba, fireste, IV vedea fie-care de

ocupatiile sale pacInice: negustorul de negot, li-
teratul de cartile la Toate straturile sociale IsI ur-
mariaii in liniste lucrarea lor de perfectionare. De
aceea, unde se maI gasia cultura asa de Intinsa, In
sec. XV, ca In Italia ? Unde se interesa si poporul,
nu numal principiI si invatatiT, de miscarea artistica
si literara ca in Italia ? Unde se mal pomenia sa
alerge lumea, dela mic pina la mare, cind se a-
nunta vre-o lectura publica, si sa se indese cu gra-
mada, lacorna de frumos si de adevar ? In ce tara
din Europa s'a mal vazut, pe vremea aceea, ce s'a
vazut In Italia, ca pravaliasil sa-1 base pravaliile ca
sa mearga uneori noaptea, la lumina tortelor, sa
asculte pe un poet, ACONTE, citindu'sl poeziile ?
0 adincime si intindere asa de mare a culturii
In straturile populare, ajutata de o liniste publica
relativa In niste timpurI asa de tulburl, sprijmita
pe traditia civilizatier romane, imboldità de influ-
entele altor curente de ideI straine, nu era natural
sa alcatuiasca un teren intelectual priincios pentru
fermentarea, inchegarea uneI formule culturale noul ?
Aceasta despre partea conceptieI teoretice de
viata.
VIII.
Paralel, mergea desvoltarea vietil libere, in de-

plina el spontaneitate reala. NicaerI nu izbia spi-
www.dacoromanica.ro
ritul un contrast asa de radical intre prescriptiile

dogmeT dominante si practica vietii de toate zilele.
ItalieniT faceati astfel, asupra oticarut crestin din
alta tara, impresia unui popor impiti, nelegiuit.
clialieniI, zice LUTHER, a carui energica sinceritate
inu era deprinsa deloc 0.'0 stapineasca impresiile,
-nicl sä"sT indulceasca prea mult exprimarea lor, Ita-
lieniT sInt oamenif ceT maT nelegiuitI ; isT bat joc
de adevarata religie ; rid de noi ceilalti crestinl,
fiindca credem toate din Scriptura. .. ET 'ad un
cuvint ce'l spun cind se duc la biserica : Haide
sa ne con formeim gre,selef populare. cDaca am
fi obligati, mal zic el, sa credem in totul cuvintul
lui D-zeil, am fi cel mal nenorociti oamenr, n'am
putea sa mai avem o clipa de veselie.»
.. . «ItalieniT, urmeaza LUTHER, sint sail epicu-
rianT sail superstitiosi. Poporul se teme maT mult
de St. Antoniu orT de St. Sebastian, decit de Crist,
din cauza plagilor ce trimit. De aceia, spre a
impedica pe Italieni sa urineze in vr'un loc, se zu-
grAveste St. Antoniu cu lancea sa de foc. lath' cum
traesc inteo extrema superstitie, fara sa cunoasca
cuvintul lui D-zeti, necrezind nici in reinvierea mor-
-tilor nict in viata de vect si temindu-se numaT de
plägile timporare.» 1).
Predicatorul dominican SAVONAROLA (1452-1493),
1) Citat de TAINE, in Philosoishic de l' art, p. 177-78.

7
www.dacoromanica.ro
In culmea revolteT, numeste pe Italiera curat si

simplu -- porci 1
MaI multa' emancipare de forme, de traditit, de
obligatii fatà cu autoritatea, fatä cu dogma si cu
morala crestinä e gretí de inchipuit. Molima rebe-
liuniI practice se urc'ä pIng la scaunul S-tuluI Petru.
Si papiI se contagiazä de valurile vietii lumesti, stä-
pinite de puterea instinctelor primitive. Ascultati
cum descrie un martur ocular, secretarul duceluI de
Ferrara, o petrecere publicA prezidatà de papa Lsox
x. Extrag mime cite-va pasage :
«A doua zi a fost luptsä de tauri; eram cu se-
niorul M. Antoniu, dupà curn am scris : trei oamenI
furä ucisi si cinci caí räniti, doi ail murit, dintre
cari un calut mic de SerapicA, foarte frumos, pe
care-1 slobozi in areta si-1 fäcu sä treacA printeo
atare primejdie, cäcI taurul era peste dinsul, $i daca
nu s'ar fi impuns bestia cu loviturl de lance, nu
l'ar fi slävit si l'ar fi ucis. Se asigurä. c5. Papa ar
fi zis : «Sgracul Serapic5.1» si cá se bocea mult,
Aud cA In acea searä s'a jucat comedia unui cA-
lugar . . . si, fiindcA ea n'a procurat mare satis-
factie, Papa, inloc de a pune sä se danseze la-
Mauresque, a fácut sä se balanseze in aer cAlugärul
invälit intr'o prostire, astfel ca sä ajungä sä dea
o mare loviturà cu pintecele peste pardoseala sce-
neI ; apol' a pus sä i se tae jaretierele si sä i se
scoatä coltung; dar bunuI augär se puse sä mute
cu dintir tref sag patru din acestI saegil.
Fu silit la urrnä sà se urce pe cal, si i se al:1u
atItea loviturI cu mina pe dinapoI, incit, dupä cite
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. RENA8TEREA IN ITALIA. 99
mi s'a spus, a trebuit apoT s5, i se aplice multe ven-

tuze la pgrtile posterioare...» 1).
Nu se jenail de fel nicl papil in petrecerile lor.

Ce le trecea prin cap, se considera ca permis. Ma-
nifestarea persona1it4ii in toate pornirile el', se prac-
tica, de fapt, ca o lege naturalA. Nu se adea, nu-
mar ce nu se putea. Teoria lipsel de scrupul in
realizarea dorintelor si scopurilor cu or-ce pret,
o formuleazA in toatà regula MACHIAVELLI in 11
Principe.
«Chacun sait combien il est louable à un prince
A de garder sa parole et de vivre avec intégrité
Anon avec astuce. Néanmoins on voit par expé-
«rience dans notre temps que ceux-là, parmi les
4 princes, ont fait de grandes choses qui ont peu
«tenu compte de leur foi et ont su par astuce faire
«tourner les cervelles des hommes et A la fin ont
«détruit ceux qui se fondaient sur leur loyanté...
«Un seigneur prudent ne peut pas ou ne doit pas
«garder sa parole, quand cela lui est nuisible et
«que les motifs qui lui faisaient promettre ont dis-
paru» 2).
Acelas sfat 11 d'a' statelor.
«Totdeauna, cind e vorba sà se iea vre-o ho-
tilrire, de care atirn'd binele statulur, nu trebue sA
se opreascA nimenl' de consideratil de dreptate set
nedreptate, de umanitate sail cruzime, de onoare
TAINE3 Op Cit. p. 185.

Citat in MINE, op. cit. pag. 208.
www.dacoromanica.ro
sati rusine, ci, ridicindu-se mal presus de toate a-

cestea, trebue sa Intreprinza tot ce poate sa scape
statul orI si-I asigure libertatea». 1).
BUCHUVELL1 (1469-1527) apare astfel ca filo-
soful practic al RenasteriT ; nu da vietiI regulT di-
rective, ci maT mult copiaza regulile functiuniT el
obisnuite. O formuleaza, n'o reglementeaza. «Ca un
adevarat om al Renasterif, admira desfasurarea for-
te ca atare, indiferent In ce directie ar lucra acea
forta 2). Si, se poate adauga, admira manifestarea
vietiT In stilul anticitätiT 3).
XL
In directia aceluiasI spirit, de veche origine na-

tiva. in Italia, se arunca si curentul stIrnit prin re-
invierea studiilor clasicitatiT eline. Naturalismul vietiT
antice, revarsat din operile poetflor, scriitorilor, ar-
tistilor Greciei vechT, ridica valurile sufletulul mo-
dem, in miscarile luT catre emanciparea de tirania
autoritatil si regasirea de sine insusT. Omul cauta
parca sa se descopere pe sine InsusT, In adevarata
Jul pornire naturala, studiindu-se in oglinda poeziel
si arte antice. Curentul noil se potrivia de minune
Cu dispozitia sufleteasca a Italiel; era un fel de ar-
Discorsi,111, 41. La BOFFDING, Gesch-ichte de neuren

Philoso,phie, I, p. 20.
I, pag. 19.
II6FFDING, op. cit.
VezI introducerea la cartea I din Discorsi.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. BENASTEREA IN ITALIA. 101
monje prestabilitA intre tineretea naturalismulul elin

si setea nernArginitA de viatA exuberantA a Italie-
nilor. De aceea afinitatea a provocat aicI prima
atractie si a determinat efectul istoric al Rena s-
t eri I. Si inainte de cAderea ConstantinopoluluI in-
vAtatil grecI gAsiati in Italia o primire cordialA,
maI ales la curtea familie'l MEDICIS 1). Dar, dupA cA-
dere, fu o curatA invazie. ToatA lumea se intrecea
sA invete greceste, ca sA pAtrunzA in frumuse-
tele InchipuiriI eline. PETRARCA, liricul cIntAret al su-
biectivitAtil umane, nu-sT malt pretuia gloria d'a fi
un mare poet italian si un adevArat poet latin
(A fr i c a), de cInd se vedea in neputintA de a ceti
pe OMER In original. Iar contimporanul WI Roceccio,
fermecAtorul povestitor glumet, strAlucia si des-
tepta uimirea si admiratia tocmal prin cunostinta
aprofundatA a literaturil grece.
Tinta InvAtatilor se fixase: restaurarea trecutuluI
clasic. Tinta or cAruI om cult asemenea: cunoasterea
si imitarea civilizatier antice. Grecif venitI din Con-
stantinopole, Isf esiail repede locurI pela cut-0, in
casele bogate, In familil, ca profesort Italienil, de
toate vIrstele, fAceati cerc scolAresc imprejurul vr'unuI
literat fugar. Se repeta, In alte conditiI si cu alp'
actor!, dar cam In acelas decor, scena istoricA a model
grece In educatia ItalieY, de pe timpul Romanilor.
I) Astfel Georgios Gunistos pr.nruoN (n5iscut peJa. 1385),

BESSARION (ngisc. 1355), MARSILIUS FICINUS (nAsc. 1433).
www.dacoromanica.ro
X.
Era natural ca o nousá directie sA aparA si In or-

ganizarea invAtAmIntulut Scoala i didactica se in-
fluinteazA de spiritul timpuluT. Cunostinte nouT, ten-
dinte i scoputi nouT, modificá i coprinsul si forma
activitätil educative. Schimbarea de directie in func-
tionarea scoliT se oglindeste apoT, fireste, In teoriT
corespunzátoare despre educatie i instructie. Peda-
gogia Renasterii in Italia o putem astfel extrage
din citi-va scriitorT al timpuluT. Nu mA voiü extinde
asupra eT, ca s'A ajung mai de grabA la pedagogiI
carT ail ilustrat stiinta educatieT la inceputul evuluT
modern. VA voiil comunica numaT o scurtA biblio-
grafie, indicind autoriT marcantI i tendinta gene-
rará a operelor lor.
PATER PAUL VERGERIUS In opera sa «De inge-
iluis moribus ac liberalibus studiis
bellus», pune Intre stiintele ce trebue sA se in-
vete: morala filosoficd si elocven(a, iar ca
principiù In conducerea copiilor : lauda. Aceasta
are mare importantA, cAcT pinA la el principiul fu-
sese mal mult bAtaia. Se ocupA si de educatia fi-
zicA : recomandá jocurile. Iatà, prin urmare, deja
citeva inovatiT. Pedagogil Incep sA se Intereseze
si de riata copilulul, sA-I dea putinta de a trAi, ca
atare, In faza educatiel lor.
MAPHEUS VEGIUS (1406-1458) In «de edu-
catione liberorum et claris eorum moribus»
www.dacoromanica.ro
se ocupä, la inceput, de educatia moralO i vor-

beste mult de puterea exempluluT, amintind, pentru
educatia bgetilor, exemplul SF. AUGUSTIN Si pentru
fete exemplul mumet SF. AUGUSTIN. VEGIUS accen-
lueazA importanta scolilor publice 0115 atunct era
ca ceva de sine inteles numaT invätAmintul p r i-
v a t. Si tot la el gAsim primele rudimente ale
invätOmintulul mutua 1. Intre scriitorit ce reco-
mandà pentru cetire, sint ; SALUST, "VIRGIL, ESOP; dar
interzice pe TERENTILT. YEGIUS se ocupä si de co-
prinsul etic al scrierilor, nu numal de forma lite-
ral-A. Nu trecuse definitiv in faza pur umanzs-.
care se entusiasmeazA numat pentru formO,
In opunere diametra15. cu Evul mediù, care nu are
deloc simtul formel, ci cautá nutnal fondul. in pri-
vinta asta, PETRARCA, dei mat vechiù, era in prac-
licA mal umanist decit VEGIUS ; scria perfect lati-
neste asupra orIcAruT subiect, numaT pentru p15.-
cerea de a fäuri forme frumoase literare. Ciad
vede pe Cola di RIENZI ocupat de ideia de a res-
tabili imperiul reman, i se infläcOreazO muza si
il cintO ca pe un eroil. 0nd eroul cade, PETRARCA
11 pArAseste ; nu maT gAsia in el subiect de artà.
3) AENEAS SYLVIUS, care a ajuns papil cu nu-
mele de PIUS ir, dela 1458-1464, autorul operel:
De liberorum educatione, ne intereseazà." in special pe
not, fiindcA el ist intinde influenta umanistà peda-
gogicg i didacticà pin4 in Orient. Cartea a scris-o
pentru LADistAtr, viitorul rege al UngarieT i Boe-
www.dacoromanica.ro
104 PARPEA ir. 1STORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
mieT. Chiar inainte de a fi papa, sta In relatie prin

scrisorT cu episcopul din Cracovia, care II trimitea
cadourT, simtindu-se magulit de laudele ce primia
pentru stilul
Astfel miscarea RenastereT in educatie, sub forma
umanizmulu T, a ajuns In sec. XV, pina aproape
de noT, pina la Universitatea cea mal orientala. La
Universitatea din Cracovia gasim, pela 1401,
prevazute burse pentru GalitienT, LituanT si M ol-
davt, in scopul propagandeT catolice. DecT din
sec. XV trebue sà admitem ea' se duceaïl la Cra-
covia RominT, sa faca studiT superioare.
Ce se stie pozitiv, e ca mal tirziù, In sec. XVI
si XVII, cind Universitatea intrase sub influenta Je-
suitilor, tinerimea nobilimil moldave se ducea sa
In vete la Cracovia. Universitatea Cracovianà deve-
nise un focar cultural remarcabil In Europa. La
1518, cInd s'a casatorit regele Sigismund cu o ita-
banca, gasit aicl destul poetT latini, spre a
cinta carmen nnptiale.
P'aicl perindat citIva din ceI mar de seama
poetT latinI pe cari i-a avut Germania In acel
timp : CELTES, AESTICAMPIIIS, dol scriitorT, carl, esitI
din miscarea culturalä a umanismuluT, simtit
destoinicl a compune, din inspiratia personala, In
Timba latinä, poezil lince, epice, didactice, desvoltInd
astfel maT departe literatura latina, ca niste autorT
romanT, trezift dupa veacurT de somn in o lume
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VII. RENATEREA IN ITALIA. 105
nou'd, ale cAreT ideT si porniff cautA sA le oglin-

cleascA in operile lor.
ArheologiI si paleontologiT ne povestesc cà in
sarcofagele egiptene s'ar fi Osa boabe de griii
intacte, carr, scoase la aer, si puse in conditil de
viat5, ail germinat din noti. Astfel ideile si tendin-
tele antice, esite din noil la ivealA, ail incoltit din
noù, s'ati desvoltat inteo reviviscentà si eflorescentI
naturalA.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea
UMANISMUL IN GERMANIA.
AGRICOLA. ERASM. STER3I.
Teoria um an izmuluil pedagogic se desvolta in

Germania, nu in Italia. Din ce cauza. Detenninarea intele-
sului termenilor umanzzm, relicts ter e.
Deosebirea umanistului itahan de cel german. Urna-
nizmul ca mijloc si ca scop. Degenerarea umanismuluI dela
literatura la filologie. Doh' forme ale renasterii cea
terara i cea religioasa safi reforma in conflict una
Cu alta.
AGRICOLA , primul si cel mai perfect reprezintant al mo-
dernitätiT umaniste in Germania.
ERASM. Importanta lui literara si pedagogia lul. Stu-
diul sa fie placut. Formalismul literar. In contra model de
a imita pe Ciceron.
JOHANNES STURM. Elev al scorn fratilor hieronimr. Stu-
dent si conferentiar la Collège de France. Organizarea
gimnaziului säù umanist din Strassburg Scopul: sapi-
ens et eloquens pzetas Limba lating temelia invätämintulul.
Invdtarea vocabulelor. CICERO magister omnzum. Declamatia
Dialectica pentru elocutio ornata. Autorfi grecI In original.
R e z ul t at ele gimnaziuluI clasic din Strassbu 7 g.
Cum se realiza pietas ca religiozitate saü ca educatie mo-
ralä. Emulatia. Colaborarea familici cu scoala. Cum se
realiza _pidas eloquens." Lecturi convorbirl, imitatie.
Furtul literar ca principiú. Oportet Arent esse... Reprezen-
www.dacoromanica.ro
PRELEGE REA VIII. LIMANIZMUL IN GERMANIA. 107
tatir teatrale in latineste. Scolarii histriones. Cum se rea-

liza epitetul pidas Sapien s". Superficialitatea.
VII) Influenta lui SEURM. Organizarea gimnaziuluI säil din
Stiassburg luatà ca model. lmportanta, succesul clasi-
cizmuluI antic in o tar5 unde triumfa ref orm a.
Incrucisarea celor dog curente culturale : reforma
renas t ere a Cu scopurl si mijloace asemuite, accen-
tuiazg tendinte si interese culturale deosebite. In ce stg
slgbiciunea umanizmului literar i t'aria umanizmuluI religios.
Cultivarea materne si principiul nationalitätilor aju-
tate de reformä.
ca sä. pgseascg Inainte cu mersul timpuluI, a tre-
buit sg se razime pe curentul miscgrii religioase. Efectele
re fo rm e I asupra invgtgmintului superior si secundar.
Am citat cip-va pedagogl italienT maT mult de

curiozitate istoricä. Din scrierile lor n'am putea,
drept vorbind, sä formuläm o directie pedagogicA
maT constient articulatà In senzul renasteril si utna-
nizmulul. Mara pedagogT at renasterii i huinaniz-
mului IT gäsim in Germania. Aci se dezvoltä, In
consecuentä logicA, teoria educatief, alcAtuirea scoa-
Indrumarea didacticeT din ideile i tendintele
timpuluT noil. Si, totusT, miscarea umanizmului $i
renasteriI s'a näscut In Italia; In Germania a fost
numaT importatä. TocmaT aci stä i explicare3. fe-
nomenuluT. In Italia renasterea era prea mult o es-
crescentä biologicA fireascA a factoruluT inc on-
t i en t, a traditiilor culturale, a vietiT publice; nu
www.dacoromanica.ro
era o miscare de r efle xi e, si numal miscArile re-

flectate sint constiente, pot avea teoria lor. De a-
ceea, nicI teoria renasteril n'o gAsim chiar acolo,
unde acest curent si-a luat nastere, ci mal de grabä.
acolo, unde a fost adus ca o modA contractatA prin
imitatie.
Am intrebuintat adesea acestl doT termenT u -

manizm i r en ast er e, cind impreunA, cind de-
osebitT, cind unul pentru altul. SA precizAm coprin-
sul lor de idel, sA lAmurim nuantele lor de inteles.
Si re naster ea si umanismul se confunda
uneorT cu reinvierea vietil si literatura antice. E o
confuzie. Se restringe intelesul lor la putin lucru.
Re nas t ere a, dacA privim evolutia omenirii ca
tot, coprinde, desigur, mal mult decit simpla rein-
viere a vietil si literaturel antice.
In re na st ere, ceea-ce se redesteaptA, nu este
numaT antichitatea. Geniul omenirel intregl IsT re-
vine in sine. Puterile inAscute ale firei omenestr, se
desmortesc de sub apAsarea dogmeT i doctrineT
medievale. Natura umanA se renaste.
Umanismul inseamA acelas lucru renaste-
rea natura umane. Decit, in loc sA se accentueze
actul de r enast er e, se accentueazA asupra na-
tureT uman e, care se renaste. Se sublinieazA su-
biectul in loc de predicatul. La urma urmel se putea
numi si natura liz in, tot asa de lesne ca re na s-
tere saù umanism. Se renaste natura humanA.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIII. EMNIZMUL IN GERMANIA. 109
Totul atirng de ideia asupra cgreia se las tonul.

Fenomenul este determinat: la sfirsitul Evultfi Me-
omenirea europeanä se caracterizeazg prin o ten-
dintä pur naturalistä In viatg, omul Isl dg drum
liber puterilor sale psiho-fizice native, individul se
afirmg In toatg plingtatea sa de om, In toatä a sa
hum an it as, dezlegat de lanturile traditie, autori-
lätiI, corporatieT sociale. 1)
*i a fost o curatg IntImplar e, cu Insemnate
urmgrI istorice, negresit, c4 dorul acesta de viatä
integralg, complectg, a Intilnit curentul de litera-
turg anticg, In special greacg, ce se revgrsa peste
occident, maI ales In urma fugef Invgtatilor grecI
Constantinopol. AtuncI, lipsa uneI literatuff pro-
priT, care sg oglindeascg pornirile naturaliste ale
.epocer, a fost suplinitä prin literatura antic5, in care
trAia tocmaT acelas naturalism spontan i naiv al
wiettI libere. In special, literatura greacà se prezintä
-ca o splendidà manifestare a vietil omenestI nein-
calusate de dogme i prescriptiT supranaturale. Asa
aste dog curente, curentul
umane i curentul literar, al oglindireI vietiI
-intense individuale, s'ati Intilnit armonic Inteun mo-
,ment istoric fericit, atrAgIndu-se reciproc, ajutindu-
se si Intgrindu-se unitl pe altul.
1) Sà se vazä in interesanta ()peed a lid BURCKARDT, Die

Kullur der Rennaissance in Italzen, descrierea in
concret a acestui proces de emancipare in toate directiile
wieii publice i private.
www.dacoromanica.ro
Astfel, u m an is t In Italia nu insemna a fi nu-

mai un erudit cunoscátor al literature antice, ci un
om ce cauta sa tràiascà viata complect indivi-
duala, dupa conceptia naturalista antia
In acest inteles nu prea gasim exemplare de
humanisti, daca trecem granitele Italiel, in restul
Europe. Umanista in Germania, Franta oil An-
gla, devin, de regula, cu foarte rare exceptir, niste-
erudip, literati, teoreticiani. Studiile umaniste, re-
prezentante ale curentuluI RenasteriT, se reduc nu-
maI la cunoasterea i reproducerea formelor lite-
rare ale literatura antice. Negresit, studiul scriito-
rilor vechi se face In primul rind pentru Intelegerea,'
vietii antice i pentru imitarea 0, dar mg ales In
formele de manifestare litera r 5.
Urmarind degenerarea curentulul umanist, in scur-
gerea timpului, gäsim ea', de unde maI Inta uma-
nismul i renasterea erail sc op ul, iar literatura an-
tica mijlocul pentru atingerea scopulta, maT tir-
ziii se transforma mijlocul in scop : cultura urna-
nista, hu ma nior a, insemneazä numal cunoasterea
amanuntita a literaturilor antice, pentru ele insele,
cel mult pentru intelegerea viete antice.
O faza mai departe de degenerare va fi, cind se
vor inváta limbile antice numai pentru filologie,
pentru intelegerea limbilor in ele insele. Se va gasi
pentru sustinerea aceste faze un argument, a-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIII. UMANIZIICIL IN GERIVIANIA. 11j
nume cA ocupatia Cu literatura greacA si lating (15,

spiritulul ocazia de a se exercita, inti'un chip ex-
ceptional, printr'o escelentä gimnasticA mintalA, car
nu s'ar putea lnlocui cu nimic.
Cit de complicatA e In general miscarea cultu-

ral5 a omeniril, se maI poate vedea si din faptul
cA un curent umanis t, In Intelesul strict al cu-
vintuluI, näscut tot din marea miscare culturalA a.
renasteriI, se ridicA In contra formeI de renastere-
prin literatura anticA.
Ce este reforma religioas5, In fond, decit tot o.
miscare de renastere a omuluT ?
Omul cautA sA se emancipe de tirania unor le-
gAturt autoritare, cautA sA InteleagA prin el InsusT,
prin aprofundarea directá a Biblie l', raporturile
dintre el si divinitate. TotusI miscarea reforme,.
dei o renastere religioasA, va fi o reactiune contra
renasteril preconizate de literaturile antice. Aceste-
dol miscArI se vor gAsi, Inteun moment dat, In
conflict. Asa LOTIIER, considerat ca adversar al mis-
ara' renasteril de cAf re umanistI, considera, la rin-
dul sAii, pe toff umanistiI ca dusmanl al adevArate-
renasterI, al' renasteriI religioase, fiindcA din lite-
ratura anticA, pAginA, rezulta un spirit contrar re-
ligiuniI crestine.
De aceea, d'Id miscarea reforme religioase se
accentuiazA ca curent literar, se atrofiazA curentul
protivnic, transformIndu-se treptat-treptat, Inteo mis-
www.dacoromanica.ro
care pur abstracta, de eruditie filologica, iar nu

'de viata.
Dintre pedagogil ce ail propagat in Germania

rniscarea umanista adapat mar direct dela
viata umanista, cum se dezvoltase ea in Italia, ci-
tez maI intiiti pe AGRICOLA.
AGRICOLA are importanta in desvoltarea umanista
a EuropeI nu atit prin scrierile lur scolare, prin ac-
tivitatea lur didactica propriil zisa, cit prin cultura
sa pur humanista. Spirit si caracter cu desavirsire
liber, om cult, si cautind sa-si traiasca viata in
conformitate cu ideile sale, AGRICOLA servise Ger-
aniel ca model de om mo d er n, In toata pu-
terea cuvintuluï, luat In intelesul Renasterir. Ni-
menr n'a putut sa-1 lege de o indeletnicire mar sis-
tematica scolara. OcuPatia dascaleasca i se parea
sterila, plicticoasa, ingrata, ba chiar desgustatoare;
iar scoala un iad, in care viata omeneasca zace
comprimata. AGRICOLA nu avea expresir destul de
-energice, ca sail arate revolta in contra practicer
colare din acele institutir, unde antichitatea facuse
sà domneasca veselia si viata, i carT purtasera o-
data numele de ludus. Vechile ludi i se infatisail
-schimbate in niste adevarate institutil de tortura.
.Dei AGRICOLA n'a voit sail lege activitatea de
functiunea v'uneI scolr, a influentat totusI asupra
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIII. UMANISSIUL IN GERMANIA. 113
clirectiei educative prin scrierile i viata luI, luatà

ca exemplu. In special, s'a influentat dela el cor-
poratia religtoasá a frattlor Hieronind (fratI de viatä
comunA), de prin regiunea Rinului ; iar din spiritul
pedagogic al Hieronimilor a esit un celebru umanist,
renumit atit ca scriitor cit i ca promotor de cu-
-rente de idei ERASM (1467-1536).
IV.
ERASM, dei originar din Roterdam, nu se poate

considera ca apartinind une anumite i singure
tár.f. In timpul cind literatura si limba latina ser-
de limba si literaturá universalá, localitatea
unde tráia si de unde isI imprástia unul ideile, nu
.avea nicI o important5. ERASM, ca si ceIlalt1 urna-
nistI, se considera ca factor si membru al cultureI
internationale. Il gásim de altminterl cálátorind ne-
contenit din loc in loc ; dar, fiindeá s'a oprit mal
mult timp la Paris, pedagogiI francel aù incercat
sà-1 considere ca al lor.
O stea a istoriei literare si a miscáriI culturale eu-
ropene, ERASM ocupá un loc de onoare i in istoria
pedagogiet Primul sfert al sec. XVI-lea a fost cu de-
sávirsire dominat i ctrmuit de superioritatea luI inte-
lectuall Pontif al literaturii si al gindiriI, ce scria
zicea ERASM in scrisorile, in operile luI, se asculta cu
respect de toatI lumea, dela Papá pinà la cel de
pe urrná cálugár. Vasta lul eruditie literará, mersul
8
www.dacoromanica.ro
vioirl i energic al stflulul sàù nervos i spiritual

atrggea si se impunea. Satirele lul in contra vietif
cäluggrestl si a cele scolare, aü cgzut ca niste u-
sturätoare lovituri de biciù pe spinarea contirnpo-
ranilor, carI nu putear', prin urmare, sg le treacI
usor cu vederea.
Cu drept cuvint s'a comparat influenta luI ERASM
cu cea exercitatä. de TOLTAIRE in sec. XVIII si
intru citva cu a l'II V. HUGO in al XIX, care avea
curajul lua dreptul de a scrie rnonarhilor, ca
sg. le dicteze hotgririle in afacerI superioare de stat
si de cirmuire de popoare.
Ca pedagogr, ERASM s'a manifestat printr'un sir

respectabil de scrierI: De ratione studii. Colloquia
puerilia. De ratione conscribendi epistolas. Cicero-
nianus sive de optimo dicendi genere. De civilit ate
morum puel ilium, etc., etc.
Se constata o preocupare didacticà durabild, in
aceste scrierl apgrute in deosebite timpurI, cea intir
pela 1512, cea din uring pela 1534.
Ca inspirator al gindiril lui pedagogice, ERASM re-
cunoaste pe QUINTILIAN ; dar, negres't, cind e vorba
sà aplice teoriile la chestiile timpuluI säti, se inspirg
direct din observarealucrurilor. Ggsim in scrierile luI
pagini de o e/ocventä admirabilg, In care adminis-
treazä reprimande aspre dascglilor, ce nu cunosc
alt mijloc mal bun de discipling decit bgta i a ; pe
acestia li trimite curat i simplu la plug, ca sg mine
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIII. IIMANISMUL IN GERMANIA. 115
boil Cu nuiaua, Cu care vor sa' mine vointa copiilor.

Pentru prima eara se cere cu insistenta dascä-
lilor un lucru, ce pare astazI banal, cel putin in
teorie : anume sà faca studiul p la cu t. Pentru
atingerea acestuT scop, ERASM exagereaza chiar
une -oil mijloacele. Asa, el recomanda sa se faca,
pentru copiil ce invata citirea, niste litere de aluat
dulce, pentru ca, mincindu-le, sa le si invete. De
aci se vede cita aversiune iT inspira luT ERASM me-
toda ursuza, rece, moarta', intrebuintata in timpul sil.
Fata cu studiile literare, ERASM era un umanist
In toatá puterea cuvintulur si in acceptia lui cla-
sica'. Se preocupa numaï de frumusetea formeT, putin
il pasa de coprins. In alegerea autorilor, se uita
la stil, nu se inchieta de fond. ARISTOFAN Si TE-
RENTIU nu-1 speriail deiec cu scenele si limbajul
decoltat al comediiler lor cam riscate ca opere
educative. Nu da atentie /a c e spune autorul, ci
la c u m spune. tRount cognitio potior, verborum
prior» zicea el. Nu era contra invataturil elemen-
telor de zstorie naturala, geografie,fizicd.
Dar nu uita sa spue ca acestea nu formeaza adeva-
rata hranä sufieteasca, ci sint numaT niste gustad,:
«Haec degustare, sat erit.3
Subiectele de compozitie, in carT trebuiatf exerci-
tate talentele oratorice, ERASII c ere s a se ja d in
vi at a t imp uluT, nu din reminiscentele hterare ale
antichitater. De aceia admite, ba chiar recomanda,
la nevoe, cite-o modificare necesara a limbel latine,
www.dacoromanica.ro
pA'strindu-se insA amploarea, eleganta stilulur clasic.

RidiculizeazA pe imitatoriI à autrance aT lui CICERON,
care devenise idealul scriitorilor si vorbitorilor din
sec. XVI, si o modA enervantA pentru un spirit cu
o puternicA individuahtate proprie. Nu mar citiaT,
nu mar auziar decit fraze cunoscute, intors'Aturr de
constructil, cuvinte i perioade din CICERO. Una'
mergeail pinA' acolo, cA puneari si pe sigilurr chipul
luI CICERO. Nu maI era viata cutArur om concret
din sec. XVI exprimatA in vorbirea lui personalA,
ci o imitatie de viatA, o maimutArie ridicul5., demnA
de batjocorit ca orI-ce contrafacere a uneI viejl
omenestl.
V.
O importantA didacticA deosebitA, din punct de

vedere al umanismulur, are in Germania vestitul
JOHANNES STURM (1507-1589). Acesta s'a ilustrat
maI ales prin organizarea i conducerea celebrulur
gimnaziu din Str assburg, alcAtuit dupa principiile
umanismulur literar.
Dar in lunga luI viatA, de 82 de anY, a avut pri-
lejul i putinta de a exercita o influentA hotAri-
toare asupra mersulur invAtAmIntulul in genere, nu
numai din Germania, ci aproape din Europa In-
treagA. SA ne oprim dar putin asupra individua-
litAtil acestur insemnat pedagog.
STURM Si-a primit educatia inteun gimn a zi
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIII. UMANISMUL IN GERMANIA. 117
din Ltitic h, condus de societatea fratilor hie-

ronimT, decT influentatT de umanismul luT AGRICOLA.
In gimnaziul din Ltitich, compus din opt clase,
Cu o promotiune riguroasà dupd examene duble
anuale, se InvAta foarte sumar regulele gramaticale,
apoT se fäceati lecturT din autoriT clasicI. Ca ino-
vatie scolar, figurail In program limbele greacd
si ebraicd.
In virsta doà-zecI de aril', STURM deschise
Cu un profesor o tipografie, ca mijloc de traiii,
edità cgrtI de literaturà pe carl auta apol sà le
desfacà.". In acest scop de afacerT se duse si la Paris;
aci se cAs5tori si rAmase sà." studieze medicina la Col-
lige de France, unde a tinut apol prelegerl de medi-
cin5, dialectic5 si despre Ciceron, Demostene, etc.
In timpul acesta, sub inriurirea reformeT religioase,
iT vine in minte ideea märeatä de a càuta s'a in-
fluenteze asupra luT Francisc I si sä-1 facd reformat.
Intrà In relatiT Cu MELANCHTON Si Cu altil ; dar
acestia prea fAceati iluziT de izbindà. Si in
adevAr cA STURM n'a reusit. Se reintoarse in Ger-
mania, unde, dupà citeva oscilärT, se asezà la Strass-
burg. Aid a luat conducerea celebruluT gimnaziti,
ce a servit de model gimnaziilor umaniste, In
Germania si aiurea.
Cum era organizat gimnaziul umanist din Strass-
burg? Cum functiona ? Ce rezultat a dat ?
Scopul umanismuluT, formulat de STURM in Epis-
tolae clasicae era: pi e tatea inteleap elo-
www.dacoromanica.ro
cvent5: «A nobis propositum est sapientem atque

eloquentem pietatem finem esse studiorum.»
Cuvintul «inteleapici» traducerea tocmal e-
xactà a luI esapientem» ; mal just ar fi erudit 5,
cAci acceptiunea lui ne duce cu mintea mai mult
la cunostinte, se raportä la intelect, pe-cind intelep-
ciunea se referà la vointà, la felul echilibrat al ma-
nifestArii In afar5, al activit5til. «Sapientia> a fost
redatà cu alte cuvinte: «cognitio rerum», «eruditio-
Deci scopul scoaleI luI Sturm era pi etatea el o-
cventà si eruditA.
Curn se c'äuta s5 se realizeze acest scop ? Intregul
gimnaziù se impá'rtia In zece clase, ce se puteail
percurge i In noà ani. Numai clasa decima si nona
puteai1 fi absolvite amindoà inteun singur an, pentru
fiecare din celelalte se cerca cite un an de studiii.
Tot inváltämintul se Intemeia pe limba 1 atin
Se incepea in decima si nona cu invAtámintul ele-
mentar al limbeI latine si se progresa atit de re-
pede cA deja In octava se propuneat lectiile
n 1 im ba latinA la toate materiile.
Citá greutate punea pe invätarea vocabulelor, ca
material brut al vorbirii1 Un invAtat, ce n'a avut
de lucru, pe semne, a fAcut statistica cuvintelor ce
se invAtail in cei intiI sease ani, si a g5sit modesta
tifrà de 21.0001 Chiar din anul al doilea se poate
zice cá se incepea predarea in limba latinA, cAcI tra-
ducerile se fáceail tot In latineste, prin parafrazarea
www.dacoromanica.ro
FRELEGEREA VIII. UMANISMIJL IN GERMANIA. 119
IntelesuluT, prin circumscriere, spre a se vedea cg

s'a inteles cuprinsul.
Se cetia mai ales CICERON, «magister omnium»
temelia invAtAmintuluI dela clasa cea mai de jos ping
la cea din urmg. PutinI autoff clasicI mal gäsiati,
gratie in fata purismuluT umanist. Deabia in secunda
si prima se introducea SALUST. at despre cellaltI:
CAESAR, TACIT, TIT Liviu, numaI exceptional si intru
cit puteall servi scopulul scoaleT, el o cv enter.
Idealul era de a se scoate Cicer on 1', oamenI
carI sg vorbeascg latineste ca marele orator si scri-
itor roman. 0 utopie, negresit, o donchisonadg peda-
gogicg si literarg, care nuaua seama la realitatea lucru-
rilor, nu considera puterea covirsitoare a timpultif si
vietil ambiante. Ce pgsa intereselor vitale si noul
ale societAtiI de cizelarea clasicg a frazelor cicero-
niane, cari nu le spuneati nimic de ceea ce le ardea
lor ? Si o astfel de fantomg culturalg a fost urrnä-
rità de invgtgmintul clasic in secolul XVI-lea, ba incg
si mal tirziù 1
In quarta se cerca deja decl am at ia si se in-
troducea, pentru interesul retoriceI, VIRGIL, intru
cit poetul Eneidel putea sg furniseze forme pentru
elocventg; incolo CICERON räminea (unicum onz-
nium literarum exenzplum». Ca sg se dobindeascg
si elocventa impodobitg, «elocutio ornata», se da,
In clasele superioare, ca ajutor retoriceT, si d i a -
lectic a. Tot in cursul superior se incepea O. se ce-
teascg in greceste DEMOSTENE Si foarte putin PLATON,
www.dacoromanica.ro
TUCIDIDE Si chiar HOMER, intru cit folosiati negresit

elocventer, retoricef.
VI.
Care a fost rezultatul acestui invátamint clasic?

Scopul era: sapiens et eloquens pietas.
Cum se realiza pietat ea? Luata in intelesul de
r eligiozit a t e, nu prea vedem, in gimnaziul lui
Sturm, cum se putea realiza. Invatatura saft cultura
religioasanu se prea observa in organizarea si
functia acestuI gimnaziù. Luata ca educatie morala,
ca umanizare si indulcire ,a sentimentelor, mijlocul
ce gasim intrebuintat, mai cu seama, este emulati a,
reluata mal sistematic de jesuiff si care, pina azl,
joaca un rol insemnat ca mijloc de educatie, desi
pedagogia moderna i-a pus in evidenta si defectele
precum si valoarea morala mal curata a aitul sti-
mulent educativ: compararea cu sine insu si.
Pentru emula tie, se IMO:I-Owl elevir in decurionf,
capraril scolare cu grade, ca sà se poatä influenta
reciproc.
Un principiii, pus ca mijloc serios de educatie,
.si care pina ad a ramas tot numaf un deziderat, il
gasim la STURM : colaborarea armonicit a
scoalet si fain iiiet in opera de educatie a co-
piilor. Educatia familiara se face separat in familie,
cea scolara separat in scoala, si foarte rare slut cazu-
rile, dud aceste doa directir de influente se unesc
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA NHL UMANISMUL IN GERMANIA. 122
a rm o n i c. Profesorit isi exprima inca si azI necon-

tenit dorinta ca familia sa dea concurs scoalel, si se
piing CA mare parte din influenta profesorala' se risi-
peste pe drumul dela scoala acasa i ca, ceia-ce mat
ramine neatacat se prapadeste indata-ce copilul
intra in cercul familiet.
In ce priveste epitetul principal al pietatiI, de

a fi (eloquens», s'a vazut in parte cum vrea s'o rea-
lizeze STURM : prin lectura lift CICERON i prin con-
vorbirt in latineste. Dar mijlocul cel mat de capetenie
era i mit at ia. Aceasta s'a numit de unit pedagogl
o adevaratà scoalà de plagiare, de hotie literara.
Se cerea elevilor sà fure din CICERON fraze, expresiT,
fragmente si co acest pot-pourri literar sà alcá-
tuiasca un discurs, dar astfel ca sä nu se bage
de seama imitatia. Oportet furem esse, sed ita tamen
ipsum furtum non appareat» zicea STURM. Cáci",
daca apare, e o stingacie de rail gust. Peticile rupte
din CICERON i cusute Cu maestrie, trebue sa aiba
a erul 1 ul CICERON, dar sa para' ceva not].
In sfirsit mijlocul cel mat complect pentru des-
voltarea geniulut elocventeI latine erail reprezen-
tarea pieselor latinestI in original. Elevit
jucaii comediile luI PLAUT si TERENTiu in latineste ;
si scolarit histriones, carI intrebuintail mare parte
din tiny cu invatareasolurilor, ist faceall mare merit
din jocul lot% Unit chiar organizat In cete de
www.dacoromanica.ro
actorI, de adeväratI histriont, jucind, ca societate

dramaticd, piesele invätare.
STURM insusI si maI ales, negresit, criticii, obser-
vara deja dela timp ca. Invatarea si jucarea pieselor
face de se neglijeaza celelalte studir, dar tot nu-s1
putura Inchipui ca din acest najloc de Invatare a
limbeI latine se va desvolta in elevI pofta de a se
face actorl ambulantI. Lucrul era totusI de preväzut.
Cu mar putin zel dramatic si tot se da impulsil
fantastice tinerimii. Masura Inriuririf In aceasta di-
rectie nu e totdeauna asa de lesne s'o pastrezI
in justa el' mijlocie bine facatoare. Sub ochil nostri
se prezinta cazuri demne de meditat. 0 trupa de
elevI, anuntindu-se ca trupa cutarui liceti, afisa
Inteo vacanta pe zidurile unuI oras, reprezentatif
teatrale. 0 moda nouä incepe a se ivi de curind :
fa n fa r a scolar A. Trombonistf, flautistI, trimbitasl
sufla In instrumentele lor, In mod mal mult sail
mai putin armonios, mal ales In marsurl, adesea
obositoare, pe strada, la serbarl publice. 0 singura
moda nu se lntinde si nu se prinde, dei ar folosi
mar permanent si mar general: exercitiul militar sis-
tematic si riguros practicat si marsurl Insotite de
cintece eroice.
Cum a cautat ma! departe STURM, sa realizeze
cellalt epitet al pietatii : de a fi csaltiens», e r u-
d it ia adica ?
Apioape tot asa de putin ca si pietatea.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA. VIII. UMANISMUL IN GERMAYIA. 123
Cognitio rerurn, eruditia, se cäuta de umanistI

nutnaI In c ärti, In literati, nu in nat urà. STURM
se abate dela umanism, In astä privintä, cAcl el nu
cautä eruditia nicI In autorl. Sapientia era numaI
o formull goalä. Pe dinsul Il interesa eloquentia.
Pusese el intre mijloacele de eruditie cunostinta
aritmeticel, geometriei, etc ; dar aceasta era mal
mult nurnal: in plan. In realitate, doar In cea din
urmä clasà se da numal o superficialà orie n-
t a r e in directie realä. Intregul mecanism era for-
malist : se cetiail autorii pentru forma, nu pentru
cuprins, dovada Col se recomanda, se studia si se
juca TERENTIU i PLAUT.
VII.
Cu toate neajunsurile scolil sale, influenta luI

STURM a fost colosalä. Gimnaziul din Strassburg
a servit de model pentru organibarea celor maI
multe scoli din Germania protestantä ì ajar pentru
scolile Jesuitilor. Ba Inch' Inriurirea lui a trecut gra-
nita Germania Cind preda lectil la Collège de France,
STURM avea Intre ascultätori pe PETRUS MMUS, ma-
rele pedagog francez din acest timp.
Poate cd una din cauzele influenteI luI univer-
sale, dar In acelas timp si una din cauzele putt-
nulul succes al institutiei, a fost activitatea multila-
teralä a lui STURM. Cu ce nu se ocupa swam ? II
gäsim acind pe diplomatul, dei in totdeauna
www.dacoromanica.ro
124 PARTEA H. ISTORIA PF.DAGOGIEI MODERNE.
fár51 succes ; Il gäsim amestecat In discutil teolo-

gice, in carl de altminterI se Incurca grozav. Prin
toate astea izbuteste sà-sI creeze asa de multI vr5j-
masl, incit In cele din urm'a" nu mal indr5znea
ias5." din casà decit escortat de studentl. Studentii
aù putut doar s5-1: scape viata, dar nu s5..-1 apere si
de persecutir. Asa Ca', la urma urmel', i se puse In
vedere sà se demità din functia de rector at gim-
naziulut STURM nu se crezu obligat sl se supun5,
si fu destituit, pur i simplu.
Retras in viata privat5, STURM nu ràmase In ne-
activitate practicä ; merse, chemat in multe p5rtI,
ca sà reformeze scolile. El si eleviI ILA impr5stiar51
pretutindeni modelul gimnaziului clasic din Strass-
burg, ajuns asa de celebru Incit, chiar aproape de
timpurile noastre, umanistil nou'l se gindirä un mo-
ment imiteze.
Succesul tipuluI didactic reprezentat de gim-
naziul din Strassburg este caracteristic pentru pu-
terea de rezistentà si de impunere a curentultif
clasic, mal: ales cind consider5m cà s'a realizat
chiar pe un teren protestant, si chiar prin forte
sufletestl cIstigate de reforma religioas5, ca STURM.
Ca sá izbuteascà a se prinde formalismul literar al
clasicitAtiI umaniste, formalismul asa de extrem
al scola lul STURM, Intfun timp chid glasul luI
LUTHER Si al protestantilor tuna cu autoritate sgu-
duitoare in potriva ptinismuluI literar antic, a tre-
buit ca miscarea Renasterei clasice s'a' fi fost spriji-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA VIII. UMANISNIUL IN GERMANIA. 125
nite de puterl culturale covirsitoare pentru spiritele

timpuluI.
VIII.
Incrucisarea ideilor celor doh' curente culturale,

renasterea si reforma, In sec. XVI, pre-
zintl o importantä deosebità.
AmIndol päreaù cä pleacä din acelas izvor
cä se Indreaptai spre aceiasI tintä: lib erare a o-
m ului. Dupà cum, din punctul de vedere literar, se
cautà oglindirea In literatura antic5, a sufletuluI tim-
pulul pornit spre emancipare, tot asa miscarea revo-
lutionarä a luI LUTHER cAuta sä dezlege pe om din
formele prea inchise i märginite ale dogmatis-
muluI teologic i sä" sädeascä religia In fundul con-
stiinteI omenestI, iar nu in formele religioase ale
cultuluI.
Umanismul si reforma se slujiati de aceleasI mii-
loace pentru atingerea unuI scop comun: int o a r-
c er ea la izvoar e ; la literatura antica unul, la
textul primitiv al Bibliel, cealaltä. Cu acelas punct de
plecare i cu aceiasI intentie comunä, curind se ac-
centual-A totusI tendinte, interese culturale deosebite.
Umanismul literar voeste dezvoltarea si liberarea
o mul uI intre g, in toatä plinAtatea individuali-
tatiI luI, asa cum a iesit din laboratorul fini. Urna-
nismul religios släveste in om constiinta religioasä,
ca esentä a umanitätil lui.
www.dacoromanica.ro
126 PARTEA IT. 'STOMA PEDAGOGIEI MODERNR.
Soarta acestor dog curente n'a fost la fel. U-

manismul literar, or-care ar fi fost temeinicia sco-
puluI säú, cautg sg se ajute cu un mijloc de naturg
a-I scgdea puterea, anume literatura veche In o
limbà moartg, gr ea cg orI lat in g. Acest mijloc nu
putea multumi si entusiasma decit minoritatea cultg;
latina i greaca nu-si puteatl deschide tezaurele fru-
musetilor sale, ca sä fie vgzute i admirate de spi-
ritul multimil.
LUTHER insg ggseste un mijloc efectiv pentru
sprijinul umanismulul reIigios in popor : limba
m a ter n g. Miscarea luI dezvoltg formele de viatà si
de manifestare ale popoarelor, si apare asttel ca
una din fortele istorice care a dat caracterul mo-
dernitgtiI In evolutia omeniril, prin intensificarea
porniril cgtre cresterea fireascg individualg a nea-
murilor omenestI. Reforma religioasg contine In sine
germenul de dezvoltare al pri n cipiuluI naiona-
litàçilor. Atins de repercutgrile spirituluI el, chiar
neamul nostru se trezeste din Instrginarea de secole
Incepe reveni In fire, a-si exprima simtirea
gindirea religioasg In limba sa proprie.
Umanismul literar, cu toatg baza liff destul de
largg, sta pe un echilibru nestabil, pe virful pira-
midel celor putinI ; miscarea reformeI se adresa
marelui public, puterilor sufletestI ale constiinteI
obstesa ; era natural sg aibg un viitor maT asigurat.
Unul degenereazg treptat, dela AGRICOLA, ping la
eruditia de anticar a filologuluI mgruntisar. Cellalt
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA V. UMANISMUL IN GERMANIA. 127
se intinde si imbratiseazà sufletele, cladind pe ele

cetatuia neinvinsa a libertàtil credinteI.
Scoala, ca &A paseasa. Inainte cu pasul timpuluf
sati, a trebuit sa se rezeme In cele din urrna pe
curentul misca'riI religioase. Efectele reformel asu-
pra invAt5mintulul superior si secundar, la inceput,
ati fost in aparenta deprimante, fiind-cà atragea
atentia spiritelor asupra sa, distrAginda-le dela stu-
diile literare umaniste. Prelegerile umanistilor lite-
rarI si scrierile lor erati din-ce in-ce maI putin cäiu-
tate, pe-cInd salile unde se discutati chestiile reli..
gioase, nu maI incapeati de lume. Aceasta, negre-
sit, impresiona defavorabil pe umanistI, si ERASM
nu-s1 ascundea amaraciunea. Dar glasul luI ERAsm orl
cità autoritate avea, nu mal: putea Intoarce spiritele.
dela interesul asa de vital si actual, stirnit de lupta
religioasa.
De aci nu se poate trage concluzia ea' reforma
a exercitat asupra invataimintuluI, ca atare, un efect
distrugAtor ; numaI o directie de invAtämint, a
suferit din cauza el. LUTHER combatea paginismul
literar. Omul pagin, antiteza omuluT crestin, nu tre-
buia sa inspire admiratie tinerilor generatiI. For-
malismul literar, care nu cauta deloc fondul, a tre-
buit sa cedeze cu timpul.
Treptat, treptat, scolile, patrunse de curentul re-
ligios reformat, incepurä sä tina seama si de efectul
educativ al opereI literare asupra constiintel. Uni-
versitätile, ca totdauna, se pusera In fruntea nou-
luI curent.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea IX.
P A.00 GIA. IN FRANT A.
RABELAIS. ASCHA3I i PETRES RA3IUS. MONTAIGNE.
Influenta lui STORM in Franta si in Anglia. PETRUS RA.-

asius si Ascrum. Cite-va notite despre pedagogia lui ASCHAM.
Importanta data limbei grecesti. Umanismul mal putin
formalist si mai cumpdnit al Angliel
RABELAIS. Invätämintul individual. Scopul educatiel
sapiens et elope= pie/as. Cum sa se capete eruchtia (sa-
plentia)? RABELAIS reprezentantul polimatiei moderne.
RABELAIS reprezentantul idealurilor moderne.Un coat
-din Gargantua et Pantagruel.
1V. RABELAIS recomandä lucrul manual ca complectare
educatiel armonice. Sugestfi de practicitate si de activism
pedagogic.
Pierre La Rame'e. Temperament re-
PETRUS Beaus
volutionar, atacd pe ARISTOT cparicid». Profesor la col-
lège de France, ataa pe colegl. Viatd svinturata in Cier-
-mania. Sfirsitul sat* tragic.
Ideile pedagogice ale lui RAMOS i practica lor scoasä
din agitatiile vietii sale intelectuale. RAMOS primul pr of e-
sor univ er s ita r mod er n. Innovator. Reformator al lo-
giceI. Formula miscarif rationaliste.
ambrremc. Lipsa luI de sistem. Capitolele din Es-
sais, carl se ocupd maI special de educatie.
- VIII. Cresterea lul MONTAIGNE. Copilaria lui tericitd. In-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOG1A IN FRANFA. 129
fiuenta asupra vietfi. Respect ul de copilarie si dreptul

copildrieI la fericire. Indemnul lui MONTAIGNE de a se creste
copiii la tara. Urmarile.
Cum a invatat MONTAIGNE latineste, Precocitatea in-
vätaturif lui, nefortata ci naturala. Pdrerile lui MONTAIGNE
despre clasicitatea scoalei. Cum judeca pe eiciiaori. Despre
metoda de a se invalta limba latina in timpul sad.
Scopul, nu eruditia, ci dezvoltarea puterilor sufletesti.
Tendinta social-umanista a studnlor. Invata mal intild de
toate a fi ,sage et meilleters. Programul studillor si ordinea
lor de merit.
Filo sop a, ca studid. central. Filosofia accesibilà or-
card spirit; scopul el, v irtut e a. Limba materna silirn-
bile moderne. Traducerea din limbile moarte. Studiul naturd
direct din natural. Educatia fizica. In contra WO.
1.
STURM, despre care fu vorba in prelegerea tre-

curd, a sernäriat ideile umanismuluT säü clasic In
prelegerile tinute la Collège de France, in tim-
pul sederil sale in Paris. Intre auzitorT se esia.
PETROS RAMC'S PIERRE LA RAMEE o puternicà per-
sonalitate pedagogica a FranteI in sec. XVI, agita-
tor ca si mum, agitat ca i dinsul, dacá nu si
mar zbuciumat decit confratele sAti german. Tem-
peramentul francez nu face nimic pe jumAtate.
Influenta Id STURM s'a intins si in Anglia. Din-
tre ceT doi pedagogl umanistr, pe cati istoria pe-
dagogieT engleze IT aminteste cu mindrie pentru
secolul XVI: ASCHAM (1516-1568) Si MULCASTER
9
www.dacoromanica.ro
130 PARTEA II. ISTORI4 PEDAGOGIEI MODERNE.
(1520-1613), cel dintil std vAdit sub inriurirea luT

STURM.
Nu vreaù sd má estind asupra pedagogier en-
gleze In secolul XVI. Ea n'are insemnätate istoricä.
universalä. Pentru complectarea cadruluT miscAriT
umaniste i reformate in Europa, totusi, e necesar
s'A pomenesc, In treacät, mäcar caracreristica opereI
unuia din ceI doI scriitotT de maT sus.
ASCHAM, care sta In strinse relatiI cu STURM, re-

prezintä in scrierea luT, adesea citatá, mai ales,
negresit, in Anglia : The Scholemaster (Pe-
dagogul), aceleasI principiI pedagogice ca i huma-
nistul din Strassburg. Ce-1 caracteristic, insä, pentru
pedagogia teoreticá i practicá din Anglia, e im-
portanta mai deosebità data limbiI grecetì.
ASCHAM merge piná a spune ch, arará. de CICERON
altI cîiva, adevárata clasicitate se gäseste 1 a
Grec T, idee pe care a reluat-o i clasicismul maT
noù. E de remarcat cà, in scolile umaniste engle-
zestl, nu gäsim tendintele extreme ale formalismulul
german, ci un umanism mai cumpánit. Nu se citea
si se studiati autorii clasicl in scopul ca elevil sà
devinä oratorI, ci spre a se instrui si a cunoaste
frumusetea literaturiT antice. De aceea se si citeaii
mal multr autorl decit In gimnaziul lui Sturm. A-
cestor scoll 1i datoreste, in parte, cultura sa urna-
nistä marele geniti al dramaturgiel moderne, SHA-
KESPEARE.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA X. PEDAGOGIA 1 FRANTA, 131
Las amanuntele, desigur interesante si ele, asupra

miscaril pedagogice In Anglia, si ma gräbesc a
trece la stralucitoarele manifestärI ale geniulul fran-
cez pe terenul cugetdril pedagogice In secolul XVI.
Ca sí pastram sirul dezvoltarff proprir a gindiril
asupra chestiilor de educatie in Franta, trebue sa
cautätn putin indärät dela PETRUS RA3IUS. Vom ve-
dea indath ridicindu-se colosul sarcastic al calu-
gärulul erudit i mucalit dela Medun, cu aerul luI
de bonomie familiar, de sänatate hilarianta, de
stiinta veselä.
RABELAIS (1483-1553) si-a expus gindirile pedago-

gice in celebra si bizara luI scriere, In acel amestec
de gluma si serios ce poarta titlul de .Gargantita
et Pantagruel.D Desi imprastiate, pe icl pe
colo, in capitolele cartiT, ideile lui stag in o lega-
turA logica, se pot culege si sistematiza. 0 deose-
bire, nu fail insemnatate, dintre RABELAIS Si BRASH
e ea' acesta priveste chestiile de educatie ca strain
de practica scoalel. Ciudatul autor al luI Gargantua
a fost calugär, apol medic, a fost un juisor si un
sceptic tot-odata, ce privea lumea procul negotiis.
Strain de viata, de afacerl si evenimente, IsI petre-
cea timpul studiindu-le si cautind sa le formuleze.
Si notele lul aù ramas ca documente ale evolutief
sociale. In scrierea lui, urmarind dezvoltarea elevulul
www.dacoromanica.ro
132 PARTE A II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
sail din copilarie pina la virsta inaintatd, are pri-

lejul sai atingä tot felul de chestil privitoare la edu-
catie, viata, societate.
RABELAIS, ca si LOCKE Si ROUSSEAU mat tirziù, se
ocupa de educarea unul singur elev, nu se in-
grijete de educarea maselor, nu'sï bate capul cu
greutatile unel didactice scolare. Invatamintul in-
dividual in familie, nu colectiv in scoalä, e tinta luT.
ERAS; care, asemenea, avea oroare de scoala.,
cautase o cale mijlocie : nicT invatamint individual,
cu un educator pentru un copil, dar nic scoala,
Cu un dascal pentru disciplina si educarea uneT
multimI de copiT, ci un dascal caruia sà i se in-
credinteze un numar resttins de copiT si sa lucre:e
sub supravegherea familiilor. Cite-va familiT sa an-
gajeze un singur dascal, in loc sà aiba fiecare unul
deosebit.
RABELAIS isT margineste gindirea la educatia unlit
singur elev, a caruT formare o urmareste timp de
doà-zed de anT. Il trece tnaT întliù prin sistemele
de educatie ale epoceT, i rezultatul este ca bietul
copil reuseste aproape sa se prosteasca destul de
bine : capata o stingacie incompatibila cu viata,
invata o multime de lucrurT ce nu trebuesc si a-
proape nimic din cite i-ar folosi in lume. Se hota-
reste sa i se schimbe educatia. U incredinteaza unuT
educator ideal.
Tinta ce punea RABELAIS educatieT era aceea a
umanismulut in genere : sa faca pe un om elocvent
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOGIA iN FRANTA. 133
si invatat ; pe-lingd acestea el mal cere omuluI sa

aiba si pietate. «Sapiens et eloquens pietas» era idea-
lul ce trebuia sa atinga omul. Doresc, zice el, ca
fiul me5 sa'sl. intrebuinteze tineretea profitind de
studif si cistigind virtuti. 1) Pentru dezvoltarea pietätiT,
recomanda contemplarea cerultg, observarea ope-
relor CreatoruluT, lectura Bibliel.
Pentru eruditie si elocventa: respectul nemarginit
de carte, de autorl, cetire necontenita. RABELAIS
pune sà se scoale elevul dela orele 4 de dimi-
neata si, dupa.ce a citit mal intiiil din Biblie, dupa-
ce a privit si admirat cerul, pentru educatia cre-
dinteI, sa citeasca apol din autorl, sa citeasca ne-
contenit 'Ana la dejun, cu acea sete ce aveati oa-
meniI Renasterii de a se pune in curent cu toate
productiile antichitatil, cu tot ce s'a scris inaintea
lor setea omuluI trezit din letargie si care vrea
sa cunoasca tot ce s'a facut in timpul lunguluI
sail somn.
Pina la dejun decl lectura, dupa dejun putina
plimbare, apol iar lectura, si in fine dupa masa
*filed' odata lectura. Lecturä dimineata, lectura dupl
amiaza, lecturä seara, lectura si iar lectura toata
ziva. Chiar in timpul imbracariI dimineata si in tim-
pul meselor trebuia sa nu se piarda vremea, sa
se invete ceva. Pe-cind elevul se imbraca, unul il
citea dintr'o carte ; iar pe-cind minca, dascalul ga-
') Op. cit., cartea II, cap. VIII.
www.dacoromanica.ro
sia ocazia cea maT nimeritg sg-T facg intuitia lu-

crurilor, les lecons des choses.
Dar aceasta e curat i simplu surmenajul modern,
vetT zice, surmenajul cu toate urrnärile luT fatale ;
e revoltgtoarea ocupatie a mintiT ciliar In timpur
cind corpul are nevoie de repaos pentl u recule-
gerea fortelor perdute; e uciggtoarea polimatie, ale
carel efecte nenorocite se cunosc, se simt In de-
ajuns.
Da, asa este. RABELAIS e reprezentantul clasic

al polimatieT moderne; da, In adevgr, el pretindea
ca copilul sà stie totul. Dar, totodatg, RABELAIS
reprezintg si toate idealurile noastre de azi. Con-
templarea directà a naturii, intuitia, ingrijirea de dez-
voltarea fizicg, de igiena corpultif, practica escur-
siilor la cimp, toate tendintele educative, ce abia
dupg el si foarte tirzig ag Inceput a se dezvolta,
le gäsim preconizate de RABELAIS.
Inainte de masg, are grip., ca, dupg terminarea
studiilor, copilul sà iasg la exercitiT zice. Dupg
masg, copilul pleacg numaT decit In escursil la ci'mp,
Invatg cglgria, si, la Intoarcere, vinelucra nog ciliar
astgzT, dar incg pe atuncTincgrcat de observatiT cu-
lese din naturg cu spiritul Imboggtit cu fapte, Cu
date privitoare la stiintele naturale, strinse de el
InsusT pentru propria lul instructie. Activitatea, dez-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOGIA IN FRANTA. 135
voltarea vointel, a spirituluI de initiativ51 personalà.

exercitarea spontaneitAtif mintiI, unul din idealurile
superioare si mal cu viitor ale educatiel si doctrinel
moderne, iatA-1 schitat in opera luI RABELms, In
haotica luI creatie, plinä de negurl si de scAp5rärI
geniale. Toate defectele si calit5tile marl ale edu-
catier moderne se gAsesc in germene in Gargantua.
S. cite-va din sfaturile luI Gargantua
Pentru educarea luI Pantag-ruel :
cMaintenant toutes disciplines sont restituées, les langues
instant-6es : grecque, sans laquelle c'est honte qu'une per-
sonne se die sgavant; hébraicque, chaldaique, latine. Les
impressions tout élégantes et correctes en usance, qui ont
esté inventées de mon aage par inspiration divine, comme,
A contrefil, Partillerie par suggestion diabolique. Tout le
monde est plein de gens sgavants, de precepteurs très
doctes, de librairies très amples, et m'est altois que, ny au
temps de Platon, ny de Ciceron, ny de Papinian n'estoit
telle commodité d'estude qu'on y voit maintenant. El ne se
fauldra plus dorénavant trouver en place ny en compaignie,
qui ne sera bien expoly en l'officine de Minerve. Je voy les
brigans, les bourreaux, les aventuriers, les palfreniers de
maintenant, plus doctes que les docteurs et prescheurs de
mon temps
Que diray je ? Les femmes et les filles ont aspiré 6. ceste
louange et manne celeste de bonne doctrine. Tout y a qu'en
l'aage oil je suis, j'ay esté contrainct d'apprendre les lettres
grecques, lesquelles je n'avois contemné comme Caton
mais je n'avois eu le loisir de comprendre en mon jeune
aage. Et- voluntiers me delecte ;X lire les Moraulx de Plu-
tarche, les beaux Dialogues de Platon, les Monumens de
Pausanias, et Antiquités de Atheneus, attendant l'heure qu'il
www.dacoromanica.ro
136 PARTEA Jr. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
plail a à Dieu mon créateur m'appeler, et commander issir

de ceste terre.
Parque!, mon .filz, je t'admoneste qze' employe la ieunesse
bien profiler en estudes et en vertus. Tu es à Paris, tu
as ton precepteur Epistemon, dont l'un par louables exem-
ples, te peut endoctriner.
J'entends et veulx que tu apprennes les langites parfaiete-
ment. Premierement la grecque, comme le vent Quintilien ;
secondement, la latine; et puis Phébraicque pour les sainctes
lettres, et la chaldaïque, et arabique pareillement; et que
tu formes ton style, quant à la grecque, à l'imitation de
Platon; quant à la latine, de Ciceron, qu'il n'y ait histoire
que tu ne bermes en memoire presente, à quoy t'aidera la
cosmographic de ceux qui en ont escrit. Des ars libéraux,
géometrie, arithmetique et musique, je t'en donnay quelque
goust quand tu estois encores petit, en l'aage de cinq à
six ans; poursuis le reste, et d'astronomie saiche en tout
les canons. Laisse moy l'astrologie divinatrice, et l'art de
Lullius, comme abus et vanites. Du droit civil, je veulx que
tu saiche par cceur les beaux textes, et me les confère avec
philosophie.
Et quant à la cognoissance des faicts de nature, je veulx
que tu t'y adonne curieusement : qu'il n'y ait mer, rivière,
ny fontaine, dont tu ne cognoisse les poissons, tous les
oiseaux de l'air, tous les arbres, arbustes, et fructices des
forestz, toutes les herbes de la terre, tous les metaulx
eachés au ventre des abysmes, les pierreries de tout Onent
et Midy, rien ne le soit incogneu.
Puis soigneusement revisite les livres des médecins grecs,
arabes et latins, sans contemner les thalmudistes et caba-
listes; et, par frequentes anatomies, acquiers toy parfoicte
cognoissance de l'aultre monde qui est l'homme. Et, par
quelques heures du jour, commence a visiter les sainetes
lettres. Premièrement, en grec, le Nouveau Testament, et
www.dacoromanica.ro
Epistres des apôtres ; et puis, en hebrieu, le Vieux Tes-

tament. Somnie, que je voye un abysme de smence. car, do-
rénavant que tu deviens homme et le fais grand, et il
fauldra issir de ceste tranquillité et repos d'estude, et ap-
prendre la chevalerie et les armes, pour defendre ma maison,
et nos amis secourir en tous leurs affaires, contre les as-
saulx des malfaisans. Et veulx que, de brief, tu essayes
combien tu as profité ; ce que tu ne pourras mieulx faire
que tenant conclusions en tout sgavoir, publiquemant envers
tous et contre tous, et hautant les gens lettrés qui sont
tant :I Paris comme ailleurs.
«Mais, parce que, selon le sage Salomon, sapience n'entre
point en ame malivole, et smence sans conscience n'est que
twine de Payne, il te convient servir, aimer, et craindre
Dieu, et en luy mettre toutes les pensées et tout ton es-
poir ; et, par foy formée de charité, estre 5. luy adjoinct,
en sorte que jamais n'en sois desemparé par peché. Aye
suspectz les abus du monde. Ne metz ton cceur à. vanité :
car ceste vie est transitoire, mais la parole de Dieu de-
meure eternellement. Sois serviable à tous tes prochains,
et les aime comme toy mesmes. Revere les precepteurs,
fuis les compaignies des gens esquelz tu ne veulx point
ressembler, et, les graces que Dieu t'a données, icelles ne
regois en vain. Et quand tu cognoistras que auras tout le
sgavoir de par &là acquis, retourne vers moy, afin que je
te voye, et donne ma benediction devant que mourir. -
«Mon filz, la paix et grace de Nostre Seigneur soit avec
toy, amen.
De Utopie, ce dix septiesme jour des mois de mars,
Ton père qGARGANTUA* (Page 133).
IV.
Iatà _decT pe recomandind pe de o

RABELAIS
parte intui ti a, pe de alta parte exercitiile fi-
www.dacoromanica.ro
z i c e, ceea-ce nu prea seamänä cu practica educa-

tivä a Renasteril.
Dar glsim in el si cela-ce caracterizeazA timpul
1 u'f, poli in a t i a, adoratia cärtiI, eruditia verbara"
realismul verbal, dupàcum gäsim i ideY, sugestiT,
indemnurY pe cad i azI le urrnärim ca idealurl.
Sà maT indic unul din aceste. Pe timp urit, clnd
nu se pot face misc5rI la aer, RABELAis reco-
mandà elevului" sä lucreze, sà facä ceva cu mlinile,
55." dea materiel brute o formä utilizabilà.
Nu-Y aceasta ideia complectärit educatief armo-
nice prin indeletnicirea lucrului manual? El e
dar inspiratorul acelor recomandatir, propag-ate cu
atita entusiasm de ROUSEAU, ca fie-care copil sä in-
vete un mestesug; la el descoperim inceputul ace-
lul spirit de practicitate, pe care PESTALOZZI Si
FROBEL vor càuta dezvolte maI firziù.
Astfel, glumetul scriitor francez, ni se Infäti-
seazä ca un bazar de tot ce e mal" bun si de tot
ce e maY räti in materie de stiintä a educatiel. Si
e ciudat cá si din punct de vedere moral, Ili-
BELAIS tot asa a fost caracterizat.
V.
Cel întîiù pedagog ce meritä sä ne atraga aten-

ia RAI3ELAIS e PETRUS RAMUSPIERRE LA RAMEE-
(1515 1572). Viata acestul pedagog, talentat
scriitor si orator, Inzestrat Cu mistuitoarea putere
www.dacoromanica.ro
a agitatorilor, viatä intunecatä de valurile tulburi

ale atitor peripetiT dureroase, menite a-1 duce
la un sfirsit tragic, ne apare ca productul firesc al
imprejurArilor si al caracterului sù combativ, vecl-
nic nemultumit cu realitatea imperfecta din jurul säti,
vecTnic imboldit de demonul rilzvrätiril, a aräta pe
fatà cauzele revoltei sale sufletesti.
Pina sà se ridice la inältimea ce i-a permis sä fie
auzit de lumea intreagA, a trebuit sä lupte cu gre-
utätile zdrobitoare ale s'a'rAcieT umilite. Copil särac,
nevoit s slujeascA pe un coleg al sal)", ca sá.'
cu ce ti-Al, se folosi de situatia aceasta, lucrind pe
apucate ziva si mal' ales noaptea, i izbuti sä ajungä,
ba chiar sä intreacl pe colegul säti stäpin.
Primul luT pas in publicitate, fdcut cind a luat un
titlu academic, 1-a fäcut, cu temperamentul lui revo-
lutionar, ca un vrAjmas neimpálcat al culturil timpului.
Cine strälucea in maT luminoasä glorie, cine se
bucura in tot timpul Evului Mediù de o reputa-
tiune mal universalá i netägä'duità, ce nicl in pe-
rioada Renasteril n'a putut fi stirbitä, decit ARISTOT ?
ARISTOT a avut asupra culturiT europene deosebite
influente in mal multe rindurr. in Evul Mediti dom-
nise un eituroT mutilat, desfigurat, asa cum ni-1 re-
prezintä citatiile i compilatiile. In contra si in lo-
cul acestuia, Renasterea a ridicat pe adeväratul ARIS-
TOT care, decT, sub o forrnä' nouä, influenteazd din
noù spiritele. A-1 tägAdui valoarea tocmai acestuT
stilp al stiinter si filosofieT, insemna mal mult decit
www.dacoromanica.ro
curaj de räsvrAtitor, insemna un sacrilegiä. Si totusl,

de o indrAznealA asa de uimitoare s'a fAcut vinovat
RAMUS incA din prima luI scriere, prin care cäpäta tit-
lul de magistru, scriere ce purta titlul insultAtor :
< Ouaecumque ab Aristotele dicta essent, commenticia
esse.»
SA declarI de «mincinos > pe ARISTOT, pe adevA-
ratul si sin gurul profesor universitar, de fapt, In
acea vreme! SA aruncY, prin urmare, insulta si dis-
creditul asupra intregului invAtAmInt universitar !
Acest atac nu i-a fost ertat Id RAMUS. In con-
tra lul s'ail ridicat profesoriI, declarindu-I de pa-
ricid. Chiar regele FRANcIsc 1 fu nevoit sA dea un
edict, prin care 11 oprea de a se mast pronunta in
public si de a mal profesa ca magistru.
Cu venirea lulí Emuc II la tron, RAMUS fu ertat
si scos de sub interzicerea de a-sI spune gindi-
rea, ba chiar i se dete o catedrA de elocventA
si filosofie la Coll?ge de France, institutie infiintatA
de Francisc I la 1529. Intentia cu care se crease in-
stitutia Colegiulza, era de a deschide drum liber spi-
ritulul noil, care nu-sl gAsia loc in traditiile conser-
vatoare ale vechif Universitäti de Paris. Prin ten-
dintele luï moderne, Ramus se recomanda, de sigur,
ca forth' didacticA potrivitA cu menirea Colegiulut
lifi Francisc I. Aceasta se dovedi, in curind chiar,
Cu prisosint5.
Abia ridicat la inAltimea catedre, furtunosul pro-
fesor incepu o nouà serie de atacurf ; de astA datA
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOGIA. IN FRANTA. 141
16s.1 pe ANISTOT i 1ST indreptà fulgerile in contra

aiçi dol profetI mar spe-
lui CICERON Si QUINTILIAN,
i nu se multumi sA se atingA
(jail al" Renasteril.
numaI de mortil adoratl ai timpulur, ci tempera-
rnentul hit' de glIcevitor si militant cAutà s'a se des-
carce si in contra colegilor sà1 propriT.
O discutie ridiculà se tidied' la importanta uneI
alarme publice. Cum sA se citeasc5 quispis i pant-
quam ? Cu u: cuiscuis off fär5. u : chisclzis «That
is the question !» lard obiectul savantef discutiT. Atita
zgomot neobisnuit i neintemeiat s'a facut impre-
jurul acelor cuamcuant ì camcam, inch cancanul
a ajuns sa' fie desbAtut i elucidat in parlamentul
Frantei.
Dar vijelia filologicA, orcit de inearcat4 de elec.
tricitate, nu-I atrase atitea fulgere, ca incercarea lul
RUMS de a propune regelul reformarea Uni-
versitáçii. Trebuiail lovite relele actua le, con-
cretizate in mare parte in rolul, deprinderile, acti-
vitatea unor anumite persoane. ProfesoriI, natural,
aù replicat. S'att ridicat contra lui i ignorantiT, si
absentistiI, i pedantiT, pe caff F. RADIUS II ataca de
destulà vehementä.
Cuaitfem
Capetenia i reprezentantul ignorantilor era unul

CIIARPENTIER, ce fusese numit profesor de mate-
maticI, desi nu invAtase nimic din aceastd stiintä,
I) Se crede cà vorba cancan qi-ar fi luat nWere din a-

ceastil imprejurare.
www.dacoromanica.ro
numai pe baza fäggduelil ea' se va pregAti timp de

trei lunI, deci «pe credit», cum s'ar zIce. De oare-ce
CHARPENTIER era bine sustinut de puterniciI timpu-
atacurile inimosuluI i ne-astImpäratuluI refor-
mator intors efectul in contra hit insusT.
Nici absentistif nu-1 ertard cd a cerut Inläturarea
lor, pe motivul cd o catedrd nu se poate considera
ca o mosie, pe care al' dreptul s'o arendezI, cind
al la indämind pe cineva capabil, in schimbul unef
sume oarecare, sd-t1 tind locul.
Dindu-se extraordinarul talent de vorbire si expu-
nere al lur RAMOS, se mar addugard la vrAjmasiI sdi
Ar fi fost destul, de altminterI, numaI ma-
rele sdil talent, ca sä-sI atragd disgratia acelora ce
nu permit cu nicl un pret cuIva sal se ridice mal
presus de eI.
In cele din urrnd, viata lul PETRU RAMOS deveni
imposibilä In Paris, trebui sd se exileze singur In
Germania, si sä' umble dela o Universitate la alta,
cu traista pliná de adevdrurr, pe carI nimen1 nu voia
sä le primeascd dela acest idolatru, ce lovia färà
crutare in zeitdtile culturale ale timpului.
Cind se linistird luptele religioase In Franta, P.
RAMOS, devenit protestant, se intoarse la Paris. Aci
muri, cum a trdtt, In tumultul agitatiilor febrile si
revolutionare. Pus la index de dusmanil säi, pieri
in miscarea singeroasá din noaptea St. Barthé'any.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOGIA IN FRANTA. 143.
VI.
latà o viatg, ce nu se aseamgrig deloc cu a unui

RABELAIS, bunioar5, un ginditor care, departe de fur-
tunile vietil, sta privitor ca la un spectacol amu-
zant si instructiv. Gindia, studta si ridea de lume.
RAMUS, in arena prgfuitä a luptelor pgtimase, ames-
tecat ,in virtejul vietil practice, da si primia lovituri
ametitoare, singeroase.
Ca pedagog, ideile si teoriile si le scotea din
contactul intim cu functiunea institutiilor, din ex-
perienta directg, cistigatg adesea cu duren. Cgr-
tile luT didactice le scria ca manifeste de luptk
ca pornire de contra-curent cultural. Trgia si se-
mica In mijlocul invAlmgseleT practice printre sg-
getT, in totdeauna. De aci si puternica luT influ-
entä asupra epoceI sale.
Poate ca RAMUS merità s5 fie considerat ca pri-
mul profesor de universitate, in Intelesul modern
al cuvintuluT. Nu se multumia, ca profesorul me-
dieval, sg citeascg si sg interpreteze un text ; ci, pe-
lingg comunicarea informatoare despre punctul pinl
unde a ajuns gindirea omeneascä, adduga incerca-
rea personal g de a merge cu cercetarea, mgcar
61 de putin maT departe.
Ca cercetgtor de adevgrurT noT il ggsim pe PETRUS-
RAMUS la Collège de France. El dete acesteT institutii
caracterul de liberg &dire si de net-à cercetarer
care o deosebia atit de mult de Universitatea de-
www.dacoromanica.ro
14-1 PARTS& II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNS.
Paris. Spiritul luT inovator a mers in toate direc-

El, cel dintiiil, scrie o carte filosofica, D i a-
1 ec ti gut.; in limba franceza, si se prezinta ast-
fel ca un precursor al luT DESCARTES, nu numal prin
faptul ca a Intrebuintat limba franceza, dar si prin
modul Till' de a trata chestia.
E un reformator al logicel. Pe-cind logica sco-
lastica. se märginea la formele seci, aristotelice, RA.-
MOS cauta sa-T del viata, aplicind-o la natura,
cautind necontenit sa-1 hraneasca formele abstracte
Cu date din experientä. In aceasta privinta, trebue
sa-1 consideram ca un spirit Cu totul modern.
RAMUS a cautat sa dea Invatamintulul, atit in
procedarea practica' cit si in teoria procedariT, o
directie maT pläcuta i mal adaptata la viata. E un
-contrast intre tendintele luT si practica scolara din
timpul luT RAMUS, Cu Scolastica eT, cu spiritul au-
toritatil care o domina si o apasa.
O propozitie a luT merita sa fie retinuta si trans-
misa : «Ratio auctoritatis regina domina que esse de-
het.» Propozitie csimpla», insa Cu uriase urinal-1, ce
vor stirni miscarea rationalistä a sec. XVIII-lea, a se-
coluluT mareT revolutiunT politice si sociale. Afirma-
rea ca ratiunea e maT presus de autoritate, e
nicT mal mult nicT mai putin decit curat re volu-
tion ara. TotusI, atitudinea luT RAMUS nu poate
caracteriza epoca sa, nu putem considera sec. 16-lea
deja ca secolul rationalismuluT, cacT o epoca nu se
-caracterizeazä dupa cugetarT i scrierT rezlete ale
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOGIA iN FRANTA. 145
unul gInditor Inaintat, ci dupà tendintele si con-

vingerile maj orit A ti T scriitorilor de seainä. Nu-I
maT putin adevà'rat, Insà, ea' In acest secol ga'sim
germenil ce vor da roade abia peste o sued doà.'
de anT.
VII.
Si MONTAIGNE (1533 1592) este un inaintas al

miscAriT pedagogice. Dar cità deosebire In atitudi-
ilea luT fatà de RAMUS.
Ca si RABELAIS, MONTAIGNE se prezina numaT ca
un teoretician al educatieT, ca un scriitor ce ob-
servä, reflectà si 's1' spune pgrerile, fárà sI lupte
ca sä impunA ImprejurArilor practica gindiriT sale.
Spirit reflexiv, nu putea s'd treacd nepAsätor pe linga
un fenomen cultural asa de Insemnat ca scoala si
educatia. Incidental si In treacAt, cu eleganta lul
usoarà si Cu neglijenta lui aristocraticA, MONTAIGNE
151 presatl, pe ic1 pe colo, gindirile sale pretioase in
aträgatoarele si spiritualele hit Fss a i s. Ce e drept,
anumite capitole din cartea I (cap. 24 Du pedan-
.tisme si cap. 25 De 1 institution des enfants) si din
cartea II (cap. X, Des livres) a operel sale, pare
al se ocupà mal de aproape de chestiile privitoare
la educatie ; dar ca sA sintetizezT si sA cootdo-
nezT In sistem unitar pArerile 14 ce nu-s de alt-fel
totdeauna consecvente, trebue sA citestI toate di--
Vie, extrAgInd cu multä bAgare de seamà ideile ce
s'ar raporta mAcar indirect la acest subiect.
10
www.dacoromanica.ro
1 46 PARTEA. Il. ISTORIA RED AGOGIEI MODERNE.
Spiritul ill/MONTAIGNE, Vit), nestatornic, elastic, e greil

de strIns In forme rigide de sistem. El cautà s'4' vaz'a'
lucrurile pe toate fetele, sare din o directie in alta ;
clnd crezI cI ajunge la o concluzie, cirmeste de
odatà cätre alt orizont, cu date si premise ce duc
la IncheierI deosebite. Te iel dupä el, 11 intrebf in-
cotro merge ? Spre adevär. Unde-I adevät ul?
« Que sais-je» ?
Aci Iti formuleazä o teorie, aci incepe sä se In-
doiascä de ea, Intrebindu-se dacg lucrul n'o fi
sand poate cu totul altfel. Cetitorul atent, doritor
s'a"afle adevärul, rAmine de sigur cu impresia cä
MONTAIGNE e un sceptic, care II tachineazg; si Is'
perde crezarea.
De altfel el o spune pe fatà :
,Qui sera en cherche de science, si la pesche at
elle se trouve ; il n'est rien de quoi je face mains-
de profession. Ce sont ici, mes fantaisies, par les-
quelles je ne tasche point a donner a cognoistre les
chases, mais moy. 1)
Sint totusI unele ideI mal des repetate, ce par
a oglindi credinta luI mal intimä, Intru cit stilt luate
chiar din viata 'ill proprie de elev.
Aceastà viatà e concretizarea uneI intregl teorii
asupra educatiel datorite principiilor pedagogice ale
tatäluI säti. Cine n'ar simti recunostintä si adoratie
pentru un päirinte, ce ar cAuta a face, ca tatäl luI Mon-
1) II, cap. X, Des livres.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA IX. PEDAGOGIA. IN FRANTA. 147
taigne, din copilarie un adevarat paradis al vietil ? De

fericirea aceasta a avut parte MONTAIGNE. S'a bucu-
rat poate de cea mat frumoasa copilarie
Thal sail, un gentilom cu pornirT extrem de
democratice, 1-a dat sa fie crescut intre täranT, spre
a-1 deprinde cu viata celor de jos, si a-1 hrgni de
mic Cu temeinice simpatil pentru viata i suferin-
tele lor. i inteadevar, MONTAIGNE a aratat, cit a
trait, dragoste sincerg pentru clasele obijduite ;
sggetile luT, ce nu dadeail gres, s'ati indreptat nu-
maT In contra aristocratieT.
VIII.
Cit se ingrijia tatal sail de copilgria luT i cauta sa nu

fie turburata nicT un moment! Chibzuia lucrurile ast-
fel ca ochil luT sà se deschida dimineata, desteptat
din somn, In sunetul muziceT, pentru ca impresia
placuta de dimineata sa se pgstreze In tot cursul
zileT. Ce pioasa adoratie pentru sufletul copilulul !
Si ce adinca si prevazatoare preocupare de soarta
vietil pamintestT I Cind s'ar respecta, macar In parte
tendinta aceasta umanitara in practica educatieT de
azi, ce de oamenT n'ar fi in stare sa zica la matu-
ritate ca MONTAIGNE : ne few rien sans gayeté! (1)
Prea des se uita cà copilul e si el un om, cu
drepturT la fericire proptie; cà copilaria e si ea o
(Ibid).
www.dacoromanica.ro
148 PARTEA II. ISTORIk PEDAGOGIEI MODERNE.
parte din viata, care trebuie traita i pentru ea in-

sasI, nu numal ca mijloc pentru un viitor proble-
matic. E necesar sa se reaminteasca, din end In
cind, acest r es pe ct de virsta copilariel, pentru ca
alaturea si in acelasi timp cu instructia, ba chiar
prin instructie i educatie, sa se asigure copilului fe-
ricirea virsteT, sadind astfel in sufletul luT, din aceasta
fazg.' gingasa, germenul fericirir viitoare. Altfel pu-
tine probabilitatl vor fi ca omul va sti sa guste
mai ttrziti o curata i deplina fericire, cad i po-
sibilitatea de a simti fericirea se inva tà si se
cistiga treptat, pina devine o facultate naturalg, ca
parte integranta din organizmul psiho-fizic.
MONTAIGNE, in teoriile sale asupra educatieI, da
si el acest sfat pgrintilor. Ba inca, in dorinta de
a se generaliza felul educatiei sale propriI, Indeamna
pe top pgrintii duca copiiI sa fie alaptatI
crescuti la tara, cum a fost el. Indemnul de asta
data, ajutat negresit de interesul mumelor de a-si
face viata maI comodg, a prins mal mult decit de
obiceiù. S'a ivit o moda, ce a ajuns cu incetul o
adevarata calamitate, ca mamele sa nu-sl mai alap-
teze singure copiii. A trebuit glasul rastit i patettc
al luI J. ca sà intrerupa un moment de-
J. ROUSSEAU,
zastrul ; dar ca dovada cä nid efectul revoltei luI
ROUSSEAU n'a fost asa durabil, ar fi destul sa ci-
titI unul din romanele maI din urma ale lui zoLA,
4Fécondité», care, intentionat, pune in relief toc-
maI aceastà plagg a societatil franceze de azI, plaga de
www.dacoromanica.ro
care de altminterT nu e mime Franta bintuità. . .

Iatà cum teoriile educative nu rAmin numaTo In
domeniul abstractieT, ci se complica pAtrunzind in
problemele vietiT si in miscgrile sociale.
IX.
MONTAIGNE, gratie metodeT intrebuintate in casa

pArinteascg, ajunsese la vrista de ease anT, sä vor-
b ea sc6 latinest e. E usor de inteles cum a ob-
tinut acest rezultat, daca stim cA limba latina a fost
pentru el aproape un fel de Ern/A materna, in or-
ce caz o limb A vi e. ProfesoriI luT nu stiail fran-
tuzeste, erail strAinT si vorbiati cu el in latineste ;
In familie se vorbia inadins latineste; pinA si servi-
toarele trebuirl sa invete un numa'r de cuvinte la-
tinesti, ca sà-I poatà vorbi. Ce mirare decl ca, la
virsta de ease anT, MONTAIGNE nu stia frantuzeste,
ci latineste si cA a trebuit sä Invete limba francezä
la CoNge? Contrarul mal de grabA ar trebui A
ne surprindA. 1)
La trel spre-zece ant isT termina studiile; dar
precocitatea invalAturil n'a apAsat deloc asupra
1) Quant 5. moy, j'avois plus de six ans avant que j'en-

tendisse non plus de frangois ou de perigardin que d'ara-
besque : et sans art, sans livre, sans graninzatre ou .percelit,
sans fouet, et sans larmes, f avois apprins du latin tout
aussz iSur que nton maitre d'eschole le sfavoit (E ssai st
cartea I, chap. 25).
www.dacoromanica.ro
150 PARTEA II. !STOMA PEDAGOGIEI MODERNE.
mteligentii luT. apätase in mod firesc instrumentul

de culturg, limba latinä, care pentru altil era poate
un instrument de torturA. Cetia autorif clasici, cum
ar ceti un copil de virsta lui o carte de basme in
limba maternä. Astfel se explicä eruditia luT destul
de mare. Desele citatii din autoril clasid esiatí färl
voe la ivealA, necAutate, in chip firesc pentru scrii-
tor si neobositor pentru cetitor.
SA nu credem totusT cA MONTAIGNE, era entu-
siasmat pentru clasicitatea scoaleT. Pentru C10ERON
nu prea gAsia multe laude ; mai de grabA rezerve
destul de severe.
40uant b. Cicero, les ouvrages qui me peuvent servir chez
luy à mon desseing, ce sont ceulx qui traictent de la phi-
losophic, signamment (a) morale. Mats, à confesser hardie-
ment la vérité (car, puisqu'on a franchi les barrieres de
l'impudence il n'y a plus de bride), sa fagon d'escrire me
semble ennuyeuse ; et tout aultre pareille fagon : car ses
prefaces, definitions, partitions, etymologies, consument la
plus part de son ouvrage ; ce gull y a de vif et de mouelle
est estouffé par ses longueries d'apprests. Si i'ay employe
une heure 6. le lire, qui est beaucoup pour moy, et que ie
ramentoive ce que i'en ay tire de suc et de substance, la
plus part du temps ie n'y treuve que du vent ; car il n'est
pas encores venu aux arguments qui servent 5. son propos
et aux raisons qui touchent proprement le noeud que je
cherche Pour moy, qui ne demande qu'à devenir plus sage,
non plus sgavant ou eloquent, ces ordonnances logiciennes
et aristoteliques ne sont pas a propos *
Nu se sfieste sä pun5 maT pe sus de el pe CE-
SAR. «Certes je lis cet auteur avec un peu plus de
2) Cartea II, cap. X.

2) Ibid.
www.dacoromanica.ro
reverence et de respect, qu'on ne lit les humains

ouvrages...»
Poate tocmaI fiindcä. cunostea In fond literatura
clasic5, i se pärea o parodie incercarea sterilä, cum
se auta sä se invete limba latinä In scoll. Nu nu-
maI cà metoda intrebuintatà nu ducea la scopul
clasicitätif adevärate, dar MONTAIGNE märturiseste
singur, din experientä, cA aproape uitase limba ia-
tinä in College de Guyenne, unde se Invä.'ta dupä
pedantica procedare a regulelor gramaticale. «C'est
un bel et grand adgencement sans doubte que le
grec et le latin, mats on Pachete trop cher.» 1)
X.
Afar5 de aceasta, simpla cunostintä a limbeI la-

tine orI grecestT, nu constitue un ideal de educatie.
«Nol intrebAm mal ales de un scolar: stie greceste
latineste ? Scrie in versurl saù in prozä. ? Nu tre-
bue sä cercetAm aceasta, ci dacA a devenit mal
b un, maI cuminte, maI In tele p t.»
Scopul nu e dar eruditia, cunostinta, ci purtarea,
moravurile, educatia. Se intreabä nu cit stie cineva,
ci ci t poa te, cit intelege si dacà a apätat o de-
prindere bunä de con ducere In vi a tä.
Din acest punct de vedere gäsim pe MONTAIGNE,
ca i pe nAmus, un adversar declarat al pedantis-
1) ESSAIS, I, ch. 25.
www.dacoromanica.ro
muluT, un antipod al polimatieT, care ingramadeste

cunostintele in capul tinerimil pina se asfixiaza
inteligenta. El cere sa se stie din toate cite ceva,
spre a se da inteligentiT o caz ie sa se dez-
volte. Cere formarea inteligentiT, decT e-
ducatia eT formala. Stiinta nu-T decit un prilej de
exercitiù al mintil.
De sigur MONTAIGNE aci a vazut just, dar necom-
plect ; cad stiinta maT da si activitätil practice in-
strumentul de a supune natura la trebuintele vietiT
si a ne da posibilitatea uneT a (IA p ta r I mal com-
plecte la conditiile existenteT maT fericite. Stiinta
are si un scop pr a c ti c, pe care MONTAIGNE nu-1 vede.
Pe cit de just pune in lumina prima functiune a
instructiel, desvoltarea inteligente, pe atita igno-
reaza utilitatea practica a stiinteT, adica tocmaI ca-
racterul el cu deosebire modern.
Si totusT, in altd ordine de idel, gasim In MON-
TAIGNE sugestii In adevar moderne, as putea zice
aproape contimporane, in ce priveste directia ge-
nerala a studiilor. Accentueaza tendinta s oci al-
um an ist A, sfatueste sa se dea preferinta acelor
studil, ce cauta sa orienteze pe om mat direct in
mediul immediat incunjurator, in mediul urna n, si
deschid mintea asupra naturiT omului si societatiT
omenestI ; si numaT in al doilea rind sa vie stiintele
exacte, stiintele de interes netagaduit in prima linie
pentru specialistr. El zice, reprezentind directia so-
cial-umanista, dei nu cu toata constiinta deplina
www.dacoromanica.ro
a unuI teoretician pedagog : «C'est une grande sim-

plesse d'apprendre A nos enfants la science des astres,
et le mouvement de la huictième sphere avant que
les leurs propres, 1). Chid ambitia, avaritia, temeri-
tatea, superstitia itI ruineazg, ca vràjmas1 internI, su-
fletul, ce cautl in afar'a' altà' m5rire, stiint5 i st5pinire?
Invatà maI intlI de toate sà fil In tele pt si b u n.
qAprès qu'on ki aura a'ict ce qui sert è le faire
sage et mei lieu r, on l'intretiendra que c'est que
logique, physique, ge'ometrie, rhetorique...» 2)
XI.
Iatà programul. In centrul luI stä tendinta de

umanizare a omulut Restul e accesoriil si auxiliar.
In scopul cunoasteril de noI si de oamenr, si ca
mijloc de a deveni maI bunI i maI tnteleptI,
MONTAIGNE pune, tot ca studiti central, filosofia 3).
E gresità pärerea cA filosofia n'ar fi accesibill
elevilor. DacA a ajuns o sperietoare de copir, nu
este ea de vin5, ci aceia cad' aü zugrAvit-o asa de
hursuz5, de posac5, Incruntatà si grozavg. 011i
me l'a masquee' de ce fauls visagre pasle et hideux
In realitate, nu e nimic maI amabil, mal plin de viatà
voiosie, mai dràgu i atr5gAtor. « Une mine trieste
el transie montre que ce West pas let son giste.,
I) Cartea I, Cap. 25.

Cartea II, Cap. X.
Ess ais, cartea I, ch. 25.
www.dacoromanica.ro
154 PARMA JI. ISTORTA PEDAGOGIEI MODERNE.
Scopul el este virtute a, care nu este o stafie

uscat5, cu privirea inghetat5, moartea fericiril noastre
OrnintestT, ci soarele care radiazA in noi si in jurul
nostru adevArata fericire suavg, Inalt5, omeneascä.
Ea ne inva1.ä sa traim. De ce n'ar fi ascultatà
de copil ? g On nous apprend a vivre, quand la vie
est passée.» Lucrul e cu ant maI usor c6, «la phi-
losophie, qui comme forma/rice des jugements et des
moeurs, sera sa principale lecon, a ce privilége de
se mesler partout » 1). Cu ori-ce ocazie se poate
face o aplicatie cu tendintà educatoare i cu putere
de organizare a mintif
Nu vedem aci preocuparea modernA cea maI te-
meinick nu pentru-cà e maI recentà, ci pentru-cA
e cea mai aprofundatà tendintà de organizare a
studillor, tendinta social-umanistà? 1)
Si in alte privintI e modem MONTAIGNE. El,

care stia asa de bine latineste, propagA importanta
invAtAmintuldi limb ii mat ern e si a limbilor viI
ale popoarelor invecinate. «Ye vouldrois première-
ment bien savoir ma langue et celles de mes voisins
oh jai plus ordinaire commerce» 2). Chiar clasici-
tatea greacA s'o cunoascl in traducere francezà.
« Quant a mon aultre lecon qui mesle un peu plus
Sä se vaza 1acest sistem reprezintat In opera mea

Cur de pedagog-ze, pag. 322-333.
Essazs C. 1, ch. 25.
www.dacoromanica.ro
de fruct au plaisir... les livres viz m'y servent

c'est PLEITARQUE, depuis qu'il est franfois.»
MONTAIGNE a luat inaintea timpulul säti si in
chipul cum aprecieazA valoarea c5rtii pentru studiul
naturil. Cere sA. se studieze natura dir ect d in
n a t ur A si sä se dezvolte inteligenta din contactul
Cu oamenii si lucrurile. De aceia recomand4 c515.-
torii dese, un mijloc lesnicios pentru aceia cgrora
se adresa sfatul luT, càci scria pentru educarea
unui copil de om cu stare si nobil, cum ati scris
de altfel mal tos' teoreticianiT pedagogl din acel
timp.
Mai adaug, ca complectare, doà note insemnate
ce carac.teriseaza pedagogia nouà in MONTAIGNE,
In contrazicere cu obiceiul de atuncI: importanta
dezvolt5ril corporale, ed uc a ti a fi zic 5, si revolta
in-contra discipline.' brutale practicate in scolI prin
bAtaie.
Nuiaua era mijlocul clasic pentru stabilirea or-
dineI si a disciplinel ; si nimenl nu se mira. De
aceia mal toti scriitorii din timpul Renasterii si din
prima parte a Evulur Modern nu ultà sà atingá
chestia bAtAiI si sA condamne mijlocul acesta ne-
pedagocic si n e-om en es c, ca s'ä nu zic i n um a n,
bun pentru dobitoace, nu pentru fiinte cuvintAtoare
si intelegAtoare.
NumaT scolile JESIJITILOR, pe carl vom incepe O.'
le studi5m in prelegerea viitoare, si incI si acestea
maI mult la inceputul lor si in perioada de inflo-
www.dacoromanica.ro
156 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODEBNE.
rire, ail inteles a.' se poate si trebue sI se caute

a se face studiul atr5Otor prin el insusT, si ea' se
poate si trebue sà se caute a determina vointa ele-
vilor prin tnijloace psihice, nu brutal fizice, ca 13A-
taia. Mal' tirziù Irish' ati degenerat si ele, provocind
o reactie revolutionarA in contra lor.
www.dacoromanica.ro
Prel egerea X.
*COALELE TESUITILOR.
L Paserea luI BACON despre scolile Jesuitilor. Ce desteapta

In suflet cuvintul jesuit. Societate de lupta culturala. LO-
YOLA. Tactica noua de lupta. Raporturi intime cu lumea.
Misionarff.
Preocuparea pedagogica a ordinuluT In legea lui de
organizare. Bula PAPEI PAUL in. Infatisarea unei societatl
didactice.
Fazele de pregatire ale membrilor societatii jesuite.
Novica. Sco1ard. Coadjutor/i. traza ultimA, soldati ai cre-
dinteI. Repettlio humaniorum, germenul seminarului pe-
dagogic pentru pregatirea profesorilor.
Organizatia scolilor jesuite. Scopul pedagogic urmant:
tot doquens et sapiens pietas. Aceleasi dela 1599-1832, ca
In cratio atque instztutio studiorunt.» Studia inferiora cu
cele cinci trepte. Ce autori se citeail i cu ce preocuparT.
Cum se faceall lecturile din latineste. Limb a greacci.
0 r arul. Cum eran ocupate orele de clasa. Inv a. -
m in tul r el igio s, din practica si sugestir zilnice. Mijloa-
cele pentru deprinderea c o m pu n erii la t i n e.
Mijloacele pentru stimularea vointei In educatie. E m u-
1 a ti a. Concertattones. Publicitatea onorunlor si oprobriului.
Restuti din pompa examenelor scoff jesuite
in practica scolilor noastre. Studia superiora. Introdu-
cerea in program a stiintelor noui mai dezvoltate.
Procedarile: viva cace. Cum elaborail studentil
notele cursuluI. Recapitulanle dupa curs. Discutifle de sim-
bata si cele lunare.
www.dacoromanica.ro
158 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNF,.
I.
Marele BACO DE VERULAM nu ggseste in timpul

sAfi nimic care s5. intreac5 In valoare pedagogicA
scoalele Jesuitilor: « Gansule scholas Yesuitarum, zice
el : nihil enim quod in usum venit his melius».
Sa urmä.'m sfatul luI si sà cercetAm In ce consta
excelenta institutiilor educative ale unel societätI
religioase, care a jucat un rol asa de mare in is-
toria culturil moderne. Sentimentele deosebite ce
desteapta numele lor, aduc o probà maI mult de
actiunea energicA ce att exercitat asupra spiritelor.
Admiratia i neIncrederea, ura i entusiasmul,
teama i dispretul se nasc, ca atitea puteff anta-
goniste, In sufletele ce aud cuvintul jesuit. Pentru
ceI maI mulT insemneaz4 ipocrizia periculoas6, care
IT pindeste, nebägatà In seamA dar vecInic nea-
dormitä, prada plAnuità In vederea unuI scop tainic,
scop urmärit sistematic, fgrA rägaz, cu nelnfrintl
tenacitate.
Societatea luI Ysus infiintatà de IGNATIIT LOYOLA
(1481-1556) in prima jumaate a secolului XVI,
a f ost conceputà, din capul loculuI, i injghe-
bata In vederea lupteI pe terenul pasnic al cul-
1) De augmentis scientiarum, lib. IV, cap. IV.
In cartea I a aceleasi opere spune, cà vAzind a lor in-
dustriam solettiamque tam in doctrina excolenda quam
nimbus in formandis» II vine in minte vorbele lui Age-
Talis cum sis, utinam nester esses.»
www.dacoromanica.ro
PRELEGERRA X. SCOALELE IRSCrlilLOR 159
turiI, Cu scop practic anumit in misearea timpuluT.

Ca societate de lupta a trebuit negresit sa-si a-
traga aliatl i sa aiba vrajmast Multimea epitetelor,
cind eulogiste cind dislogiste, ce-1 insotesc numele,
e un rezultat firesc al amesteculuI direct in arena
vietit Nu pot/ sa te mistl In inghesuiala lumii, fara
sa impingI si sa fil impins, fara sa cale si sà fil
calcat. Tar cind, In mersul täù, aI o tinta, si, ca
ajungl la ea, vreI sà dal: In laturl lumea care
merge In alte directiI, ori vreI s'o thastl dupa tine,
atuncl, se intelege, trebue sa te asteptI sà fi l nu
numaI impins si calcat, in imbulzeala, dar si lovit.
Societatea J es uiti 1 o r, organizata de LOYOLA la
1534 si sanctionata de Papa la 1540, inseamna o
schimbare de tactica in luptele pentru preponde-
ranta ale bisericel catolice. Pe-cind, cu un secol in
urma, papalitatea cauta, dupa observatia luI RANKE,
sa utilizeze influenta spiritualä spre a cdpata puterea
lumeasca, acum, in secolul XVI, isl schimba metoda :
Cu puterea lumeasca, deja cistigata, cauta sa lupte
pentru intinderea si mentmerea autoritätil spirituale.
Unul din mijloacele prin care catolicismul cauta
sa-s1 lateasch influenta spirituala, a fost i societatea
luI isus.
Jesuitil, ca armata religioasa, trebuia sa recuce-
reascà spiritele perdute prin intervenirea miscaril
religioase a ReformeI. Dusmanul imediat era deci
concurenta protestantismuluI in lupta pentru cisti-
garea lumei spirituale. Spre a se potrivi cu puterea
www.dacoromanica.ro
adversarulur, catolicismul a trebuit s5 imprumute de

la protestantism unele arme de luptà. Se vAd ne-
voiti sà intre, de acum inainte, in raportuff maI in-
time Cu lumea; nu mai stet izolaff in congregatii
monahale strAine de interesele timpuluI. Catolicismul,
prin societatea Jesuitilor, stràbate in mijlocul socie-
t5tiI, caut5 s5 atragA sufletele, sà gindeasc5 cu gin-
durile lumeT, sà simtà cu simtirea eI, ca s'o poatà p5-
trunde maI d'aproape apoI Cu gindurile i simtirile
sale propriI.
In vederea acestuI scop, societatea se silea s5.-s1
pregAteascA i sä-s1 trimità pe membril sAI ca mi-
sionad, in contact cu mediul omenesc spre a-1 cu-
ceri. AlcAtuirea eI nu era aceea a until ordin mo-
nahal ce trAeste izolat, pentru cultura filosofico-teo-
logic5, ci aceea a unei pepiniere de misionad prac-
tici meniff a converti sufletele, a se pune in atingere
imediatà cu gindirea omeneasc5, prin conferinte,
predicI i maI ales prin scol I.
Mijlocul de c5petenie a fost scoala; de aceea e
importantà tratarea societAtiI luI Isus, din punctul
de vedere pedagogic.
11.
In legea constitutivA a ordinuluI datà de [GNAW

(1541) se vede, dela inceput, In partea (1V-a) care
trateazA de educatie i instructie, tendinta pedago-
gic5, preocuparea de influenta mora1ä asupra tine-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA X. SCOALELE IESUITILOR 161
rimii. JesuitiT aii Inteles foarte bine ch, pelingh

confesiunT, predicT, mijlocul de chpetenie pentru cis-
tigarea spiritelor e sh te adresezT tinerimiT i sh-T
inculd, In perioada de germinatie a sufletulul, anu-
mite idel, anumite criteriT de apreciare, si sä-I ho-
thresti astfel, modul de a privi lumea i viata si
de a aprecia evenimentele sociale. Sädind in suflet
anumite modurl de a simti i voi, formezI omul
duph un tip dat.
Iath de ce, inch din cele d'intiI propozitiT ale legii
sale organice, Societatea Jesuitilor pune inainte preo-
cuparea de influenta pedagogich. Se zice acolo ch
scopul societAtiT e de a ajuta sufletul sh-s1 ajungh
menirea pentru care e fAcut. PAPA PAUL ni, in bula
prin care recunoaste societatea, spune curat ch ea
se infiinteazá. «special pentru instruirea copiilor si
persoanelor ignorante in religia crestinh».
Pentru aceasta e necesarà doctrina si arta didac-
tich. i «specialitateab instructieT religioase t'amase
numaT formarà si ascunsh. In fond, scoalele lor
instructie complecth, in colegii i universitätT
organizate duph normele timpuluT. Parch n'al* vedea
alt-ceva decit o societate devotath numai invät5.-
mintulul si educatiel, o societate pedagogich. Si In
adevár, organizatia societhtil lui Isus e asa chib-
zuith, ch membriT el trec prin o filierä de preghtire
treptath, In scopul de a deveni bunl profesori, oa-
menT cu putinth de a Inriuri asupra sufletelor. Ne-
gresit, parte din el erail destinatT predicel off ca-
11
www.dacoromanica.ro
rieril de confesorT, dar cea maT mare parte se de-

votan inválAmintuluT, educatiel. Astfel se explicA
de ce, in toate *l'e catolice, invAtAmintul a fost
In miTnile acesteT societaitT didactice, pinl la jum4-
tatea secoluluT IX-lea.
MembriT Societ5tii jesuitice treceati prin patru

studil de pregàtire.
No viciatu 1. Ca novia, intratT cam la virst5
de 16 anT, rAmineail doT anT si nu invAtei carte, ci
practican unele dispozitil pentru formarea caracte-
ruluT, pentru disciplinarea firiT; ere" supusT la in-
cercArT, spre a se deprinde cu lep5darea de sine,
cu infringerea vointiT, preggtire necesarl pentru fa-
zele superioare de militarT crestinT si di-
dacticT.
ScolasticiT, scolaril. Acestia InvAtan
limba latinA si greac5, cunostintele formale si reale
din colegiT.
Dupà complectarea studiilor, intran in faze de
c oad jut o r!: un fel de practicantT in arta de a
inväta pe altiT. Vedeat cum procede' maestrif ce-
lebri, iT ajutan in opera lor de educatorT si invAtà-
torT, si se forman pentru a patra fazà, cea supe-
rioarà, de pr o fesi e.
In ultima faz, ca membri desgvirsitT ai so-
cietAtiT, stetean la dispozitia ordinilor Papel, pregAtitt
pentru menirea lor.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA X. 5COALELE IESUITILOR. 163
Or-unde i-ar fi trimis trebuiail sl fie tot-deauna

gata de plecare, ca niste soldatT, vesnic in stare de
mobilizare, vesnic pe picior de rAzboiti. Aveati si
drepturT insemnate : e alegeati pe superiorT, pe ge-
neraliT lor; si aveati locuinte separate, pe-cind sco-
laril si coadjutoriT locuiail impreunl In colegiT.
De remarcat, ca ceva superior in organizatia so-

cietAtiT, e faza In care se fAcea repetitia cunostin-
telor, qretetitio hurnaniorum», dupA terminarea studi-
ilor. Aceasta corespundea cu faza c o ad j ut orilo r.
Aci vedem Inceputul uneT institutiT pedagogice cu
totul moderne, in organizarea invAtAmintuluT secun-
dar: institutia pregAtitoare pentru cariera didacticA.
<Retetitio humaniorum» nu e decT decit inceputul,
inteligent chibzuit si executat, al Seminarulia peda-
gogic pentru pregAtirea profesorilor secundan. Nu-
maT pe baza uneT astfel de alcAtuirT intelepte se
intelege influenta predominantA a Jesuitilor si suc-
cesul uimitor In Intreprinderea lor educativA.
Pe noT ne intereseazA sl cunoastem maT de a-
proape organizarea si functiunea scolilor jesuite si
pentru cuvintul ce 1-am maT spus In una din pre-
legerT, anume cA scolile acestea s'ati gAsit In floare,
In tArile foarte apropiate de no!, in Polonia, unde
se duceati, pentru perfectionarea cunostintelor, ti-
neriT nobilT din Moldova.
www.dacoromanica.ro
IV.
Cum erail, maï in concret, organizate aceste scoll?

Ca scop al lor si al IntreguluT InvAtAmInt, se pune
acelas lucru ce urmAriail i colile protestante,
bunioarà a luT STURM din Strassburg : anume tot
«eloquens el sapiens pietas», tot religiozitatea, pie-
latea Insotitä de eruditie si de darul perfectionat
de all exprima gIndirile i sentimentele : elocventa.
Aceasta a fäcut pe STURM sl zicA de JesuitT
aü luat scopul i mijloacele du0 scoala sa din
Strassburg. E adevArat csá se aseamAtià In unele
privinti ; dar observatia ILA PAULSEN 1) cà acest scop
era atuncT In aerul civilizatiel timpuluï, c'a' era luat
din Imprejurarl comune ale dezvoltgril EuropeT, mi
se pare plauzibilà. Nu e nevoe sä" recurgem la imi-
tatie pentru explicarea asemgnAriT, cAcT aceleasT im-
prejurkT sociale, aceeasi fazA de dezvoltare cul-
tura1à si sufleteascA trebuiail sä ducA la aceleast
conceptiT, la aceleasT idealurl si la aceleasT mijloace.
Poate cä atit STURM Cit i Ignatiù de LOYOLA s'ail adà-
pat la acelas izvor. Se stie din biografiile lor
Intilnit la Paris, ea' aü stat in contact intelectual;
si din corespondenta ideilor, reflectate de lumea
obiectivl a culturiT timpului In spiritul lor, a putut
iesi aceeast tendintà generala.
Organizatia scoalelor jesuite, asa cum a fa'cut-o
1) Geschzchte des gel. Unterrzchts, vol. I.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA X. SCOALELE IESUITILOR. 165
'Grupo de LOYOLA, a variat foarte putin in decur-

sul vremit GAsim pe la 1599, decI cam dupA o ju-
m5tate de secol dela infiintarea societAil, o com-
plectsd redactare a scopurilor si mijloacelor, ce se
poate considera ca a doa editie a constitutie date
de intemeietorul &f. Redactarea se datoreste luI
AQUAV1VA si a avut meritul de a oglindi definitiva
organizare a scoaleI jesuite. Cum se vede infátisatà
In «ratio atque institutio studiorum» din 1599, asa
a rAmas neschimbatl pinh la 1832, cind a incercat
foarte putine si neinsemnate modificArl.
Studiile se Impktiati in doä categoriI sail trepte
principale: studia inferiora si studia superiora. Stu-
diile inferioare tineati ease anI si corespundeati
Cu gimnaziul; dupg acesta urmati trel anI de studiI
superioare, in carI intrati studii filosofice.
DupA acestI noä atif de studiI, carI alcAtuiail la
un loc intreg invAtämintul secundar complect, se
trecea in InvAtämintul superior, in facultsatI,
unde incepea inv5tAmintul special, si mal cu deo-
sebire cel teologic.
Gimnaziul era impgrtit, in ce priveste studiut
limbiI la ti n e, In cincI trepte principale:
1) Grammatica infima, 2) Grammatica media, 3)
Grammatica suprema, 4) Humanitas, 5) Rhetorica.
Pentru clasa din urmA se intrebuintati doI anI,
asa. cA avem un curs complect de sase ara. In,
clasa ultimA, de retoric5, se punea ciar ca scop-
Perfecta eloquentia, cu do6 facultAtI foarte insem-
www.dacoromanica.ro
166 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNF,
nate : otatoria si poetica. Studiul Intreg al retoricil

se compunea din praecepta dicendi, din exercitil
de scriere (stylus) si cunostintI din cartile clasice
(eruditio).
In tot timpul acesta, precum si in ceI trel* ani.
de interpretare a literaturiI superioare, autorul, care
servia ca baza lecturil si interpretariT, era tot ine-
vitabilul CICERON, al scolil lui snigni. JesuitiT, Insa, mal
citeaii si alp autorI, pe Una CICERON, mal ales in
clasele superioare, anume CAESAR, SALLTST, TIT-LIVIU,
iar dintre poetT OVID, VIRGIL, HoRept. Dar, negre-
sit, se cheat"' numaT parp din el, si fragmentele se
alegeail dupl c oprinsul lor.
Ceia ce preocupa In adevar, foarte mult pe edu-
catoriI catolicl, era c oprinsul de ideT si sentimente
ce se gasia In autorf. Din cauza aceasta se aceati
extracte, se evitaa pasagiile ce ar fi acut profe-
soruluI interpretarea dificila sail penibila din cauza
coprinsuluT. La nevoe, se scotea fraza suspecta, se
trunchia ara crutare, ca sà nu se introducg. In spi-
ritul scolarilor idel ce ar fi dat loc la indoell reli-
gioase orl la sugestil periculoase pentru educatia
moraleT.
Lecturile se aceati, maI Intiiii, in cursul inferior,
sub forma de traducere din latineste In bimba ma-
terna; dar, maT tIrziil, traducerea se inlocuia cu
interpretarea Vacua tot In latineste, ca In scoala
lul STTJRM.
Pelhigh limba lating, se Invata limba greacd, dar
www.dacoromanica.ro
PRELFGEREA X. SCOALELE IESUITILOR. 167
mal putin ; se da numal ca, ceva secundar si su-

plimentar, cite un stert de orà in clasa V; iar, in
clasele urmAtoare, se mal adAoga cite o jumAtate
de or5, si aceasta totdeauna la sfirsitul claselor de
dupä prinz; in fine, in cursul superior, se acorda
o orà intreagA, se citeati oratorii maT insemnatI.
Pentru perfectionare in aceste liinbT, se cereail
compozitii de scrisori, de naratiuni, discursurr.
Orele de invAtAtur5 erail doà si jumatate dimi-
neata si doà dupà prinz, imp5rlite si intrebuintate
in mod stereotipic.
In ora india: regule de gramatic5, sub con-
ducerea decurionilor, din cursul superior, pecind
profesoril se ocupaii, in clasà, cu corectarea teme-
lor oa cu pregatirea lectiunil urmAtoare.
In ora a doa, lecturà si interpretare;
apol, in jumátatea din urm5, rep etiti T.
SimbAta se repeta tot ce se fAcuse in cursul sap-
täminir, se inv5ta catehismul si declamatit
In vAt5m intul religios am putea zice, dei

se pare paradoxal, cl era neglijat de Jesuitr, dac5
ne 1u5m dup5 programul de studii si dupa cate-
goria cunostintelor predate. Doar simb5ta il vedem
figurind in orar ca explicare a catehismului; deci
s'ar 'Ama a tocmai scopul principal, pietas, nu se
urmAria cu destul interes si atentie. Dar nu trebue
s5 ne uit5m numai la orele din program, ci la
practica de toate zilele. In t oa te zil el e scolarif
www.dacoromanica.ro
mergeati la bisericg, In toate duminicele ascultaii

leturghia si In fiecare lunI se spovedial Ruggciu-
nile se Indepliniail clt se poate de des, iar con-
fesiunea servia ca mijloc practic pentru sugerarea
si inculcarea dispozitiilor religioase, zi Cu zi, ceas
cu ceas. Se fgcea, clec]; mal' mult decIt instructie
religioasg, se fgcea educati e.
E interesant sg cunoastem mijlocul practic pentru
invgtarea c o mp un eriI 1 a t in e. Se dicta, la Ince-
put, putine rIndurI in limba materng si se cerea sä
se reproducg In latineste coprinsul. In cursul supe-
rior, se alcgtuiail astfel scrisorile si se cerea, pentru
fiecare lung, o compunere liberg In latineste. La
versificare, se exercita In modul urmAtor: se strica
versul unul poet si se dicta ca prozg, cerind apoI
elevilor sg recompung poezia stricatg. In ceI trel
anI din urtng se da sg se imiteze vre-un pasaj
dintr'un scriitor latin sail sg se descrie In lati-
neste evenimentele la carI eleviI luaserg parte, orI
sg se facg epigrame, epitafurI.
V.
Mgiestria Jesuitilor se distingea, Insg, In alegerea

mijloacelor de a stimula vointa, de a mica
sufletul la actiunile voite de dinsil, In educati e.
Evitind mijloacele violente, b'ätaia, se serviail de sti-
mulentul psihologic al ambitieI, al iubiril de onoare,
de distinctie, al e mulatieI. Atingeail cu dibäcie
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA X COALELE IESUITILOR. 169
coarda egoista a iubirir de sine, amorul propriti.

In aceasta excela pedagogia jesuita. Cu un spir:t
de inventie miraculos, se catite'', se alegeati, se ra-
finail Imboldirile, menite sa puna. In miscare rezortul
ambitiel personale si spiritul de intrecere.
In fiecare clasa, fiecare scolar avea un aemulus, pe
care trebuia sa-1 supravegheze, sa-1 controleze, sa-r
arate greselile In vorbire, In scriere, In toate mis-
carile si manifestarile, cornparIndu-se merefi cu din-
sul si luptInd necontenit sa-1 Intreaca. Se Impartia
apor clasa Intreaga In doa partY, ce stateati In
raporturT de rivalitate. Cartaginezit si RomaniT, saii.
Greca si Troienit se luall la Intrecere in facerea
temelor, In discutir, concertationes, in tot ce se da-
dea de profesor ca lucru.
Mi apretiez deocamdata sistemul scolar al Je-
suitilor; caut numai sa-1 expun. Voiti reveni In urma
asupra inconvenientelor.
Se clac:lea elevilor, ca Incurajare, titlurl pom-
poase : magistr a t I, pretorr, censorr, decurionr,
dupa gradul lor de distinctie ; si meritul san de-
meritul lor relativ se cauta sà se afiseze eit mai
mult In public. «Banca nefericirir saii a rusinil»
era o c up ata. de vinovatl. Publicit ate a, zgo-
motul, fastul, solemnitatea erail folosite cu mestesug
pentru producerea efectulur stimulant. Se organizar.'
discutir publice, reprezentarr publice, distributir de
premir In public pentru aceI ce savirsiail, intr'un
timp dat, cea maI buna lucrare, o compozitie in
www.dacoromanica.ro
170 P1IITF.A II. ISTORIA PFDAGOGIFI MOOEPNE.
latineste bunioarA ; se invitail si persoane strAine

de scoalA si se striga in mod solemn, numele celui
ce reusise mar bine, i se da un premin, insotit de
un vers de laudA din partea prezidentului serbArii,
si care se cinta pentru preamArirea si gloria trium-
atorului.
Se organizail examene publice, cu pompA, la fi-
nele anului; la ele asista directorul de studii al in-
stitutieT si doi membri, carT nu fAcean parte din
profesorii scoaler. Acestia cercetail, iarAsi cu pomp5.
si solemnitate, valorile relative ale scolarilor si de-
cernan in urtnA gradele cuvenite.
Resturile sistemului se maT vAd si azi In practica
scolilor. Ce grit premiile, carT de curind an Inceput,
de altfel, a nu mat avea la noT asa mare insem-
nAtate ? Ce-s examenele publice dela finele anulul?
A fost un timp, nu de-mult, cind impArtirea pre-
miilor era un eveniment public, chiar in orasele
marl, o festivitate la care asista tot ce avea orasul
mai strAlucit, incepind dela domn si vlAdic'A, pinA
la cel mal sArac si smerit pArinte al veunuT elev
meritos.
D'apol examenele publice de sfirsit de an 1 Se
considerail ca un prilej de distractie pentru oil-
seni cad veniail, ca la teatru, sA vadA cit de mira-
culos rAspund copiii la intrebArT. Cite-un asistent,
care doria sA treacl de corn cetit,, punea, la in-
timplare, IntrebArl preparate de acasA, dar pe earl
adesea singur nu le pricepea ; si plAcerea luT era
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA X. $COAT.ELE IESUITIr OR. 171
sl vadà cl nimenl din clasà, nici chiar profesorul

nu le poate deslega. Atunci adea din cap nemul-
tumit de stiinta scoaleT ; sail, daca era mal generos,
binevoia sl o lumineze cu citeva explicatii Ingai-
mate de ocazie. Idealul era ca elevil sA poatà ras-
punde la orIce intrebari din materia pusa la examen
in acea zi. Criteriul valorii une! clase si a profe-
sorilor se punea in multimea cunostintelor si re-
peziciunea rAspunsurilor bune.
Azi pompa si insemdatatea examenelor publice
a cam inceput O. dispara la no!. E un semn bun,
cA lumea scolara si cea conducAtoare judecA mai
just scopul, mijloacele si opera didactica a invata-
mintulul si educatier. Dar tot a ramas ceva din
pompa mijloacelor de ernulatie a scolilor jesuite,
si vom vedea, cind vom aprecia sistemul intreg,
dacA merita sa persiste, daca i se poate atribui vre-o
valoare.
Mal adaog, pentru complectarea cadrului de cu-

nostirrtf predate in scolile jesuite, cA, dupa ce! ease
anI de studiti, urmati In cel trei anl din urina, cur-
suri superioare de : retoried, fizica", metafizied, si
M'a. Alaturea cu fizica, in mod secundar irisa, se
dadea In anul al doilea cunostinti elementare de
astronomie, geografie, meteorologie, matematied, iar
In anul al 3-lea cunostintl elementare de psihologie.
Un merit al scoaleI jesuite a fost cl a cautat
www.dacoromanica.ro
säl-sT asimileze si s reprezinte Intregul complex al

cunostintelor omenesa, fArA sA omitA nicl o ramurA
din cele ajunse Intru eitva la vre-o dezvoltare, si,
chid vor degenera, vor ispAsi gresala tocmaI pentru
cAlcarea normelor cart ridicat, vor degenera.
pentru cà nu vor mal tine seamg de noile curente
de viatA.
Nu trAeste o institutie ce ignoreazg viata din ju-
rul et ! Moare, cine fuge de viatA. Si moartA este a
institutie care nu mat InfluenteazA asupra timpula.
Si nu poate influenta asupra luT, dacA se depAr-
teazA si face abstractie de el.
VI.
In scolile jesuite se prevedea, In detalia, pinA

modul cum trebue sA procedeze profesorit, anume-
daca trebue sA-si dicteze cursul ort numal sA-1 ex-
punA prin
Se fAcea apologia, de altfel IntemeiatA, a prele-
geril viva voce, In opunere Cu prelegerea cititA..
Se rationa cA ideia vorbitA liber se prinde maI de-
grabA de spiritul ascultAtorilor declt cuvintul scris
si citit, care se InfAtiseazA ca ceva rece si mort-
Se mal discuta si chestia dacA e bine ca cel putin
sA se altern(ze dictarea cu explicarea. In proectul
de regulament se interzic ea expres dictarea, mat
tIrzit s'a admis alternindu-se cu expunerea.
Practica dictArii cursuluT, hisotitA de explicare, se
www.dacoromanica.ro
PRELECEREA X. SCOALRIE IESUITILOR. 173
gäseste pinA si azI la UniversitAtile marT germane,

chiar la profesorl celebri. Asa, unul din cel mal' Insem-
natl profesorl de filosofie al Universit'atiT din Berlin,
ZELLER, eminentul istoric al filosofid grece, precum
si DILTHEY, autorul InsemnateI opere: Einleitung-
in die Geisteswissenschaft si pkrunzAtorul
psiholog al vietiT luI SCHLEIERMACHER, avean obiceiul
de a-vi alterna dictarea cursulul cu explicarea Orla
date san a-si formula intr'un dictat scurt partea
prelegeriT expuse maT IntIn liber.
Dar, desigur, observatiile facute IncA din secolul
al XVI-lea asupra acester procedan l sInt valabile si
azI, in mare parte. Dup'à ce a scris dictatul, adesea
auzitorul, asigurat de adevArul stiintei formulate,
se simte dispensat de a maI asculta maI departe IncA
odatà aceleasI ideI vorbite, se ocupà Cu revederea,
Cu corectarea erorilor strecurate In cele scrise.
E sugestiv si folositor sA cunoastem mijlocul cum

utilizan studentfl notele si cunostintele ascultate, fie
la liceil, fie la universitate. Imediat dupà prelegere,
adunatI In grupe de zece insT, cAutati In o jumAtate
de orà sA si-o recapituleze. Unul vorbia, iar ceIlalt1
ascultati, IntImpinati, complectan. La aceastA reca-
pitulare asista clteodatà si magistrul, timp de un
stert de orà, spre a da explicArf la nedumerirl.
Cunostintele apsátate la cursurI se desAvIrsiati
apoI si se aprofundati prin discutiI In fiecare sim-
bAtà, In timp de dol ore, iar lunar In o discutie
www.dacoromanica.ro
174 PARTE& II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
publica, la care luaii parte $i strainii. Unul tinea o

prelegere : se numeati dol saii mal multI oponentY,
ce II combateail, sub forma silogistica a argumen-
tatiel logice. i propunatorul, In replica, repeta si-
logismele adversarilor In propozitii diferite, spunind
dupa fiecare : concedo oil nego majorem, minoren:
saù conclusionem.
Aceste exercitir logice ajutail nu numal la apro-
fundarea i intarirea cunostintelor, ci dädeaù spi-
ritului ocazie sa se exercite, sa se fortifice in lup-
tele intelectuale vil.
Jatä filiera pregatiriT prin care se trecea in sco-
lile jesuite : cum ajungeail treptat dela cunostinta
gramaticel pina la interpretarea autorilor, cum se
adincea apoi in clasa de retorica, de Humanitas,
literatura ?nafta, si se complectati criteriile formale
prin cunostinti reale de filosofie, si cum, In cele
din urma, venia ca Incoronare dezvoltarea cuno-
stintelor teologice, cind intrai, In fine, In faza de
magistru, de projessus.
Vom vedea, In prelegerea viitoare, In ce consta
valoarea i defectele sistemulul de educare al
Jesuitilor.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XL
TALOAREA SISTEKULUI DE EDUCATIE

AL JESUIT1LOR.
Meritele scolilor Jesuitilor. Educatia fizica. Studiul pia-

cut. N e aj unsuril e: dezvoltarea amorulul propria, a fa-
cultätilor receptive si gustului de efect exterior. Me-
morarea.
Suprimarea spontaneitatil mintale.Spi-
ritele innovatoare inlaturate. Idealul: unifirmitas et sohdi-
tas doctrinae. Supunerea oarba (perinde ac cadaver.»
Cum se explica puterea jesultismului. Stapinirea de
sine individuará, disciplina de corp.
Extensiunea geografica a miscarii pedagogice a Je-
suitilor. Organizatia Universitatii din Viena. Cucerirea ei
de Jesuiti. Jesuitii in Ungaria si Polonia; In Franta.
I.
SA relevAm mal intiiii meritele sistemuluT de edu-

catie jesuite. Sint de notat doà puncte de merit,
ce nu le gAsim la celelalte institutil culturale ale
timpuluT :
1) Ingrijirea atentA pentru educatia fizicl i sA-
nAtate ;
www.dacoromanica.ro
2) Preocuparea, tot asa de serioas5, de a face

InvAtAmintul plAcut si atrAgAtor.
Chiar In ce priveste modul de a stabili disci-
plina, putem releva o inovatie, care constituia un
pas spre ma)* bine. Pecind In celelalte scoll se
intrebuinta bAtaia, jesuitii cAutati si stiail sA stabi-
leascA ordinea si disciplina prin admonestare, prin
dezvoltarea ambitiel, emulatieT, prin captivarea su-
fletuluT.
Acestea ar fi deajuns pentru justificarea insem-
nAtAtiT de care se bucurail scoalele jesuite si afluenta
lumiT cAtre dinsele.
SA nu trecem, insg, cu vederea defectele.
Intrebuintarea rafinatA, pinA la exces, a mijloculuT
emulatiel pentru stimularea la studiù, si pentru sta-
bilirea disciplineT, tindea la dezvoltarea excesivä a
- amoruluT propriti, ce pune in umbrA respectul de
altir, in dauna iubiriT obiective de dreptate. CAutarea
efectuluT exterior, fiitarnica goliciune a aparentelor
uimitoare ce amAgesc spiritul, iata ce s'ati imputat
cu drept cuvint Jesuitilor.
Puneaü prea mare pret pe dezvoltar ea fa -
cultAtilor receptive si pasive, neglijail dez-
voltarea spontaneitAtiT sufletuluT. Memorarea cunos-
tintelor, inscrierea lor in minte in mod indelibil,
era o maximA didacticA de frunte la Jesuitl. -c Fri-
mum nzemoriam ipsam perficere,. Pentru aceasta se
recomandA repetitia : «repetitio mater studio-
2-11112» : repetArr silnice ale lectiilor, repetAri sumare
www.dacoromanica.ro
PREL. XI. VA LO A REA SIST. DE EDIT. AL JESUITILO R. 177
saptaminale, apoI examene, Cu alte repetati gene-

rale prealabile.
Maxima lor nu era fireste fárà oare-care temeia.
Memorarea cunostintelor dobindite servesc ca or-
gan spiritual pentru cistigarea altor cunostintI noI;
dar, maI ales, ajutä la per suadar ea oamenilor.
Una din pricinile pentru cati oameniI, orIcit de in-
vatatI, nu reusesc in discutie sà convinga pe altil,
e uitarea acelor cunostintI pe carI in realitate le
posedg, dar carI atuncl le scapà din memoria
constienta. Jesuitul, spirit Inarmat pentru lupta, tre-
bue sa fie totdeauna gata, totdeauna pe picior de
aparare sat/ de atac, avind la indgmina in orce mo-
ment puterea cunostintelor inv'a'tate.
Se insista, insa, numaI asupra calitätil receptive

a spirituluI; activitatea libera a spirituluI nu se
exercita. Intregul sistem de educatie al jesuitilor
ducea, din contra, la suprimare a sp on t an ei-
t mintale ; i prescriptiile precise ale genera-
lilor, si practica lucruluI tinteati constient la acest
rezultat.
Faza de profesorat, o faza pregatitoare pentru
menirea de misionar, de predicator, etc., incepea, ca
pregatirea didacticá, la o virsta imatura, cind pu-
terea de judecata nu si-a ivat Inca avint indestulator,
cind cunostintele abia puteati fi asimilate, necum
12
www.dacoromanica.ro
17.8 PARTEA II. ISTORIA PEDA GOOLE'. MODERNE.
sii aibA timp si prilej sA germineze, sA producA al-

tele nol. Si se interzicea indoiala in mod
categoric.
Cum sä se dezvolte o miscare stiintificA, acolo
unde libera cercetare se suprimA si nasterea de
idel nol se osindeste, ca o nelegiuire?
IatA ce citim In unele din ordinile ce se trans-
miteaii inferiorilor : Profesorii de filosofie trebue
«nu numal sA fi absolvit cursul de teologie, ci s'A
fi repetat doI aril', pentru ca inv5tAmintul lui s'A
prezinte mai multA sigurantA si s'A serveascA ma
bine teologiei. DacA insä vre-unii din el s'ar arAta
cam inclinati spre inovatii si Cu spirit prea liber,
trebue sá fie inlAturati fArA sovAire din InvA-
tAmint». 1)
Dupl ce erati primiti, li se recomanda cä «chiar
In lucruri in cari credinta si pietatea nu IncearcA
nicl un pericol, nu trebue nimeni sA vinA cu in-
trebArI noI sail vre-o idee noud In chestiuni de
oare-care importantA, fArA sA se fi consultat mar
Intliii cu superioriI. Si nu trebue sA propunA nimic
In contra vederilor anumite ale doctorilor sail in
contra organizaril generale a scoalelor. Ci din contrA
toti trebue sA urmeze doctorulul celui mal recu-
noscut si sA adopte vederile cele mai acceptate,
mal ales In Academiile catolice, 2).
Ratio still/Jai-um. Citat de PAULSEN, Geschichte d.

gelehrten Unter. 1, 425
Ibid.
www.dacoromanica.ro
PREL. XI. YALOAREA SIST. DE EDDC. AL JESUITILOR 179
Idealul era «unzformitas et soliditas doctrinae»,

m ec ani z ar e a instructiel ridicata la dogma peda-
gogica. Cu acest principiù de organizare, miscarea
instinctiva a spiritule, in cautarea adevarulur, se
comprima. Nimen1 nu putea sa vada sail sa afirme
ceca-ce nu era admis ca adevAr. Asa ca. MICEIELET
avea dreptate : «La me'canique des 3-ésuites a Re'
active et puissante, mazs elle n'a ríen fait de vi-
vant: Pas un homme en trois cents ans!. De alt-fel
nicr nu se lasa inteligente timpul necesar pentru
aprofundarea macar a uneI ordinI de ide. Se trecea
repede de la o catedra la alta, de la o facultate
la alta. Un docent, din ordinul superioruluI, putea
fi mutat de la o specialitate sati categorie de cu-
nostintI la alta fara sa fi avut r5gazul, sa adinceasca
putin pe cea veche.
Tinta lor, la urma urmei, nu era forma re a
unul om, ci a unui instrument de lupta.
Pentru aceasta, trebuia soldatul lor sa stie numaI
atit si numal asa, cum cerca planul general de
campanie dat de statul major. Si, ca in off-ce ar-
mata disciplinard, se cerca s iipun e r ea oarb 5,
ascultarea neconditionata de ordinele sefilor. Indi-
vidualitatea, cu particulariatile sale de natura, de
&dire si vointa, nu's'f avea locul, nu avea ce
cauta, strica ordinea, mecanizmul perfect al miscaril
colective. Renuntarea la personalitatea proprie $i
rezolvirea eulul In supunere absoluta la comanda
«perinde ac cadaver', iata formula. 0 b e die n ti a
www.dacoromanica.ro
180 PARTEA It. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
caec a, tum in e x ec u ti on e, tum in v o lun -

tate, tum in intellectu».
De altfel, principiul libertátil invátámintuluI nu-1
gásim formulat expres nicl la alte scolr din acel
timp. Poate o ideie de asa ceva se al-Ata doar in
scolile protestante, poate mal mult din cauza im-
posibilitätil de control; dar si in ele domnia ten-
dinta uniformitAtili si soliditátiI doctrinel.
TotusI UniversitAtile, crescute pe teren protestant,
au ajuns curtid la stabilirea principiultil de li-
b e rtat:e in cercetarea si invätarea stiin-
t el. In scolile catolice, insá, libertatea de cercetare
expunere a adeválrulut s'a cistigat foarte
Dupá ce am ará'tat citeva califa:O i defecte, ce

legitimeazá atit admiratia cit si critica stirnità de
sistemul de educatie al Jesuitilor, e important säl
ne punem intrebarea: Cum se explicá marea pu -
tere de care s'a bucurat jesuitismul?
Una din fortele prin care s'a ridicat si intemeiat
jesuitismul a fost extraordinara stäpinire de
si n e a membrilor sáT. Un caz concret ne va ilus-
tra aceasta. Vol relata o miel scenä.' dintre un je-
suit i directorul gimnaziuluI din Gratz. 1)
I) P&IILSEN, op. cit , I, pag. 409.
www.dacoromanica.ro
PREL. XL YALOAREA DIST. DE EDUC. AL JESEITTILOR. 181
Jesuitif obisnuiati sa vina adesea la lectiile gim-

naziului si s'A puna intrebarl elevilor ; dar modul
lor de a intreba pe elevT, la sfirsitul lectiel enerva
pe director, care nu vedea cu ochi bunl pe acestI
mosafirT in scoala sa: II considera ca spionT. Odat'l,
In urma uneT cestiunI puse de un jesuit, directorul
izbucni. Suparat, spuse jesuituluI ca ar face mal
bine sa-s1 vazà de scoala luT, ca el nu se duce sä
viziteze scoala jesuitilor.
«Utinam venias! Experieris omnem humani-
tatem», fu raspunsul jesuitului.
«Va cunoastem nol, jesuitilor.,
<Sumus amatores veritatis.»
«Ama/ores mendacii!». La aceste ultime vorbe
jesuitul pleca linistit, fara s'A mal raspunda.
Stiati jesuitil sa-1 stapineasca pornirile si sen-
timentele ce ar putea turbura raporturile lor cu
lumea. Dar desi ajunsese parch.* sa reprezinte idealul
absolut al ratiunil incarnate, stiau si cum s'A per-
mita in ascuns pasiuniI sa se descarce, si sa ra-
mina oamenI : «dumtaxat nema sciat». In a p a -
ren t à, totusT, tineail perfect rolul concretizariI ma-
teriale a ideilor lor. Succesul In comprimarea ma-
nifestaril patimelor le-a dat succesul in cucerirea
spiritelor.
Intre alte caracterizArI ale catolicismulul fata de
protestantism, se poate pune si aceasta : Ca t ol i-
cismul se caracteriza prin o disciplina
dusa la extre m, prin organizare riguroasa; nimic
www.dacoromanica.ro
nu se permitea peste legile si regulamentele ordi-

nulul; iar individualitatea, ce nu Incapea
In aceste cadre inguste, trebuia elimi-
nata. Directia protestanta din contra : lasa libera
dezvoltarea spontanä a fiinteI omenesff. Aceasta ex-
plica prop'äsirea culturalà a institutiilor protestante
.?.i aversiunea ce a inspirat miscarea jesuitilor.
IV.
0 repede privire, pentru incheiere, asupra esten-

siunit geografice a miscarit pedagogice a Jesuiti-
lor. 1).
Prima institutie aparu in Roma la 1550, Colle-
gian' romanum, centrul si modelul scolilor catolice
In genere. Tot In Roma se infiinta, curind dupa
aceasta, o institutie de preparare a tinerilor ger-
mant catolicT, Collegium germanicum (1552), unde
se format' catletiI» spiritualI, menitT sa fie trimesi
sa lupte in Germania, prin exemplul vietil lor, prin
invatamint, predica, confesiune, In contra reforme!,
ca aparator! al credintet atacate, propagator! at et
mat departe.
Mara din Italia, prima tara cucerita de campania
colara a jesuitilor a fost Bavaria, unde, timp
de dog secole, Invatamintul fu stapinit si condus
de spiritul ordinulut, incepind dela palatul prin-
1) PAULSEN, op. cit, I, p 387.
www.dacoromanica.ro
PREL. XI. VALOAREA SIST. DE EDIT. AL JESDITILOR. 183
cipilor pina jos. Curind se prinse influenta lor in

Rinulul si din Nord-Vestul Germa-
avind ca centru de operatie Colonia. In ju-
matatea sec. XVI, se intinse in tinuturile austriace
de sub coroana habsburgica, i anume maT repede
In pärtile de sud, in Tirol cu centrul In Inns-
bruck, apoi mai departe in Gratz si spre 'Artie
de ost, Freiburg ; maT greti, dar dupa lupte Inco-
ronate cu succes, in regiunile cu centrurile Praga
si Viena.
Citeva amanunte asupra miscarii scolare din Viena
centrul cel mai apropiat de RomInT, nu vor fi fail
interes. Invatamintul se reformase in prima juma-
tate a sec. XVI, in spiritul protestantismului, dupa
inspiratia luT MELANCHTON. Organizatia univer-
sitatiT prevedea 13 lectori, cari puteail sa locu-
iasca chiar in cladirea institutie, daca nu erail ca-
satoritT.
«Cursul complect dureaza patru anT, dol anT Oita
la bacalaureat, doi pina 1 magisterium. Pentru ba-
calaureanif propunea in primul an:
grammatzcus la ora 6, gramatica latina (Sina-
cer, Priscian), cu un autor potrivit (s. e. Terentiti).
dzalecticus la ora 8, dialectica lui Caesarius,
Agricola sati altul;
thetor, la ora 3. Cic. ad Heren., partit orat.
Quintilian, cu un discurs al luT Ciceron, ca ilus-
tratie pentru praecepta;
In anul II-lea:
physicus primus la ora 7 cele patru prime
carti ale fisicet arist. si un compendiù de anima.
www.dacoromanica.ro
matematims primus la ora 9 aritmetica, geo-

metria, astronomia (sphaeram Yoh. de Sacrobusto);
noaptea va aräta stelele pe cer cu ajutorul uniff
glob.
Pentru magistranzi:
professor Organi Arzstotelici la ora 9, in
doi art'.
physicus secundus, ora 8, scrierile fizice ale
lui Aristot, in doI ani.
mathematicus sec., la ora 3, in fie-care an,
cele cincl cärtT prime ale liff Euclid, si astronomia
In doI ani, i Intrebuintarea tablelor i instrumen-
telor ;
Pelingä acestea:
un astronom saü matematic celebru la ora 1
despre matematicä sat astronomie ;
un etlzicus, la ora 3, despre Etica si Politica
lui Aristot.
un professor litterarurn politicarum qui histo-
riarum lectionenz cum poe;si conpingat: la ora 1,
despre Cesar, Salustiu, Liviu, Horatiu, etc. ;
un Hebraeus, la ora 7, gramatic5 si lecturi ;
un Graecus, la ora 12, In primul an grama-
tica cu bucäff de cetire din Lucian, Aristofan, De-
mostene, etc.; In al doilea, Omer, Orfet (Argo-
nautica, Epigrammata aut ejusnzodi aliquid).»
Universitatea, astfel aleätuità, avea privilegiul In-
vätämintuluI : nicl o altä institutie de educatie
instructie nu putea funciona färä. consimtimintul
Regele Ferdinand chemä insä la Viena, 1551,
vre-o citIva catolia Venirà 12 jesuitI, ItalienT, SDa-
niolI i Olandez1, cu pretentir mid : sà li se dea
voie sä tinä doar prelegeti teologice la Universi-
www.dacoromanica.ro
PREL. XI. VALOAREA SIST. DE EDOC. AL JESUITILOE. 185
tate, si sà deschicla si un colegiti. Un jesuit superior

CANISIUS, Ca'pgtg in curind ascendent asupra regelui.
Dupà vre-o seapte anl obtinurg dog' catedre sta-
tornice de teologie la Universitate i dreptul de a
inväta si predica in ; dupa doi mal luarà
conducerea unel scoll noui inhintate de regele
pentru educarea nobililor ; dupg vre-o zece Intin-
serà mina asupra altor catedre universitare din altà
facultate. AtuncI Universitatea se trezi, dar cam
tirziù: mijloacele de represiune nu maI avurg efect.
Mgiestria didactica a jesuitilor, cati lnvàaù preala-
bil arta de a instrui si de a cunoaste, isl argtase
puterea. Sglile lor erail pline de auzitori, pecind
la cerlalti abia urmail a zecea parte. N'a trebuit
mult si forta lucrurilor a silit autoritatea sg incor-
poreze colegiul jesuit cu Universitatea si, in cele
din urmg., sà lase tot invAtAmintul sub influenta te-
nace si dibace a «pgrintilor», pela inceputul seco-
luluI XVII.
Puterea lor se rezlgti treptat dar mereii asupra
Moraviet, ca si a Boemiel, asupra Stile zi
Po ion je Marea Universitate polonezä din Cra-
covia, unde mergeati tineril nobill al MoldoveI sg iea
instructie superioarg, a stat sub influenta jesuitilor
dela jumAtatea sec. XVI.
In Ungaria, desi intratI tot din a doa jumätate a
sec. XVI, cind infiintarg deja un colegiti la Tyrnavia
(1561), totusl perioada de inflorire a puterilor abia
www.dacoromanica.ro
in sec. XVII isI iea avint, sub protectia ImpAra

tuluT Leopold (1658-1705).
DacA in rAsait ail ajuns asa de departe si ail
putut sà prindà rAdAcinI In Odle clasice ale re-
formeT, ca Germania, ne putem face ideie cit de
intinsA si de tare era stäpinirea Jesuitilor in apus,
in 'Wile de unde isT trAgeati originea, In Italia,
resedinta sefuluI suprem al catolicismuluT, In Por-
tugalia si Stania, patria lul lgnatiu de Lo-
yola.
Ceva maT greti se stabili scoala jesuitA In
Franta, 1) desi infiintarea ordinuluT (1534) s'a
realizat in Paris si se pArea la inceput cA Impre-
jurkile le sint favorabile propaganda In adevAr,
Enric II dete Jesuttilor voia (1550) sA deschida
scolT In tot regatul. Dar parlamentul si universitatea
luarà indatà o atitudine dusmänoasà fat'A cu aspi-
ratiile ordinulut 0 sutA de anT de rezistentà legi-
timà de o parte, de persistentà indArAtnicA de alta,
constituie istoricul cuceririT treptate a invalmin-
tuluT de care JesuitT In Franta. Dupà ce Sorbonna
i-a declarat periculosT, un conciliti dela Poissy le
Ing'Adui practica InvaAmintuluT, nu ca ordin reli-
gios ci ca societate de studifi.
1) Vezi DESJARDINS, Les 7esuites et l'Université de-

vant le parlernent de Paris en 16 siècle. Paris 1877.
Ludwig HAHN, Das Untersichtswesen in Frankreich.
compAzut, Histoire critique des doctrines de l' éclu-
cation en France. Paris, 1879, vol. I.
www.dacoromanica.ro
PREL. XI. VALOAREA S1ST. DE EDUC. AL JESUITILOR. 187
Institutiile infiintate indata in Paris, sub numele

de Collège de Clermont (1564), atrasera atita mul-
time de lume, prin gratuitatea si iscusinta didac-
tica a invatamintuluT, incit, vazindu-se succesul lor
repede, li se refuza dreptul de a conferi gradele
Academice.
Mara' din Paris, la Lyon, Bordeaux, Toulouse
izbinda lor crestea mereil, cind atentatul in contra ltif
Enric IV, incercat de un fanatic iesit din scoala lor,
unde fusese hranit cu ideI regicide, le atrase ur-
gia parlamentuluI, care hotari izgonirea complicilor
moralI al atentatuluI din Paris si din Franta, ca
pervertitorI al" sentimentelor tinerimii si vrajmasi
aI statulta (2594). Dar Enric IV revoaca in curind
(1603) decretul de expulzare, si d'aci inainte, cu
toate protestarile Universitati'f, Jesuitii capatara cu
incetul libertatea de a propune invatamintul in toate
ramurile. NumaI dreptul de a c onferi grade
academice il cistigara mal tirziil, sub LUDO VIC XIV,
care le permise sa's1 numeasca vechiul lor colegiii
Clermont: Collège Louis le Grand.
Atund triumful lor in Franta fu deplin.
In prelegerea viitoare vom parasi secolul XVI,

si ne vom indrepta spre noile ider si curente pe-
dagogice, izvorite in miscarea cultural:A a secoluluI
XVII. Vom intilni numele a treI marl' spirite, carl
ail ilustrat pedagogia secolulul. XVII: RATICHIUS, CO-
MENIUS Si JOHN LOCKE. Primul, pare, inteo privinta,
www.dacoromanica.ro
188 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI DIODERNE.
cä ne prezintä o revansä a lumiI protestante, pe

terenul scolar, in contra progreselor Jesuitilor.
Jesuitiï fAcusera din scoalä, din arta didactick si
educativä, o artnä de luptä a catolicismuluI pentru
readucerea spiritelor la ascultarea bisericil romane.
Trebuia, din partea adversä, sä se ridice o capaci-
tate, care, rafinind armele luptelf culturale in dome-
niul didacticeI, sä caute a 'Asa pe o treaptà infe-
rioarä scoalele Jesuitilor.
RATICHIUS ne face uneorI impresia ea' ar avea
aceastä intentie, dupä modul misterios cum isl pro-
pagà si aplicA metoadele sale. Dack nu si le pu-
blick la inceput si obligà pe intiml sl nu le divulge,
e frick sk nu le afle alte secte religioase, mal ales
JesuitiI, ca sk nu profite si dinsele pentru scolile
lor. Pedagogul luteran avea convingerea cA desco-
perise un sistem noti de armä, pe care, flreste, nu
trebue sä-1 afle tocmaI vrkjmasul ce ducea rAz-
boiti In contra reformeI. E interesant ea' räzboiul
se da tocmaI prin mijloacele ce alcAtuiesc mate-
rialul une istoriI a teoriilor si institutiilor pedago-
gice. Rivalitatea religioasä se transporta si pe te-
renul obiectuldf nostru de studiti, schimbindu-se
In emulatie didactic5.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XII,
CURENTELE CULTURALE ALE SEC. XVII.
RATICHIIIS. COMENIUS.
Luptele curentelor culturale pentru cucerirea scolil. Cu-

rentul stiintific, inceput din sec. XV si XVI, accentuat in
sec. XVII. COPERNIC, LEONARDO DA VINCI; KEPLER, GALILEI.
Strilucirea tiintificä a sec. XVII. NEWTON. Societätile
stiintifice. Moda ocupatiel cu st iint a.
Alt curent: poezia si literatura modernä..
Dezvoltarea literal-A a ItalieI, Frantel, Angliei si Germania
Trebuinta scoaleI de a adapta spiritele la trebuintele
izvorite din faza evolutieI politico-sociale a popoarelor mo-
deme, prin cunostintI moral-sociale. Invätämintul civic si
tendinta social-umanistä, ca cerintä a timpulul modern im-
pusä. scoalel.
Din ce necesitate social-culturalä se naste did a c-
tic a. Principiile generale ale didacticilor sec. XVII.
BACON influentind indirect pedagogia timpulur.
RATICHIIIS, un premergator. Stie sä atrngä atentia a-
supra noel directii pedagogice. Spiritul lui de reclarnd. in-
ceranle Id practice ne-izbutite. Principille luI pedagogice
de retinut. Judecata luf OXENSTIERNA. asupra lui RATICHIIIS.
I.
Dog curente culturale insemnate am vAzut ac-

centuindu-se in decursul sec. XV si luptind pentru
www.dacoromanica.ro
190 PARTE & II. ISTORI& PEDAGOGIEI bIODERNE.
cucerirea scolil, pentru intrarea in functiunea insti-

tutiilor de educatie :
curentul umanist clasic al spirituluf antic, cu
studiul literaturilor i limbilor latina' si greaca ;
curentul spiritulul religios al doctrinel crestine,
elementul general noti al evolutie moderne.
Cel din urma, maI vechiti decit miscarea urna-
iea un avInt puternic de viata nouà prtn
zguduirea energica a revolutieI luI LIITHER. Intre re-
forma i catolicism se incinge o luptà inversunata
pe toate tarimurile. Ideile lor isi cauta fiinta dura-
bila organizindu-se in societalI i institutil. Cita-
dela, careia mal ales II daù asalt, voind fiecare
sa-sT. puna' steagul biruinteI pe zidurile el', este
scoala.
Scoala da ultima consacrare a triumfuluI uneI di-
rectil culturale. Ideile noT, stiintele nol, tendintele
sociale noi lsI cauta un loc In sanctuarul scolil, ca
niste drumetl in calea progresuldf, carl vin i cer
un loc de adapost in caravana ce percurge vea-
curile, urcind necontenit omenirea spre mar bine
spre mai multa luminä'.
Se poate urmari secol ca secol aceasta candi-
dare perzistenta la portile scola din partea tuturor
stiintelor si curentelor de ideI aparute inteo epoca.
Un exemplu ni-1 prezinta secolul XVII.
Ar fi unilateral sä ne Inchipuim ca toata miscarea
intelectuala a secolulul se reduce la rivalitatea dintre
spiritul religios i umanist deoparte, si ma! departe
Intre directia reformista si jesuita.
www.dacoromanica.ro
PRRLEG. XII. CURENTELE CULTURALE ALE SEC. XVII. 19t
SA nu uitAtn chi secolul al XVII strAluceste in

istoria stiintelor prin numele lta KEPLER (1571-1630)
Si GALILEI (1564 1642). SA nu uit'Am cA, nu maI
mult de un secol maT inainte, marele COPERNIC
(1473-1544) dAduse inteligentiI omenesa posihi-
litatea unei alte imaginl si concepta de lume deck
cea traditionalA, a lul PTOLOMEr. SA ne aducem a-
minte de multimea cunostintelor de tot felul ca
care crescuse tezaurul stiinteI faptelor de observa-
tie, in urma cAlAtorfilor si descoperirilor geografice,
in urma inventiilor grAmAdite in mod uimitor dela
iesirea din Evul Medal. SA' notdm cA starea de in-
florire a industriel oraselor din timpul acela, maï
ales a oraselor italiene, destepta nu numaï mindria
omulta, prin sentimentul mArit al puterif sale asu-
pra naturil, dar maI trezia si reflexiunea incordatA
a geniuluI teoretic asupra cauzelor si fortelor na-
tura, pe temeiul cArora se puteatt realiza minunile
arteI industriale.
LEONARDO DA VINCI (1452-1519) ne serveste ca
strälucita ilustratie a acestel necesitätI psihologice.
Mamie artist, nevoit s'a'-si inteleagA si sA-sI rationeze
puterile creatoare, se urcá teoreticeste la explicatia
cauzalA a procedAra sale, aprofundind mecanica,
stiinta ingineriei si anatomieI, spre a-si da seama
de opera sa ca sculptor, pictor, architect. lar GA-
Liu! ne spune in (Cony orbi rile sale a supra
a do A stiinte no I» cl activitatea febrilA a
until arsenal, a oferà gindului un cimp mare pentru
www.dacoromanica.ro
speculatie, mai ales pe terenul mecaniceI, de oare-ce

nenumaratT artistI construiesc mere' masini si in-
strumente», si acestea il fac sa gaseasca adesea de-
gatura cauzala a unor fenomene miraculoase, caff
alta data se credeaa inexplicabile si de necrezut.»
In cercul de interes al lumil incep sä intre preo-
cuparl noI, probleme si studil relative la construirea
uncí reprezentarl mai exacte despre natura si forma
universului. Mintea urmäreste cu atentie scrierile
luI KEPLER, Epitome astronomiae Copernica-
nae, Mysterium cosmographicum,si discu-
tiile lui cu TYCHO BRAHE, cprincipele matematicilor»,
despre procedarea metodel deductive si valoarea
ipotezei in cercetarea legilor naturiI Urinal-We mi-
nunatele inventii si studil ale luT GALILEI : telescopul
luI, care speria spiritul indoctrinal al bisericif, sä"
nu ajungä omul sa vaza cum-va in cer maI mutt

decit ii este ingaduit sa stie despre opera si pu-
terea lui D-zeil. Urmareste aratarea petelor soarelni,
satelitilor lni Jupiter si fazelor hit Venus, prin o-
chianul indrasnetulni invatat si se intereseaza de
soarta stiintel concretizate in soarta geniuluI, pus
la index de biserica si dusmanit de ordinul Jesui-
tilor, ca un primejdios razvratitor al ordinei lu-
crurilor.
II.
Un curent noll cultural se pronunta in Europa

moderna: al stii n t el, si se afirma tot mai puternic,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XII. CURENTELE CULTURALE ALE SEC. XVII. 193
rezistind loviturilor date de vechile curente domi-

nante, In lupta sa pentru existentà. Secolul XVII
se deschide la lumina rugului pe care ardea GIOR-
DANO BRUNO, profetul inspirat al une concepti/ not
de lume (1600); si, mal Inainte de a se inchide,
apare pentru vecie icoana adevArului acestei lumi,
depus In formule definitive in acea evanghelie a
stiintel moderne relevatà omului prin geniul WI NEW-
TON: Philosophine naturalis principia
mathematica (1687).
Este secolul In care DESCARTES (1596-1650), pà-
truns de ideile lui GALILEI, Insetat de cunostinti e-
xacte, dar speriat de alarma bisericil, nu se poate
opri de a'sI urma studiile de stiinte naturale si ma-
tematia. In secret, cAutind un loc linistit In Europa,
pinä Il gAseste, cu pretul vietir, In gheturile nor-
duluI, In Suedia.
Este secolul, clnd lumina stiintei naturil, trebuinta
de a Intelege lumea dupà lee mecanice pozitive,
atrage mintile cu o putere irezistibilà, infruntInd
pericolul mortii.
Este secolul bogat In cuceriri stiintifice, In care NA-
PIER descoperà logaritmiI (1614), William HARVEY cir-
culatia sIngelui (1619); secolul In care trAeste BOYLE,
unul din Intemeitoril fizicel si marele HUYGHENS al
Olandei ; secolul in care apar societätile de stiinte
pentru stimularea si comunicarea cercefkilor asupra
naturiI, in Florenta, Paris, Londra. Regalis societas
Londini pro scientia narurali promovenda, inaugu-
1 3
www.dacoromanica.ro
ratä. la 1662, dupa-ce functionase mult timp ne-

recunoscuta de stat, ca asociatie privata (dela 1645),
indica, mal ales simptomatic, directia spiritelor.
Tara luI SHAKESPEARE, unde cultura clasicà ajun-
sese asa de departe si de sus, inclt publicul stia
sà aprecieze eruditele aluzii la istoria si traditia an-
tichitatiI, presärate In operele poetilor contimpo-
ranT, regiI i reginele se intreceail sà scrie i sa
citeascà latineste scrisorile reginei ere' admirate
de ERASM trecuse acum dela moda eruditieI cla-
sice la acea a stiintelor nature!. Tara 1'11 Shakes-
peare da cuvintul acum lui BACON, legislatorul spiri-
tuluI de cercetare positiva, prin experienta i obser-
vatie directa a natura Pecind Enric VII rivaliza cu
invatatil in cunoasterea antichitatiI, Carol JI se fa-
leste ca are un laborator de chimie In Whitehall
urmareste cu interes progresele astronomieI.
lata decl o putere noua, tiin t a, care va bate

la portile scorn, sa ceara intrare, cu drepturl destul
de legitime.
Si nu e numaI dinsa. O creatie falnica a evo-
lutief sufletuluI modern se intrupeaza, mIndra si
radioasa, catInd, cu privirea regala i inspirata, drept
Ja tronul lumil scolare, ocupat de clasicitatea an-
tica. E soarele ce rasare, al p o eziei moderne,
In fata caruia soarele, adus din veacurI innorate, a
www.dacoromanica.ro
literature antice,1sI pMeste razele, calea

spre apus.
In fie-care limbA vie prinsese sh' rAsune, la in-
ceput timid, in surdinA, apol tot mal crescendo,
lira poeziel nationale, in popor i la maistrif cin-
tAret1 de searn5. Lumea da ascultare pasionaa su-
fletuluI ce s'auzia vibrind in unison cu sufletul
si pe care 11 intelegea de-odatà, fArà silintA, càcI
vorbia in limba ce le vrAjise leagànul si le sfintise
farmecul copilArie. E destul sà amintim a. Italia
avusese deja pe DANTE, PETRARCA, BOCCACCIO. Anglia
pe SHAKESPEARE si acum pe MILTON. Franta, care avu_
sese deja pe VILLON, MARAT, RONSARD Si MALHERBE, pe
BABELAIS Si MONTAIGNE, duce cultul literaturii moderne
pinà la modà socialä dominantA, in salonul cele-
brulul hotel de Rambouillet de sub Ludovic XIII
(1610-1660), si acum vede Incepind strAlucirea
geniulur sAil dramatic in Cid (1630) al WI CORNEILLE
Si In celelalte opere ale acestuI mare poet, si ajunge
repede la splendoarea literarà a «secoluluI luI Lu-
dovic XIV», cu glorioasa trinitate a poezie: COR-
NEILLE, RACINE, MOLIERE.
Chiar Germania, dei nu ne poate aräta nid-o
individualitate artistia de insemnAtatea celor de
mat sus: ne infAtiseazA totusT o inteng elaborare
de pregAtire pentru desvoltarea une literaturI pro-
pril. LUTHER a dat semnalul de pornire al une evo-
lutiI ce nu se va maI opri. Dupg sovAiell nesi-
gurante, dupl lung1 pauze, 1ntre rAsboaiele cu lovi-
www.dacoromanica.ro
19G PARTEA H. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
turl ametitoare, geniul german, impins de puterile

adincI ale neamuluI, care IsI murmura deja cintecul
vietil sale eroice, sprijinit pe treptele culturiI mo-
derne, In forma eI francezà si englezà, se strAduia
sl ajungA la Ingltimea, unde, in secolul urmAtor,
se va urca si va pune stindardul triumfuluI cultural,
un GOETHE Si un scHILLER.
Geniul popoarelor incepe sà se infiripeze treptat
pinA In raza istoricA a RAsArituluI nostru. Tot In
acest secol scutufa' si neamul r o mi nesc inve-
lisul slavon al culturiI sale si incepe sà-sl Imbrace
haina luI strAmoseascA, pregAtindu-se sA aparä si el,
in concertul lumiI moderne, cu nota personalitAtii
sale etnice.
Astfel limbile si literaturile moderne,
adicA vil, in comparatie cu cele antice, devin all-
turea cu stiinta naturiI, preocuparea de pre-
dil ec tie a lumil m o d erne. Studiul lor nu pu-
tea s1 ilminà pe din afarà, exclus din categoria
studiilor alcAtuitoare ale scoalel nol. CAcI scoala,
ca organ al culturil timpulul, oglindeste in mod
fatal miscArile dominante ale epoceI.
IV.
Si acest organ social nu trebuia sA functioneze

numaI dupä cerina spirituluI literar al inspiratief
moderne, ci mal trebuia sA se adapteze, In orga-
nizatia el', cum-va, si spre a rAspunde unor trebu-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XII. CIIRENTELE CUM:TALE ALE SEC. XVII. 197
inte noI create de faza ev oluti el p oli tic o -

soc jale a popoarelor.
Statul moder n, necunoscut de Evul-Mediti,
se infiintase cu toate organele puterilor luI pu-
buce, si si isI cAuta, in sistemul realifátilor istorice,
forma sa definitivA: aci ca monarhie despotic5,
In Franta; ad i ca monarhie constitutionalà, in An-
gla; iar, in lumea speculatiel teoretice, isI c5uta
formularea principall, in acord cu fundamentele
de convingere ale constiintelor. THOMAS MORTIS, HOB-
BES, LOCKE, SPINOZZA, represint5, in filosofia stintelor
de stat, cApeteniile, cu veden l opuse, ale tendin-
telor capitale din secolul XVII. Dupà cum, pentru
orientarea spiritulul In cercetArile stintifice, de carI
lumea era insufletità, apAreati cAlAuze logice si me-
todologice, ca Discours de la Methode al luI
Descartes, Conduct of Understanding al
lul .7. Locke, etc, tot astfel, lumea cerea, si fi-
losofia il procura, tratate carl s'o lAtnureascA si s'o
orienteze in problemele incilcite ale tendintelor
politice ale vietiI statulul modern. Si apar De Cive
(1642) si Leviathan (1750) al luI Hobbes,. Two
Treatises on civil governement (1689) ale
lul Locke; qTratatul teologico-politic, al
luI Spinoza, s. a.
Pentru pregAtirea maI directl si mal practic5 a
cetàteanulul la vieata statuluT, trebuia, negresit, scoala
sà nu rAminl indiferentg. In alcAtuirea, in progra-
mul, in functiunea el', trebuia, inteun mod sail al-
www.dacoromanica.ro
tul, sä of ere o multumire aceste cerinte publice,

isvorla din situatia istoric6 a epocet
V.
Atilea curente deosebite clasic, antic, religios,

realist, literar-modern, social-politic, luptindu-se
unele pentru luarea directieI, altele pentru ocupa-
rea until loc In scoalä, ail dat nastere uneI pro-
bleme pedagogice : cum sä se Impace toate la un
loc. Pretentiile lor nu se aud, deocamdatä, ridicln-
du-se la toate cu glas tare, sail deopotrivä de tare.
Unele strigá, altele numaI murmurä. Un presenti-
ment de jenä face pe ginditorii pedagogI al seco-
Iulul XVII sä mediteze asupra acomodäriT atItor
cerinte cu posibilitätile sarcind scolare. Ce se pä-
rea mal urgent, era usurarea munceI pentru lnvä-
tarea limbilor moarte. Timpul economisit In partea
aceasta, prin o metodä dibace, s'ar distribui Invä-
tämintultif limbef materne, limbilor vil, si cunostin-
telor reale.
Didact ic a se naste astfel In secolul XVII, ca
un mijloc de apärare al intelectulul social, inspi-
rat din nevoile timpulut Innovatoril, cum numeste
QUICK 1) pe pedagogil acestur veac, cautà innovatif
In arta de a inväta maI usor si ded mal mult si
1) Robert Herbert QUICK, Essays on Educational

Reformers, London, 1890. Pag. 103.
www.dacoromanica.ro
mal repede. i ajung sà.' recomande, aproape In co-

mun acord :
InvAtarea limbil materne, Inainte de ori-ce
altA limb& strAinl ;
InvAtarea limbilor, In genere, prin asociarea
regulatA i statornicA a vorbei de lucru;
Limbile latinA i greacA', In special, s'A se pre-
dea numaI celor destinan uneI educata de eruditie
complectA;
Cunostintele de lucrufi sA se comunice, pe
cIt posibil, prin ajutorul contactuluI lor direct cu
simturile, prin intuitie
SA se respecte legile i mersul natura in cA-
pAtarea cunostintelor :
sA se cunoascA Intiiii faptele i cazurile concrete
apol legea, regula, esplicatia lor ;
sA se memoreze numal lucrurile bine-Intelese ;
sA se facA studiul plAcut si atrAgAtor, nu silnic
impus prin pedepse.
VI.
Ca reprezentant al curentuluI modern realist, tre-

bue sA punem, Intre marii ginditorI pcdagogr, pe
BACON (1561-4622), marele filosof englez, insem-
nat atIt ca om de cugetare clt si ca. om de ac-
tiune, cAcI autorul operelor : De augmentis scien-
tiarum i Novum Organon, (in opunere cu vechiul
Organon al luI Aristotel), a fost si cancelar al re-
www.dacoromanica.ro
200 PARTEA II. ISTORIA PEDADOGIET MODERNE.
gelul Iacob I. Chiar din titlurile operilor lul, ve-

dem constiinta ciará a spirituluT noti ce, dind In
láturt metoda si preocupárile de piná acum, pune
ca metodá esentialä observarea si experienta; cere
sä Inceteze idolatria cunostintelor transmise In cgrff
si crezute, si sà se indrepte spiritul direct asupra
naturiI si din fapte concrete sl se inducà adevärul
general.
Filosoful inductiel pe baza observniI si ex-
perientiT, nu e important In pedagogie prin vre-o
scriere specialá asupra educatieT, trebue totusT sá
pomenim de el, fiind-cá simbolizeazá spiritul direc-
tiv al timpului din care s'el inspirat mariI peda-
gogl aI sec. XVII. Unil din eI chiar din scrierile
111.1 BACON.
Intre maril pedagogI ai sec. XVII citez doT RA-
TICHIUS Si COMENIUS, nume latinizate, conform ten-
dintel epociI, din RATEE Si COMENSKI.
*
ReTrancrs (1571-1635) se poate considera mal

mult ca un presimtitor al pedagogieT moderne, de-
cit ca un expunAtor sistematic al eT, In el gäsim
numaI impulsil pedagogice In directia modemitätiI.
A pr e simtit directia, dar n'a formulat-o satis-
fäcátor si, mal ales, n'a putut s'o v eri fic e prin ac-
tivitate practia. De altfel, a stiut sà atragA atentia
publicá asupra noeI directil pedagogice si sá cis-
tige interesul lumel IntregT pentru proiectele sale.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XII. CURENTELE CULTURALE ALE SEC. XVII. 20t
Modul dibacia cum Is1 anunta reforma sa pedago-

gica, nu putea sa nu atraga. atentia.
E destul sa citarn numaf titlul until memoriii a-
dresat catre principa crestini, catre intreaga fume
crestina :
«Wolf Ratichius stie, cu ajutorul luT Dumnezeti,
sà dea, pentru serviciul si binele IntregeT crestina-
tap', mijlocul:
Cum sa se Invete usor si In foarte scurt timp
de tinerf si de batrinT, limbile : ebraica, greaca, la-
tina si altele;
Cum sa se organizeze nu numaT In limba ger-
maul inalta, dar In orT-ce limba, o scoala, In care
sa se predea si propage dezvoltat toate artele si
facultatile (ramure de cunostinte).
Cum sa se stabileasca si sa se mentina co-
mod in tot regatul o singura limba, o singura Or-
muire si in fine o singura religie.»
Anuntul luT RATICHIIIS ItT face impresia reclamel
unlit negustor de reforme ce bate toba si aduna
lumea In piata publica. La sgomotul facut de ga-
lägiosul pedagog alerga In adevar fume peste fume
sà vada minunea trImbitata Cartea luT avu un ecoil
colosal; totT principif cautara sà vada pe istetul
vrajitor, 11 chemaa la dInsil, ff puneaa la dispozi-
tie sume enorme ca 56 intemeieze scolf, dupa pla-
nul sail Chiar si profesora universitarl isi lase'
cursurile si veniati sa-1 asculte. Doi din eT tsi pa-
rasira cu totul catedrele si, fermecatT de perspec-
www.dacoromanica.ro
tiva nouluf profet, se luarà dupà dinsul, ca disci-

poll convinsT af luT.
Cea dintif scoalä infiintatà de RATICHIUS fu cea
din Augsburg. Insä aicl, dupl o scurtà experientl,
pedagogul fäcu un fiasco complect. RATICHIIIS, in-
capabil sä-s1 administreze propria luT avere, necum
pe cea strä'ing, se incurc5 in datorif, care if ridi-
carà in cap ceata dusmanilor creatT din cauza limbil
luT rele ce nu-sT putea sfäpini.
OameniT lug nu credean cä din vina luT n'a
reusit scoala dela Augsburg, de aceia RATICHIIIS mal
fu chemat sä organizeze alta, la Köthen. Aid Ra-
tichius a Incercat o scoalA cu limba ger man 5,
1 ati nä si gr e a c A. ProfesoriT, ce colaboran, trebu-
ian sä jure si sä declare in scris c4 nu vor desco-
peri nimAnuf nimic din procedarea luT metodolo-
gic5, maT ales ca sä nu afle Jesuitil iscusinta me-
todeI. Resultatul tu si aid un fiasco, ce avu de
urmare arestarea luT de cätre autoritätT, silindu-1 a
päräsi tinutul. Intreprinderile luT Mil rost practic
si färl tact si caracterul sail nesuferit, f5.curä. ca
RATICHIIIS sä n'afbA noroc in activitatea luf peda-
gogicä.
In ce priveste, insä; principiile sale pedagogice, in
ce priveste ideile luT asupra educatieT, trebuie sà recu-
noastem ca se gäseste un fond serios in ele. De altfel,
aceasta i s'a recunoscut din capul loculuT, incA de
pe atuncT. Marele om de stat OXENSTIERNA, cance-
larul Suedief, cAutind sä utilizeze din princioiile
lul RATICHIUS tot ce putea folosi täril sale, a pro-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XII. CURENTELE CULTURALE ALE SEC. XTIL 203
nuntat asupra pedagogulul german o pArere ce se

poate Imsemna ca definitivA: «Ratichius a vAzut bine
defectele scat actuate, dar mijloacele tut de In-
dreptare ail fost insuficiente».
SA citAm clteva din ideile carT 11 fac pe RATI-
CHIETS sA merite a fi pomenit In istoria pedagogiel.
MaT Intilil gAsim la el recomandarea ca In studiul
limbilor O. nu se Inceapà Cu regulele gramaticale,
ci cu lectura din autorT; Terentiii pentru limba
latina, Biblia pentru greacA orl ebraicA. Aceasta
e o idee curat modernA, asa de moderna c5 ade-
sea e nevoie s'o amintim In practica chiar a tim-
putuT nostru.
ARA ideie, tot In directia modernitAtil, e cA
cea dintIlil limbA, care se InvatA, sA fie cea materna.
Tata doA idel ce se prezintA cu caracter noll
pentru Inceputul secoluluI XVII.
Alte principiT de carT se mal cAlAuzea, dar pe care
le tinea secrete, erail:
«Totul dupA mersul naturiI» principiù sA-
nAtos, dar aplicat fArA destulA pricepere.
4) 4. Numal un lucru odatA».
«Un lucru adesea repetat».
«Totul f ArA silA».
«Totul prin experientA si cercetare gradatà».
Ne oprim aci cu expunerea principiilor pedago-
gice ale luT RATICHIIIS, fiind-cl multe din ele se vor
regAsi In expunerea pedagogieT luI COMENIUS, despre
care va fi vorba In prelegerea viitoare.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XIII
COMENIUS
YIATA I °PERIM IA
---==--
I. COMENIUS. Viata lul sbuciumatd de marI evenimente pu-
blice. Conductor al secteI religioase a fra til o rlmor av I.
In Fulnek i Lzssa. Operele lul pedagogice In aceastä. pe-
rioadà.
11. commus in Anglia i in Suedia.La Lzssa i in
Unga ria, la Saras-Patak. Iar pribeag. Adäpostit si mort
la Amsterdam. nil patrie in viatä, cu patrie, dupä moarte,
eternà in mima recunosatoare a omeniriT.
Specialist de protesie, nu de ocazie In pedagogie
absorbind cugetareatrecutà si concentrindull pe a sa asupra
problemelor de educatie.
Operele luI COMENIUS i coprinsul lor pe scurt.
Espunerea sistemuluI luI commxrus dupä. Diclactz'ca
m a gn a. Scopul vietiI si al educatiel. Conditiile pentru rea-
lizarea lul. Stiinta, moralitatea si religiozitatea.
Posibilitatea $i necesitatea educatie.
VIL Cultura omuluI s inceap& de tirnpuriii. Neces it a-
tea scolilor. Instructie pentru totl, pentru tinerimea
de ambe-sexe. Apäxarea dreptuluI femeit la cultua egalkeu
bärbatul. Imbunätätirea scolilor prin didactica : conf or-
marea cu ordinea naturiL
Cel mal.' mare pedagog modern, in ordinea tim-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA. XIII. COMENIUS. '205
puluT, atit dupa manifestarea lul teoretica, cit si

dupa activitatea practica' pe terenul educatieT, este
de sigur COMENIUS. Importanta luT COMENIUS, destul
de apretiata de contimporanT, e azT scoasa din or-
ce discutie si universal recunoscuta. Vieata lut Orla
de peripetiT mar!, activitatea luT slrguitoare, adesea
intrerupta de acele evenimente singeroase ce fac
istoria Europel la Inceputul secolulul XVII-lea, fac
din biografia luT COMENIUS un studiù plin de interes,
ca si studiul doctrineT luT pedagogice.
COMENIUS e de origine slava. S'a nascut In Mo-
ravia la 1592 din parintI s'Arad, asa ca n'a putut
Incepe studiT maT sistematice decit pela virsta de
16 anT. La 1612 II gasim studiind filosofia la Her-
born In Nassau; apol calätorind pentru complec-
tarea cunostintelor la Amsterdam si Heidelberg.
Dupa terminarea sistematica a studiilor sale se-
rioase, ajunse la 1614 rector al uneT scol! din Pre-
rau, lingl Olmfitz. Imbratiseaza apoI cariera preo-
teasca si la 1616 ajunge sa conduca comunitatea
fr at il o r m orav I, o secta religioasa ce se abatea
putin dela ortodoxia dogmelor crestine consacrate.
COMENIUS IsT stabileste atund centrul sail de activi-
tate litiga Tropau, in Fulnek. In acest timp incepe
sail puna pe hirtie planul general al conceptieT
sale pedagogice In limba c e h A, deocamdata. Din
notele asternute la Fulnek se Injghebeazä mal t'ir-
ziti o lucrare, o opera monumentala, cate face epoca
In istoria pedagogiel, celebra c.Didactica Magna»
www.dacoromanica.ro
scrisg. ma/ Intliù In limba cehg, apgrutg apoi si in

latineste (1627).
In timpul acesta, isbucneste rgsboiul de 30 de
anY, a cgruI groazg se revarsg si peste tinuturile
unde se afla comENius. Fulnek e prgdat, locuitorii
trecutI sub ascutisul sgbiel, cu acea furie a fana-
tismuluT, ce nu vede inainte decit realizarea une/
idel abstracte. COMENIUS nevoit deci sg ratAceascg din
loc in loc, cautg azil end la un mare senior, chid
la altul, Intru cit puteaii si acestia sg-1 primeascg
si sg se expung, dIndu-/ ospitalitate.
La 1627 se dà un edict de expulzare in contra tu-
tulor acelora ce se abat dela religiunea catolicg In
Moravia. Atuncl fratiT moravl, de nuantg religioasg e-
vanghelicg-protestantg, trebuirg sg emigreze In masse
enorme, sg se exileze de nevoe In Or/ strgine si
sg-sl aleagg, ca loc de refugiù, un not.' oras in Po-
Ionia Lissa. Aid stete COMEN1US vre-o 12 an si
Is/ continug activitatea pedagogicg, teoreticg si prac-
ticg, intre coreligionarif sgT, pentru call simia un
devotament färg margin/. Devine episcop si sfg-
tuitor al IntregiI comunitgfi morave de acolo (1632).
Cu un an maI Inainte (1631), publicase, In lati-
neste, o lucrare ce avu un mare rgsunet : Janua
linvearum reserata (Usa limbilor descuiatg), care
desteptg o admiratie universalg ; fu tradusg in ma/
toate Iimbile europene si in citeva limb/ asiatice,
asa cà ideile si numele luI COMENIUS, deodatà se
Intinserà departe pe suprafata globuluT, pe unde exista
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIII. COMENIUS. 207
omit de putin interes maI constient pentru scoalä.

si educatie.
II.
Statele mai. Inaintate In cultura Incepura sa se

intereseze mal de aproape de ideile luI COMEN1US
Si sa se intreaca a-1 cherna, care mal de care, ca
saii dea parerea asupra scoalelor si sa le ajute in
Indreptarea lor. Asa fäcura bunioara Anglia si Suedia.
In Anglia pe vremea aceea fierbeail miscati publice
sgomotoase si singeroase ; totusI i se puse la dis-
pozitie toate mijloacele pentru reformarea Invata-
mintuluT. COMENIUS proceda cu mult cutnpat si tact;
dar viltoarea politica Intetindu-se si virtejul pati-
melor stinjinindu-1 In activitatea sa, pärasi Anglia si,
chemat In Franta, preferi sa mearga in Suedia (1642),
unde i se oferi azil si mijloace de lucru din partea
unul mare negustor bogat, LUD. DE GEER, un fel de
Mecena al NorduluI. Aicl COMEN1US face cunostintä
cu geniul practic al mareluI om de stat din acel
timp, Cu OXENSTIERNA, care stiu sä-i apretieze altfel
decit pe Ratichius. OXENSTIERNA VgZU In el si pe
visatorul ce crede cà cu sisteme si cu doctrine se
poate reforma omenirea In fundamentele eI ; dar,
desi cunostea din experientà puterea de inertie a
maselor sociale, dei cunostea täria trachtillor si
apucaturilor consfintite, totusf se convinse ca foarte
multe din ideile luI COMENIUS pot deveni realitätI.
www.dacoromanica.ro
208 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEY MODERNE.
De aceea 1-a 1ncurajat sa ramina, cit timp va voi,

O. cugete linistit In regatul Suedez, si sa-sI scrie
sistematic planurile luI de reforma pedagogica.
Cu mijloacele banestI, oferite de bogatul De Geer,
comEmus 10' alese pentru lucru un oras linistit In
apropiere de Marea Baltica Elbing, apartinénd atuncI
Suediel (apoI Poloniei si ac,II PrusieT). Acolo stete
dela 1642-1648.
In acest timp, lug, nu-sI uitase patria, o ajuta
si conducea de departe prin sfaturT, pina-ce, la
1648, paraseste Elbing si se Intoarce la Lissa, spre
a calauzi maI departe de fapt pe fratiI moravI si Bi-
serica morava. De aci, gloria lul de pedagog teore-
tic si practic facu sa fie curInd chemat in Ungaria,
sub Sig. Racotzi, spre a-sI da parerea asupra re-
formelor de introdus In scolI. In 1650 11 gasim
1ntr'un oras din nordul Transilvaniel, Sciros-Patak,
Intemeind acolo un gimnaziù, care Insà n'ajunse
sh"sI complecteze declt treI clase, cacI cutind dupa.
aceia Sig. Racotzi muri si COMENDIS se Intoarse la
Lissa (1654).
Nu trecu mult si furia persecutiilor religioase a
catolicilor se Indrepta si asupra acestul oras, care
fu distrus (1656) si comENius, ramas din noù fail
adapost cad casa luI a fost arsa fu iarasI ne-
voit sa ia toiagul pribegiel. Atuncl, fiul luT de Geer,
care traia la Amsterdam, 11 chiema la dinsul si de
acum Incepe pentru COMENDITS o epoca de liniste.
In Olanda 1st Inchee (la 1671) marele pedagog
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIII. COMENILTS. 209
viata sa luminata de idealurT i ata de rodnica In

fapte i gindirT folositoare lumiI, dar tot-odata asa
de turburata si de agitatä.
Aceasta viata, sfIrsita In pasnic amurg de me-

lancolica singuratate, in vecinatatea marel, viatA
de ginditor fArà cAmin propria, l'Ara patrie, viata
de pribeag iubitor de oamenl, ne InduioseazA
ne umple sufletul de respect si de pietate. Svin-
turatulul urgisit de soarta, omenirea recunoscatoare
11 descbide bratele, facindu-I din inima el o patrie
eterna; iar istoria culturel II deschide paginI de glo-
rie si de mArire.
SA vedem sistemul pedagogic al mareluT COME-

idos. Il vom cerceta ceva maT de aproape, cacl
emana dela cel mal Insemnat gInditor i lucrator
pe terenul pedagogieI In secolul XVII-lea, ba poate
chiar In tot timpul modern. Vom gasi, ara' Indoiala,
multT filosofl marl ce s'aa ocupat cu chestiT de
pedagogie i aü emis asupra lor cugetarT profunde.
Dar mal totT n'aa facut decit escursiT ocazionale
trecatoare pe acest teren. Sint mosafirT orIcit
de nobilI si distinsT voitYin ale Pedagogiel. MON-
TAIGNE, RABELAIS, chiar JOHN LOCKE, numai incidental
provizoria se abat din drumul lor, spre dome-
niul problemelor de educatie. Alte preocupa.'d prind
14
www.dacoromanica.ro
210 PARTEA IL ISTORIA PEDAGOGIET MODERNE.
activitatea lor intelectualg statornicg si le absorb

energia mintalg.
Nu tot asa COMENICS. Desi nu se ridicg la ingI-
timea geniulul until LOCKE, dei se trateazg singur
de «om fgrg valoare, mgrginit In stiinta lub, totusi
COMENIUS, Cu 0 valoare intelectualg, pe care numal
el si-o tgggdueste, a avut calitatea distinctivg a ge-
niulul: de ail putea concentra toatä capacitatea
sufleteascg In o directie, in singura directie a ches-
tiilor si problemelor de educatie si scoalg. Astfel
a isbutit sg vazg raporturile si legile fenomenelor
studiate mar just si mal departe decIt altil, poate
mar genial organizatl decit dinsul. Astfel se explicl
poate succesul netgrmurit, clstigat ca practician si
ca Intemeetor al didacticel moderne.
In spiritul lul se concentrase si se absorbise a-
proape tot ce se gindise in domeniul pedagogier
ping. la dinsul. Ca sg nu citez decit cele mar prin-
cipale isvoare din carI si-a supt hrana intelectualg:
VIVES spaniolul, (1492-1540), BACON (1561-1620),
itaiianul cemPANELLA (1568-1639), !IAMBICS, etc.,
i-ail dat tot ce ail constituit fundamentul &direr
si glorier lor stiintifice. Roadele cugetgrel trecute
II eran i familiare; cu pedagogil contimporanT, ca
RATICHIUS, ANDREA, sta In corespondentg.
IV.
Operile luI commus ail fost strinse toate la un

loc in editia publicatg la 1657 la Amsterdam (In.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIII. COMENIEIS. 211
4 volume). Fie-care volum cuprinde o faza a vietel

1111: 1) Lisa, perioada polona 2) Elbing, pe-
rioada suedeza, 3), Saros-Patak, perioada

ungara, 4) Amsterdam, perioada olandeza.
Din aceste volume citam urmatoarele opere:
1) Yanua linguarum reserata sail cultura
tuturor limbilor si stiintilor, adica metoda cea mai
scurta de a Invata limba latina (si once alta limba),
Impreunä cu fundamentele tuturor stiintelor si ar-
telor (1631).
Aceasta carte se raspindi cu iuteala fulgerulul
In toatà.' lumea. S'a tradus In vre-o doua-spre-zece
limbi, Intre cari si araba, turca, persana si mon-
gola. Principiul, formulat scurt si coprinzator In
didactica, si respectat consecuent In aplicare, era:
«Nu regull, ci exemple; nu fraze, ci lu crud.»
Didactica magna, considerata chiar de
comENius ca opera sa fundamentala, inceputa pela
1627, aparuta In limba ceha la 1632, apoi revazuta
si publicata in latineste in editie complecta la 1657,
In Amsterdam.
«Informatorium» limbef materne, apa-
ruta 1633 In limba germana, destinata ca manual
de informatia mumelor: cum sail creasca copiiI,
sa le dezvolte judecata, sa le dea A lucreze cu
mInile, sa caute a le perfectiona vorbirea, sa se In-
grijeasca de formarea virtutil lor, ca si de dezvol-
tarea pietatiT.
Orbis pictus (Lumea In imaginT), scriere ce
www.dacoromanica.ro
de asemenea a circulat In toata lumea si s'a ggsit

pinà tirziti in scoll. A fost compusg la Sarospatak,
in Ungaria, i tipgritg la 1657 in Ntirenberg. Ur-
mg.'reste scopul de a da copiilor despre lume idei
adevgrate, complecte, clare i hotgrite, arátindu-le
lucrurile, de cari li se vorbeste, In imaginl. Sub de-
semnul obiectulul se pune numele lui, in latineste
si In limba materng, insotit de o mia. descriere.
Orbis pictus e prima carte didacticä de indru-
mare in aplicarea consecuentà a intuitier; dar in-
sista.' numai asupra desenultg, i ma g in e I lucruluI,
nu asupra lu crulu I In s u s I, dei aceasta era de
altfel dorinta i principiul lui comENms.
5). Schola ludus, reptesentind scoala unde,
sub formg de scene didactice, se reprezintg ideile,
cunostintele, lucrurile de cari se vorbeste, fgclndu-le
sA urmeze in o ordine anumitg: dela astronomie,
botanicg, zoologie, mineralogie, ping la studiul
omuluI.
V.
Sg extragem, din opera capitalá al luI COMENIUS,

din Didactica magna, sistemul luI pedagogic.
COMENIUS pleacá dela principiI generale si ajunge
la fixarea metoadelor de a dezvolta mintea, sen-
timentul i vointa. Toate sint dispuse In capitole,
rinduite dupg ordinea logia si dupa principil de
o claritate evidentà.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREL XIII. COMENIUS. 213
E destul sà urmArestI pas cu pas expunerea cu-

getà'ril luI commus In Didactica magna, ca
sà-ti fad ideia cea mal 14murità si sistematicA de
temeiurile si mersul el, in generalitätI si aplicatil.
Titlul dezvoltat al 6.'1-0 sunä.': «Didactica mare
in care se dà o artá universal admisibilà de a in-
vAta pe toff de toate: Didactica magna, (»Imes
omnia docencli artificium.
Prin ce mijloace s'a' invetY pe totI de toate ?
Ex emplele sA le id, cu ocazia IntemeeriI prin-
cipiilor, din insAsI natura lucrurilor; ade-
varul sà-1 intemeieg pe exemple din artele meca-
nice. In explicarea titlulul aratà si ce vrea sà rea-
lizeze cu aceastà operA : «se va ajunge la scopul
de a se perfectiona tinerimea in stiint e, b un e
moravurI si religiozitate.»
Pre fa t a atre cetitor desra'soarà principiile ge-
nerale ale Didacticer, care e carta de a inväla te
altir» Se araa importanta aceste arte, si cum a
fost neglijata ping acum si cum se simtia nevoia
de a o intemeia pe baze solide.
Dupà. o .1ntroducere», peste care trec, cAcl s'ar
repeta expunerea, incepe stiinta didacticA, pe care
o trateazg in 33 de capitole.
Titlul primul ui c ap itol ne aratà dela ce
InAltime de privire 41 arunc6 COMENIUS ochil asupra
domeniuluI educatie : 0mul e cea din urmA, cea
mal perfectà creatiune», deci si arta ce se ocupa
cu formarea aceste fiintl" e cea din urml In pro-
www.dacoromanica.ro
214 PARMA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
pAsirea intelectualà si cea mar desävärsità. Dar,

ca sä formezr o astfel de fiintà, trebue sä stir s co-
p ul et In cap. H COMENIUS pune ca titlu, «scopul
omului" std in afard de aceastä vieatd.»
Scopul omulur stà in fericirea viitoare. Iatà te-
melia teologica a pedagogier, asa cum trebue s'o
gindeascä ,episcopul» fratilor moravl, care fireste
càuta sä punà in acord partea filosoficA a peda-
gogier cu metafizica teologica pe care o profesa.
Dupà dogma crestinä, luatà ca fundament al gin-
dirilor privitoare la om, viata aceasta nu e decit
un mijloc ca sA ajungl la fericirea din viata de
apor, un prilej pentru indeplinirea conditiilor de a
fi fericit in viata vesnicä.
Carr stilt acele conditir?
COMENIUS ne orienteazA asupra sc o p uril or s e-
c undar e, ce trebue sä.' le urmäreascA omul, si decr
pedagogul In educatie, spre a'sr atinge scopul final.
«Viata aceasta e ?none o pregdtire pentru viata
eternd,. 1) Sint trepte de pregatire si anume : 1)
Cunostinte de nor Insine si de lume;
StA0nirea de nor insine si a lumir si
Religiozitatea.
0 altä formulare a gindirir lur ar fi : in indepli-
nirea legilor date firil noastre, stä atit fericirea ac-
tuall cit si indeplinirea conditiilor pentru fericirea
eternä. acr cunostinta de nor insi-ne se cistigä
9 Cap. III.
www.dacoromanica.ro
prin functionarea normala a in t ele ctulu I; stapi-

nirea de noI : prin functionarea normala si disci-
plinarea voint ei prin reducerea instinctelor, ape-
titurilor la norme rationale ; i in fine religiosita-
tea, prin cultura tul ulu 1, prin stabilirea
acestet tainice comunitatI afective dintre om si cre-
atorul universuluI, care a facut tot ceea-ce exist5
si cirnmeste lumea fizicà si morala.
moralitatea i relig-iunea, iata normele
principale ale tendintelor omenestI i decI ale sco-
pului educatiel' 1).
Cine neglijeaza aceste trel puncte, se compara,
zice COMENIUS, cu acel ce, voind sà faca' un cea-
sornic, neglijeazà tocmai structura ce alcatueste ra-
tiunea de a fi a acestul instrument ; uita, la alca-
tuirea luI intimA, partile ce-1 fac sa arate timpul
se ocupa numar de exterior, de forma, de podoaba
lul. Un astfel de ceasornic poate fi orIcit de fru-
mos, wick de elegant si costisitor, dar nu arata'
ora, si nu maI e ceasornic. Tot asa si omul, ce
cauta insusirea numal de calitatI exterioare, se abate
dela scopul adevärat pentru care e facut.
VI.
O ideie principalà---si de aici incolo ne departam

de partea metafizica a pedagogieI lui Comenius
1) Cap. V.
www.dacoromanica.ro
ne apropiem de cea pozitiva e ca germenitftentru

atingerea idealulul omenesc se gelsesc in om, pup'
de insäst natura lui-" 1). Germenil pentru cele trel
cerinff culturale: pentru stiinta, moralitate, religio-
zitate se gasesc saditï de natura In om. Dar : 40 mu I,
ca sa devie om, trebue sa fie educat» 2).
Alta gindire justa si adInca.
E drept. OrT in ce ne-am pune idealul acestel vietT,
trebue sa se gäseasca In natura omeneascà ger-
menil latentI aT acestuT ideal, dispozitille virtuale,
ca sa ne dea putinta realizaril luT. Cad altfel
idealul, ce nu ne-ar fi dat sa-1 realizam, ar fi o
fantasma inselatoare, un ideal fals. Idealurile, ca
sa ne miste, trebue cautate cu credinta cà le pu-
tem atinge, cà ne putem macar apropia de ele.
Si, pentru aceasta, trebuie sa posedam facultatile,
pe temeiul carora se poate realiza idealul. Si pe
aceste facultätT trebue sa le dezvolte educatia.
Doa idef esentiale se coprind In conceptia luT
COMENIIIS posi bi litatea educatieT si absoluta el
n e cesi tate. Acele dizpositiT native, carT daü po-
sibilitatea realizariT unuT ideal in formarea omuluT,
nu se dezvolta dela ele, in mod fatal : ati nevoie
de ajutorul educatieT. Vor veni, dupa COMENICTS, pe-
dagogi carT sa susting imposibilitatea educatieT,
adica a IndeplinireT unlit ideal de formatie orne-
Cap. VI.
Cap. VII.
www.dacoromanica.ro
neascg ; vor veni altiI cafl sA susting inutilitatea,

ha chiar neajunsurile intervenirii educationale In
dezvoltarea fireascg a omuluT, cum e J. J. ROUSSEAU.
COMENIUS nu gindeste asa de simplist.
ROUSSEAU credea cA se aflA In natura omulul ger-
menii ce-1 fac sg creascA dupA niste norme ce-1
duc spre ideal, dar cg apropierea de ideal e Im-
piedecatg tocmaI prin influentele externe suferite
din partea omuluI format ; de aceia el limiteazg,
opreste chiar, intervenirea omului In evolutia na-
turall a copiilor; cere sg se lase fiinteI omenestI
libertatea de a se dezvolta In pace, fArA sA i se
turbure unja de crestere fireascg.
COMENIUS, ca s5 ilustreze necesitatea educatiet, se
serveste, ca exemple, de fapte ce ail ni s'ar pgrea
scoase din o imaginatie putin cam naivA ; dar, In
orl-ce caz, ajutá cetitorilor ca imagine concretà
pentru intelegerea ideil pedagoguldl.
Un copil, zice COMENIUS, cam de vre-o trel anY,
rAtAcit de pgrintil sal', s'a trezit In mijlocul uneI
cete de lupY, carIIn loe sA-1 sfIsie Fati luat In
societatea lor protectoare. Cu timpul, copilul a In-
ceput sA umble si el in patru labe, ca tovargsii
1111 de viatg. Readus mal tIrziil din noti Intre oameni,
a trebuit sg Invet e a umbla ca oamenil, sg invete
a vorbi si numal cu greutate a r ed evenit o m.
Povestea e ridicul5. Totusi pune mintiI pro-
blema: ce s'ar intimpla, In adevgr, cu un copil,
pArgsit de mic, dacA ar putea trAi intr' o pAdure,
www.dacoromanica.ro
t'ara sa vaza chip de om, arä sa alza glas orne-

nesc ? Cu greil ni l'am putea inchipui cu Infatisa-
rea unul copil «de oamenr» si cu Intelegerea lui
de lucrurI si lume. Parul si unghiile, crescute ara
controlul foarfecilor, ni l'ar prezenta sub o forma
quasi animalich. Si nu numar sub raportul fizic, ex-
tern, s'ar departa de fiinta omeneasca de ad, ci,
inca si mar mult, din punct de vedere suflete.c:
calitatile morale n'ar avea cum si de unde sh le do-
bindeasca. Cacr, daca omul devine finta mor ala,
aceasta se datoreste societatir, care-I scurteaza faza
de trecere dela salbaticie la civilizatie. Un copil,
izolat de omenire, cum ar parcurge singur secolele
de evolutie ale omenitil, dela animalitate pinà la
starea Infloritoare a culturil din timpul luI ?
VII.
Cind sa se inceapa cultura omulul ? Cultura

omeneasca poate, ba chiar trebue s'a' se In-
ceapa din prima faza a vietir, ca sh se poata
realiza pe deplin, fiind-ca atund impresille patrund
mal adInc si mar deosebit 1).
Si cine sa faca educatia?
COMENIUS caufh sa intemeieze, prin argumente, ne-
cesitatea institutiilor de educatie, necesitatea
scolilo r. Admite, negresit, ca datoria de a da
1) Cap. VIL
www.dacoromanica.ro
educatie copiilor ar cgdea, de drept si natural, in

sarcina pgrintilor. Dar, chid pgrintil nu slut pregg-
titT pentru o sarcing atit de grea i delicatgcea
ce nu e rar cum sà lasT pe seama lor o intre-
prindere de o Insemngtate socialg asa de mare ?
Dacg pentru trebuinte maT secundare ne ducem la
specialistul ce posedg mijlocul satisfaceriT lor, cum
sA nu ne ducem, chid e vorba de educatia copiilor,
la ceT ce ail profesiunea de a educa, la invAtAtorT,
profesorT?
Intreaga tinerime sg fie incredintatál scoliT.
Dog ideT principale gAsim fortnulate: 1) In s truc -
tie p entru toll, aproape cu caracterul obligativi-
tgtiT. SA nu rAming fiintA omeneascg färg putinta
de a deveni om in adevAratul inteles al cuvintuluT.
2) Instructia pentru toatA tinerimea de ambe-
sexe. Atinge decl o chestiune ce, pentru timpul
luT, cerea desigur mult curaj i initiativg de &dire:
putinta invältAturiT egale pentru femei
p en tru barb a t T. Chestia, dacà sexul femeiesc
poate fi admis la studiT stiintifice, e tratatg de CO-
MENIUS, In capitolul IX, si deslegatà in mod afirma-
tiv. Intte alte argumente aduse e c'A esi femeia are
dispozitiT firestI pentru intelepciune, ba Incà une-
orT mal pronuntate declt noT». Releveazg spiritul
de aplicatie al femeeT, statornicia eT la muncg.
oomENtus se ocupà apoT de organizarea scolilor
aratg cg «ping az1 n'aù existat scolT, carl sg co-
respundA scopulul lor,. Dupg o privire criticA asu-
www.dacoromanica.ro
pra scolilor din timpul WI dovedeste 1) cA scolile

pot deveni mal bune, si cu aceastA chestie intrA In
problemele speciale ale didacticeI.
Ce conditil trebue sA indeplineascl scolile ca
sá fie bune?
SA se conformeze ordinel nature. Un
principiù ce meritA sA fie retinut, fiindcA revine la
COMENIUS In tot restul didacticel sale.
SA observAm, InsA, spre a nu face confuzie, cA CO-
MENLO'S Intelege altfel conformarea cu natura, de cum
a Inteles-o maI tIrziil J. J. ROUSSEAU. Acesta se ra-
porta mal mult la natura subiectivA a copilu-
luI ; cerea sA alegem cunostintele de comunicare
si calea de urmat In comunicarea lor orientindu-ne
dupA legile spiritulul, dupA legile nature subiectulig
ce vrem sA desvoltAm.
COMENIT3S altfel concepe notiunea conformAril cu
natura, anume: Conformarea cu natura lu-
crurilor In genere, cu procedeurile for-
telor natureI obiective. Din modul cum pro-
cedeazA fiintele ce se supun instinctultil, Trite° or-
dine de activitate asemAnuitä cu opera educatoruluI,
pedagogul sA ia sugestiI pentru procedArile sale
didactice.
Vom vedea In prelegerea urmAtoare, cu erg, is-
tetime ingenioasA utilizeazA COMENIUS analogiile na-
turiI pentru stabilirea principhlor didactice si nor-
melor sale pedagogice.
1) Cap. XIII.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XIV.
DIDACTICA" JIJI COMENIUS.
Scopul didacticeI si rezultatele la carI tinde.

Cit p o at e educatia ? Tipurile elevilor aleátuite din
combinarea citor-va calitäi naturale. Dificultätile prezintate
de constitutia fireasch se pot combate cu ajutorul arteI.
Arta did actieá. E nevoie de dinsa? Problemele
principale ale didacticel. O chestie prealabilà sànälta't e a.
Determinarea cunostintelor de invätat ; Momentul
psihologic pentru prinderea cunostintelor. Fregatir ea
spiritulul pentru apercepere Ascutirea judecgtir.
Principiile necesare pentru prelungirea vietir.
Intrebuintarea justà a timpuluI. Ritmul munceI si al re-
creatid.
Conditiile generale ale uneI instructii temeinice.
Chestiile controversate sà: nu se dea copiilor.
Deosebirea intre InvItámlntul secundar si superior. Peri-
colul discutärif manualelor In clasä, Inaintea elevilor. Pre-
cautif de luat.
I.
Ca sA destepte interes pentru studiul Didac t i-

c e T, commus incepe cu o fägAduintA, arätind scopul
acestel ramurT a pedagogieI i rezultatul la care
tinde.
No T promitem, zice el, o ordine de lucrurT prin
care sA se realiseze urmatoarele rezultate :
www.dacoromanica.ro
I) Toatä" tinerimea esceptind numaï pe cea

lipsità de inteligentä sà." fie instruità
instruitä in astfel de lucrurf ce fac pe om In-

telept i pios ;
in asa chip, inclt acea culturà sä fie o pre-
&ire pentru viatä.
Acea culturà sä se poatä da nu cu bätaie, nu
Cu asprime sälbaticA, nu cu vre-o siluire, ci in chip
blind dulce ; sä progreseze ca dela ea insäsI.
Acea culturä sä nu ducA la eruditie aparentä,
ci sä dea stiintä adeväratä, temeinicA.
Si stiirrta sä fie datà in mod lesnicios.
Apol ridicà Insusl cite-va obiectil, din carl una
mal principal. «PromitI prea mult, mi se va spune,
fiindcl nu vei putea sä instruestI pe toti a sa;
c5c1 nu din ori-ce lemn se poate face un Mercuriii,
se poate Ina un zeii.» E adevärat cà nu din orI-ce
om se poate face un geniil, dar din ori-ce fiinta o-
meneascA se poate face un o m, dacA i se desvoltä
toate facultätile spre a se folosi de ele pentru sco-
pul fericiriI 1111 i pentru indeplinirea rolulu säú In
societate.
Cu aceastä ocazie COMENIUS trateazä: arzAtoarea
chestiune de principiù :
Cit poate educatia asupra omulul?

Räspunsul sàü aratä cit de circumspect functiona
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIV. DIDACTICA LIT' COMENIUS. 223
instinctul luI pedagogic, care-I fäcea sä vadg si

sibilitatea educatiel, dar si dificultgtile el. El tmparte
pe scolati In mal multe categoril :
Inteligentt
IncetineI In mersul inteligenteL
Supusl orl C' indgrgtnicI.
CuriosI orl D' indiferentI.
AplicatI la lucrgrl manuale, meca-
n i c e.
Din combinarea acestor calitAtI alcgtueste deo-
sebite tipurT. Primul tip ar fi rezultatul combingril
inteligentel (A) cu supunere a (C) cu cu-
rioz i tat e a (D). Decl I) A + C + E, tipul cel
mal complect, cu urmgrile cele mar bune.
Intelig enta (A)+Incetineala (B)+Su-
p u n ere a (C), adicg. A + B+ C, un tip care, dei
Incetinel, dar inteligent i dispus sg se supung orf
egret IndrumgrI. Asupra acestora, de ordinar, se
Insalg judecata profesorului, care nu-I apretiazä just
dela Inceput. Incetineala min tiT se ia drept prostie.
Inteligenta lor, in realitate, merge Incet, dar sigur
inainte.
III) Inteli gentg+ curio si tat e +indgrgt-
nicie, adicg : A + D + C', tipul cel mal neplgcut
profesorilor. Din acestia ies adesea elemente excep-
tionale In bine sail räì, dupg calea pe care-s in-
drumatI. COMENIIIS aminteste exemplul luí Temis-
tocle, cäruia dascglul i-a zis cà din el va esi un
mare om, off o mare pacoste pentru societate.
www.dacoromanica.ro
Un alt tip rezultà din combinatia: in c eti-

n el el cu supuner ea si curiozitatea, adied
B -I-- C + D. Cu acestia poll ajunge la rezultate
destul de insemnate, dacA stiI sà-I ImboldestI la
muncA.
Cu Inc etin eiI la minte, indiferentI
la carte, si avInd dispozitiI pentru lucr Ori ma-
n u al e, adicA produsI al' combinatiel. B + D'+ E,
se poate face ceva, numal dacA nu vor fi incApà-
-tinatl, dach" vor fi supusI.
In fine, categoria VI-a, rezultatà din com-
binatia B + C', adicl prostiI in cApOtinatI.
Din acestia nu pop scoate absolut nitnic.
In clasificarea diferitelor tiputi de elevi propusA
de COMENIUS, ne intereseazA maI ales spiritul pozitiv
si circumstantiat al pedagoguluï, care vede natura
lucrurilor In detaliile eI concrete, nu In abstractia
impusg de o doctrinä. COMENIUS isl clà seama de
toate dificultOtile de carI se poate lovi un edu-
cator ; nu cade in greseala WI HELVETIIIS, ce credea
c'O' poate duce la acelas bun sfirsit pe orl-ce copil
si cA toate deosebirile dintre oamenI se datoresc
numaI educatief. comEmus admite dar existenta unor
deosebirl initiale, de organizatie; admite dispozit4
innOscute ce se opun activitátiI educatoruluI, ingreu-
indu-1 sarcina, Impedicindu-I In mersul luI cOtre
ideal, defecte ce se prezintà ca un fel de boalà si,
prin urmare, trebue sl fie combOtute prin mijloace
www.dacoromanica.ro
PRELEGEEEA XIV. DIDA CTICA LUI COMENIUS. 925
speciale. Si crede cl cele maT multe se pot Invinge

Cu ajutorul arte T.
In ce constA acea artA?
Ca s'A alcAtuim arta didacticà, trebue sA ne

lugm dupA natura lucrurilor, s'A ne inspirAm din ana-
logia procedArilor naturil. IatA marele sàù principal
fundamental.
MaT întuiü, tre b ue o artA didacticA ? Ce rAspuns
ne sugereaz5 procedArile natura ?
DacA se IncredinteazA o grAdinA unul om ne-
pregAtit pentru ingrijirea el, cite plante si florT nu
vor dispArea din nestiinta, neprevederea, neprice-
perea IngrijitoruluT ce nu cunoaste arta de a le
cultiva? DinpotrivA, prin ingrijirea unuT horticultor,
tot ce impiedicA cresterea, desvoltarea, Inflorirea si
rodirea plantelor se va depArta; cunoscAtorul va sti
ce foloseste si ce vatAmA fiecAruT soiil de vegetatie,
va sti obiceiurile i trebuintele, lipsurile si apucA-
turile, boalele i leacurile lor.
Tot asa si cind e vorba de cultura o a me-
nilo r.
Mijloacele de dezvoltare trebuesc imitate, dupà.'
analogiile luate din activitatea natura. Asa s'a pro-
cedat totdeauna, cind a Jost vorba de a se inte-
meia o artA, bunioarA a navigatieT. Omul a obser-
vat cum pluteste pestele In apà, ce miscArT face, ca
15
www.dacoromanica.ro
sg. Inainteze, si pe acel principiti sl-a format si el

vasele plutitoare, luntrile, corgbiile.
Negresit, pe noT nu ne intereseazg atit exacti-
tatea comparatieT, clt principiul pe care se bazeazI
DOMENIC'S.
«Din mina naturiT, zice el, citInd pe CICERON, omul
nu se poate nicl-odatà rätAci.» In toatà Didac-
tica magna e cglAuzit de aceastà credintg.
comENius imparte intreaga artg. didacticg In ur-

mgtoarele pArtI principale, depinzind logic unele
de altele.
Pentru ca omul sg Invete cele ce-1 trebuesc,
e necesar mal intiiù sg-T dal putinta si mijloacele
de asT asigura existenta si prelungirea vietil. Cea
d'intliti chestie, care s'ar putea numi prealabilà, e
decl Ingrijirea de sgnAtate, de tAria fi-
zicg..
Sint multe lucrurT ce se cunosc si se pot in-
vgta, dar viata e scurtg si stiinta e mare. Trebue
sg.' stiT sà-tT mgsorT proportional acestl dor factorl:
pe de o parte sà lungestT viata, pe de alta sà.'
atragT din cunostintT pe cele demne de cunoscut..
DecT in al doilea rind: mgr gin irea m ateri el
de cunoscut in stiintà
Alte puncte esentiale de luat in consideratie sint:,
Pin direa momentuluT favorabil pen-
tru achizitia cunostintelor.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIV. DIDÁCTICA LUI COMENIUS. 227
Deschiderea mintil, casá prindà re-

pede ceea-ce trebue sl cunoascá.
Ascutirea judecátiI,pentruca sA se
poatá inváta temeinic.
IV.
COMENIUS, desvoltind primul punct: pr in c ip ii le

necesare pentru prelungirea vietiI, aratá
cà viata nu-1 asa de scura in sine, cum si-o scur-
teazA omul singur prin neiscusita impArtire a tim-
puluI de muncà si de repaos. De alt-fel viata, cit
de scurtA am spune cà este, e suficient'd ca sà
realizám lucrurl miraculoase. CHRIST, ALEXANDRII CEL
MARE n'ail tráit mult.
Cu ocazia aceasta COMENIUS dä sfaturl pentru in-
láturarea boalelor, pentru higiena nutritie ; stabi-
leste ritmul muncil si al repaosulul, intrebuintarea
justà a timpulul de munc5.
Sfatul din urmá, pe deplin urmat in tArile, unde
cultura a prins rAdácinl adind, mal are nevoie sà
fie repetat pentru Wile semiculte, unde cele doh'
functiunI ale une l viet1 normale munca si re-
paosul se cam amestecg, merg fárà ordinea rit-
mulul normal. Pe de o parte, nu prea se stie, la
orase, chid e timpul de odihra si cum sá se in-
trebuinteze pentru recreatie ; pe de altà parte, tim-
pul ce pare a fi destinat numal munciI, e intrerupt
de pauze ce ail tot rostul unel perderI de timp. In
Orient, si in tara noastrà chiar, otnul nu stie sá
www.dacoromanica.ro
228 PARTEA IT. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
petreaca, sa se recreeze, dupa-cum nici metoda de

munch nu-I destul de perfectionata.
Sa se compare In aceasta privinta, viata din ca-
pitala regatulul nostru, bunioara, cu aceia din Berlin
sail Viena. Ce riguroasa despartire i deosebire, la
acestea, ?titre orele de munca si cele de recreatie!
Dumineca, sarbätoarea, lozinca generall este pe-
trecerea, veselia, pentru fiecare dupa treapta sa si
dupa desvoltarea sa intelectuala. Daca vremea-I fru-
moasa stradele, gradinile, parcurile, gem de lume ;
tramvaiele, omnibusele, trasurile, trenurile cara afara
din oras, la cimp, la padure pe excursionistI. an-
tecul i risul insenineaza viata si natura pentru toff.
ObservatI In special ritmul vietiI universitare.
StudentiI, In orele regulate de cursurI, de munch
Incordatä, sub toate formele audiare de prelegerf,
exercitiI i lucrari seminariale sirguitorI si disci-
plinati, luInd note, discutind, ti s'ar parea ca nu
stiù ce-I gluma i zburdarea vesela a tineretel. Dar
eI organizat i viata de distractie, ca a doa
parte indispensabila a ritmulul unet vieti normale,
si ail organizat-o tot asa de regulat ca munca.
Societatile lor, In car.' se petrece, se cinta, sint nu-
meroase. Distractiile, adesea insotite de instructie,
prin conferinte si discuta, stall la Indamina or-cul
simte nevoie de ele. Usurinta de a patrunde In o
sala de teatru, de concert, li se da prin dispozitiI
publice administrative, asa ca, chiar in timpul sapta-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIV. DIDACTICA LUI COMENIUS. 229
orele zi1eI grit Impärtite Intre ocupatiI rigu-

roase ziva si distractil intelectuale seara.
La profesoriI de universitate aceeasI riguroasä.'
Impärtire a munciI i distractie. In oree de mundi,
Herr Professor e inabordabil ; numaI In zilele si
ocaziile acordate vizitelor, In Sprechstunden te potI
apropia si vorbi cu harnicul muncitor pe tärimul
stiintific. In alt timp usa nu ti se deschide pentru
nimic in lume. Dar nici nu s'ar Incerca nimenI
deranjeze atuncI. Respectul munciI intelectuale
a intrat In moravurf.
V.
Dupà-ce se Indeplineste conditia alternantel rit-

mice a muncil i repausuldf, «Didactica» WI co-
MEWS prevede alte cerinte. Aratà maI inttiü c on-
ditiile generale de a instrui,si anume:
Cum trebue sä. InvetI, ca sä InvetI
sigur i cu rezultat definitiv. Pentru a-
ceasta, el pune clteya principiI.
a). Scr nu se _Tacit nirnic la limp nepotrivit. Na-
tura, In procedärile sale, iea tot-deauna seama ca
timpul sä se potriveascä cu functiunea, cu operatia
la care se dedà. Dupà naturà s'a luat gràdinarul,
chid a gäsit cA trebue sä se planteze primävara
nu iarna. Ca aplicare didactia, ar urma cà i cul-
tura omuluI sä Inceapsä in primAvara vietil, In co-
; i asemenea, c'd orele de studiù cele maf
www.dacoromanica.ro
potrivite pentru o spornica activitate intelectuala

sint cele de dimineatä ; i ca tot ce se invata, sa
se dea treptat dupa vIrs tel e omuluI.
Natura 41 prepara mal întiii ,rtofa, materia,
§-i apd face din ea forma. Astfel procedeaza i ar-
hitectul, ce cauta maI întiiù materialul si apol face
constructia. Ca aplicare didactica, urmeaza ca lim-
bile sa nu se Invete din gramatica, ci dintr'un scrii-
tor potrivit. Regulele sa fie extrase din exemple.
Natura incepe, in operatiile el, cu generalul
apoi' trece la particular.
Un exemplu tipic. Cind natura voeste, bunioara,
sà faca dintr'un oil o pasare, nu procedeaza astfel :
sà faca Intiiù un cap intreg, apoi membrele, etc.;
ci formeaza conturul general al fiintei, In care toate
organele stilt schitate sub forma vaga ; apoi trep-
tat-treptat fie-care organ se accentueaza i iea forma
definitiva, speciala, in totalitarea unitara a corpuluT,
ce a fost conceput in liniamente generale.
Tot asa si arhitectul, face intiiù planul general,
schita constructiel i apof incepe sa precizeze partile.
In didactica, ca in toate artele, sa se Inceapa
decI sà se dea maI intiiti cunostintele generale si
apoI sa se treacä dela aceste date fundamentale,
la particularitatI, la detalii, la exceptil.
Natura nu cunoage seiriturK In toate procedeazä
prin trepte, gradat. Astfel procedeaza natura in for-
marea pasaril, cad nu permite puiului sa iasa din
oti inainte de a se fi format complect; apol, dupl
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIV. DIDACTICA LUI COMENIUS 231
ce a esit pasArea, nu sileste pe puiti s'A zboare lila-

inte de a-I fi crescut aripile ; dupA-ce i-ati crescut
putin aripile, nu-i alungat din cuib, inainte de a
putea sA zboare, etc.
DupA aceastA pildA a naturil sá ne luAm si in
invAtlimint. De aceia, ca aplicatie, se dispune tota-
btatea studiilor In clase, asa ca cele maT de jos sá
serveascA mintiT ca pregátitoare pentru cele urmA-
toare. Pe acest principiti se Imparte munca succe-
siv pe ard, luni st zile, asa ca rezultatul muncil
une epoce sA serveascà de pregAtire pentru munca
epociI urmAtoare.
Nu trebue sil se opreascd educatorul din opera
sa, pind-ce nu a terminat-o. Natura, cind incepe o
lucrare, o duce tot-deauna la sfirsit.
Aplicatie : Cind a intrat unul in opera de cul-
turá a une institutii de educatre, trebue sA fie ti-
nut pinA-cind se indeplineste opera in pArtile el
esentiale, pinA-ce se scoate din el un om cult, cu
bune moravud si pios. Pentru aceasta, munca sA
fie f Ar A intrer u per e, atit din partea factorilor
constitutivl al institutie, cit si din partea celor In-
credintatI el. Altfel opera institutiel va fi compro-
misl. Cel ce pArAsesc operatiile de pregátire ale
une astfel de scoll nu es cu calitAtile ce inten-
tioneazA institutia, calitAtl puse ca tina obligAtoare
de indeplinit, si decI ca ratiune a el de a fi.
Natura evita cu ingrzjire ceia ce-1 veitämeltor
operil sale.
www.dacoromanica.ro
232 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE
VI.
AicI COMENIUS atinge o chestie cu oare-care im-

portantà practic5, si ast5zI, la not Este o nebunie,
zice el, s'a' pul Inaintea copiilor, Inch' de la Ince-
putul uneI stiinte, chestil controversate si dis-
cutabile, fiind-c6 prin aceasta se zdruncinA cre-
dinta i Increderea In stiintà. Mal tirziti, cInd in-
teligenta s'a format, end, ce se stie, s'a asimilat
cu sigurantà In spirit, atuncl da, chestiile contro-
versate pot fi propuse, sint chiar potrivite pentru
Intretinerea spirituluI de cercetare, pentru stirnirea
curiozitAtil mintale. Din acest punct de vedere, e
decI o deosebire fundamentalà Intre InvAt5mtntul
secundar si cel universitar. In cel sa se
spunA numaI cunostintele In deobste admise, sag
carl aü obtinut sufrajul majorit5ti1 oamenilor de
stiintà. Pentru invàt5mIntul superior se recomandà
riguros, din potriv5, ca chestiile controversate sl
fie ventilate, ba chiar chestiile ce se credeati sigure
sl fie puse In discutie, fie spre a se vedea teme-
iurile pe carl se sprijinä, fie spre a le cAuta alte
temeiurI mal solide, off spre a le Inlàtura ca ne-
sigure.
commus zice, In legAturà Cu aceasta, c6 copiii
sg n'aibl alte eat-0 decit acele potrivite pentru clasa
lor; i cgrtile sl fie astfel alcatuite, Incit sl stea In
acord cu adevà'rul i morala. Dar se Intimp15. ca-
zurI, In special In invàtgm'intul secundar, cInd pro-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XIV. DIDÁCTICA LUI COMENIUS. 233
fesorul, dei singur sT-a ales si recomandat ma-

nualul, are veden l deosebite de ale autorultif. Si
atuncI eruditul dascAl nu se poate opri dela p1A-
cerea de a discuta, mal mult saù mal putin aca-
demic, in fata copiilor, Cu autorul absent si de a
respinge, tot-deauna cu succes, pArerile cArtiT, in
aplausele minorilor. Apol, dupà-ce a fumat trium-
fAtor in cancelarie o tigarA, pleacA incintat a a
dovedit copiilor cA stie maI mult de cit buchea
Ce-I pasA eruditulul dascAl, cA vanitatea luI
duce pe copiI la un pericol educativ: neincrederea
in stiintA ? E desigur o problemA delicatA, sA stie
un profesor serios, cum sA procedeze cind manualul
ales ar avea oare-carl defecte, spre a nu lAsa nicl
copiilor in minte greselile cetite, dar nicl a le zgu-
dui increderea In stiinta cArtil lor de scoa15. E o
simplA chestie de bun simt amestecatA in o proce-
dare didacticA, chestie ce nu se poate reglementa,
cAd bunul simt nu se reglementeazA.
DupA aceastä recomandare, comENIus trece la alt
principiti insemnat : Cum sA se in vete maT
us or ?
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XV.
COMENIUS.
(DIDACT1CA).
Mijloacele propuse de COMENIUS pentru usurarea inva-

tamintuldf.
In contra supra-Incarcaril. Intuitia i utilitatea cunos-
tintelor.
III Preocupan f metodologice c omune tuturor o b i ec-
t elo r. Desvoltarea spontaneitatii mintale prin euristica.
Practicitatea invätämintuluI. Umanizarea luI. Corelatia stu-
dillor
Temein ic i a invatamintuldf. Conditil pentru reali-
zarea
Ce insemneaza recomandatia lui COMENIUS, ca totul In
invätämint, sa creasca din radacinile sale naturale. Studiul
din carte si din intuitie directa. Problema corelatid stu-
dillor Intrevazuta de COMENIUS.
Problema invätamintulul c olectiv, In instructia
Avantajele numarului mare de elevI, dupa COMENIUS.
Conditia de indeplinit, ca invatamintul sà reuseasca, adre-
sindu-se la mal multi deod at a. Cum se desteapta si
intretine atentia.
Didactica special I. Cite-va principii meto-
dologice relative la predarea stiintelor i artelor.
Indeletnicirile sà se invete din practica, nu din co-
municare de regull si formule. Aphcatif la studiul limbilor
vd; la retorick
IX. Schita de organizarea scoalelor, dupa COMENIUS.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XV. COMEN1US. 235
I.
Problema centralA a didacticeI stä In cä'utarea

mijloacelor de usurare a studiilor, astfel ca achi-
zitia cunostintelor sä se facA in mod plAcut si edu-
cativ. Care-s mijloacele propuse de COMENIUS pentru
usurar ea Inv 5 tAmi ntulu I? Acesta este al doi-
lea punct esential, dupA cel desvoltat In prelegerea
trecutA. Vom extrage principiile cele mal de seamA,
ce se pot sustine si astAzI si le vom expune cam in
ordinea in care le enumerA insusl comENms.
Sd se inceapti 'invdtdmintul inainte de a se
fi pervertit inteligenta. DacA se ingreniazA vieata, cu
virsta, spiritul nu e asa maleabil, devine rigid; mis-
eat-He lui se conduc si se pornesc mal. anevoe.
Sd se pregdteascd spiritul prealabil pentru
ideile ce se vor propune. SA se formeze adicA or-
ganul aperceptiv. and dal' cunostinte, fArà sA aI
pe ce sA le sprijinestl si de ce sA le legI In mintea
copiilor, e cum al' asvirli säminta In nisip.
Sd se procedeze dela tot la pdrp, dela gene-
ral la particular. SA nu se inceapA cu detaliile, ci
sä se arunce mal intliti o privire generalA asupra
obiectulut
COMENIUS indicA o dfspozitie a obiectelor de stu-
diù inteun fel de stratificatie concentricA, in care
sA se gäseascl cunostinff de deosebite ordine de
lucruff din-ce-In-ce mal aprofundate. Mal intiiù no-
tiunf sumare, superficiale despre ce tot ce trebuie
www.dacoromanica.ro
s'A stie omul, ca in invátámintul primar; apoT aceste

cunostintI mal detaliate, mal circumstantiate, ca in
invátámtntul secundar inferior; in fine o circum-
stantiare pe o scará mal intinsg, ca in cel superior.
Decl cercuti concentrice de cunostinte dela Invá-
támintul primar la cel superior, pe baza princi-
piuluT de a proceda dela general la particular.
Sci se procedeze a'ela usor la mal grezi.
SI nu se ingrene inteligenta prin prea multe
cunostinti. O preintimpinare prevázátoare in contra
surmenajuluT, de care s'el plins atita epocele ul-
terioare.
Set se progreseze incet.
SA nu se sleiascà nicl-odatá fortele spirituale:
Umnia sponte finan', absit violentia robles>.
Sd e prezinte total In intuitte.
S'A se predea toate cuno#Mtele chipa aceiast
metodei, pe cit posibil.
Ir.
Pentru stabilirea fie-cáruia din aceste principiT,

COMENIUS recurge la exemple luate din procedarea
natura' ; aratA neajunsurile abaterilor In practica
scoaleT, si cum trebuie sá se urmeze In scoalá, spre
a se conforma metoda didacticá.' cu a naturit
Citez, pentru intárirea recomandáriT de a se feri
de surmenaj, urmátorul aforism : Se procedeazI
nebuneste, cind profesorul se sileste sà invete pe
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XV. COMENIUS. 237
copiT nu atit cit pot facultgtile lor mintale, ci cit

stie el».
Interesante sint indemnurile luí de a prezenta
lucrurile In intui ti e si de a invedera utilitate a
lor. Acestea dati didacticeT luT COMENIUS caracterís-
tica modernitgtii. Recomandarea de a al-Ata u t i-
lita t ea lucrulul e cu deosebire demng de retinut
si de asociat cu numele mareluT pedagog, ca una
din cele mal' potrivite procedgri pentru desteptarea
curiozitAtii si intretinerea interesuluT. Cind se zg-
reste utilitatea practicA a uncí cunostinte, se trezeste
in cel ce studiazg un interes materi a 1, care se
adaugg la puterile de incordare ale atentieT, pe
lingg interesul pur teoretic
Dacg COMENIUS s'ar fi pgtruns si de ideia de a
rimeim en ta asupra lucrurilor, nu numaI de a
le observa In intuitie, si maT ales de ideia de a le
rninui, cu vointa lgmuritg de a le utiliza, adaptind
stiinta la viatg, atunci caracterul modernitgtil ar fi
fost si maI accentuat.
Ce inteles are recomandarea de a trata t o ate

stiintele cu aceiasT metodg?
COMENIUS stgruieste asupra inconvenientuluT isvorit
din deosebirea de metodà. In predarea diferitelor
obiecte. Negresit, e usor de sustinut cg nu toate stiin-
tele pot fi tratate in acelas mod ; dar si n t p ri n-
www.dacoromanica.ro
938 PARTEA II. I5TORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
cipiI did ac ti c e comune tuturor, In predarea

tuturor stiintelor, si de carI trebue s5 se tina seam5.
Bunioar5, preocuparea de a destepta atentia, inte-
resul, prin stimularea ac tivit5ti I spo ntan e a
s pi r i t ul uf elevilor, se poate recomanda ca o pro-
cedare generala In didactica tuturor stiintelor, chiar
acelor cu caracter expozitiv, cum sint stiintele isto-
rice ; cAcI si aci, dupà expunerea faptelor, se pot
cere considera til asupra cauzelor si urmArilor lor,
sall asupra caracterelor persoanelor istorice. Prin
aceasta se ajut5 la exercitarea si disciplinarea fa-
cult5tilor mintale. Cu atit mal' mult se poate intre-
buinta procedarea euristicA In stiintele matematice,
In stiintele de observatie si experiment.
Astfel uniformizarea metodeI diferitelor obiecte
de studiti, pe baza unor principif psihologice si e-
ducative generale, nu e o cantitate neglijabil5.
Acelas lucru, ce s'a spus despre principiul des-
volta'rif spontaneit4iI mintale, se poate spune si
despre preocuparea generalä de a destepta i n t e-
r esul practic ce se &este in toate stiintele.
A pune In evident5 acest punct de interes practic
la diferitele obiecte de studiti insemneazA iar5sf a
uniformiza procedarea didacticA a lor din acest
punct de vedere, decl a alatui metoda generala
In predarea tuturor ordinelor de cunostinte.
Cind cerem, apoï, s5 se caute in inv5t5min tul
secundar a se forma, Innobila si armoniza senti-
mentele, a se destepta si IntAri spiritul de solida-
www.dacoromanica.ro
ritate omeneasca, a se adinci si inalta sentimentul

de iubire de tara, a se educa inima prin cultura
mintiT, a se incalzi sufletul prin luminarea inteli-
genteT, a umani za s t ii n t a si invatamintul, a
se infrumuseta viata prin radiarea sentimentuldf
estetic si religios ; chid cerem aceasta, dela toate
obiectele de studiil, pecit posibil, nu sintem oare
tot in acord cu dezideratul luI COMENIIIS de a uni-
formiza invatamintul ? Si nu e tot asa, cind staruirn
asupra principiului didactic al c ore la t i el studiilor?
IV.
Alt principiti esential al Didacticel e temei-

n i c ia in va t A mint u luT. Pentru realizarea acestuf
deziderat, comENfus pune de asemenea cite-va dezide-
rate, pe cad le expunem maT intiiii 'in rezumat, si
apoI vom releva pe cele ma' importante:
Pentru ca invdtdmintul sci fie temeznic, sii nu
se vorbeascd cleat de lucruri, al cdror folos pentru
vial& se vede.
Cind se aleg aceste stiintr folositoare, sa nu se
onzita niel una din ele si niel un element constitutzv.
SA se puna la fie-care din ele o teme/je si-
gurd, adincd, ,si pe ea sd se construiascd tot edifi-
ciul de cunostinp.
Tot ce vine in urrna, s'A se razeme pe ce a fost
spus deja ; tot ce stà in reciproca legaturA logica,
s'A se puna in raporturi vazute. Totul sa se coordo-
www.dacoromanica.ro
240 PARTE!. II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
neze dupà raporturile sale cu alte cunostinte 1 Cu

limbajul; totul sO se fortifice prin exercitir continue.
CInd, astfel, cunostintele date vor fi folositoare;
cInd se va construi sistemul de cunostintI asa, Incit
ceea-ce se spune sO serveascA de temelie la ce ur-
meazO ; cInd legOturile stabilite se vor accentua prin
exercitiI, atunci se va realiza un InvätArnint solid,
temeinic.
V.
Intre recomandArile luI comEmus unele meritO s'a"

fie relevate, fie pentru importanta lor, fie pentru
modul cum sInt sustinute. Astfel principiul: t otul
sà creasc5 din rAdOcinele sale pro priI, ca
si In na tur O. Care-I rOdOcina din care trebue
sugh' hrana arborele intreg al cunostinteI? Poate din
simpla expunere a principiulul si din comparatia
explicatoare a arboreluI, nu se vede ratiunea sfa-
tuluI didactic ; dar clnd punem i formulAm prin-
cipiul astfel: cà toaze cunostintele tre-
b uesc ex tr as e si intemeiate pe directa intuitie
a n aturiI lucruril o r, nu din cArtI, gäsim
ingeniozitatea comparatieI i deosebirea fundamen-
tala.' a luI COMENMS de pedagogia dominantà a tim-
pulu:
El face urmatoatea observatie criticA: MaI nimen1
nu invatO fizica prin intuitie si experientà, ci din-
tr'un text al luI ARISTOT orI al altuia. Aceasta e o
www.dacoromanica.ro
procedare gresitä'. Ceia ce trebue sa se faca, este

ca coamenit sà invete, nu din carte, ci din naturä,
observind cerul, pamintul, plantele, etc.»
Cel ce capatä' cunostintele din cartT, nu din obser-
vatie directä, e comparat de COMEN1US, in mod ori-
ginal si plastic, cu un poni impodobit cu florl si
frunze straine, ca la festivitati ocazionale. Toate
acele florT artificiale cad negresit imediat la cea
dintil cletineala, ba cad dela sine, fara nicI o oste-
neala, ca straine de substanta vitala a arboreluT,
si-I lasa despoiat si gol, lipsit de ornamentatia lur
fireasca, ce ar fi trebuit sa creascä din chiar for-
tele lul interne. Astfel si cunostintele luate din
studiul abstract al cartiT, iar nu din contactul in-
tim cu natura lucrurilor, ramin ca niste achisitiT
adventive, straine, earl se scutura usor la cea mal
usoara adiere, si se pierd fära paguba, dupa-cum
ail fost memorate fara folos.
Recomandatia luT COMENIUS de a stabili temeini-
cia invatamintulul pe intuitie si pe contactul Cu
lucrurile poartä, desigur, Inca destul de pronuntat
caracterut modernitatil. Niel azI n-a patruns defi-
nitiv in practica scolara aceasta povata elementara
a pedagoguluI secolului XVII-lea.
Merita de asemenea sä ne atraga atentia reco-

mandatia ca t o ate cunostintele sa stea in
legatura organica uncle cu altele.
Este, in fond cam aceiasT cerinta ce o formulam
16
www.dacoromanica.ro
242 PARTRA II. ISTORIA PEDA.GOGIET MODERNE.
In didactica moderna: de a se stabili raporturr de

c or el a t i e Intre cunostintele predate elevilor de
atitia profesoll specialr. Cunostintele predate de
atitia specialistI, cu metode deosebite, uneorl cu
veden deosebite, ramtn atit de izolate in mintea
elevilor, Inclt par a forma atitea unitatT intelectuale
deosebite, cite obiecte de studiù got in programa
scoaler; iar profesorul se mindreste, end reuseste
sa dea obiectulul sail special putere 'absolut absor-
banta si escluziva asupra mina elevilor, conside-
rindu-se specialitatea sa ca o forth' didactica de
sine statatoare.
Sa cerI lima, stabilirea de legatura intre cunos-
tintI, e usor, dar e totusl o problema din cele maI
grele In invatamintul secundar. Cum sa se realizeze
aceasta, chid profesora se succed, fara sa stie fie-
care despre ce si cum ail tratat colegir? In ce sens
si in ce mod ar putea sa-sI lege fie-care cunostin-
tele predate de el cu cele expuse de colegr? Iata
o problema ce ne preocupa. In practica si azT. E
destul pentru COMENIUS a a Intrevazut-o si ridicat-o.
Si din acest punct de vedere dar merita sà fie
considerat ca intemeietorul didacticeI moderne.
VI.
Intemeietorul didacticeI moderne atinge in fine

o chestie de o insemnatate, as1 putea zice trea/a-
Hid, pentru in v at amIn tul p ublic. Meritul is-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XV. COMENIUS 243
toric al 11'1 Comenius este ca abordepza pentru

prima oara, cu constiinta deplina de greutatile
chestia Ingrijitoare si azI de a sti daca e posibil
si cum, sä educlsA instruesti, in acelas
timp, un numar mare de copiI.
E usor sa crestI, sA invetI i sa formezI un singur
copil, i sA aI succes, practicInd invatamintul indivi-
dual. Pedagogil, maI toff ping la comENrus, ca RABELAIS,
MONTAIGNE, Si dupa. el, LOCKE, ROUSSEAU, dud me-
diteaza asupra problemelor educatie, vorbesc de
mijloacele de a influenta mintea i inima until sin-
gur copil; nu-sI pun Inainte necesitatea perplexa
de a instrui si educa deodata mal mult1 copiI, cu
deosebite aptitudinI intelectuale, cu predispozitfi
morale diferite, In natura si grad. Cum sä-I stapt-
nestI pe totI, cum sa-i conducI pe totI la acelasi
ideal lnalt omenesc? Cum sa-I Inveti pe tot!, cum
sa-Y fad pe totl maY bunl ? comma's se simte forte
sa dea metoda sigura a invat5mintuluI colectiv.
Se stie ca una din scuzele profesorilor, chid nu
reusesc in opera lor didactica, e cauza numarulul
prea mare de elevI. EI bine, COMENIUS sustine ca o
clasa populata de 100 de copil, nu-Y prea nume-
roasa, si poate fi condusa si instruita cu succes,
daca se realizeaza anumite conditiI. Ba el chiar des-
copera avantaj ele numarulul mare de elevl:
a). Cind sint multI, fiecare vede o parte din na-
tura lucruluI de care se vorbeste; si, aceste rederI
www.dacoromanica.ro
partiale, combinate, complecteazA felurile de a privi

lucrul din toate punctele de vedere;
b). Dispozitiile didactice si fortele mintale ale
profesorilor In fata une! scolI populate se amplificA,
se multiplicA, se intensificA. Asa cA, par'cA, In func-
tiune de numArul ascultAtorilor, ar creste si pute-
rile sufletestI didactice ale dascAlulut
Care-I intiia conditie de indeplinit pentru ca sA

se poatA realiza cu succes invAtAmIntul, cind se
propune la mal multr deodat A ? Intlia conditie e
ca sl se poatA destepta si intretine dumina de care
se serveste spiritul spre a vedea lucrurile., DupA
cum In Intunerec trebue sA aprinzl o luminA ca
sA zArestI lucrurile, tot asa trebue sl trezestI aten-
tia, s'o Intretil, ca sA inlesnestl spirituldf vederea si
prinderea ideilor.
Pentru desteptarea atentie, COMENIIIS recomandA
citeva conditiI :
Aceia ce se comunicA In invAtAmint, sA aibl
caracterul de a fi pl A cut si folosit o r. AdicA,
s5 destepte interesul. Aceasta e de altminterl con-
ditia psihologicA esentialA a atentiel.
A se punA in tr ebArI ascultAtorilor asupra lu-
crurilor si cunostintelor ce li se dA. Profesorul s'A
nu peroreze in monoloage elocuente si savante, ci
s'A se apropie de mintea copiilor, sA se pue in co-
municatie cu ea, Intrebindu-I.
SA se prezinte lucrurile In lata simturilor, prin
www.dacoromanica.ro
i n tu i t i e. Cind lucrul se pune Inaintea simturilor,

escitatia lor trezestc puterea de observatie si atentie.
Clteodata, zice COMENIU3, profesorul se poate in-
trerupe din esplicatie si sa ceara elevilor sa repete
propozitia spusa, sa-I intrebe pe ce cale a ajuns
la ea, etc. Aceasta deprinde pe elevl s'a fie atentI.
La sfirsit, recomanda, In alta parte a opere sale,
sa se puna un elev sa rezume ce a invätat si sà
i se dea voe sa faca Intrebari profesoruluI asupra
partilor ce-1 intereseaza.
Cum se cunoaste ca COMENIIIS $i-a alcatuit peda-
gogia dupa principiul pus tot de el: ca toate ideile
s'A creasca din contactul cu natura! Nu din cärt
si din reflexiunI abstracte, ci din practica directa
In opere de educatie, i-ati crescut convingerile lul
teoretice, organizIndu-se In sistem de gIndiri. Pe-
dagogul teoretic si practic s'a ajutat cu succes unul
pe altul, in acord norocos desavirsit.
VII.
Sa trecem dela recomandarile generale la Di-

dactica specialit.
Tocmai acest adaus Insemnat, dei final, di da c-
tic a s p ec i al a, ne aratä pe COMENIIIS ca un Inte-
meetor al unuI sistem didac ti c, nu numal ca
un inspirator de povete practice, sail chiar de prin-
cipiI rationale Para legatura unitara intre ele. co-
MENIUS, In partea speciala, aplica principiile gene-
rale la anumite ordine de cunostinte din scolT.
www.dacoromanica.ro
Se ocupà In scurt de didactica stiintelor in ge-

nere si de didactica artelor. Prin arte nu trebue
sà intelegem numaT artele frumoase, dar orT-ce in-
deletnicire practid, fie muscularà, fie mintalg, intre-
prinsä pentru realizarea uneT puteri asupra natureT,
pentru multumirea unor trebuinte ale organizatieT
noastre psiho-fiziologice. AlAturea de metoada stiin-
telor in genere si de aceea a aplidrilor lor practice
(tehnica, arta), ggsim metoda studiuluT limbilor, me-
toda pentru perfectionarea moraleT si a religieT.
Avem decT, In aceasta a doua parte a opereT luT
comEmus, cea-ce s'ar numi maT special metodica luT.
CalcI, dacà impktim pedagogia in filosoficel
metodologicd, partea Intlia a operel lul COMENIUR,
In care s-aii tratat problemele generale, ar fi partea
luT filosofid, iar tot ce urmeaz4 de aci inainte ar
tnerita numele comun de Metodicd, cuprinzInd me-
toda educatieT morale, religioase, estetice i inte-
lectuale. acT toate mijloacele, menite a realiza unul
din scopurile educatieT, ar putea fi puse la un loc,
sub denumirea de metodologie.
Amintesc, In scurt, terminind, principiile esen-
Vale din metodica luI comENius.
I. Pentru stiinte:
a) Intuitia, punerea In contact imediat a spiri-
tuluT cu natura lucrurilor; iar dad lucrurile nu pot
fi Infätisate direct intuitieT, atuncT trebue neap5.rat
s5. fie Inlocuite prin desen, prin reprezentarea lor
f ig urat A. Aratà cà aceasta se poate face pentru
toate ramurile de cunostinte.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XV. COMEMOS. 247
Las la o parte celelalte principiI secundare. In-

dic, insà, inea' o recomandare principalà
b) Totul sa. se invete prin explicare cauza15,
prin reducerea la o cauza ; sa. nu se fach' numal
simplà intuitie, ci sà, se dea si putinta intelegera
fenomenelor si lucrurilor.
II) Pentru arte, are o recomandare plin5. de bun
simt si de temeinicie. Ar t ele sal se in vete nu
prin instructie teoreticA, ci prin prac-
tica lor.
VIII.
Indemnul pare simplu si natural. TotusI cite arte,

destoiniciI sati desteritätI practice nu se invatà si
azI prin simpla intructie, comunicare de formule
si regulI1 Nu vorbesc de exemple monstruoase, de
invAtarea gimnasticei pe din afarà din carte si a
muzicil numaI in teorie; dar, cind se invatà reto-
rica, la ce se reduce decit la invätarea regulelor
practicate de alp ? Tot asa cu mare parte din alte
indeletnicirI.
Pentru studiul limbilor moderne se re-
ducea si incA se reduce in mare parte si acum
tot InvAtämtntul la cunoasterea regulelor gramati-
cale, a nuantelor fine de pronuntare si foarte rar
sa adauga si exercitarea practia a vorbiriI. Se jus-
tifica procedeul prin argumentul ea nu se poate
face practicA de vorbire in scolile publice ale sta-
tulul, ca in familie sail ca in institutele particulare,
www.dacoromanica.ro
248 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIE1 110DERNE.
si cA scoala trebue In definitiv sA dea principiile

generale de functionare a uneT limbI, iar put in t a
de a v or bi trebue lAsatä pe seama familiel. lar
dacl familia, pentru motive de sine Intelese, las5
totul pe seama scoliT ? Atund rezultatul e cel cu-
noscut in de obste.
COMENIIIS insA spune cA, dupA-cum un pictor nu
Invatà pe altul fAcInd discursurT, ci IT pune penelul
In mInA si-1 Indrumeaz1 direct la lucru; si, dupà-
cum antuitorul aratà elevuluI sAti cum sA invIrteascä
piciorul, si-1 pune si pe el s5 repete miscArile dan-
tuluT, färà a se m5rgini s5 dea numaI regule ; tot
asa cine vrea sA Invete pe altul off-ce altà artà,
trebue s-o practice impreun5 cu scolarul sAia. Sc o al a
sA fie un atelier, unde sA se dea deprin-
derT practice pentru aceste indeletni-
c i r T. A vorbi, sl se Invete vorbind; a scrie, scriind;
a judeca, tr5gInd concluziT, iar nu invatind numal
regulele silogizmelor.
Pentru studiul I im b ilor, principiul esential al
luT COMENIUS, Si care a lAcut epoc5, e acesta: limbile
s5. nu se predea In abstract, Inv5tIndu-se cuvIntul
izolat de lucrul pe care-1 reprezintd ; sl nu se in-
ceap5 Intliti cu regule si apol sA se dea exemple ;
ci, s5. se inceapà deadreptul cu exemple concrete
date In propozitiI IntregT, carT sl conting cuno-
stinte folositoare copiluluT, alese maI mult din ordi-
nea luT de observatie si experientà. Astfel se con-
www.dacoromanica.ro
solideaza cunostintele paralel cu puterea de ex-

primare.
In acord Cu aceste principiI, COMENIUS a elaborat
doa scrieri : Yanua linguarum reseratasi
Orbis pictus.
IX.
Daca COMENIOS n'ar fi adus decit aceasta Inlesnire

scoalelor, Inca ar fi meritat sa fie pus In fruntea
pedagogiei moderne. Dar el, dupa-cum am vazut,
a atins Inca atItea probleme principale, Intemeiate
pe principii si legate inteun sistem unitar, scos din
propria experienta geniala a acestui cap asa de
bine organizat pentru stiinta si arta pedagogieT.
Intemeiat tot pe observatil si principii superioare,
COMENIUS alcatueste si un plan general de orga-
n iz ar e a sc oa 1 e lo r. Imparte tot invatamintul in
patru trepte, cu cite ease ani de studitl, si anume:
Copilul In casa parinteasca, chid i se dà
numal educatia In limba materna.
Scoli elementare, tot cu limba materna.
GimnaziI secundare, tot cu limba materna ca
baza, dar unde se incepe sa se invete limbile an-
tice si cele vil straine.
AcademiI, universitati.
lata sistemul general de gindire .pedagogica al
1111 COMENIUS, in partea luI teoretica si practica.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XVI.
PEDAGOGIA ENGLEZI IN SECOLUL XVII.

MILTON. J. LOCKE.
Cerina culturalä noà a secoluld XVII, ieOtä. din evo-

utia socialä: deslusirea si perfectionarea tipului de nobil.
Adaptarea scorn cu program nod la trebuintele epoceI.
Limba maternä si limbele moderne, istoria, dreptul, cunos-
tinte social-politice. Influenta cerintei timpuld asupra lite-
ratureI pedagogice.
MILTON, puternica lul personalitate, ca scriitor si om
de actiune, ca poet si filosof.
MILTON ca pedagog teoretic si practic. Ideile luI asu-
pra educatieI si directiel invätämintuldi.
Poetul Paradisului iserciab apgrator al stiintelor
reale in Invätämint. Planurile luI pedagogice zädärnicite
de tulburatele miscAri politice ale timpulifi.
JOHN LOCKE. 0 impresie personará, In apropierea ma-
reluI ginditor al sec. XVIII.
Marea influentä a liff Locke asupra desvoltärif inte-
lectuale iri Europa. Procedarea metodicä a spirituldi sää
cumpänit.
VIE. Scopul secundar al educatiei: formarea unti nobil.
Scopul esen t ial, scos din intreaga espunere nesistematicà
a luI LOCKE. - Chestia prealabilà a stiinteI educatiel: p osi-
bilitat ea educatieL Pe ce principiii se intemeiazà posibi-
litatea înrîuririî asupra omulul ? In ce limitä e posibilä. a-
mast& Inrlufire? Ce conditioneazä puterea si marginele
educatiel?
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PFDAGOGIA ENGLEZX IN FEC. XVII. 251
I.
Ne despärtim de un mare fruntas. Dupà coma-

Nius vom intllni, negresit, destui gInditorl Insem-
natl., ce ocupä In istoria civilizatiel europene locurl
de onoare, din multe puncte de vedere, si cad si
In ochil pedagogiel si-ail cistigat dreptul de a fi
amintiff si cercetatI, pentru originalitatea si inge-
niozitatea ideilor lor In materie de educatie. Dar
cunostinta mal de aproape Cu COMENIIIS ne-a com-
plectat criteriul de apretiare; ni I-a complectat si
indreptat. Avem inaintea noasträ idealul omuluI
de mes eri e, luminat de geniul arteI sale, inspi-
rat de pasiunea nobilä a munceI roditoare pe tä-
emu' practic al educatieT, coprinzind problema din
toate punctele de vedere, Incälzind opera vietiI
sale de reformator cu toate pinerile sufletuluI ail.
Nu diletantism sail mercantilism pedagogic, ci cre-
dintä: vie intr'un ideal si arzAtoare iubire de oamenl,
stimuleazA energiile luI de apostol ce trAeste si
moare propagInd evanghelia crezuluI säil pedagogic.
Va trece multä vreme pinA sä mal' däm peste o
asa putere sufleteascA strälucind in cadrul special
al stiintel noastre. Natural, omenirea, In rästimpul
coprins intre aräfärile geniilor mati, nu stà pe loc;
41 urmeazä' inainte lucrarea sa titanicA de cucerire
a maI-binehil, de ne-Intreruptä pätrundere a na-
turiI cosmice si morale si a conditiilor sale de viatl_
si fericire.
www.dacoromanica.ro
252 PARTEA 11. ISTORIA PEDAGOG1EÌ MODERNE.
Cu san arà ajutorul geniilor, veacurile dezvoltà,

din forta de viatà a societAtiT, organele pentru in-
deplinirea functiunilor speciale cerute de nevoile
timpuluT. Trebuinta culturalä a momentulul istoric
chiamg, din adincimile depàrtate ale instinctuluT de
conservare si de propasire, energiile epocel si le
organizeazá." inlinie de lupta si de lucra pentru
atingerea tinteI ce li se pune inainte ca menire
a fiintei lor.
Din evolutia socialà a veacului XVII in Europa
s'a deslusit o chemare culturalà, la care ail rAspuns
ginditori, pedagogI si institutiI de educatie. Si a
fost o chemare specialà, ce diferentiazA si caracte-
rizeaza secolul, fatd cu epocele anterioare. Scolile,
pinà acum, se organizan si functionati sub influenta
si inspiratia idealului de civilizatie a trecutului cla-
sic. Umanismul cauta. sA reja si sa recladeasca cul-
tura omeneascä de acolo de unde o lAsase anti-
citatea. Insd, deja din timpul Renasterii, se ivesc
cererI de o nouA indrumare a culturil, si se accen-
tueazä din-ce-in-ce in secolul XVII. Apare curentul
ce reclamA sA se introducA in invAtamint stiintele
moderne reale si studiul limbilor si literaturilor
noI. Curentul gäseste sprijin si sanctiune in opera
unuT RATICHIOS Si COMENIUS, Si e un semn si o tre-
buintà a timpuluT, accentuatà tot mal energic in
pedagogia modernl, sub inriurirea unor adincT pre-
faceri sociale.
Un strat social insemnat, stratul conducgtor al
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIA ENGLEZÄ IN SEC. XVII. 953
nobilimil, care se ridicase din evolutia socialA a

evuluT de mijloc, se dezvoltase si se organizase la
Inceputul evuluI modern, simtia lipsa une l culturI
anumite, in acord cu menirea el' particulara. Ce
foloseail limbele ebraica si greaca nobiluluI, care voia
O. exercite, mal Intl.í de toate, influenta sa directA
de cIrmuitor asupra vasalilor si contimporanilor
s'AI ? Si ce sl facà el numaI cu latineasca, In ra-
porturile luT ca senioril si cu puterile de dincolo de
hotarele seniorie sail tad! sale? Trebuia s'A se de-
princlA a minui cu dibAcie cuvintul limbeT luI ma-
terne si cuvintul strein al tArilor de prin prejur.
Si mal trebuia sa cunoasca legile si obiceiurile tAriI,
trecutul si peripetiile miscArilor sociale, sA cunoascA
dreptul si istoria, raportbrile juridice si tendintele
injghebarilor omenestT, sail' orienteze sptritul in
lumea fenomenelor sociale, ca sA le poata coprinde,
influenta si conduce.
Jata trebuinte noT culturale, manifestate mal ales
lilt' un strat social, In stratul pe atund cel mal pu-
ternic, ale card cerinte miscati si Indrumail pasil
omeniril. Acestor trebuinte noI era natural sA le
rAspundA, ca organe de satisfacere, scoli alcAtuite
dupA un plan not', cel putin cu un pr o gr am no il
de invAtAmint. Institutia trebuia creiatA pe de-a'ntre-
gul, dupA un concept propriù, fArA model In fazele
anterioare. Mintea timpuluT iscodeste, In directia
aceasta, planurl peste planurI. Scriitorii, pedagogii,
filosofiT 11 bat capul cum sa se creascA mal bine
www.dacoromanica.ro
254 PARTEA II. ISTORP1 PFDAGOGIET MO DERNE.
si mat rational nobilul í printul. Se elaboreaz5 ma-

nuale, se scriti povestI, cärtI de tot felul ad usum
Delphini. Se croiesc tipurl ideale de nobilI, se In-
chipuiesc teoril i mijloace, care de care mal potri-
vite sä realizeze ideia unuI nobil perfect. ExceptInd
pe COMENIUS i RATICHIUS, pedagogiT mal marcantT aT
secoluluI XVII, de problema aceasta se preocupà:
de educarea nobiluluT. JOHN LOCKE, marele ginditor
englez, nu punea ca tintä a educatieT formarea unul
cavaler ideal ? Pe LEIBNITZ nu-1 g5sim cam tot In
aceasta preocupare pedagogicA ?
Prelegerea aceasta vom destina-o pedagogiel lul

JOHN LOCKE. Dar, pentru-cl p5rAsim acum teritoriul
geografic unde s'ati ilustrat pedagogiI expusT in
prelegerile trecute, s5 ne Intreb5m: ce a maI fost
In patria luI LOCK.E, Inainte de dinsul, In materie
de pedagogie ? Nu ne vom urca prea departe in
trecut. Cunoastem deja pe ASCHAM. Vom privi mal a-
proape.
Cu putin inainte de LOCKE, gAsim pe str5lucitul
poet al «Paradisulut per duth. MILTON (1608-
1674 n'a fost numal un om de imaginatie si de
tantazie miraculoas5. Anglia a admirat In el si pe
un om de actiune si de cugetare, pe un filosof
om de stat.
and ne &dim la MILTON, ni-1 Inchipuim, cu ochiI
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIA ENGLEZi IN SEC. XVII. 255
luI fixI, de orb, Intorsi cltre cer, dictind inspirat

fetelor luI icoanele ce-I fermecail Mintea si earl'
1 ati ridicat la In5ltimea celor mal mari poeff al o-
menira. Autorul Para disulut perdut, inainte de
a-st desface aripele albe ale poeziel, si a plana In
seninele regiunI albastre ale imaginatiel, a trait, ca
un atlet al gindira si condeiuld, in proza vietil
practice de toate zilele, In zbuciumArile politice ale
unel epoce din cele maI tulburl din istoria patriel
sale. Secretar al marelur OLIVIER CROMWELL, al acelui
sef al revolutiei engleze, care a fäcut s4 cazA pe esa-
fod capul regeluI Carol I, si al pasionatuluI geniti
Protector al Republicel engleze (1652), la a &Anil
violenta bAtaie din picior se risipise si intrase in
pArnInt puternicul parlament al Angliel, MILTON luase
parte activg la pAtimasele lupte politice, asistase la
singeroasele scene ale rAzboiuluI civil.
Niel' aii 'fail uitat si nu-I iared una din compa-
triota lui ea' a scris ca 01 apere si sà sustin5. re-
gicidul. Si ail', dupà maI bine de doà veacurY, nu-
mele lui e dusmänit si lovit. Cind MACAULAY 1),
inteun splendid (essay» asupra poetuluT, cu ocazia
descoperirir until manuscript latinesc al hit despre
doctrina crestinä. (1823), incearcA sä-I facA apo-
logia ca om, cetätean, scriitor, politician, constat6
cA purtarea lul publia. «chiar azi incA e conside-
1) (1800 - 1859 ).
www.dacoromanica.ro
256 PARMA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
rata de o mare parte a concetatenilor sal ca de

ne-ertat.» 1)
A legitimat omorul suveranilor, carI, ca regele
Carol I, nesocotesc contractul incheiat cu poporul
lor si a jignit astfel sentimentele umanitarilor si ale
regalistilor. A sustinut pentru prima oara despartirea
sotilor ce, din diferite cauze, nu pot trai impreuna;
si, aparind divortul, a jignit delicateta scrupuloasä
a Albionului puritan si candoarea ideiI ce sta la
temelia casatorieI indisolubile. Si a maI atacat si
felul de eduPatie al timpula
Daca nicI pina azI nu s'a uitat impresia produsa
de scrierile lul nut.ToN, cauza nu sta atit numaI In
natura ideilor. Aceleasi ideI ar fi putut fi expuse
si de unul, care O. lase aproape red sl indiferentl
pe compatrioti. NicI In faptul cà s'ar mai fi citind
si azI operile secretaruluI luI CROMWELL si s'ar relm-
prospata astfel aversiunea seculara In contra la
Poate-ca tocmaI recitirea lor ar mai schimba im-
presia. Pozitia sociala, functia luI publica In revo-
lutie, dar mal ales stilul lui, stilul inflacarat, arzator
de patima, zguduitor de logica, triumfator de con-
vingere, acel stil inaltat pina la un lirism superior
chiar primelor cinturI din Paradisul perdut, «un
-tesut perfect din aur curat», cum II caracteriseaza
MACAULAY, iata ce a dat ideilor toata forta si splen-
1) ISIACALUAY'S Kritische u. historische Aufsätze I,

p. 39 sq. (Universal Bibliothek).
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIE ENGLEZX IN SEC. XVII. 257
doarea, a uimit pe unii, a tulburat pin'A la räzvatire

pe altiT si a desteptat acea vibrare de revoltà ce a
1-Amas sìpinä. az1 In suflete ca un ecoti al unel
cauze de mult dispärute.
Apostolul neintrecut al libertAtiT a atins in o micà

scriere i chestia educatieL Dupà restaurarea rega-
litätiI, persecutat, dar relativ respectat pentru geniul
luI impunAtor MILTON, retras in linistea vietil pri-
vate, gäseste timp sä se ocupe si cu chestia privi-
toare la stiinta noasträ. Ocazia practicà i-a oferit'o
.cresterea nepotilor sAI. Farmecul arteT de a forma
oamenT, prin direca inriurire asupra sufletelor fra-
gede, 1-a indemnat sä primeascA pe-ling5 nepotiT sal*
altI copii si sl injghebe astfel aproape un fel de
mic institut. IatA.-1 dar pe MILTON exercitind, ca pe-
dagog practic, arta educatieT, i impins sà gindeasc
asupra problemelor ce-i ieseati inainte, silit sä caute
ce ati mal gindit i altiT afarä i inainte de el.
In scrierea sa «Asupra educatiett se arata in-

i raporturile in-
fluenta luT PETRUS RAMOS, precum
telectuale cu commus, care venise in Anglia chemat
de Hartlib, prietenul luT MILTON. LuT Hartlib II de-
dicA poetul i cugetärile sale asupra educatieT.
Spirit liberal si inaintat in polemicele i doctri-
nele sale politice, MILTON e acelas curajos in ovator
www.dacoromanica.ro
258 pARTEA II. ISTORIk PEDAGOGIET MODERNE.
In directia sistemuluI ski pedagogic. Compatriotui

lui BACON respinge, ca si acesta, stiinta formall si
seacA si cere, ca si filosoful empirismului, studiul
lucrurilor, al naturil, iar studiul limbilor nu-
mai ca auxiliar de Introducere In stiintà ; ca mij-
loc, nu ca scop.
Influentat de miscarea religioas5 a timpului, de
puritanismul dominant, MILTON propune ca ideal In
educatie realizarea virtutii. In definitiv, si in siste-
mul luT LOCKE vom gAsi de altfel acelas ideal.
0 ideie mai specialà, In materie de organizare
a invdtälmintulul, notAm propunerea luI MILTON de
a se Infiinta In Anglia o scoalA intermediarà Intre
invkämintul elementar si cel superior, ceea-ce ar
corespunde cu liceu 1. Si, spre a inlesni realiza-
rea planului, marele poet nu se dà indArAt de a
elabora chiar manuale didactice. Autorul Para-
disulut perclut este autorul si al unei Gr a-
ma ti ef In latineste pentru clasa gimnaziall infe-
rioard.
IV.
Originalitatea pedagogicA a luT AnuroN nu stà Insl

In aceasta. El nu vrea sa se reducA totul la stu-
diarea limbilor. Cere sA se dea un loc Insemnat
ma tematicelo:r si stiintelor n at urale. Azi
propunerea ni s'ar 'Area banalg. Cum s5 lipseasca
din o scoalA de cultural genera15, studiul materna-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIA ENGLE71 IN SEC. xvii 259
ticelor si al stiintelor naturale ? Ceca-ce azI e de

sine inteles, atuncI era o indr5znealá. Indfáznetif
trecutuluI afi dat lurrni, ca mostenire de-a gata,
adevArurile cucerite cu lupte i transformate azI in
banalitAtI comune.
Acelas curaj va trebui altora s'a' sustiná introdu-
cerea istorieI i tiintelor sociale in programul in-
vátámintuluT. De acelas curaj e nevoe azI sà lupti
pentru schimbarea scopuld scoliI dela intelectua-
lismul instructiei, la educatia energismului practic
si armonic. Conchista str5duintelor noastre de azI,
mime va fi o banalitate. PutinI isi vor maI da seama
de insemnátatea el istoric5.
Planurile pedagogice ale luI MILTON avut r5-

gaz sd se indeplineasc5.. Epoca lui tulbure avea
capul aiurea, decit la chestii pacinice de cresterea
metodicA a neamuld omenesc. COMENIUS nu fusese
nevoit sä páráseasca Anglia din aceeasi cauz5 ?
Clocotea de patiml marea agitatá a natiunir, care
abia isI rec5pdtase un rege, dup5.-ce altuia i se
rostogolise capul in singe pe esafod. Se scriati, cu
jertfa fericiriI i vietli atitor eroI, paginele coduluI
neperitor al libertätilor publice, acel cod al sistemuluI
constitutional englez, scos, cu forcepsul istoric al
nevoilor timpuld, din evolutia socialá, ca o dure-
roasá nastere a unor principii de viatá nouä si
eterna in omenire.
Cite chinuri in viata poporului englez i zbu-
www.dacoromanica.ro
ciumárI adind piná sA se Inchege inteun tot in-

treg acea Con stituti e, care a trecut apol, ca
ceva natural si de sine inteles, In unele tárT de pe
continent, bunioarä si la noi l De aci si deosebirea
In felul si gradul sentimcntului de pietate fatá de
legea legilor politice. Nici-odatá cuvintele 4 a aplica
Constitutia,, nu vor avea In Anglia Intelesul ironic
dela noi. Cum s5. se batjocoreasca acolo sfintenia
talismanulul, pentru dobindirea cáruia s'ají mistuit
atitea vieti si ail scápárat atitea constiinte?
Ce adevárat e cA omul nu stie sA pretuiascá
decit bunurile cistigate prin munca si osteneala lui
proprie I
V.
Sá ne intoarcem ah-e 30FIN LOCKE.

Apropiindu-ne de blajinul sti profundul filosof al
secolului XVII-lea, nu-ml pot stápini o impresie
personalá.
Cind, dupá lungI cálátoril indepártate si dupl
ani. de absorbire In privelistl noT, fie cit de ferme-
cátoare, trect pe lingl locurile ande ti-al petrecut o
parte din frumoasa virstá a tineretii ; cind, in invál-
mAseala virtejului vietil, printre cunoscutii de ieri,
prieteniT de azI si vrájmasil de mime, zaresti figura
venerabilá a mosneagului ce te-a tinut in brate in
copilária ta ; ti-a ris cu dragoste in ochI, netezin-
du-ti párul ; ti-a cintat voios, sáltindu-te pe ge-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIA ENGLEZA IN SEC. XVII. 261
nuchT ; ti-a servit glumet ;de scat-A protectoare, ca

O. incalecT tu, Machedon de o schioapg, pe ngzdrg-
vanul Ducipal din poveste ; ti-a pus In tiling ichiul
ca sg te jocT, si, Cu aceeasT seningtate dulce, cartea
ca sl citest1 si condeiul, ca sg scriT ; te-a iubit, te-a
invAtat, te-a intarit, te-a crescut ; orcit de plg-
cute ti-ar fi noile raporturT in care te-a plimbat
aripa nevgzutg a soarteT, simtl cg, din adincimile
fiintei tale, se ridica ecourT sufletestI ce strigg a-
celor locurT : aid e la noT acasa ; si acelul mos-
neag induiosat : lingg tine e azilul iubiriT sincere,
Cam acest sentiment se produce in mine, end,
adus de sivoiul cursuluf istoric, mg opresc citva.
timp inaintea bunuluT si mareluT JOHN LOCKE, ca sä.
vg vorbesc de pedagogia luT. Am citit si rgscitit in
tineretea mea de student la Berlin scrierile luT
LOCKEdela Essay concerning human under-
standing, 1) opera Jul filosoficg fundamentalg,
ping la «Scrisorile lul asupra Toleran (el»
e Despre cirmuirea civild), (Conducerea,
inte lige nte I«, etc., ca sg ggsesc intregimea si te-
meiul filosofic al scrieril luT pedagogice : Cuse-
tärt asupra educa fiel 2), subiect ce-ml luasem
ca tezg de doctorat. Venind ail' sg. vg vorbesc toc.
maT despre acest subiect, nu pot sg-mi ascund sen-
timentul desteptat de amintirea acelor timpurT de
1) Studa asupt a minta omenest4

1) Thoughts on education, London 1693.
www.dacoromanica.ro
studiii Incordat si atrggAtor, Did trebuinta de a-mT

argta veneratia duioasg si recunoscgtoare catre ge-
niul ce mi-a cglguzit mal de aproape mintea in
cotiturile lumir intelectuale explorate de lumina
1'11 neperitoare.
Contactul sufletesc Indelungat Cu un cugetAtor
41 lasg, f Ail sg bagI de seamg, impresia cg par'cà
l-al fi cunoscut personal sill vine sg vorbestI de el
ca de un om cu care aT trgit. lar cind acel scriitor
e Impodobit cu insusirile morale ale unuI JOHN LOCKE,
nu e de loc de mirare cä respectul ce-ti inspirä
cautg prilejul de a se manifesta, ail voia ta, la
cea d'Intili.1 ocazie, ca In cazul de fatg.
VI.
Lunga viatg a luT LOCKE (1632-1704) a f ost o

adevgratà minune pentru slaba luT constitutie. Din
tinerete a purtat pecetea uneT morp apropiate : era
ftizic ; dar a stiut sg-sT Insele asa de bine soarta,
Inclt si-a prelungit existenta, in mod miraculos,
Ong la o bgtrinete Inaintatg. A fost ajutat In asta
de cunostintele luT speciale de igieng. Invgtase
medicina. Fgrg.' s'o practice, a stiut s'o utilizeze ca
sfgtuitor In cercul intimilor si ca practician asupra
luI InsusT. Fusese destinat de pgrintT sg se facä
preot, dar a evitat aceastg carierg. Tot asa i se
Intimplase si luT MILTON, care insg a regretat maT
tirzig cg destinul nu I-a Inggduit vocatia cultuluT
religios.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIA ENGLEZi IN SEC. XVII. 263
LOCKE e in istona gindiriT omenestI moderne unul

dintre ceT mal puternicT factorl de progres. Influenta
14 In toate directiile, o gAsim chiar pe continent.
Teoriile luT filosofice, politice si pedagogice, a il
fost transportate din insula izolatà a BritanieT pe
continentul european prin scriitorT eminentl, cu de-
osebire francezT. VOLTAIRE e unul din propagatoriT
filosofiel politice a luT LOCKE si ROUSSEAU e acela ce-1
dezvoltg, exagerindu-le cu patima luT de om de tem-
perament, si gindirile politice si sociale si cele pe-
dagogice. «Emile. al luT ROUSSEAU, e din punct de
vedere al multor ideT fundamentale, un reflex al
scrieriT WI LOCKE «A supra educatiel., SensualistiT
francezi din sec. al XVIII de asemenea ail luat ca
bazA teoriile lur.
LOCKE se distinge, In special, 'printr'o simplicitate
aträgAtoare si o temeinicie ce nu-si gAseste egal
decit in spiritul kil. DARWIN. Ca si DARWIN, a exer-
citat asupra gindiriT omenestI un efect aproape
comparabil cu efectul produs de o fortà n at ur all,
efect de schimbare inceatà, dar sigurg si conti-
nug. Unii, inselatt de forma simpla si familiarà in
care se expriml LOCKE, asa c4 Inteleg ;:i. eT filoso-
fia, fàfd sà-si peardd capul, vAzindu-I cá pAseste
asa de Incet si tacticos pe p'ämint sigur, all acele
salturl mortale In vazduh ale avintuluT filosofic-0-
sesc cA, desi influenta lul e puternicA si foarte intinsa,
nu-T totusl un filosof asa mare, ca nrADERRANcRE sail SPI-
NOSA, bunioarà, earl ail atins, dela inceput, probleme
www.dacoromanica.ro
264 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNS.
maI pe sus de fortele intelectuale omenestI, s'ati

aventurat in chesta metafizice, ce nu se pot des-
lega prin fapte de observatie. Cititorul, inspAimintat
de greutatea problemelor si de mijloacele extra-
ordinare intrebuintate in deslegarea lor, e dispus
sA considere maI de grabl pe acestI aventurosI
aeronautI al gindiriI ca ceva extraordinar, privindu-I
la inAltimea lor filosoficA ametitoare. Cind insà ci-
titorul naiv vede pe un LOCKE plecind dela fapte
de observatie simple, pe carI si el le poate cons-
tata, si-1 vede apoI analizindu-le cu bunul luí simt
si cu logica luí fireascA, in cit le face intelese pentru
toate inteligentele normale, cel intiiil lucru ce se
naste in mintea celuI ce credea c'al filosofia nu e
pentru capul luí si acum simte cl face filosofie cu
mintea WI J. LOCKE, e cà asta-I ceva foate natural,
nu-I nimic extraordinar. Filosofia pe care si el e
In stare s'o priceap5, nu poate sà fie ceva de searnä.
Dar tocmaI aci sta extraordinarul, cl din lucrurile
obisnuite, cunoscute de toatà lumea, dar nepätrunse
si neutilizate, s4 stil, cu logica obisnuit4 a mintil
omenestl, sA te ridicl si sA ridicI si pe altii la inAl-
timI, de unde sl se poatA vedea orizontul intreg
al lumir si al puteriI geniului omenesc. Minunea
asta o indeplineste LOCKE: se ridicl la aceiasT 1'141-
time filosoficA, la care s'a ridicat ori-ce filosof mare,
numaI cA il vezI cum se ridicA si pop s5. te ridicl
Cu el. Nu-tI arunc4 praf in ochI cu o terminologie
personaThi, adesea arbitrarà, ca aceI vestitl repre-
www.dacoromanica.ro
PPELEG. XVI. PEDAGOGIL ENGLEZi IN SEC. XVII. 26F
zintantI aï speculatiuniT germane din prima jumA-

tate a sec. XIX. De aceea si influenta lul a fost
reaI5, durabilA si colosalA, a cistigat pentru filo-
sofie spirite netArmurit de multe si a pus probleme
si dat solutiT, de carl a trebuit sà se tinA cont In
toatA dezvoltarea ulterioarA a gindirIT in Europa.
VII.
Ca pedagog observAm cá. LOCKE n'a fost pus in

aceleasi conditiI, in carI 1-am gAsit pe RATICHIUS Si
COMENIUS Si chiar pe MILTON, de a practica arta edu-
catieï, cu toate greutAtile eT, asupra unuT numAr
mal mare de copii, cu temperamente si dispositiT
variate ; dar tot a practicat'o, cicI a avut de educat
un copil de nobil; asa cl preocuparea luI e: cum
sl facA pe acest copil sA ajungA la perfectie, edu-
cindu-1 in vederea dispozitiilor luI si cariereI luI de
nobi 1. De aceea, cartea luT asupra educatieI las5
impresia cA idealul educatiet ar fi parcA de
a forma un om nobil. Dar cine se opreste la
aceastA afirmare, citeste numaT superficial cugetarea
adincl a pedagoguluT filosof, fiind-cA ea oglindeste
numal scopul secundar, urmárit in special In o-
pera luT particularA. Educind un nobi 1, LOCKE nu
uitA cá. nobilul e un om si c5.' trebue decI sá. dez-
volte In el omul, si pentru aceasta IsI formuleazA
si scopul principal al educatieT si mijloacele.
Scrierea luT pedagogicA cGindirf asupr a
www.dacoromanica.ro
e duc ap.e1» nu e sistematica. Contine gindiff,

notate treptat-treptat pe hIrtie, in ordinea in care
i s'el ivit in minte, fara s'A caute sd le puna in
legatura sistematica intre ele, niel sa le reduca la
principiT mal generale, spre a construi cu ele un
sistem. Dar In o minte asa de logica si profunda
ca a luT LOCKE, e natural sa ne inchipuim ca ideile
trebue sa fi fost trae° relatie logica interna si in
acord cu fundamentele filosofice din celelalte o-
pere. Asa ca. era o teza interesanta si importanta
de dezvoltat, anume de a cauta legaturile logice
intre ideile pedagogice ale lui LOCKE si intre ideile
luT filosofice in total, adica a vedea cum ati cres-
cut din intregul tot de gindirT filozofice, politice si
sociale, parerile luT Asupra educatiet inteun
sistem unitar si complect. Acest studiù 1-am incercat
In lucrarea intitulata : el deile p e d ag o gi ce ale
ILIT J. LOCKE» 1).
Pentru azi vom arata principalele ideT filozofice ale

pedagogier luT J. LOCKE.
Ond voesti sa-ti facT o convingere filosofica si

stiintifica despre educatie, trebue sa-ti puT intrebarea
si sa cautT a raspunde la ea intemeiat pe argu-
mente: e posibill educatia omuluT, e posibil
sa se realizeze din om ceva dupa o tinta, dupa un
ideal ? E o problema preal ab il 5. In constituirea
1) laqi, 1899.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XVI. PEDAGOGIA. ENGLEZI IN SEC. XVII. 267
stiintel educatiel. Cad' dacä al convingerea sail chiar

numaI indoiala cà omul nu se poate forma, ca tipul
luT psiho-fizic creste In mod fatal din radacinile firii
si nu-1 potI modifica, orce al face, toare celelalte
chestiunl ramin zadarnice si e numaT o perdere de
timp sa ne ocupam cu ele.
La aceasta intrebare LOCKE zice, vorbind despre
oamenil maturT, ca e o greseala sa crezi cà nu-si
pot schimba aversiunile sail indiferenta, fata cu
unele acte, In placere si dorinta, daca ar face tot
ce le sta In putinta ; iar cu privire la copiil micT,
isi itchipue ca-s tot asa de usor de condus ca apa.
AicI nu se vede numai posibilitatea educatieT, ci a-
proape chiar a-t o t-put ernicia el. PotI face
dintr'un copil orce vreT, ca dinteo ceara moale.
Exagerarea e numaI in forma; in &dire, LOCKE
e mult maT circumspect.
Dar pe ce-sl intemeiaza el filosoficeste credinta in
puterea educatiei? Motivarea n'o gasim chiar in scri-
erea 'LIT pedagogica, ci In alte consideratii filosofice
expuse in (Incerceirt asupra inteligentet
omene,Fif." Convingerea luT se intemeiaza pe cre-
dinta a vointa omuluT poate fi determinata'
de motive, dec! pe teoria determinismului
in materie de psihologie a naturii omenesti. Daca
vointa omuluT se poate determina de motive, avem
la indemina mijloace de a influenta activitatea prin.
placed si duren administrate intentionat si a o con-
duce astfel In directia dorita de noI. Cu aceste doä.
www.dacoromanica.ro
268 PARTEA U. ISTORIA PRDAGOGIEI MODERNE.
pirghil, atractia plAceriI i respingerea dureril, pu-

tem cirmi ori incotro voim finta omeneascä, decl,
in orce caz, o putem influenta.
Dar sä fie adevärat cà putem face orce din co-
pil, ca dintr'o cearà moale? In ce sens, In ce con-
ditii i pinä la ce grad? Dac4 ne-am opri la aceastä
exprimare : copilul e usor de format «ca ceara
moale», usor de condus «ca apa», am avea o idee
falsä de pedagogia lui LocKE, si e o procedare ne-
admisibill a lua numaI o singurá expresie dintr'un
autor si a-1 pune dupä ea printre eel ce cred in
a-tot-puternicia educatier. LOCKE mnsà zice cà trdbue
sä admitem cà sint copil cu anumite temperamente
pornitl individuale si nu putem spera sä schimbärn
cu totul opera originarä a naturit Prin aceasta li-
miteazA puterea educatiel si o conditioneazl de
factor! inAscutI ; influenta el ar atirna astfel, in
parte, de alea'tuirea intima a copilulut
Putem decI influenta pe om, dar limita
pInä unde putem merge cuinriurirea de-
pinde de organizarea lul. Totusl LOCKE crede
cä dacä se intrebuinteazä toate mijloacele de carI
dispune arta educatieI, cea m al mare part e
din oameni pot fi influentatl intr'un
grad uimitor.
lath' chestia prealabilä deslegatä In mod afirma-
tiv omul e educabil si educatia are putere In vir-
tutea determinkii vointel la actiune prin plAcere
durere, i in virtutea transformärif actiunil In
www.dacoromanica.ro
PRELIM. XVI. PEDAGOGIA ENGLEZI IN SEC. XVII. 269
cleprindere prin exercitiù. Faculatile omuluT se dez-

voltà numaT punindu-le In functiune, exercitIndu-le.
Dar cum se provoac5 natura omeneascA ? Prin
ce mijloace anume si In ce directie hotärità? Iat4
chestiT de mare Insemngtate pentru pedagogie, Si
vom vedea ea de cunosc5tor de nanua omeneasa.
procedeazA LOCKE In deslegarea lor.
Vom al-Ma decT In prelegerea viitoare : I) Ce m ij-
loace se pot intrebuinta pentru minui-
rea naturiT omenestI? si II) Care-1 scopul,
idealul educatieT?
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XVII.
PEDAGOGIA LUI J. LOCKE.

MULOACEhE DE A INFLUENTA PE OM. SCOPE!, EDUCATIEL
I. Mijloacele principale recomandate de LOCKE pentru in-

fluentarea constiintei omenestI. Cele ease porniri inndscute
sad instinte, ale caror rezorturI pot fi atinse pentru mica-
rea natureI copiluluI.
II Cum critica ItOUSSEAU mijioacele deduse din instinctul
rationalitätil, i ce intelege LOCKE prin a rationa cu
copiii.
Conditia pentru ca educatorul sà poata exercita in-
fluenta autoritatea. Cum se cIstiga? Frica si simpatia.
Bataia: cind e admisa de LOCKE.
Problema idealului in educatie. Diferitele formuldd
ale scopului educatiei la LOCKE. Cea mal consistenta si pre-
cisa: virtute, intelepciune, bund-crestere si in-
vatatura. In ce raport de coordonare saù subordonare
stall aceste patru notiunI? Invatätura e numai un mijloc.
Buna crestere se reduce la bund-vointa, (leci la virtute.
Intelepciunea asemenea.
Intelesul cuvintului virtute dupd LOCKE Acordul cu
vointa lui D-zed. Dupd-ce se cunoaste vointa lui D-zeil? E
LOCKE nominalist in moralk cum 11 acuza SHAFTESBURY ?
Conditifie pentru realizarea vointei lui D-zeit Reli-
giozitatea. Libertatea individuará a credintei i fondul
universal permanent al sentimentuluI religios.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVII PEDAGOGIA Lill J. LOCKE. 271
I.
Terminasem prelegerea anteriear5 cu intrebArile:

I). Cart slid mijloacele mat principale recomana'ate
de J. Locke pentru influentarea con,s.tiinlet omenestt
in genere?
II). Care-i scopul catre care trebue indreptata
fiinta omeneasca, spre a realiza idealul educatiet?
Ca adinc cunoscAtor al sufletuluI omenesc, ca fin
psiholog, J. LOCKE formuleazA simplu chestia, all-
find c5 mijloacele pentru a in fluenta na-
tura omeneascà se reduc la pl:Acere si
d urer e. Dar pedagogul isT alege categoriile de pIA-
cell si duren, Cu cari voeste sä influenteze omul.
Dela inceput, inläturA durerile si pacerile ce ar re-
zulta din simturT, din izvorul fizic al naturiT orne-
nest]; si caut5 in structura sufleteascA rezorturT su-
perioare pentru provocarea plAceriT si dureriT, pentru
miscarea fiintel omenesti in o anumitä directie.
Culegind, din intreaga gindire a ltif JouN LOCKE,
ideile luí in aceast5 chestie, gäsim ease felurT de
rezorturT sufletesti, recomandate de el spre a fi atinse
pentru cirmuirea finteT omenestI, ease pornirt
Inciscute, instinctive..
1). Instinctul onorit. Sam cA - acest rezort
a fost mult aplicat si recomandat si de alff peda-
gogT, in special de Jesuitl. Renumele universal de
care se bucurati, pe vremea luT BACON, Bcoalele je-
suite, se datora, in mare parte, sistemulul de edu-
www.dacoromanica.ro
catie bazat pe principiul Inriuriril prin atingerea

instinctuluI onorif.
Instinctul activita(it, izvor bogat de
plAcerI cind e satisfäcut la timp si in mAsurà nor-
malà, izvor de duren i cind e contrariat sail abuzat,
mijloc ingenios spre a indruma natura copilului
càtre indeletnicirile educative, utilizat mg tirziil de
FROBEL Cu atita pAtrundere pedagogic6 pe o scat-A
mal intinsà.
Instinctul imitatief, pornire:ce:conduce
la repetirea intocmal a faptelor puse inaintea co-
piilor si pe call voim ca copilul sl le reproducl
si sA le prefacA in deprinderi pentru toatà viata.
Puterea exempluluT produce efecte uneorT mira-
culoase.
Ins tinctul curiozitä(il. Dorinta de a
cunoaste se manifestA foarte de timpuria la copii.
La once pas te'ntreab5.: Ce e ast a? Pentr u-c e
e asta? Simt nevoia de a afla rostul lucrurilor, al
celor de cea mal mare importan ca si al celor ne-
insemnate. Pentru ignoranta lor absolut5, toate lu-
crurile afi o important6. egalà. IntrebArile ce ni le
fac, in tot momentul, n'ar trebui sA rArniie nicr-
odatà fa'rà fáspuns. Educatorul nu e la locul luT,
dacl se plictiseste orr se enerveaza de insistenta
copiluluT de a cunoaste lumea.
Instinctul liberteitit. La cite aplicatif in
arta disciplinArii vointel dà nastere plkerea n'alscutà
din libertate, durerea din lipsa ei I
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVD. PEDAGOGIA LUI J. LOCKE, 73
6). lnstinctul rationalitalit'. Se pare ca

fiinta omeneasca, inca din faza copilariei, isi ma-
nifesta trebuinta de a rationa, de a-si rati on al iz a,
mai bine zis, manifestärile, actiunile si hotaririle
sale, de a le privi ca deduse dintr'un principiù ra-
tional, iar nu produse ale intimplarii, sat näscute
dinteun capriciti al momentului.
IL
Instinctul rationalitatir, In special, a fost

rù inteles de pedagogii urmatort Chiar J. J. ROUS.
SEAU in Em i le l-a criticat cu multä verva iscusita,

dar cu putina dreptate. cRaisonner avec les enfants
'tad la grande maxime de Locke, zice ROUSSEAU si
observa: Sieles enfants entendaient raison,ils n'au-
raient pas besoin d'étre
spre a ridiculiza aceasta pretinsa maxima a-
tribuita hit LOCKE, IsT inchipue un dialog intre un
copil si educatorul luT, in care insa, din intimplare,
copilul aratà mai multä judecatä decIt educatorul, asa
ca dialogul nu dovedeste nimic In contra lui LOCKE,
dar serveste foarte bine ca ilustratie la aceia ce
gindia poate KANT cind zicea ca, daca omenirea nu
face progrese mal repezl in moravuri, o mare parte
din cauze se datoreste nedibaciel dascalilor de
morala.
lata formula, zice ROUSSEAU, la care se pot reduce
mai toate lectiile de moralá ce se fac si se pot
face la copii :
18
www.dacoromanica.ro
.E ducatorul. Nu trebue sl fact asta.

Copilul. Si pentru ce nu trebue sA fac asta ?
Ed. Fiind-cl e rAti.
Cop. RAii I Ce este rAil ?
Ed. Ce ti se interzice.
cop. Ce rAil e sa fact ce ti se interzice?
Ed. Estl pedepsit cl nu te-at supus.
Cop. Voi5 face asa ca sl nu se afle.
Ed. Vet fi spionat.
Cop. MA voiù ascunde.
Ed. VeT fi Intrebat.
Cop. Voiii minti.
Ed. Nu trebue sl mintt.
Cop. De ce nu trebue A. mint' ?
Ed. Fiind-cA e WI, etc., etc.
(IatA cercul inevitabil. Chiar LOCKE, de sigur,
s'ar fi incurcat In el», adaogl ROLTS3EAII.
La Intrebarea copilulul: (D e ce e r A ii sA fact
a s a ?» bietul educator, InsA, nu stie sA dea alt
rAspuns decit: tFiind-cA te pedepseste I»
Probabil, LOCKE ar fi putut gAsi un r5spuns mar
bun ; mare dialectician n'ar fi fost copilul, ci e-
ducatorul.
Dar si pentru alt cuvint nu dovedeste dialogul
acesta nimic In contra WI LOCKE, Si anume pentru
cuvIntul simplu : ch metoda si maxima parodiatA
Inteinsul nu sInt ale luI L ocke. « Cind vorbint
de ralionare, nu inielegc alta cleat cea potrivitci Cu
capacitatea fi inlelegerea copiluita, zice LOCKE. Ni-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREL XVII. PEDAGOGIA LEH J. LOCKE. 275
menl nu se glndeste sà rationeze Cu un copilas de

treI sail' de seapte anI, cum ar face cu un om ma-
tun, Ratiunile care-I miscà trebue sa fie evidente
si usoare pentru mintea lor, i astfel ?nett ca sa
zic asa sa poata fi simtite si pipaite. Ceva inal
mult. Intrebuintarea de discursurl si rationamente
In <rationala tratare a copiilor, nicl ma-
car nu este recomandata de LOCKE.
4CInd zic dar, ca el trehue s à fi e tr a tatI ca
fiinte rational e, inteleg facetl sa simta prin
blindetea purtarif voastre si prin atitudinea ce luatI
In corectarea lor, cA ce ea ce faceti e rational
la vol, si folositor i necesar pentru ei;
si ca nu din capriciù, pasiune saù fantazie le po-
runcili un lucru oil II opriti dela altul. A ceasta
sint el in stare sa inteleaga.» 1)
DecI o rationalizare a purtaril, poruncl
carI aerul ca pornesc din pasiune, din su-
parare, ci din reflexie i deliberare, dintr'un
ac ea s t a simt copiil de mid. E o ratiune In
pu rt area omeneasca, ca i in logica si In silo-
gistica. Pe aceasta din urma n'o prind copiii, dar
eI percep usor si bine ratiunea rap ortului
di nt re 1 u c nu si acte prezentate intuitiei ime-
diate.
1) Thoughts on educatz § 81, 77.
www.dacoromanica.ro
276 PARTEA H. ISTORIA PEDAGOGIEI MOURNE.
Dar, pentru ca o astfel de influent4 sA fie posi-

bilà, se cere, prealabil, de Indeplinit o conditie
ca educatorul sA fi cistigat autoritate a-
supr a c o pilu luT Autoritatea o recomandl LOCKE
cu stAruintà si o intemeiazà psihologiceste pe dol
mijloace: frica orT s impatia. La copiii micl,
asa de mid Incit nu pricep cuvintul omenesc si
consideratiile noastre mintale, si cu carT nu te poti
intelege prin semnele limbagiuluT, LocKit care, de
altfel, respinge energic b Atai a recomandà ca
ultim mijloc, ca mijloc ex t r e m, durerea fizicA.
Cind nimic nu poate face pe copil sA inteleagà in-
tentiile noastre, chid nimic nu-1 poate abate de
la o deprindere rea, atund singura durere ce se
poate pune inainte, spre a-I indrepta pe calea do-
rità, dupA sfirsirea celorlalte mijloace, e bAt aia.
Numal In acest caz JOHN LOCKE admite durerea fi-
zicA, numaT pentru copilul in faza anim a-
li cA, fiindcA, prin natura eT, bAtaia rAmine un mijloc
de indreptare numaT pentru animale.
Dar, mal tirziti, chid copilul Incepe sä princla In-
telesul vorbelor, cind se iveste In sufletul lul fa-
cultatea judecAtiT, e absolut condamnabil O. intre-
buinteil alte mijloace decit curat psihice pentru
educarea oamenilor. Cel ce recurge la alte mijloace
decit acestea, dovedeste, in mod tacit, dar ne-in-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVII. PEDAGOGIA LDI J. LOCKE. 277
doios, cà nu e fAcut sail nu e pregitit pentru edu-

carea oamenilor, cA nu cunoaste natura omeneaseä,
nu stie ce rezorturT sufletestt sä. atingä.
IV.
Dupä-ce stim mijloacele de a influenta pe oa-

meta, sà.' ne intrebärn : care-I in definitiv tinta ultimä
cätre care tind influentele asupra fiintei omenesti,
care-1 idealul educatieT?
Aceasta e o problemä fundamentalà in pedagogie.
Ori-ce pedagog, cu pretentii de a avea un sistem
de &dire in materie de educatie, trebue sä-s1 for-
muleze scopul educatiei. Off il are conceput in
mintea sa, in stare latentà si, cind if fortezT prin
intrebä'ri, ti-1 expune dupä inspiratia momentului ;
ori if are gata formulat. In orce caz, fie exprimat,
fie latent, in creerul off-CAT-W.' pedagog se gäseste
un rdspuns la chestia de mai sus. In LOCKE 11 0-
sim formal exprimat, dar fiindcä nu s'a gindit
alcätuiascA un siste m, li gäsim adesea formulat
In termenT deosebitl. Asa, odatl el cautä : acea
crestere «care-T cea mal lesnicioasä si maT in stare sà
producA in scurt:timp oamenii virtu osi, fo 1 o-
s it oil si capabili In profesiunile lor deose-
bite»; in altà parte: «oamenT I nt elep ti, b u n
vi r t uo si i ingenio si». Alta' formulä, ceva maT
precisä : «in sufletul copiilor trebue sä. punem : v ir-
t ut e, intelepciune, bung crestere
www.dacoromanica.ro
278 PARTEL IL ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
Aceasta e formula cea mal consistentA si sta-

tornicA la LOHN LOCKE. Dar cele patru idei tvirtute,
Intelepciune, bunl crestere i invAtAturA» exprimA
patru scopuri deosebite, sat patru pArti orI patru
InfAtisArl deosebite ale aceluiasI scop ? In ce ra-
port stail unele cu altele : de coordonare orT de
subordonare ?
LOCKE zice : 4I\Iu vreail sA mA preocup de ideia
dacA multe din aceste nume se intrebuinteazA pentru
acelas lucru, ori se cuprind unele In altele.» El
parc5 ar evita decT precizarea termenilor lntrebuin-
tap; prevAzind obiectiile ce i s'ar aduce din partea
unuT spirit disciplinat stiintificeste, pare a spune
mal dinainte : sistemizarea e treaba istoricilor, el
sA-mi adune ideile si sà-rni reclAdeascA sistemul
cugetArii mele.
SA cAutAm dar a lAmuri termenii virtut e, n-
telepciune, bunA crestere i invAtAturA.
Intrebind cugetarea lul LOCKE, aflAm cA, din aceste
patru idel principale, I n v At t ura e corisideratA
ca ceva secundar, numaT ca un mi j lo c, nu ca un
scop in sine. Deci s'o 1AsAm la o parte, ca nefAcind
direct parte din coprinsul scopulul educatiel. Dar
cum rAmine ca celelalte trel?
1). B un a cr est er e. LOCKE tine foarte mult la
aceastA calitate a unuI om desAvirsit si o formu-
leazà, spunind cà ea cuprinde : Intliù, o dispozitie
a spiritulul de a nu ofensa pe altif si al doilea cel
acceptabil i mal plAcut mod de a exprima aceastA
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVII. PEDAGOGIA LUI J. LOCKE. 279
dispozitie. Si, ca sa arate pe ce sta. Insasi dispozitia

care formeaza baza bune-cresterI, observa mai de-
parte ca : «Partea care rezidä mai adinc declt ma-
nifestarea, este acea buna vo in tä. generala si
consideratie pentru orce om, care ne face sa avem
grija de a nu at-Ma nimanui, In purtarea noastra,
dispret, lipsa de respect sail neglijenta.»
Pe ce intemeiaza el deci buna crestere ? Pe o
calitate morala, pe o forta adinca din sufletul or
muluT, pe acea buna-voin I A, despre care KANT
vorbia cu atita admiratie, In termenI neobisnuit
de brie pentru un spirit filosofic asa de cumpanit
si de sobru ca el. LOCKE pune dar calitatea ome-
neasca a «bunef-vointe» in centrul sufletulul, ca
izvor adinc al manifestarii de «buna crestere», de
respect de om In genere.
Daca fondul bun ei cresteri e de natura morala,
atunci nu se reduce oare la coprinsul virtutiI ? Buna
crestere n'ar fi astfel numai o forma, o manifestare
exterioara a virtutil ? «Deprinde de copil, zice LOCKE,
sa fie modesti si bun!, daca poti, invata-I O. iu-
beasca si sa respecte oamenil, si vor gasi, inain-
tInd In virsta, modul de a-si exprima aceasta pentru
fie-care, dupa cum trebue.»
A pregati pe copii pentru p olit et e inseamnä
dar a-i face buni si virtuosi. Uneori LOCKE identifica
chiar verbal adevarata buna-crestere cu virtutea,
ba chiar o numeste «aceasta prima si cea mai a-
tragatoare din virtutile sociale.» Cauza e ca. pune
www.dacoromanica.ro
mare greutate pe manifestarea libera si gratioasa.'

a virtutil. Daca In adevar iubim pe semeniT nostri
si IT stimam, dece nu i-am 'Asa O. bage de seama
ca-I iubim si-I stimam ?
Dar nicairl n'a sustinut LOCKE ceea-ce II imputa
HERBART, ca. politeta externa a purtariT ar avea vre-
un pret, fara sentimentul intern corespunzator. Fata
Cu o apreciare asa de sumarä' si de nedreapta,
11U ramlne decit sa i Se Intoarca luT HERBART pro-
priile vorbe adresate de el luT LOCKE: «Hier muss
man verstummen!» Din contra, LOCKE numeste o
astfel de purtare afectatie si spune curat: cNatu-
rile necioplite si primitive, la'sate in voia lor, sint
de preferat acelor gratiositatI artificiale si acelor
modalitaff studiate de manierat.» Acest punct din
urma il va desvolta ROUSSEAU, facInd din el punc-
tul central al pedagogiel sale filosofice.
S'a simplificat astfel formula, subsumind buna

crestere in notiunea virtutil.
Cum ramIne cu Intelepciunea? De ea spune
LOCKE ca nu poate fi un obiect de atins direct
In scol T, fiindca intelepciunea sail prudenta In-
seamna 4Ingrijirea chibzuita si prevä'zatoare a tre-
burilor In lume» si qnu se poate cere dela ignoranta
necumpanitä si imprudenta a tinerimiT» 1).
Ce poate face atuncT educatorul pentru a pre-
1) Thougts on Educ. § 140.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA. XVII. PEDAGOGIA LID J. LOCKE. 281
gáti Intelepciunea copiilor? Trebue s snleascA el e-

m e n tel e din carI va creste apoI aceastà insusire:
1) sá.' ferim ccpiii de viclenie, «parodia prudenteI.,
de siretenie, caceastg inteligentà defectuoasà», de
falsitate in genere; 2) «sà-I deprindem cu adevArul
si sinceritatea, cu supunerea la ratiune, si, pe clt
posibil, cu reflexia asupra propriilor actiunl..
La ce se reduce Insà: a ne feri de falsitate, a
fi sincerl si a ne obisnui cu reflexil asupra actiu-
nilor noastre propril ? Nu sint acestea deprinderl
Cu Insusirl morale? Asa cA si Intelepciunea, Intru
cit cade In cercul de activitate al educatorulul, ca
si buna crestere, se reduce la un fond curat moral,
la virtute.
DacA J. LOCKE si-ar fi dat osteneala sA-si simplifice
formula scopuluT educatier, ultima expresie a aces-
tuI scop ar fi fost virtutea. Din ea decurge
Intelepciunea si buna crestere; iar in-
v 5.t Atura nu-I decit un mijloc pentru realizarea
idealuluI.
V.
Dar ce es te v ir tu t ea, dupà J. LOCKE ? intrebInd

gindirea luI complectA, aflAm, dup5. cercet5sI psi-
hologice si logice, urmAtoarele doà" Intelesurl:
1) Un inteles popular, pentru actiunile c o.n-
si de ra te de oamenr ca lAudabile, si atund
e foarte schimbàtor.
www.dacoromanica.ro
282 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI BtODERNE.
2) Un inteles filosofic, pentru .a cti un il e, ce,

prin el e ins ele si dupà natura lo r, nu dui:à
opinia oamenilor, sint bun e, in acord cu vointa
luT D-zeti.
Care-T vointa lui Dumnezeil ?
JOHN LOCKE, ca totT contimporanii luT de altfel,
e teist, nu poate concepe nici originea, nicl forma
de azi a lumiT, deck prin ipoteza unei inteligente
extramundane, care a conceput lumea si a creat-o
dupà un plan. Conditionarea binelui si rAulul InsA
de vointa lul Dumnezeil si necesitatea de-a cerceta
vointa luT Dumnezeil spre a Intelege cAror actiunl
putem sA le dArn epitetul de bune, e o problemA
capitall In istoria filosofiel, In special a filosofiel
practice sail etic el. Unul din admiratorii lui LOCK E,
strAlucitul scriitor si gInditor englez, SHAFTESBURY,
ale cAruT scrieri asupra moraleT ail ajutat mult la
precizarea notiunilor el fundamentale, a imputat
lui LOCKE cA, In materie de mora15, e n omin a-
1 i s t, ca si HOBBES, a nu admite o calitate ine-
rentà, bunal sail rea, actiunilor omenesti, ci face sA
atirne dreptul si nedreptul, in mod arbitrar, de ho-
tdririle si ordinele capricioase ale une fiinte atot-
puternice, iar nu de natura chiar a lucrurilor.
0 gresalà asa de mare nu numaT cA ar ridica
moraleT once bazg. stiintificà, dar ar rApi si peda-
gogiel un punct de plecare sigur.
Dar obiectia ni se pare nejustificatà.
LOCKE cunoaste foarte bine deosebirea dintre
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVII. PEDAGOGIA LIN J. LOCKE. 283
conceptia nominalistà si realistà a morale!, dei nu

Intrebuinteaza tocma! acestI termenT pentru desig-
narea lor. «Acela care pune, cu Arcbelaus, ca prin-
ccipiù cà cdreptul si nedreptul, on estul si
cneonestul, sInt definite numaI de lege
ciar nu prin n a tut- A, va avea alt5 m5surà pen-
«tru rectitudinea si defectuozitatea moralà decit
caceia call sustin cA slntem supusT la obligati! an-
ctecedente orT-cAreT organizatiT sociale.»
Si ca dovadà c5 directia fundamenta1á a cuge-
-aril sale nu sta In acord cu prima conceptie, voiù
aduce ideia ce-sT face el despre natura moraa a luT
Dumnezeil saü despre raportul dintre Dumnezeil si
notiunea dreptAiT. cDacA s'ar cuveni unor creaturl
asa de màrginite, ca no!, sA ne dAm pArerea de-
spre ce poate fi Intelepciunea si bunAtatea infi-
nitg, crez a. ne este permis a zice a InsusT D um-
nezei.1 nu poate alege ceia ce nu e bine;
libertatea atotputernicieT luT nu-1 ImpedicA de a fi
determinat de ceja-ce este c el mai: mare bine.»
LCCKE afirmA astfel suprematia si autono mi a
legilor morale fatà de orce vointA din univers.
Intelesul convingerilor luT morale fundamentale nu
este oglindit just, prin urmare, In formula : ceva
e dre p t fii nd - c 5. asa voeste Dumnezeil; cAcl
filosoful nostru mArturiseste singur c5. el nu recu-
noaste vointa luT Dumnezeil deck dupà dreptatea
eT, si c5. aceastà dreptate, la rIndul eT, sea' In ten-
www.dacoromanica.ro
dinta catre conservarea i buna stare a Intregulul

gen omenesc.
Adeväratà formulare a cugetäriT adIncI a lul LOCKE
este, din contra, In definitiv aceasta : «Ceva e drept,
fiind cà ajutä la conservarea i buna-starea genuluT
omenesc., Dar, de oare-ce avea nevoe si de o sane-
tiune, si nu stia s'o caute si s'o gäseasca aicl pe
pamInt si anume chiar In om, de aceea a introdus
si pe Dumnezeti In rationamentul sati moral zicind:
Dumnezeti nu poate sä.' aleaga i sà voiascà decit
ce e drept, el are In mlinile sale pedepse si re-
compense eterne ; decl trebue sä ne supunem vo-
inteI luí.
TocmaT aci sta, incontestabil, partea slabä, ne-
stiintifica, a moraleT luI LOCKE ; cAcT orce argument
care aruncä Indoiala asupra une astfel de fiinte
transmundane i räzburatoare, släbeste In acelas
timp i efectul i importanta acestel sanctiunt
Pe de altä parte, tocmar aceastä conceptie, dupa
care virtutea este, drept vorbind, numal un mijloc
spre a dobIndi favoarea luí Dumnezeil i propria
noastra fericire eternä, aparà pe Locke In contra
obiectiel ce i s'ar putea aduce ea' jertfeste indivi-
dul in interesul totalitätif si cá perde din vedere
fericirea luí, cInd Il considerà numaT ca mijloc pen-
tru conservarea i buna stare a totalitatil, nu ca
scop In el InsusT. Dar aceasta aparare ar fi In fond
tot asa de desarta ca i objectia care-1 dà ocazie.
Cine admite cu ARISTOTEL Si LOCKE ca activitatea, ca
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVII. PEDAGOGIA LUI J. LOCKE. 285
atare, procurà omului o multumire specificA, o plà-

cere pozitiO, si cá.' individul, trAindu-sI vocatia si
cultivInd virtutea si contribuind astfel la binele o-
meniriT, sirnte si el Insusl o fericire sustine impli-
cit cA, In sfirsit, omul poate g'äsi fericirea vietel In
activitatea sa productivl si In deprinderile luI vir-
uoase 1).
Din cele spuse urmeazg ea' clec!, dacA voim sä
stim cA o actiune e conformA sail nu cu vointa
luI D-zeti., criteriul e acesta : sA vedem dacl ac-
tiunea e bine-fAcAtoare omulul orI nu. V irtute a-
ar fi dar concordanta cu vointa luí D-zeti
saft cubinele omenirif.
VI.
LocKE specificA apol conditiile pentru realizarea

vointeI lul D-zeil, si, prin aceasta, trecem In partea
practick aplicata, a pedagogieI luI. Conditiile sint:
Iubirea si respectul de D-zeil, religiozitatea.
Puterea de a urma calea ratiumi.
Puterea de a intelege vonita luí 19-zeli.
La ce se reduc acestea ?
Facultatea de a urma ratiunea, iar nu pornirile,
se reduce la dezvoltarea puteri I y ointe I, oled'
la educ ati a m orall Facultatea de a Intelege
1) ldeile isedagogice ale luí Jo/in Locke, studid

critic de sistemizare, de 1. GIVINESCUL, lasi, 1899.
www.dacoromanica.ro
286 PARTEA II. 'STOMA PEDAGOGIEI MODERNE.
vointa MT D-zeil sat' adevArul, constitue educatia

inteligentel, instructia. Dec! mal intiiii de
toate dezvoltarea unuT sentiment de pietate si de
legAturA cu totalitatea din care facem parte r e-
ligiozitatea; al doilea, educatia morall pro-
priti zisA, intArirea vointeT; al treilea, instructi a,
educatia inteligentet,iatA conditiile pen-
tru realizarea virtutiT In sistemul pedagogic al luT
LOCKE.
SA nu ne inchipuim, ?rig, cl LOCKE, ca un teolog
pedagog orcare, ar intelege prin religiozi'ate In-
vAtAtura papagaliceascA a dogmelor une! credinte.
Nu, el vede mai adinc, maT filosofic in natura sen-
tinentuluT religios si pAtrunde adevAratul caracter
al religiozitAtir. E asa de liberal in ce priveste in-
structia religioasA, ?nett zice, cA trebue sl se lase
omuluT alegerea libera a credinter sale personale,
sA nu i se impunl o credintA anumitA la nici o
v ix s t A. Cu cel maT mare cuvint n'ar admite im-
punerea credintei la o virstA, cind mintea n'o pri-
cepe in articolele esentiale ale dogmelor el.
Deci e departe de a acorda nici mAcar familieT
dreptul de a hotAri credinta, necum statuluT, care
are de a face cu actiunile, ni cu credintele
omuluiideie ce o expune asa de ciar si hotArit
si SPINOZA.
Singurul lucru dar, la care s'ar reduce religiozi-
tatea dupA fondul gindiriT 1.111. J. LOCKE, ar fi dez-
voltarea acelui respect si aceleT pietAti ce tre-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVII. PEDAGOGIA LW J. LOCKE. 287
bue sa resimtim In adIncul cugetulul nostru fat a

Cu atotputernicia fiinteI, de la care a-
tIrna, a atirnat si va atirna viata oame-
nilor si fericirea lor.
Conceptia aceasta ramIne, in esenta sa. Intreaga
si azl. Chiar de ne-am inchipai alta ipoteza metafi-
zica despre lume cleat cea teista, In totdeauna va
trebui sa existe constiintea legaturiI Cu ceva mal
presus de puterea individuld, cu ceva trial permanent,
mal superior si ma! Inalt decit interesele propriel
noastre fiinte, cu ceva ce se recunoaste si se simte
ca e mal demn decit viata si pentru care bucuros
s'ar jertfi totul In lume.
Unde exista constiinta acestul raport, exista si
sentimentul religios, religiozitatea, or In ce s'ar pune
acel ceva mal presus de finta omeneasca : idealuri
sociale, aspiratif morale ale totalitatil etnice din
care facem parte, visurl transcendente de Infratire
si fericire universall Cad', fata de patrie, fata de
natia sa, fata de omenirea intreaga, omul se ga-
seste cam In acelas raport al uneI particele infime
si trecAtoare fata cu totul necoprins si neperitor
ce a fost Inainte si va fi si dupa el, care l-a fäcut
sa fie ceea ce este si ale caruI legl, abia Intrezarite
fragmentar de mintea luI, 11 Invalue si-1 duc pe cal
nepatrunse, catre un tarm nevazut, dar Impodobit
de ghirlandele Inflorite ale speranteI, de luminele
atragatoare ale credinte, de f_aiiilecul cuceritor al
iubiriI.
www.dacoromanica.ro
288 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE. -
Cit timp omul va purta in sufletul sn izvorul

nesecat al acestor inalte sentimente, polarizate atre
ceva mai presus de personalitatea lui ingustà si
efemerg, religiozitatea va forma fondul cel maI
mAret al natura' omenesti. Si pe acest fond sublim
al religiozitAtiT orce sistem de educatie va trebui
sà-sT pun temelia.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XVIII.
PEDA.GOGIA. LUI JOHN LOCKE (urmare si fine).

CARACTERISTICA CULTURII HOLUM 17-lea.
Formula conceptie teoretice a pedagogiel lui LOCKE:

libertatea vointei si a inteligentei. In ce consta fie-care
din ele si cum se realizeaza.
Piedicele carI se opun la realizarea libertàtii in-
t electuale. Ignoranta, superficialitatea, lipsa sagacitatil
stabilirea raporturilor intre idef, graba sail intirzierea in
tragerea concluziilor, prejuditiile.
Remediul in contra fiecäruia din aceste defecte. Pro-
blema programelf. Impartirea stiintelor in trel clase : teore-
tice, practice, simbolice. Ce stiinte sail ordine de cunos-
tinte anume coprinde programul lui LOCKE.
Valoarea relativa a diferitelor obiecte de studiil.
In ce sens se poate vorbi de clasicismul sail de
-realism ul lul LOCKE. De ce se poate considera mar de-
grabä ca social-umanist.
Cite si ce limbI sa se invete? Dupa care metoda?
Cind trebuie sa se invete gr am a tica si in ce scop? Me-
toda de a invata limba la tin a. Folosul compositiilor lati-
nestI, indoielnic. Exercitiile de compunere si vorbire in
limba materna.
Obiectir aduse sag posibile in contra metodeI de a_
invata limbile, asa cum propune LOCKE.
Insusirea cunostintelor pozitive, despre lucrurI din
natura si despre oamenl. Cum sa se invete morala. and
filo sofia? S'al se inceapa cu studiul spiritula De ce?
19
www.dacoromanica.ro
290 PARTEA H. ISTORIÀ PEDAGOGrIEI MODERNE.
Ce intelege Loexit prin s p ir i te ? Critica ce-I face

ROUSSEAU. Singura acceptiune plauzibilà pare a fi, nu teolo-
gicä. metafizia, ci psihologicä.
Unde trebue sà se facä educatia? In familie sail in
scoará. Foloasele si ne-ajunsurile fie-cgreia din aceste in-
stitutir sooale de educatie.
Cultura generalà si cultura profesionalà alcätuind cul-
tura complectl. C a va le ru 1 ca scop al educatiel profesionale.
Nobilul, tip social iesit din prefacerile istorice ale
epocei.
Invätämintul obligator, ca necesitate a ratiunif de stat
noa fonnatie si situatie a acestuia.
Noa dispozitie a stiintelor in ordinea valorilor lor
relative, dupà interesele societätiI qi statului modem.
I.
Spuneam Cal educatia complect5 trebue sA Inde-

plineascA treT conchtiT : religio zitate a, tAria
spirituluT, t Aria vointeT. Las la o parte
tAria c orpuluT ; Nu doar cA LOCKE nu dA im-
portantA educatief fizice. Mens sana in corpore sana
e o maximA asa de in relief pusA de dinsul, incit
uniT ati crezut cA aceasta e chiar formula scopuIuT
educatief dupA LOCKE. Dar mijloacele pentru susti-
nerea sAnAtAtiT, propuse de el, cu greil se pot re-
duce la un principiù in acord cu scopul adevArat
al educatiel fizice.
Pentru unificarea sistemuluT se poate reduce la
cite-va fomule simple intreaga conceptie teoreticA a
pedagogiel lui J. LOCKE.
Ceea-ce e mal important pentru el de realizat
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LUI JOHN LOCKE. 291
In educatie, dupl religiozitate, e lib er tat ea v o-

in t e I si a inteligentel.
Libertat ea voi nte I stä in puterea omuluI de
a lucra, nu minat de impulsiile momentuluI, de in-
stincte, ci conform cu niste principiI rationale, con-
form prudentef.
Libertatea inteligente stä in cistigarea
acelor deprinderI intelectuale ce fac mintea omului
capabilà de a urma normele ce o duc la reali-
zarea scopului el: gäsir ea adev At- u 1 u I. Tot
ce impedecl mintea, tot ce o indepärteazA dela
gäsirea adevärultif obiectiv, slut lanturI ale inteli-
genteI, de cad educatia trebue sä o elibereze, spre
a-I da putinta functief ei normale.
Liber t a t ea v o int el o dä educatia moralä,
dupl-cum cistigarea libertätiI inteligentei o dà in-
structia si educatia intelectualä.
Am dezvoltat aceste veden l in studiul citat mg
inainte 1). Ne märginim aci numal a spune cä, pen-
tru educatia volute'', LOCKE indicA mijlocul practic
de a intäri pe om fata cu durerea si de a-1 face
capabil sä se dispenseze de anumite pncerl. Aceasta
alcätueste, insä, tocmaI virtutea personalà numitä
prudenta, in intelesul general al cuvintulur, cu cele
dol-- felurr de manifestärl ale eI : curajul si cum-
pltarea, si anume: c u ra j u 1 ca putintä de a re-
zista la duren, iar cumpätar ea ca putintä de a
renunta la plAcerl.
1) ldeile pedagogice ale lai 7ohn Locke.
www.dacoromanica.ro
292 PARTEA II. ISTORII PEDAGOGIRI MODERNE.
LOCKE vorbeste si de curajul moral, de puterea

de a rezista la durerT ce ating existenta morall a
omuluT. Considerl decT chestia aproape din toate
punctele de vedere; si sfaturile ce le dà In aceastl
privintà ar merita si azT sA fie retinute.
Caracteristic pentru principiile ce conduc pe LOCKE
In educatia moralà, e insistenta ce o pune pentru
clstigarea bunelor maniere :politet a. Aceasta o
reduce la dispozitia de a nu jigni pe nedrept si
grà folos pe om, a re specta fiinta omeneasca.
II.
Cum conditioneazA LOCKE educarea inteligenteT ?
Cum se poate obtine libertatea intelectualà?
Pentru aceasta trebue sl stim cam ce piedicl se
opun la functia normalA a inteligenteT. Piedicele ar
fi in numär de cincl, dupà cum rezultà din dife-
ritele luT scrierT
Lipsa de cunostinte suficiente, in
genere, lacune de cunostinte, ignoran ta totala
orT partialà, sail chiar o stiintà unilateralà.
Incontestabil, dacà n'aT datele privitoare la oglin-
direa naturiT lucrurilor, potT a:lea In erorT de fapt
vorbind de ele, si inteligenta nu e pug in conditiT
de a functiona normal, chiar dacà puterile eT ar fi
orcit de dezvoltate.
Lipsa de claritate si precizie In no-
tiun ile cApAtate, superficialitatea. Nu e
destul sl avem un cadru enciclopedic, cu tot ce se
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LW JOHN LOCKE. 293
poate cunoaste despre om i lume, dar acest tot sa

fie alcatuit din notiuni clare si precise; cad, daca
vom sti de toate In mod confuz i vag, inteligenta
poate gresi, stabilind intre ideT raporturT nepotrivite
Cu raporturile reale ale lucrurilor corespunzatoare.
3) Lipsa de sagacitate si de exercitiù
tn cautarea si aranjarea notiunilor in-
termediare, sp re a ajunge la stabilirea
raporturilor exacte intreidei silucruri.
Alta piedica evidenta la gasirea adevarulul, cad
notiunile, ori-cit de multe si de precise, daca nu se
pun in raporturi unele cu altele, mintea nu poate
ajunge la afirmarea de adevarurI, cad adevarul stä
In raporturI exacte intre notiuni, in raporturi con-
forme cu ale lucrurilor corespunzatoare din natura..
Si, natural, daca mintea e lipsita de ceea-ce LOCKR
numeste sagacitas, de aceea forta dinamica ce-
pune in circulatie i leagà.' notiunile, nu se pot
stabili raporturI intre idel si lucrurl, decT nu se
pot gasi adevarurY.
4)Intirzierea saù graba de a trage con-
cluzii din datele exacte ale cunostinteT.
lar o cauza de gresell. Datele pozitive ale cunostinter,,
prin ele insele, pot fi de valoare ; dar daca mintea
se grabeste sa tragä concluzif ce nu sint coprinse
In ele, sail daca nu trage nici o concluzie, iarasT
nu se poate ajunge la adevar. Cele doa conditii din
urma, fac pe LOCKE sa caute mijloacele de perfec-
tionare a rationamentulul.
www.dacoromanica.ro
5) Prejuditiile sat' criteriile false de

adev A r, ce se pot cistiga din copilArie, duc de
asemenea mintea la concluziT gresite.
CIstigul pozitiv, scos din aceste consideratiT, ar

fi In rezumat, constatarea cA :
Pentru inaturarea primelor cauze de erorr, da-
torite nestiintel, remediul ar fi cultura ge ner a 1 5;
pentru InlAturarea celeT a doa cauze de erorY re-
mediul : determinarea si lAmurirea notiunilor prin
metode did a cti ce; pentru IndepArtarea cauzel
a treia si a patra : dezvoltarea si disciplinarea fa-
cultAtiT de a judeca si rationa prin ex er cit i ä con-
dus dupà normele logice ; In fine, pentru Inatu-
rarea erorilor cauzate de prejuditiT off criteril false
deprinderea inteligenteT cu criteriul sigur si exact
al adevAruluï.
Nu gAsitT In aceste propozitii pozitive aproape co-

prinsul Intreg al didacticel cu discutia chestiilor eI
celor mal de samA ? Cu alte vorbe, se vede formu-
latà problema esentialà a programe!: ce trebue s'a"
se stie? ce cunostinte slut necesare, pentru ca ins-
tructia sà fie generala? Apol se schiteaza si meto-
dologia, se propun mijloace pentru doblndirea ade-
vAratelor notiunT clare, precise, adecuate la lucrurT,
precum si pentru exercitiul facultAilor mintale.
www.dacoromanica.ro
PRELEGERE& XVIII. PEDAGOGIA LIII JOHN LOCKE. 295
In problema programeT, J. LOCKE se °cut:4 si de

succesiunea stiintelor, de ordinea In care trebue
se dea cunostintele. Sistematizind toate stiintele, le
reduce la trel categoriT: 1) Stiinte desp re natura
lu crur ilor In genere, fie de ordin material, fie de
ordin moral, sail stiintele pozitive, intelegind prin
acestea nu numaT stiintele naturale, asa zise exacte,
ci stiintele de fapte In genere. 2) Stiinte ce se o-
cupg cu actiunile omen est T. 3) Stiinte ce arl
de scop cunoastere a mijloacelor necesare
pentru doblndirea si c om un icar ea acelor cu-
nostinte.
Stiinta, care se raporteaza la prima clas'ai de ideT,
se cheam'd teoreticA saù speculativä (cpuanttil); aceea
care se raporteazA la a doa clas5, se chearnA prac-
tica' saü moralg (Tcpaxtot11); si a treia : simbolicA
(ovuomx.11), coprinend retorica si logica.
Ce avem, prin utimare, de dat elevuluT, fie ca
cunostinte, fie ca dexteritAti, s'ar putea reduce la
aceste treT categoril. Programul de studiù al lul LocKE
cuprinde i trateazà dintre ele pe urm'Atoarele:
Geografia, cronologia, astronomia, filosofia natu-
ret saù fizica In sens larg, adicl stiinta despre cor-
purl si spiriteg ;
Morala, dreptul civil, legile istoria, teologi a
religia;
Limbile, retorica, logica, stilistica ;
Scrierea, cetirea, stenografia, muzica, scrima, inno-
tatul, grädindri a, agricultura.
www.dacoromanica.ro
IV.
NumaI din simpla enumerare a acestor obiecte

de studiti nu ne putem insg face o idee determi-
natà de spiritul care trebue, dupg LOCKE, sä dom-
neascg in tot invgtgmintul. Ca sg ajungem aci, sg
autgm a restabili, pe-lingg acest program c a li-
t a ti v si pe cel cant it a t iv, adia sä cercetAm. In
ce proportie si in ce raporturI de mgsurg voieste
LOCKE sg se dea fie-care din aceste obiecte de
studiil? Cgruia dintre ele sail arel categorif de
studiI dg el precgdere? pe care din ele pune
c en tr ul de greutate al invgtgmintuluI? In legg-
turg cu aceastà chestie: dupg ce principiù hotg-
rgste el scara valorilor relative a obiectelor de
studiil ? Si in sfirsit, in ce or dine crede a trebue
sä se dea aceste cunostinte?
Viata noastrà e scurtg, puterile nu-s fgrg mar-
ginT. «Si de aceea, zice LOCKE, cred a timpul si
munca acordatà propgsiril serioase trebue sg fie
intrebuintate la lucrurile cele mar folositoare si cu
urmArl mal insemnate» 1).
Ceea-ce trebue sä se stie, mar intil de toate, clasa
de cunostinte cea maI principalg este, dupg LOCKE,
aceea de care avem neapgratg nevoie, spre a ne
asigura fericirea eterng, anume: teologia sail re-
gia naturalg, si mora la.
1) 0 n e duc. § 197, 198, 94.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LIII JOHN LOCKE. 297
Teologia, ccontinInd cunostinta despre Dumne-

zeti si creaturile ltif, datoria noastra catre el si catre
°amera' si o vedere despre starea noastra prezenta
si viitoare, rezumeaza oil-ce cunostinta Indreptata
catre adevaratul el scop, adica marirea si vene-
rarea creatorulul si fericirea omeniriI. Acesta e stu-
diul nobil, care e datoria fle-carul om,, 1)
Si «moralitatea este stiinta si ocupa tia
de capetenie a omeniriI In genere, pre-
cum diferitele arte (tehnica), referitoare la partl
deosebite din natura, sint chemarea si talentul privat
al oamenilor luatl individual, pentru folosul obstesc
al vietil omenesti si pentru trebuintele lor propril
In asta lume». Natura InsasI ne-a destinat pentru
aceasta misiune, de oare-ce ne-a inzestrat pentru
aceste ocupatiI cu facultati In o proportie lila/ bo-
gata decit pentru cele-lalte ocupatiI.
Dupa raportul etern dintre sufletul nemuritor al
omuluI si Dumnezeti, ce raport vine imediat In
scara valorilor ? Negresit acela d intr e om si
om sail dintre om si societate. De aceea
LOCKE, foarte consecvent cu principiul lul, pune,
imediat dupa Intelepciune si virtute, cunostintele
socia le sail in t er humane si cere ca ideile re-
feritoare la acest domeniii sa aibà precadere, s'A fie
tratate si lamurite mal mult decit toate celelalte
carI alcatuesc «globul intelectual». El cere, In asta
privinta, pentru Invatamlnt :
1)Conduct of underst.§ 23.
www.dacoromanica.ro
Studiarea cartilor ca De officiis a luT CICERON,

In intentia de a se aprofunda principiile si precep-
tele virtutil si a se da astfel vietil regull de ac-
tiune 1).
InstructiunT despre dreptul natural al omuluT,
despre originea si fundamentele societatil, aface-
rile si relatiile natiunilor civilizate in genere.
Cunostinta legilor tariT respective, o privire in
constitutia si administratia ei.
Istoria, si anume maT ales in legaturá cu a-
ceste legT ; altfel declara cà istoria e nefolositoare
si Mina numal sa ascunda ignoranta sub mantaua
uneT eruditiT goale 2).
Limba materna, a carel importanta, de altmin-
terl, e de o potriva cu a celor de mal' sus si intrece
pe a celor urmatoare.
Limbi straine.
V.
Dupa cunostintele relative la raporturile sociale,

ar urma, negresit, in scara valorilor, acelea de carl
avem nevoie In cariera noastra speciala. Si, in cele
din urma, din toate celelalte cite ceva, adecä o
privire generala asupra «globulul intelectual», si
O n educ.§ 185.
Th. on educ.§ 187. FOZ BouesE op citat vol. I, pag
360-362 saii LORD RING op cit. pag_ 91 94, lucrarea luI
LOCKE RE s s ay on study.»
www.dacoromanica.ro
PEELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LIT! JOHN LOCKE. 299
anume In grad diferit de dezvoltare i preciziune,

dupa cazul particular. Asupra acestuT punct hota-
ra'ste caracterul special si trebuintele anumite ale
vocatier particulare.
LOCKE pune, asa dar, In pedagogia sa, punctul
de greutate al studiilor In asa zisele stinte noolo-
gice i anume In cele morale si sociale.
Daca totusr vrem sa-1 numarä'm Intre pedagogiT
realistr, trebue sal facem atuncl observatia foarte
importanta, CA realism ul lur nu se raporteaza
la stiintele naturale si la matematica.
Si daca, pe de alta parte, voim sa-1 numaram
intre partizanit culturil formale i clasice, de oare-
ce vorbeste asa de des de formarea inimil, mintir,
v3intil si se manifesta pe fata In contra indoparif
cu multe cunostinte speciale, i aicT trebue sa fa-
cem o notita esplica'toare, aratindu-se cA c 1 as i c i s-
mu1 1 ur nu este defel estetic antic. Cu un cuviut
el este, IntrebuintInd un termen not i maT potri-
vit, so c ial-u m an i s t.
Importanta pe care LOCKE o pune pe cunostinta
legilor patrier, desi formulata poate suficient pen-
tru timpul sail, are nevoie de o noa formulare maT
larga. Legile slut necesare nu numar «dela judecatori
pina la oamenT de stab, ci pentru t o tr cetateni T.
Cad un cet at ea n, adicá un membru constient
al uner societatI omenestr stabilite pe legT, al unlit
s t a t, care O. nu alba o ideie corespunzatoare des-
pre legile dominante ale aceleT societatT, despre
drepturile i datoriile luT, e o absurditate.
www.dacoromanica.ro
300 PARTEA IL ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
VI.
In ce priveste chestia: cite si ce li mbi strAine

sint de invAtat? r5spunsul, in sensul le LOCKE, e ur-
mAtorul : atitea si acele limbi strAine, cite si cart
sint necesare pentru cariera particularà, la care e
destinat copilul. In cazul lilt special, recomandä
limba francezà si latinä; respinge insA limba greac4 1).
Dar, plecInd dela acelas principit, respinge si lati-
neasca pentru aceia cart se destin4 nu profesiunilor
inalte, adicg cirmuitoare, ci negotuluT, industrie,
agriculturit ; si, pe de altà parte, cere si greceasca,
pentru aceia cart vor s5 se dea la cariere erudite.
Astfel dar, chestia nu se poate transa in abstracto
si deopotrivà de valabil pentru top oamenit, toate
timpurile si popoarele.
Din acelas principiù rezultà si me toda Inv5tArit
si predArit limbilor in genere. Aceasta atirra de
scopul pentru care se Invatà limbile. In aceastl
privintà LOCKE Imparte oamenit In fret categoril:
1. Oamenit cart invatà limbile Mt-A intentia de ale
utiliza altfel decit in relatiile obisnuite din societate
si pentru comunicarea gindurilor in viata de toate
zilele.«i pentru acest scop, calea primitivA de a
inväta o limbà pr in conversatie nu numat c5.
servA Indestul de bine, dar e de preferit, ca cea
mat expeditivg, mal potrività si naturalà.
1) On educ.§ 94. Conduct of underst. §. 19.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIL LUI 3011Ist LOCKE. 301
DecT, pentru ace st uz al limbagiuluT se poate

zice c5 gramatica nu este necesarl.
«Sint altiT, carl IsI Indeplinesc cea mal mare
parte din treburile lor pe lume p r in cuvint si
prin c ondei acestia trebue s5 fie preg5.-
titT, fäcutT destoinicT s5-s1 exprime gindirile lor mal
Cu Inlesnire i cu efect maT puternic asupra spiri-
tuluT altora. i pentru acest scop gramatica
este necesar dar numaT gramatica propriel
lor limbl si anume numal pentru aceia carl vor
sa-s1 dea osteneala de a-sT cultiva limbagiul i a-vi
perfectiona stilul. Prin aceasta se atinge astfel
chestia retoriceT si a stilistica
«MaT este un al treilea fel de oamenT carT se
Indeletnicesc cu dol saù treT limb/ strAine moarte,
îi fac din ele preocupatia studiulul lor si un punct
de onoare din dibacea lor Intrebuintare.»
Acestia, dar numaI acestia, ar trebui, dup51 LOCKE,
s'a" Invete Cu Ingrijire gramatica limbir latinestI si
grecestI. Cellalti carT Invat5 aceste limbI numaT ca
s5 le Inteleag5, ca sA poat5 ceti In ele si s5 se fac51
IntelesT, izbutesc la aceasta mal usor i maT sigur
dupà metoda prime! categoril, prin convorbire
uz ; sail, chid aceasta nu e posibil, In orce caz,
prin lectur5. 2) Obiectul convorbiril si al lecturiT,
Dup.-cum povesteqte MONTAIGNE (Es sais, Liv. 1, cap.

XXV, catre sfirqit) a a InvAtat latinqte.
On edu c. §. 163, 165, 167.
www.dacoromanica.ro
atit in limbele moderne clt si chiar in cele moarte,

trebue s'ol fie luat alternativ din o stiint4 sati din
alta, comunicind cunostinte despre tot felul de
lucrurl carr apartin perceptier sensibile, ca atrac-
tie excitantà pentru spirit. 1) La lnceput, LOCKE
povAtueste sá se scrie traducerea vorb4 ca vorbg
dedesuptul rindului corespunzAtor latinesc. i fiind-
metoda prin lecturà e ceva mar imperfectg de
cit acea prin vorbire, ea va avea nevoie de citeva,
dei putine, cunostinte gramaticale preliminare, pre-
cum Invàtarea pe de rost a conjugAril verbelor
a declin'Orir substantivelor i pronumelor. 2)
Aceasta este Irma si ultima concesie pe care
LOCKE o face in aceastà privintà gramaticer, de
oare-ce principiul si regula este, a «limbile se in-
vatà prin rutinA, deprindere i memorie.» Chiar
aceia call se destinä studiulur critic al uner limbI,
ar trebui sà* InceapA mal !Mir pe aceastà cale sim-
plà, usoarà, naturalà, i numar dupl-ce posedà limba
In mod oare-cum mecanic, sA treacA la gramatica
anume aceasta ca introducere la retoricA. 3)
Und e retorica nu e necesarà, gramatica se poate
dispensa.»
0 n e du c. § 166, 169.
SCHAU, in Anglia inainte de LOCKE, qi In Franta DU-
mAnsAis, dup5. LOCKE (in .31-ithode raisonnde pour
a.p.prendre la langue latine 1782) propune aceiaqI
metod A.
On educ. § 168.
www.dacoromanica.ro
El respinge cu totul obiceiul de a se face com-

pozitiT latinestI de cAtre totT carT inv5t5 latineste.
DacA n'avem intentiunea de a face din elevT scrii-
tort si oratorT latini, compozifile latinestI nu ail
nicT un scop. DacA se crede ea' prin aceasta el de-
vin mal dibacT in minuirea limbiT materne, aceasta
e o greseaI5, cAcT spiritul limbilor vechT nu se a-
seamAnä deloc cu acel al limbelor moderne, asa
incit a fi perfect in acelea Insemneazä a inainta
foarte putin in dibAcia de a scrie inteun stil en-
glezesc curat.
Adevkata cale atre tinta din urm5., anume atre
minuirea i stApinirea limbit ma terne scrise,
sint mal degrabä compozitiile f5cute in aceastA
m b 5. LOCKE recomandà prin urmare cu insistent5
exercitii stilistice, bine inteles pentru eleviT din a
doa categorie. Trebue sà se inceapl Cu stilul
nay. at iv si apoT sA se treac4 la cel epistola r,
asupra aruia trebue s5 se insiste mal mult din
cauza marel luI importante pentru relatiI In viat.
In aceasta trebue sà ne luAm dupä modelele ce-
Iebre ale acelora carT distins prin perfectiunea
stiluluT.
Compozitiile datl, ce e drept, o inlesnire si de-
stoinicie In stil, anume in exprimarea s cris 5. a
gindirilor, dar numal in ac east a. Nu dati
si &Ada de a se exprima oral In mod clar,
1) On educ. § 172.
www.dacoromanica.ro
frumos, elegant si convinggtor. Pentru acest scop

trebue sg se organizeze alte exercitiI corespunzg-
toare, exer c iti i de vo rb ir e. LOCKE criticg, prin
urmare, metoda dupg care elevil grit orientatI in
elocventg prin faptul cg li se pune in ming un
manual de retoricg, pe care ail sg-1 invete pe din
afarä, «ca si cum numirile figurilor, cad' aü infru-
musetat discursurile acelora ce pricepeail arta vor-
ar constitui adevgrata artä i dibgcie de a
vorbi bine. Aceasta, ca si celelalte lucrurI de prac-
ticä, se invata nu prin putine off multe reguli date,
ci prin exerciti ú i a pli cati e, supunindu-ne
regulelor bune, sail me bine modelelor, pinä ce
se cistigg deprinder I i inlesnirea de a le face
bine.» Modul cum se deprind tinerit a vorbi din
improvi zatie este : cSg se pung tinerilor chestii
rationale si potrivite cu virsta i capacitatea lor,
relative la subiecte nu cu totul necunoscute lor,
nicl gall din experienta lor 1), i asupra acestora
el trebue sà vorbeascä extempore sail dupg o scurtä
meditatie, ail a nota nimic.,
VII.
Se imputg adesea luI LOCKE cg n'ar fi avind nicl

o ideie de puterea formalg a studiului limbilor fAcut
1) Cum este buna'oarà profunda maxima amintità de el:

omnia vzncit amor set' non licet in bello bis peccare.
www.dacoromanica.ro
prin gramatic5, i cà de aceia ar fi recomandInd

el numal metoda descris6 maI sus, o metodà mal
rnult mecanic5. Pentru ca obiectiunea s5 aibà insA
temeiù, trebue sä" se dovedeascA maI întîiù : 1) c5,
dei admitind c5 scopul invdtkiI limbilor In ge-
nere e cel indicat de LOCKE, totusI metoda Intre-
buintatà de dinsul nu duce la scop; 2) sat" cA sco-
pul insusl este altul, spre exemplu formarea jude-
c5til, i c4 acest al doilea scop prin nimic altceva
nu se poate atinge mal bine si mal usor decit nu-
mal prin metoda gramaticall a inv5tAril limbilor.
Inch' o obiectie ar mal fi posibilà In contra me-
toadel propuse de LOCKE : anume cA in organizarea
actual5 a invAtAmintului public n'ar fi poate apli-
abil5. InsA organizkile scolilor si metoadele In-
vAtAmIntultil sInt numa mijloace pentru un scop,
nu sInt scopul insusi. and o metoadà de invAt5-
mint, care singurà poate realiza un scop didactic
recunoscut ca pretios, nu se poate adapta la o or-
ganizare existentà, atuncl aceastà organizatie im-
piedicà realizarea scopuld recunoscut ca preti os
in educatie, si ded valoarea eI ca mijloc scade.
Prin urmare, nicI aceastà obiectie n'are o valoare
neconditionatà.
VIII.
Paralel cu dexteritätile enumerate 0115 aid, merge,

n-iln51 in minA, Insusirea cunostintelor reale.
2 0
www.dacoromanica.ro
306 PARTEA II. ISTOR1A PEDAGOGIEI MODERNE.
0 orientare In spatiti si in timp asupra uni-

versuluI: geografia si cronologia ; apor astronomia
si cunoasterea planetelor pe baza sistemuluI Ko-
pernican. Ca mijloace auxiliare pentru aceasta :
hArti si glob.
Alternind cu geografia si astror.omia, stiintele
lor auxiliare : aritmetica si geometria.
Istoria (mar mult cea extern4).
Un sistem de morale" practice; cum se gAseste
In De officiis a lul CICERO si In «De officiis homi-
nis et civis, de PUFFENDORF. Relativ la aceasta gA-
sim sub titlul: cDespre modul de a InvAta filosofia
moralA» urmà'toarele observatir In scrierile filosofice
mal dela Inceput ale luI LOCKE :
«Merit', prin povete, leg', precepte ...
«al doilea, prin proverbe si maxime,
«al treilea, prin parabole, exemple, etc. 1)
Mal cu seam5 ar trebui sà se propunA elevulur
cazuri concrete de morald si sà.' i se cearà pArerea
asupra lor, cä'cr prin aceasta el va intelege mar
bine bazele si limitele convenienter si ale justitier,
si va avea o impresie mar vie si mar puternic5
despre ceea-ce trebue sä" facA. 2)
Dreptul natural, dupdcum se gälseste In .zDe
Fox BOURNE. Th e L if e of 7. Lo eke, vol. 1, pag. 71

cf. On educ.,§ 82.
On edu c. § 98.Tot ap. recomanda MiNT In Met a-
h ysi k der Sit ten. «Etische Methodenlehte.»
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LUI JIME1 LOCKE. 307
«jure belli et pacis» a luI GROTTOS si In «De jure

naturali et gentium, a lui PIIFFENDoEF.
Elemente despre constitutia si administratia
patrief si apol din noti istoria In legAturA cu acestea.
Filosofia naturald, adicA «cunostinte despre
principiile, proprietAtile si actiunile lucrurilor, dupA
cum slut In ele inse-le» 1).
Aceasta se va lAsa la sfirsit ca Incheere a stu-
diulul, cAcl nu este o stiintA propriti zisA si se InvatA
nu doar ca sA avem o cunostintA sigurA despre na-
tura In sine a lucrurilor si a lumiI, ci ca sA cIsti-
Om o idee despre diferitele ipoteze mal importate,
pe carI spiritul omenesc le-a fAcut pentru intele-
gerea lor si dintre can' LOCKE mArturiseste cA simte
inclinare cAtre ipoteza f corpuscularA,» ceca-ce de
altminterI a arAtat In deajuns In Essay.
Filosofia naturil se Imparte, insA, dupA LOCKE, in
doA : una coprinzInd spiritul, cu natura si calitAtile
MI, si a doa corpurile. Si el afirmA cA stiinta des-
pre spirit trebue sl aibA precAdere a supra studi-
uluI materiel si al corpurilor.
De oare-ce aceastA afirmare poate sá dea usor
nastere la neintelegeri, dui:a-cum a si dat, pro-
vocind discutil si controverse, vom considera-o maI
de aproape.
Argumentele, pe call Isl sprijing LOCKE afinnatia, grit :
1) Asupra tuturor acestor puncte O. se vazä mai ales

0 71 e d u c. § 178-190.
www.dacoromanica.ro
308 PARTEA II. 1STORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
I) a spiritul se ocupg cu materia volens no-

lens, si aproape neintrerupt, prin impresiile senzi-
bile. Prin urmare ideile relative la dInsa nu vor
lipsi nicI-odatg, ba Ina multimea lor va fi asa de
mare, In clt vor ocupa cu totul spiritul, pe-cInd
celelalte, ideile, ca O. zicem asa, mal putin materiale,
mal abstracte si cugetgrile vor fi aruncate In pla-
nul din urmä, asa cg. ajungem sg credem In cele
din urmg. a In rerum natura nicl nu existg altfel
de lucrurl decIt materiale. De aceia trebue sg se
vorbeascg cu insistentg si despre lucrunle nemate-
riale, ba Ina sg se inceapg cu ele. Trebuie sä
se facg aceasta.
2) al doilea fiind-cg notiunile clare despre na-
turg, functiuniIe si proprietgtile spiritelor «vor fi
o bung pr epar at i e pentru studiul corpurilor»,
ba Ina. pentru-cg fgrg dinsele fenomenele mate-
riel rgmln neintelese: s. e. «citez numaI casul co-
mun al gr a vitati el, eare crez, zice LocKE, a e
imposibil de explicat prin vre-o actiune naturalg
a materiel, sari prin ori-ce altà lege a miscgriT, ci
numal prin vointa pozitivg a uneI fiinte superioare
care le-a dispus astfel,.
IX.
Ce 1ntelege LOCKE prin «doctrina despre spirite»?

Judeclnd dupg primul argument, Intelege probabil
psihologia; dupg al doilea, teologia. Teologia Insg, In
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LEI JOHN LOCKE. 309
acest inteles, ar trebui sä preceadg chiar psihologia,

dupg, LOCKE, cgcl si cele mal simple tenomene
legi psihice ar trebui reduse la vointa luI Dumnezeil
spre a fi explicate. Se gindeste dar aci numal la
teologie, curat i simplu? O nedumerire se naste
maI intliù din faptul cg teologia, dupa dinsul, este
o stiintg sigurg, demonstrativg. Dec!, ca atare, nu
poate sä facg parte din filosofia naturiI, care nu
este de-loc stiintg.
Dar, deosebit de asta, gäsim la el, in aceiasI le-
ggturg de ideI, urmgtorul pasaj: cDe oare-ce des-
coperirile cele mat clare i mai largI ce avem de-
spre spirite, afarg. de Dumnezeil si de sufletele
noastre, ne vin din cer prin revelatie, crez cg in-
formatia ce trebue sA aibä tinerif despre dinsele
trebue sg.' fie luatà tot din revelatie. Pentru acest
scop conchid ca ar fi bine dacg s'ar face pentru
copiI o bung istorie a bibliei spre a fi cititä.».
Desigur la aceastà din urtnà insemnare se gin-
dia ROUSSEAU, cind zicea: LOCKE veut qu'on commence
par l'étude des esprits et qu'on passe à celle des
corps. Cette méthode est celle de la superstition, des.
prejug.és, de l'erreur.»
In contra acestuI pericol, insg, LOCKE luase at-
prevedere toate precautiile. El interzice in mod
expres a se vorbi c o piilor despre alte spirite de-
cit numaI despre Dumnezeti. 2)
Emile.Liv. IV.
On edu c. § 137, 171.
www.dacoromanica.ro
310 PARTEA H. I3TORIA PERAGOGIEI MODERNE.
NumaI tinerilor trebue sa' li se dea o idee despre

dinsele, si anume In scopul uneI pregAtirI si des-
volail filosofice. Cu ce folos, Ins5, nu se poate
vedea.
Notiunea ex p li cAri I, conceput5 gresit, duce pe
LOCKE la astfel de afirmsárT. Fa'r5. Indoialà, faptele
fizice ca gravitatia, psihice ca memoria, par ne-
inteligibile si neexplicabile, fiindcä nu stilt reducti-
bile la alte fenomene si legi mal' generale si maI
cunoscute. Dar tocmaI din aceastà cauzà ele pot fi
privite ca fa p t e ultime, ca datele cele maI sigure
ale experientd, la carI se poate reduce multimea
celorlalte fenomene. Regressus esplicAril nu poate fi
Impins la infinit. Ceva u 1 tim trebue sai existe. Si
este o Intrebare, dac5 facem un pas mal departe
In explicarea naturil, cind identifiam acest «ultim»
Cu vointa lu'l D-zeil, Inloc sA rAmInem curat si
simplu la ultimele fapte mal generale ale experienta
Intr'un singur caz poate fi justificat5 succesiunea
metodologicà preconizat5 aci de LOCKE: anume cInd
prin «doctrina despre spirite» se Intelege numaI
stiinta despre propriul nostru spirit, cunostinta cri-
ticA despre legile psihologice si despre legile gin-
diriI In genere. Dar LOCKE pare cal nu s'a gindit la
aceasta, in leg5turà cu ideile expuse, dei de alt-
minterl el este Intemeetorul teoriel cunostinteI, de
oarece a cerut cu clarà hotArire ca, ma Inainte de
a ne incerca O. deslegAm problemele naturif si ale
metafiziceY, «s5 cerceam mal Intlf facultàtile noa-
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREit XVIII. PEDAGOGIA LIJI JOHN LOCKE. 311
stre.» El a fost cel dintiiii care, pe baza metodel

sale psihologice critice, a incercat «sa studieze si-
guranta primitiva si intinderea cunostintel omenestl,
precum si temeiurile si gradele credinteI, pareriT,
aprobarti» ; decT, prin intreaga directie a spiritului
sati, era cit se poate de aproape de conceptia cea
justa, pe care totusT n'a vazut-o si n'a formulat-o.
X.
Ne maT ramine de cercetat inca o chestiune, care

va fi cea din urrna : unde trebue sa se faca edu-
catia ? Unde si de catre cine trebue sa se realizeze
conditiile aratate pina aci, pentru atingerea scopulur
educatieT?
LOCKE este un partizan declarat al educatieT in
fa m i li e si respinge educatia publica prin sc o ala,
pe cuvinte cae nu se potrivesc numai pentru cazul
particular al educatiel unui om nobil sati de rang,
ci pe argumente mal generale, deduse din chiar
scopul educatieT.
Vom culege dar avantaj ele si dezavantaj ele am-
belor sisteme de educatie, asa cum le gasim In
LOCKE.
1) Ca foloase gaseste : 1)
a) s c o ala da cunoasterea oamenilor, indrazneala,
increderea in sine, puterea de a sta pe propriile
1) On educ. § 70.
www.dacoromanica.ro
noastre picioare, siguranta si aria; da stiinta, si

are in mina el, spre a imbarbata la lucru si a in-
tretine progresul, marele instrument : emulati a.
b) familia, casa, da virtutea, nevinovatia si
modestia.
2) Neajunsuri
scoala aduce cu sine vitiil, salbaticie, o-
braznicie, rea crestere, inselatorie, violenta, poftä
de cearta, minciuna.
familia invata orgoliul, da nestiinta si still-
s
gacia in raport Cu lumea.

In ce priveste val oar ea foloaselor trebue sa
spunem ca virtutea, pe care o produce familia, e
mal gre5 de dobindit decit cunostirrta lumil si
stiinta in genere, si ca, in genere, bunele calitatI,
pe care le mijloceste scoala, ati valoare numaT ca
mijloace in serviciul virtutiT. Pe de alta parte, com-
parind neajunsurile, gasim ca stingacia si necu-
noasterea de lume, greselT imputate educatiei pri-
vate, nu strit consecintele necesare ale cresteriT
acasa ; si chiar daca ar fi, nu sint rele incura-
bile; pe-cind vitiul este cel mal periculos rail din
toate.
Daca aceste doa premise sint stabilite, anume
ca : 1) ceea-ce da scoala are o valoare conditio-
nata si neinsemnata, pe-cind releje ce aduce ail o
greutate exceptional de mare; si 2) ca din contra,
relele pe carI le da familia stilt micI si trecatoare,
pe-cind binele ce-1 aduce are o valoare absoluta,
www.dacoromanica.ro
PHELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LUI JOHN LOCKE. 313
atuncT, desigur, e justa concluzia: cit se poate mal

multa educatie in familie (chiar toatA), 61 se poate
mai putina (chiar de-loc) in scoala.
Dar pe-cInd apreciarea rezultatelor educatieT din
scoala care totusI trece cu vederea clte-va partI
luminoase se bazeaza orT-si-cum pe o stare d e
fapt a acesteT institutiT, descrierea rezultateIor e-
ducatie din familie presupune din contra o stare
ideal A. Sà notam o marturisire proprie a luT
LOCKE: «marturisesc, zice el, a de aicl ar urma ca
Imprejurul copiilor sa nu fie declt oamenT destoi-
nicI. Daca in lume se in tIm pia altf el, n'am
ce face.»
De sigur I Dar tocmaT In realitate se Intimplá
altfel, si trebue sail sa comparam cazuri ideale
si d eo parte si de alta carT desigur vor pa-
rea deopotriva de frumoase si perfecte sail tre-
bue O. avem In vedere si de o par te si de alta
staff reale, spre a le judeca si aprecia.
Si In ce priveste meritul de fapt si real al fa-
miliilor In educatie, s'ascultam tot pe LOCKE InsusT
vorbind despre aceasta. «Daca ne uitam, zice el
cm n mod introductiv, la felul obisnuit de educa-
tie al copiilor, am avea dreptate sa ne miram...
«ca maT ramin citeva urme de virtute.»
1. Copilul e Invatat sa loveasca, trebue sa. OA
toate lucrurile pe carI le cere plingind si care-I plac.
Astfel parintiT, facIndu-I de mid capritiosI si na-
zurosT, c onr u p principiile naturiI in copiI, si apoI
www.dacoromanica.ro
se mirà ca mai tirziù gusta amaraciune in apa al

carel izvor tot el l-ati otravit.
Acoperirea corpuluT, care se face pentru pu-
doare i pentru apararea de intemperii, capata, din
cauza n eb unieT i viçiulul parintilor, o alta in-
trebuintare si se recomanda copiilor pentru alte
scopurl. Devine obiect de vanit at e si de em u -
la tie. 2)
Minciuna i subterfugiile i scuzele irete, carr
se deosibesc foarte putin de minciuna, se pun de
parintI in gura copiilor, i acestia stilt invatati sa le
debiteze, chid foloseste pgrintilor.
Necumpatarea in mincare i bautura li se dà
copiilor ca invatatura pe toate caile de catre pa-
rintl. «A minca si a bea se considera asa de mult
ca cea mai insemnata afacere i ca fericirea vietif,
incit se crede ca se oropsesc copiil, cind nu
dinsit parte la aceasta.» Si chiar cind copiii aù fe-
ricirea de a fi tinuff departe de chefurile pgrintilor
dupa o dieta simpla i cuviincioasa, to-
tusl anevoie pot fi scutitf de contagiunea care in-
venineaza sufletul. «As don i sa mi se spung, zice
in sfirsit LOCKE, ce vitiT nu ad uc cu dinsii si nu
sadesc in sufletele copiilor parintii i educatoriT, de
inoata ce copiii devin susceptibili de a primi in-
fluenta lor ?»
0 On educ.§ 35.
2) Idem.
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA IX! JOHN LOCKE. 315
lata privelistea educatiet din familie dupa in-

sust LOCKE. Mat adaugam ca parerea cà parintil
vor ingriji de copiiI lor mat bine, fiindca it iubesc
mai mult, nu e impartasita de JOHN LOCKE. «Parin-
pe cart natura i-a inzestrat in mod intelept cu
iubirea pentru copit, Sint foarte bine in stare de
a-I resfata. Et 1st iubesc copiit si aceasta este da-
toria lor ; dar adesea iubesc si defectele lor» 1).
Si in sfirsit, chiar dac'ä parintil ar fi inteleptt, tot
sta in calea educatiet din familie o mare pedica,
pe care LOCKE nu stie daca si cum se poate evita:
oamen it de servici ii, servitorif. Acestia strica
tot ce va mat fi ramas din intimplare nestricat de
parintli. Dail exemple rele, slabesc autoritatea pa-
rintilor si in genere a educatorulut de familie, in-
filtra in sufletul copilulut tot felul de ideI si inchi-
puirl despre spirite, strigol, stafil si alte lucruff, cart
sperie imaginatia copilulut, etc. 2).
De altfel LOCKE nu face din respingerea educa-
-tiei publice o dogma absoluta 3). Nu, ci II pa-
streaza aceasta rezerva fata cu dinsa, pina dud se
va gasi o scoala, in care O. fie posibil profesorulut
sa. observe caracterele copiilor si sa arate tot asa
de mart efecte si pentru formarea v i r tut ilor si
On ecluc. § 34.
On ea'u c. § 59, 68, 69, 107, 138.
Dup5.-cum face ROUSSEAU s. e. In Emile liv. I. eL'in-
straction publique n'est plus el ne past plus exister.» <Reste
enjin ?education domestz que ou celle de la nature..
www.dacoromanica.ro
316 PARTEA IL ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
cistigarea uneT bun e c re s t e ri, ca si pentru ins-

truirea lor in studiul limbelor moarte 1).
Si, negresit, pina atuncT si critica lui are perfecta
dreptate. Daca idealul nu se poate realiza Inca,
de sigur cauza este : prea marea multime de sco-
larT Incredintata profesorului si Imprejurarea ca
elevii nu stati numal sub supravegherea si influenta
profesorului. Dar prin aceasta s'a si indicat, in
parte, directia In care trebuie cautata o ameliorare
a sistemului de educatie publica. Si pentru indrep-
tätirea uner astfel de reforme nu lipsesc de fel ar-
gumente In scrierile politice ale lul LOCKE.
In definitiv, dar, LOCKE inclina catre educatia in
fa mili e; de aceasta se si ocupa el si sfaturile lur
sInt date until educator ce ar creste un copil pen-
tru cariera de nobil.
XI.
Revin la observatia facuta la Inceput ca. LocKE.

se ocupa In special de educatia n obililor, si
se exprima citeodata asa ca si cum scopul edu-
catief ar fi de a face cavaleri. Aceasta concluzie a
fost retinuta de uniT, ce ail sustinut ca scopul e-
ducatiel dupa LOCKE e cavalerul.
E drept cà educatia complecta a unui om c on cr et
consta nu numaI In formarea aptitudinilor general e
1) On educ. g 70.
www.dacoromanica.ro
omen es tI, nu numal In disciplinarea inteligente

si vointe dup. anumite norme, ci In aplicarea
acestor forte si aptitudinl generale la Indeplinirea
uneT anumite menirl speciale In viata sociala. DecI
pe-lIngà cultura generalä, mal trebue o cul-
tura speciala, profesionala, pregatind pe om
pentru viata complicata sociala. LOCKE studiaza par-
tea profesionista a educatie, pregatirea pentru o
carierà anumita din viata sociala; dar se ocupa cu
una singura din toate carierele existente, cu aceea
de nobil, de. cavaler. Sint, fireste, multe indeletni-
cirT folositoare societatiT, cariere insemnate, precum
acea de preot sati pastor de suflete si predicator, de
judecator, cirmuitor, educator, etc. LOCKE se ocupa
numaI de una, de cea maT inalta, de cea mal im-
portanta, si mal bine vazuta In timpul sail : de
c a ri era de nob il. Aceasta preocupare, dup5.-
cum am mal observat, o gäsim la maT multi peda-
gogl din acea epoca, o caracteristica pentru pe-
rioada de dezvoltare culturala europeana dela silt--
situl secolulul al XVI-lea pina in secolul XVIII-lea.
Terminind aci pedagogia lul LOCKE, sa insistarn
putin asupra observatieT generale din urma.
XII.
E de remarcat o cauza adinca In determinarea

istorica a caracteristicel pedagogice a secoluluI
XVII, schimbarea organica ce se face in raportu-
www.dacoromanica.ro
rile straturilor sociale ale Europe! dela sfirsitul

secolului XVI-lea.
Din sra'rmaturile institutieT cavalerilor, din inmul-
tirea rasboaielor, din intarirea puteril regale, se ri-
dicä o clash' sociala ca dominanta, nobleta mare
si mica, ce se grupeaza pe-linga principT si regT
si ia in mina administratia civila si militara a sta-
tuluT; si ceea-ce e de remarcat, e a intreaga mis-
care culturala se indrumeaza in legatura cu aceasta
schimbare de raporturT sociale.
Importanta nelimitatä a aristocratiel s'ar putea
exemplifica prin o modä de pe atuncT ; modele
ne orienteaza de regula asupra factorilor domi-
nanti inteun timp in o societate. Se observa. a-
nume, de pela sfirsitul secolulni XVI-lea pina la
inceputul secoluluT XVIII-lea, mania de a aspira
la capatarea unuT titlu de nobleta, macar a unei
particule, puse inaintea numeluT, care sa dea apa-
renta cuiva ca. face parte din clasa nobililor. Inva-
tall, savantT, negustorr bogatT, tot! cei-ce stralucesc
prin avere orI talent, lupta sail sanctioneze dis-
tinctia lor prin obtinerea titluluT de nobleta. Chiar
un om ca LEIBNITZ nu s'a linistit 'Ana ce n'a obti-
nut semnul de nobil, particula .cle, linga numele
sail. Invätati, profesor! universitarT, studentT, intreg
corpul ce alcatueste viata universitara, cauta macar
prin inbracaminte sail dea iluzia aristocratieT.
ProfesoriT purtail o uniforma, ce tot se maT pastreaza
si azi In Germania la solemnitatT universitare, un
www.dacoromanica.ro
PRELEGEREA XVIII. PEDAGOGIA LIJI JOHN LOCKE. 319
costum de nobil, cAruia nu-I lipsea nicI sabia; iar

studentilor le-a rAmas si azI obiceiul de a-sI da infA-
tisarea rásboinicA de nobil bAtáios mácar prin sgi-
rieturI de duelurl nesfirsite. Astfel moda din acel timp
ne indrurneazA cAtre stabilirea factoruluI important
din societate, cAtre tipul dominant : aristocratia.
XIII.
Aristocratia fiind stratul superior, negresit cA im-

prejurul curtii unuI suveran, imprejurul unuI prin-
cipe ori rege, se invirtea intregul mecanism social
si intreaga miscare culturalA mal insemnatA de pe
atunci. Printu 1, reg ele isI cucerise puterea si
autoritatea in luptele Cu marii seniorI, rivaliI sAI;
era firesc s'A caute s'Ail asigure armata permanentA,
totdeauna gata sA sustinA statul in noa luI or-
ganizatie; iar pentru intretinerea armateT era ne-
voe sl se alcAtuiascA un sistem rational de admi-
nistrare financiarA, de percepere a impozitelor dela
toti cetAtenii. Dar, ca sà fie de unde sA se adune banT,
trebuia sA se dezvolte izvoarele de imbogAtire a
poporului, sA se dea fie-cgruI ceatean putinta unei
stAri mal comode.
De aicI altA menire a statulul modern, meni-
r ea politicA-economicA, aceea de a asigura
bunA-starea materialA a cetAtenilor, a le da tuturor
supusilor putinta de a sustinea si satisface nevoile
statuld. DecI, in mod fortat de logica lucrurilor,
www.dacoromanica.ro
320 BARTH& II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
teoreticienil si cirmuitoril statultif aü trebuit sl a-

jungA la ideia, ce era de altminteri atund In aer,
pug In circulatie de BACON, c5, pentru a sal:Atli
natura, trebue s'o cunost7, cA a st i e a pute a.
Inmultirea cunostintelor, cercetarea adincità a
naturiI lucrurilor pentru utilizarea i supunerea lor
la trebuintele omuluT, a trebuit sà intereseze acum,
cu tot dinadinsul, pe omul de stat si pe suverani.
De aid a urmat cà statul modern a trebuit sà in-
curajeze inaintarea stiinte, cucerirea spirituluI o-
mulul asupra naturii prin formulele i metodele
experimentale si prin matematice, ca mijloace au-
xiliare de luptà cu necunoscutul. De aid a urmat
intinderea si r5spindirea cunostintelor in stratu-
rile de jos ale poporulul, In mod sistematic ì o -
b liga to r.
Ideia invAtAmintulur obligator a esit astfel din
r atiunea de st at, din nevoia conservAril
I O. Cum, in adevAr, te ye! face inteles ascultat
si urmat de popor, dacA nu-r vei perfectiona in-
teligenta, clacI nu-I veI da cunostintele necesare,
prealabile ? Si cum sà-I ceri mijloacele de intreti-
nere a fortelor armate, dacA nu vei da multimii
putinta de a intelege natura spre a o subjuga ?
XIV.
Din faptul desvoltAriI statului modern, din misi-
unea ce si-a luat asupr5-si intre altele, in prima linit,
cu Inv5t5mintul obligatorit, a mal urmat si o d i s-
www.dacoromanica.ro
locare in ordinea de merit a, stiintelor

ce format' programa de invgtàmint secundar si
superior.
inainte, cari erail grupurne de cunostinte ce se
considerail mal insemnate? Teol ogia si lit e-
ra tur a an ti c A. Dar cunostinta clasicitAtii nu ajuta
maT deloc statul modern in satisfacerea aspiratiilor
nevoilor sale actuale si urgente. BACON avusese
deja curajul sà spunA cg nu antichitatea constitue
vechimea lumiI : noI modernii am fi cei bgtrIni, iar
antichitatea ar fi copil5ria omeniriT, pentru cà desco-
peririle modernilor aú adus stäpinirea mediuluT in-
conjuiltor, pe-clnd cunostintele celor vechT, fisica
lui ARISTOT, bunioarg, n'ar putea servi nicI mkar ca
in trod uc e r e la stiinta noastr5.
A cunoaste antichitatea nu inseamnA decl a cg-
pata puterea de a subjuga natura. Si statul modern
tocmal de aceastà putere era mai insetat. Cre-
dinta in superioritatea timpului noil a fost Intkità
de conchistele stiintelor, ale marilor descoperitorT;
mindria timpuluI modern a crescut, si o schimbare
fundamentalà s'a fkut In spirit in privinta valorii
relative a stiintelor, i in conceptia generala despre
lume si omenire.
Pe-cind In timpul r e n as terii ne reprezentam
omul ca intors c u fata sp re trecut, ca pri-
veascl si adore idealul, dela fin ele secolului XVI-lea
omul vede c'a.' perfectia lui stà Inaint e, in dez-
voltarea proprieI luI puteri, deja relevate. Moder-
21
www.dacoromanica.ro
322 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE
nitatea incepe sl Inalte cu admiratie §i entusiasm

stiintele naturale, fizice, matematica, tocmal acelea,
adic5, de carl avea maï multä: nevoie statul mo-
dern, fie pentru imbogätire si imbunAtAtire civili-
satoare, fie pentru fäurirea mijloacelor de lupt, de
apArare si de distructie internationalà. La ce ajut6
cunostintele lul ARISTOT, lul DEMOSTEN, 1111 CICERON orT
TACIT ? Ce folos aduce intreaga literaturl anticA in
dobindirea cunostintelor exacte de naturà, In spo-
rirea buneT stärT materiale a multimiT, in suportarea
grelelor sarcinI publice ale statuluT modern?
Acest sentiment general a dus la faptul cg s'a
cerut, de cAtre constiinta publicä, introducerea in
inv4Amint a stiintelor pozitive.
Ce trebuia sä urmeze de aicT ? In mod firesc o
scAdere a studiuluT limbilor si a literaturiT antice,
carT trebuiati sä. se restringA, spre a face loc noilor
venitT. De aid o ciocnire de interese, pentru ocu-
parea locurilor, intre primiT ocupantT si mosafiriT in-
tratI cam cu forta ; de aci rivalitatea, la care asistAm
si azi, intre InvätAmIntul real si cel clasic, Intre
studiul stiintelor naturale si exacte si intre Invatà-
mintul limbilor si al literaturii antice.
Vom utmäri, in prelegerea viitoare, manifestärile
culturale ale epoceT In institutiT create pe baza celor
doà conceptiI dominante : importanta covirsitoare
a clasef cirmuitoare aristocratice si valoarea im-
punaoare a stiintelor exacte.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XIX.
CURENTELE SI INSTITUTIILE PEDAGOGICE ALE
SECOLTJLUI XVII-LEA.
RIVALITATEA YNTRE CURENTIIL 3IODERNIST SI CHI, ANTIC. ACADEMIILE
ARISTOCRATILOR. INSTITUTIILE JANSENISTE.
Rivalitatea intre curentul literaturilor moderne si ce!

clasic In FralIta. PERRAULT i BOILEATJ.
Rivalitatea celor do5. curente in Germania. TROMA.SIUS.
Primul profesor ce tine prelegerile in limba maternO (ger-
manä). Indoieli despre utilitatea invOtämintului limbil latine.
A c a demi ile de nobili, primele institutil educa-
tive moderne, iesite din trebuintele organice ale timpuluf
nofi. Pr ogramul lor obisnuit. Cunostintele obli ga -
t orii si facultative; dexteriatile.
Influenta spiritulul francez in alatuirea tipului ideal
de nobil. Secolul lui Lunovic xiv. Cultura Germaniei reflex
al celel tranceze. LEIBNITZ.
Ideile generale asupra educatiei in Nova ilfethodus al
lui LEIBNITZ.
Doä. secte religioase importante prin strOduintele lor
pedagogice: jansenismul i pietismul. Petite! ¿coles
de Port-Royal. Necesitatea psihologicg-religioasI a infiin-
tarii lor.
I.
Rivalitatea intre curentul modern realist si curen-

tul clasicismuluI, izvodità latent in secolul XVI-lea,
www.dacoromanica.ro
se accentuiaz5 si apare constient pela jumOtatea

secoluldf XVII-lea.
Am vOzut necesitOtile istorice, sociale i cultu-
rale ce ail fAcut s4 se iveascg curentul realist mo-
dern. SA urmärim desfäsurarea, In teorie i practicA,
a rivalitätiI lui cu clasicismul. Lupta o gAsim for-
mulatà cu deosebire In Franta si Germania.
In Franta, rivalitatea se manifestà In duelul li-

terar foarte aprins dintre doi scriitorl de o egalà
vehementà dar de un inegal talent: BOILEAU (1636
1711) si PERRAULT (1628-1703). Acesta din urmO,
al cArui nume surià strein i necunoscut aproape,
avea In timpul sUi putere mare. Scriitor activ i om
de actiune, stia punA In sprijinul ideilor, nu
mime pana dar si influenta sa politicA. Bine vAzut
la curtea lui Ludovic al XIV-lea, ba incá prea bine,
de vreme ce a provoat gelozii i invidiI din par-
tea celorlalti scriitori, membru al Academiel, cu-
vintul WI era ascultat, avea totdeauna trecere.
Pela jumAtatea secolulur XVII-lea, adicäi in plin
secol al mareluf rege LUDO VIC al XIV-lea, se naste o
discutie relativA la valoarea literaturii antice si a celeI
moderne.Discutia s'a ivit dintr'un incident. PERRAULT
fácuse o poemA, ca sO cInte gloria literarà i mi-
litará a secolultif lui Ludovic al XIV-lea: «Le sièc le
de Louis le Grand», In care literatura modernA
era prea-slAvità. Dar modul cum isi dezvoltase teza
putea sà dea ocazie de glume i aluzii malitioase la
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XIX. CURENTELE PEDAG. SI INSTITUT. SEC. XVII. 325
adresa sa. BOILEAU Si RACINE if zeflemisirà poema si

coprinsul el de idei, iar PERRAULT la rIndul s5i1 cgutA
s5.-s1 sustie, in nu mai putin de patru volume, teza
pe care incidentul o atinsese In poemA. «Parallèle
des anciens et des modernes» e titlul operei,
In care se Incearcà a stabili superioritatea litera-
turil moderne.
Pe noi ne intereseazà, deocamdatà, nu atit argu-
mentele ce s'ati adus atuncipro sail contra, cit faptill
cà s'a iv it astà discut i e. Pe-cInd Inainte ideia
cA antichitatea trebue s'al serveased de model era o
axiom, acum se pronuntà formal Indoiala de su-
perioritatea el si In ce priveste manifestarea lite-
rail, dupà-ce, dela BACON, se afirmase deja Indoiala
despre valoarea activitAta el' stiintifice. Negresit si
PERRAULT admitea cà antichitatea merità s5 fie cu-
noscutà, ad', prin cunostinta literatura clasice, spi-
ritul se rafineazA ; dar comb5tea bigotismul literar
al acelora ce fáceati din antichitate un cult nedis-
cutabil. *i, ca s'a' arate cà' spiritul modern a ajuns
sà egaleze pe cel antic, avea incontestabil argu-
mente chiar in Imprejurgrile istorice, unde se näs-
cuse discutia ; n'avea decit sA citeze ca exemple
scrierile literare, in adevAr clasice, ale lui CORNEILLE
Si RACINE.
II.
Tot in acest timp se n'Astea si In Germania a-

ceiasI discutie, pe tàrtmul pedagogic. Gel ce avu
www.dacoromanica.ro
curajul sä pronunte pe faa in Germania valoarea

proprie a literaturir moderne si decI dreptul aces-
teia de a fi Introdusä cu preferintä In InvätämInt,
a fost un spirit tot asa de combativ ca PERRATJLT,
dar cu o culturA filosoficä mal InaIt'd -- CHRISTIAN
THOMASIUS (1655-1728).
THOMASIUS a fost Intiiù profesor la Lipsca; dar
temperamentul lul combativ si principiile ce sustinea,
In opunere cu ideile contimporanilor sät, l-ati fäcut
imposibil aicl. I s'a oferit atuncl la Halle un loc,
unde sä. sT propage in libertate ideile. Halle d e-
veni dela jumätatea sec. XVII-lea centrul
cuget Aril libere, In Germania; aicI se concen-
treazA maT top refugiatiT stiinteT si filosofiel, urgisitI
din alte centre universitare; aci cAutail azil top aceI
ce doriati sl-sI exprime, In deplira libertate, &-
duffle prea indräsnete pentru timpul lor.
Astfel, aláturI cu THOMASIUS, vine, tot din Lipsca,
FRANCK; despre a cArul activitate pedagogic5 vom
vorbi In detain', si CHRISTIAN WOLFF, care a Introdus
filosofia noä' in universiatile germane.
Pecind THOMASIUS Introduce spiritul not" In stiinta
dreptuluT, FRANCKE formuleazä o noä directie a e-
volutier religioase in Gerrr ania, p i eti s m u I.
THOMASICIS e cel intini profesor german ce are
Indräzneala sà.' se abatä dela traditia consacraa
In viata universitarà. In loc sä-si anunte si sä tira
cursul in latineste, IsT anuntä si propuse prele-
gerile In limba materna. El avu curajul, unic pe
www.dacoromanica.ro
PRELEG XIX. CURENTELE PEDAG SI INSTITUT. SEC. XVII. 327
atuncI, de a sustine ca si in limba germana, ca si

In cea latina, se pot scrie opere de valoare si formula
ideI Inalte filosofice, si ca literatura, ce incepuse
deja sa apara In limba materna, IsI are valoarea
sa proprie, destul de respectabila. Demonstrinduil
teza, atil in teorie clt si In practica, facu sa se
intareasca ideia cg, spre a fi Invätat, nu e absolut
necesar sall facl cultura in limba latina, si niel macar
sa Invetl latineste.
Daca stiinta se putea extrage din cartl scrise in
limbi moderne, daca pentru relatiile internationale
nu mal* era nevoie absoluta de limba latina, de oare-ce
limbele franceza si italiana ajunsera de fapt a
indeplini rolul de limbI internationale modern e,
atund se nastea intrebarea : la ce mal e de folos
invatamintul limbil latine, si ce justifica sä se insiste
atlt de mult asupra el, si sa fie pästrata ca element
necesar al cultura generale pentru top'? Ea va ra-
minea, de sigur, necesarg pentru filologI, pentru
cercetatoril izvoarelor vechI, ca si limba greaca..
Dar pentru ceI ce se destina altor ramurl de in-
vatamint, pentru ceI ce vor imbratisa o directie
practica de activitate sociala, pentru ceI ce vor putea
estrage elementele culturale din literatura si stiinta
moderna, de-ce atita nevoie de limba latina?
Incepuse astfel, de pe atuncl, indoiala in valoarea
absoluta si universalà a limbilor si literaturilor vechI.
Vom vedea cum clasicismul, ca sa-sí pastreze
pozitia cistigatg si sa-1 menting valoarea, recurge
www.dacoromanica.ro
328 PARTEA H. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
la alte argumente, ce dail loc apol altor contra-

argumente, i asa mal departe, ping. In zilele noastre.
Dupà-ce am arkat, In aceste do4 exemple tipice,

cum s'a nAscut indoiala despre valoarea nediscu-
tabilg a antichitka si cum Incepuse a se afirma va-
loarea literaturiI istiintel moderne, sA vedem cum,
paralel ca aceastà discutie teoreticä, prind sA se
Inchege instituta Intemeiate pe acelas ideal.
Vorbiam de ridicarea, din-ce-in-ce mal pronun-
tatg, a clase sociale aristocratice, si arkam cum ne-
voile nobilimii cereab, pentru cultura e proprie,
institutil noI, cu un program determinat, adaptat
scopurilor i functiuna el. S'ar putea zice cA pri-
mele institutiI de educatie, in Europa, ce ail oglin-
dit In concret tendinta spiritultif modern, ail fost
institutiile create pen tru satisfacerea trebuintelor
culturale ale aristocratiei.
Societatea modern4 1'0 creaz5, din propriul
fond si din mijloacele el propriI, pentru trebuintele
sale speciale, un organ de culturl non, ceea-ce in
Germania era cunoscut sub numele de Ritter-Aca-
clenzie, academil pentru cavalerl, pentru nobilI. Se
alckueste un program not"' de studiT, ce cautà sa
corespundà deosebitelor menirI ale clase aristocra-
tice. Pentru intiia oarà In istoria cultura moderne,
vedem astfel crescind, In mod firesc, din viata so-
www.dacoromanica.ro
cietatil, o functiune organica scolar, adaptata tre-

buintelor sociale actuale.
b-
lata pr o gr a m ul uneI institutil nobiliare sati
academir de cavalert
Se cauta sä se dea nobililor o ideie, desi
nu aprofundata, de istoria religi oa sa. si te o-
logi e. lntr'un timp, cInd chestiile religioase erati
la ordinea zilel, In discutil si lupte, trebuia sa se
dea unuI om, ce sta la nivelul cultural superior
al timpula o informatie sigura si sincera des-
pre aceste probleme, decf studiul teologieI si istoria
religioasa. Apof
Dreptul privat, etic a, principiI de
politica si de stat.
Istoria, genealogia, cronologia, geo
o-rafia.
Adica, dupa o scurta orientare In chestir mal' ab-
stracte, se trecea repede la informatiile despre so-
cietate, de carI avea nevoie neaparata acel strat
social, menit O. influenteze, sa conduca si s'A sta-
pineasca societatea.
Oratoria, cu indicatia speciala a metodel
de predare: ipsa praxi. Elocventa sá se invete nu
atlt In teorie, aratindu-se genurile el' si regulile
Indeplinite de ceI ce ati vorbit frumos, de madi
oratorI anticI, ci din practica rationata sà se ca-
pete destoinicia drepteI, justeI si frumo a-
seI cuvintar I. Asta destoinicie se potrivea cu
www.dacoromanica.ro
330 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE,
menirea unut nobil : era un mijloc de a influenta

oame nit.
Mate ma t ic a, ce nu se prea &este in pro-
gramele celor-lalte scoli.
Li m b il e m o dern e, si anume cea materna
mai intii, cea-ce e deja o inovatie; apo'i li m b a
fr ance z A, i talian a' si, in fine, din limbile moarte,
cea la ti n A', In ultimul rind.
Acestea erati cunostintele o bligator il, ce al-
catuiati complexul de studiT generale pentru toti
elevir din academiile nobililor.
Cun o stin te facultativ e: lo gica, (teoria
justeT gindirT), m etafi zic a, fi zic a, stiinta r a s-
b o iulul', astronomi a, optica.
Multe din cunostintele de sub punctul din urma,
fruct al dezvoltarii stiintifice din timpul modern, ati
luat dar, ca sa intre in invatamint, calea modesta a
unor ramuri auxiliare si facultative. Mal tirziil, Insa, se
vor impune, vor pretinde si ele un loc de onoare,
vor cuceri o parte insemnata in programele de in-
vätamint.
Deosebit de cunostintele ce alcatuesc cultura
spirituala generala, gasim dext e ri t atile necesare
unul nobil complect, unuT cavaler perfect. Am putea
pe acestea sa le subsumam sub titlul general de
educ a ti e fizic A, foarte neglijata pina acum.
Aceste dexteritatI sint : a) c a 1 ar i a, indeminare
fireasca unul cavaler ; b) d an tul ; c) scrim a, ca
s'a' fie totdeauna gata sal-sT apere onoarea proprie
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XIX. CURENTELE PEDAG. $1 INSTITUT. SEC. XVII. 331
si pe a celorlaltI ; i d) ceva de o importantà mal

presus de toate acestea, bunele manier e, co-
prinse In 4a conduite». Spiritul cerinter, ca si cu-
vintul, vine din Franta.
IV.
Trebue sà notAm un fapt, atins deja In treacAt,

c5, pentru complectarea idealului de nobil, se cautà
a se lua ca model tipul nobilului fra n c e z. In
Franta, cu deosebire In secolul XVII-lea, Infloriati
strAlucitor la curtea «regeluI Soare», bunele i fru-
moasele maniere. Intreaga curte a kif LUDOVIC AL
XIV-LEA, Cu totI nobilii ce roiail in jurul luI, ser-
via de model. Franta isl radia splendoarea culturii
sale peste toatà Europa ; dup5.-cum se lua ca mo-
del nobleta francezä, tot asa spiritul si literatura
francezA sta in fruntea tuturor celorlalte manifes-
t5rI intelectuale de pe continent. Si indi pin'a" la
ce grad ? LEIBNITZ preferà s5-s1 scrie operile filo-
sofice In frantuzeste : Nouveaux essais sur
l'entendenient kurnain, i FRIDRRIC CEL MARE,
eder alte Fritz», cura 11 numiati Germanii, scria
si vorbia maI liber frantuzeste decit limba lui ma-
ternä.
Astfel, si In educatia practicà organizatà In aca-
demiile nobililor, i In teoriile de educatie ale tim-
pului, gAsim ca ideal tipul nobilului, zugrAvit In
chipul culturii si manierelor franceze. Admiratia pen-
www.dacoromanica.ro
332 PARTEA H. 1STORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
tru Franta a rAmas traditionalà de atuncl in Ger-

mania si s'a Intins pinA departe in Orient. E a-
proape un proverb in Germania, cA tot ce e distins,
elegant, de bun gust, e frantuzesc.
Un reflex al acesteI convingerI, In pedagogia te-

oretia, o g5sim chiar in scrierile luI THOMASICTS, care
pune ca ideal al educatiei formula adoptatà din
literatura si spiritul FranteI: (cl'un honnête homme,
d'un homme scavant, d'un bel esprit, d'un homme
de bon goust et d'un homme galant».
LEIBNITZ, asa de influentat, cum 1-am vAzut, de
cultura, francezà, oglindeste de asemenea aproape
aceias1 tendintä. pedagogic5. LEIBNITZ are doA scri-
ell maI insemnate in materie de educatie : una din
tinerete, In lirnba latin4 (Nova Methodus dis-
cendi docendique juris, (1667), si alta, product
al unul spirit maI matur, mg bine informat asupra
idealulul si mijloacelor educatier, In limba francezà:
cProjet de l' éducation a"un prince» (1693).
LEInNaz aduce si In pedagogie preocupArile ca-
racteristice ale spirituluI sAil enciclopedic. Intreprin-
zältor, cu idel* largl si departe väzAtoare, filosoful
metafizic al monadelor se prezina ca un reforma-
tor practic universal pe intregul domeniil al ocu-
patiilor intelectuale. Face proiecte de injghebarI de
societ41, dà planurI de reform'A' printilor, si, elnd
nu g5seste vre-un print sail rege, In Germania,
care sà-I pue In aplicare proiectele, nu se descu-
www.dacoromanica.ro
rajeaza, se adreseaza vre-unut suverari din alta tara,

cact el crede ca lucreaza pentru comenire» in ge-
nere, ca planurile lut sint realizabile or-und e.
Dela el a ramas formula, repetata in atitea va-
riante de sustinatoril atot-puterniciel educatiei
dati-mi scolile din o tara. si va voiù da
oamenit pe care-T cerett, formula intemeiata
pe credinta ca toate deosebirile dintre oamenT se
datoresc educatieT, i cA educatorul, servindu-se de
o metodà buna, poate face din om ort-ce. Ideia
atot-puternicieT educatiet, o reia HELVETIUS in Franta,
In o scriere avind ca teza. O. arate: cum, prin edu-
carle, se poate forma un om de talent, de genifi, ort
unul Cu totul nul.
V.
In «Nova Methodus» e un capitol, in care

LEIBNITZ ist expune vederile generale asupra edu-
catiet. El propune treT trepte de invatamint, fiecare
durind sease anT, un csexeniti».
1) Primul se x e ni ti ar coprinde virsta dela
nastere pina la ease anT i n'ar comunica alte cunos-
tinte decit limba materna si latina, «per usum».
Al do ilea s ex e n i ù (dela 6-12 anI), se es-
tinde asupra scolilor publice, in care se va trivata
scrierea, cetirea, vorbirea prin
istoria, matematica, optica, sta-
tica, astronomia, istoria naturala (cu
Orbis pictus» al luT COMENIUS).
www.dacoromanica.ro
334 PARTEA H. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
Al trell ea s e x e niti (12-18 anl). Se paräseste

scoala publica si se trece In academiile de pe-lInga
curtT, ce corespund cu universitatile. Acolo s'ar
inväta In practica multe lucruff, atit din natura cit
si din arta; s'ar da elementele complimentare din
stiinte, elemente de arte mecanice, n o-
t i u nl de comer t, in teorie si in practica, pu-
nInd pe elev s'a' stea In relatil de aproape cu ne-
gustoril si sa. vaca' In concret operatiile de comert;
apoi cunostinte sumare de medicina si fa r -
m a ci e, elemente de juri sprudenta si teologie,
In fine limbile fran c ez A, i t al ian A, ebraica si
gr e ac A, (pentru interpretarea S-tef Scripturi) si
retorica.
In aceasta parte din urma ne apropiem de pro-
gramul dela academiile nobililor.
A pat r a faz A, ultima, care nu se reduce, fireste,
la un sexeniù, ar coprinde Invatatura si educatia
ce se capata In lume si mal ales in calatoriT.
VI.
Din exemplul academiilor cavalerestl si din acela

al teoriilor luI TOMASIIIS Si LEIBNITZ se vede cum a
patruns spiritul pedagogic no ti in teoria si practica
invatamintuluT, cum se accentuiazg si se precizeaza
tot mal mult noul curent lata de cel vechiù, si cum
toata miscarea scolara si pedagogica se conditio-
neaza de prefacerea adusa de valurile istorice in
organismul social.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XIX. CURENTELE PF:DAG.,$I INSTITUT. SEC XVII. 335
In directia aceleasT evolutil apar, maT departe,

dog sec te religioas e, ce cauta sa. introduca
In invatamint metode si programe noa. Aceste
secte religioase, ce n'ail mare importanta pentru
reforma credintef crestine, dar merita o mentiune
deosebita in istoria pedagogieT, pentru-ca at' creat
scoff, institutiT de educatie destul de insemnate
pentru timpul lor, sint: in Franta, secta j an s e -
ni s t a., iar in Germania, cea pietist A.
Jansenismul se naste ca opozitie fata cu dogma-
tismul catolic jesuitilor, iar pietismul ca reactie
sentimentala in contra doctrinarilor protestantT, ce
redusesera protestantismul la o formula rigida, aba-
tindu-1 dela forma plina de viata, sub care esise din
sufletul luT LUTHER.
Amindoa aceste tendinte religioase, din Franta
si Germania, cauta sa se organizeze i sä. se esem-
plifice in practica prin institutiT scolare.
Institutiile scolare ale jansenistilor le gasim sub
numele de scolT mid dela Port-Ro_yal,Petites ¿Co-
les de Port-Royal atit la Paris eh i prin impre-
juriml, pela Versailles (Port-Royal des champs).
Cum s'a nascut necesitatea unor scion' de edu-
catie din o pornire si preocupare religioasa. ? Ras-
punsul ni-1 da caracteristica jansenismuluT ca doc-
trina religioasä. JansenistiT, numitT asa dela teologul
olandez JANSENIUS (1585-1638), ail cautat sa readuca
in viatä, In circulatie de ideT, doctrina S-TULUI AUGUSTIN.
Credinta Jansenistilor era ca omul se naste rail, de-
www.dacoromanica.ro
cazut, infierat din nastere cu pecetia pacatuluI primi-

tiv, si decl condamnat, ea mostenitor al greseliI ini-
-Vale; dar ea, prin gratia divina pogorita In taina bo-
tezuluï, se reabiliteaza. Ca sa-1 merite insa gratiarea
cistigata prin botez, omul trebue sa practice virtutea
si sa se mentina in regulele religioase ce-1 fac demn
de gratia divina. Atuncl, spre a asigura omuluI gra-
tia obtinutd prin botez, s'a simtit nevoia de supra-
vegherea luI continua din copilarie si de indruma-
rea lui in practica statornica a virtutilor crestine.
Spre a sustine vointa omeneasca slaba in calea
grea a virtutii crestine, jansenistil ati recurs la un
sistem anumit de educatie. Cind al un singur copil
de educat, aT, arà indoiala, posibilitatea undf con-
trol sigur si continua; dar sistemul de educatie in-
dividuala are dificultätI si defecte. Ca sa se estindä
influenta educatieI asupra mal multora, l'ara sà scaza
posibilitatea supravegheriI serioase, s'a inventat o
institutie intermediara intre familie si
s c o al A. S'a dat un numar de cind-sease copa in-
grijiril u n III educator. Astfel a esit multimea sco-
lilor mi cI de Port-Royal, de pela jumatatea seco-
luluI XVII (1643).
Era usor de prevazut ca aparitia acestor scoll
intr'o tara, unde tot invatämintul era In minile je-
suitilor, va face s'A se nascà in sufletul acestora
sentimentul de rivalitate si de invidie, si o pornire
de ura si de lupta ce vor cauta de altfel sa o mo-
tiveze pe consideratil luate din doctrina religioasa.
www.dacoromanica.ro
De aid persecutiT in contra jansenistilor, scolile

lor adesea inchise, Cu toatA apArarea unor admi-
ratorl genian ca BLAISE PASCAL (Le t tr e s pro vin-
ci ales) si cu-toate-cA din aceste scolT a esit un
geni ca RACINE, ca demonstratie vie a valoriI
mijloacelor lor educative.
SA vedem maT de aproape sistemul de educatie
institutiilor janseniste, precum si miscarea pie-
tistA din Germania.
22
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XX.
JANSENISMUL . .I PIETISMUL.
Mobilul ce a indemnat pe JansenistI sä deschizg scolT,

ià se ocupe de educatie. Mila pentru destmul omului, ursit
din nastere a ispAsi pkatul primitiv.
Durata si insemnkatea institutiilor janseniste. Spintul
ce domnia in ele. Omul privit si tratat ca om bolnav sail
con valescent.
Rezerva si formalitatile unef politete respectuoase in
relatiile cu oamenii. Temeiul serios $i aplicatiile abuzive al
acestul sistem. Rezultatul plauzibil: simtul puritAtif si dem-
nitatil.
Din principiti in contra emulatieI ca mijloc de
a Inriuri vointa in educatie.
Scolile de f et e ale jansenistilor. Vigilenta maI rigu-
roasà, Nil asprime desperatoare. In contra t 5.' tärn ici el.
Desi aluerite, educatoarele nu cautail sä facd prozelite
religioase. Libertatea constiinter individuale. Simtul peda-
gogic si psihologic al educatorilnr jansenistI. noiLEAu des-
pre scolile Port-Royal.
Pedagogif jansenistI. Planul de studil al scoalelor de
bgetl. Un contimporan despre scohle janseniste.
Piet ismul In Germania. PRANCER. Tendintele la
moral-religioase. Sinceritatea si caldura credinteI intime.
Geniul de o rg an izat or al lut FRANCKE. Peripetiile vietif
lui agitate. Stabilit In Halle.
Institutiile create de FRANCKEDie Friznckes ch en
St iftung en. Cum s'a ngscut fie-care. Bargersshule. Pa-
www.dacoromanica.ro
PRELE,G. XX. JANSENISMUL FA PIETISMUL. 339
dagogium. Waisenschule. Sennnarium sellectunz .praecOtorum.

Idealul urm.árit qi spiritul dominant in aceste insti-
tutil.
Seminarium sel lectum pt aecepto/ um, originea semina-
rulifi pedagogic, din ce nevol si in ce imprejurAri s'a nascut.
I.
Ce a indemnat pe jansenistf, sectg religioasg, sg

intemeieze scolY, sg se dea la ocupatia de educa-
torl ? Un sentiment de pietate si de milg pentru
natura si soarta omeneascg, dorinta arzgtoare de
a mintui sufletul omenesc de pericolul pieira e-
terne. NicI-odatg mila nu s'a ridicat la Ingltiml mal
curate, nu s'a desfAsurat in actiuni mal delicate.
Un blestem nepgtruns apasg, din nastere, pe capul
muritorilor. Cine bate la poarta existentef, cine
intrà in arena vietil, apare cu semnul - osindeI pe
frunte, judecat si condamnat prin chiar zgrnislirea
la Nu intreba ce af flcut, ca sg meritf infierarea
dureril. Ce af fdcut ? Te-al ngscut, Si atit ajunge.
Nu cguta sg intelegI vina existentel tale. Vina ta ?
E cg esa si cà esa orn din oamenT. Incá din ger-
men firea ta e stricatg. Pgcatul te aruncg in lume,
pgcatul te asteaptg in viatg. Pgcatul e in stngele
Mí, in carnea ta, in gindul tgti, in toatà finta ta.
La cea ciintit ocazie te pindeste. E vesnic lingg tine;
Cu °chide sarpe. Ispitele luI IV ies in cale din
toate pärtile. Pornirile tale dati mina cu ispitele.
Estl trAdat de firea ta. Al un dusman in tine, pe
www.dacoromanica.ro
tine Insu-ç1. Gresala primitivä a omuluI se räs-

bunä. repetIndu-se. EstI victima pkatuldi original.
Särmanä fäpturà omeneaseä slabä, särmanä pradà
asvirlità In calea dureriI nesätioase, ce inimä poate
sä auz5. strigAtul MI de jale, färl sä-I räspunzA
Cu un ehoil de milä si de simpatie ?
Un astfel de räspuns a fost aparitia scolilor jan-
seniste. Inspirate de sentimentul uneI datoriI pi-
oase cAtre omenire, scopul lor era de a servi omu-
luT sä se scape de urmgrile päcatuluI initial.
Les petites &ales de Port-Royal aparurà modeste,
sfioase, alAturea de marile institutiT, atit de glorioase
ale jesuitilor, si se fAcurà par'cA din adins mititele,
ca sä. nu fie lAgate In seamä de puternicele lor
rivale si sä fie astfel crutate si ineduite cu meni-
rea lor pur crestineasa Zadarnicä precautie. Je-
suitiI vAzurà In micile scoll janseniste punctele ne-
gre ce ascund, In fundul orizontuluI senin, noril
ameninfátor1 plinT de tunete si trAsnete pentru
planurile lor de atotputernicA si unicA stApInire a
spiritelor.
II.
Scurtà fu viata institutiilor scolare janseniste

(1643-1660). Dar, ca si eroul din piesa I'll COR-
NEILLE, ele ar putea sä ne zicA, cu toatà dreptatea:
c . ... aux times bien ne'es,
La valeur n'attend pas le nombre des années.,
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XX. JANSENISMUL t PIETISMUL. 341
InsemnAtatea istoric5 a unel institutiI nu se ju-

decA numal dupä durata er, ci i dupä multimea
pornirilor culturale ce a semAnat in lume si dupg
importanta directiilor de miscare ce a stirnit in
sufletul colectiv.
Si, in aceastà privintä, scolile janseniste meritá
o distinctie onorabilà. Ideia fundamentalà, ce con-
duce opera lor de educatie, e impozantä. Nu se
cunosc, in toatà istoria pedagogia multe cazurI
carI sà inspire, ca acesta, cercetätoruluï, pe-lingl
obisnuita lul curiozitate stiintificA, i un sentiment
de respectuoasä admiratie si de veneratie pentru
tendintele ce reprezintä. Ce spirit de gravd seriozitate
amarä te pätrunde, ce solemnä melancolie si re-
semnare tragic6 te intimpinA, cind intri in moti-
vele activitätil pedagogice a jansenismuldf i coprinz
intreaga conceptie a durerii fatale, a mariI, nesfir-
site, iremediabileI dureri eterne, ce s'a ursit naturi
omenesti din leagAn, i, pentru Indulcirea cäreia, mila
groaza creiaz4 institutii de caritabilà educatie
salvatoare I
Un om se naste ; in sufletul lui stä latentä cauza
räultil, a cgderiI. O tii de mal inainte sigurl
Cum sä-1 primesti In lume altfel si cum sä-1 privestl
declt ca pe un candidat involuntar la nenorocirea
existentel, predestinat greseliT, suferintel ? SI-ff fie
milA de el. Trateazä-1 ca pe un bolnav sail con-
valescent: cu bunAtate, cu rAbdare, cu blindete. Si,
mg ales, nu-1 scäpa din ocM. Supravegheazà-1 mere'.
www.dacoromanica.ro
342 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MOURNE.
pazete-1 sa nu cada. E slab, supus ispitelor. FiT

mere5 gata sä-T dai ajutor In contra rauluT din
afara sail din nauntru. Umbra' binisor pe lInga el.
Sa nu-1 agravezI soarta cu vre-o imprudentä. Nu-1
vorbi multe, iartä-I adesea, i roaga-te pentru el.
Peu parler,beaucoup tole'rer, prier encore davan-
tage», asa sfatuieste sT. CYRAN Si asa procedeaza edu-
catoriT jansenistf. cVigilen, abdare i blindete» 1),
iata formula la care se reduce pedagogia lor practica.
V igile n t a, nu din rautacioasa curiozitate, ci din
dorinta de a lupta cu amagitoarele i ametitoarele
momielT ale caderit ; ràb d ar e, fiindca al a face
Cu un biet bolnav ; si, tot pentru acest cuvInt,
blindete.
ComparatT duit,Fia dulce a educatiel janseniste
Cu spiritul dominant in scolile jesuite. i jesuitil
cautail sa indulceascà vieata scolara. Dar ce deo-
sebirT In mobilurl De o parte mila dezinteresata
de natura nenorocia a omulut ; de alta : intentia
de a atrage In institutiT si In cercul lor de influ-
enta ctt maT mula lume, spre a pune stapinire
asupra spiritelor, si a le cuceri in interesul bise-
riciT si al puteril catolice.
Apropierea prea libera Intre oamenl, intimitatea

1) couPAynt, Histoire critique des doctrines de
1) e'duc., I, 267.
www.dacoromanica.ro
P RELEG. XX. J ANSEN ISN 11 L 51 PIETISM EL. 343
prea strinsä si sans géne släbeste adesea energiile

de supraveghere asupra noastra insi-ne, adoarme
vointa superioarä, lasä friul mal moale pornirilor
instinctive, impulsiilor nereflectate. Fii tot-deauna
fatä de aproapele täil, fa tä chiar de cel mai aproape
de tine, In rezerva respectuoasä a demnitätii. Im-
bracä-ti totdeauna natura in haina decorativä a re-
spectulul de tine si de oamenr. Nu provoca prin
nimic, nicl prin vorbä, nici prin gest, nicI prin ati-
tudine o ideie, o dorintä, o miscare favorabilà räu-
lui ce pindeste soarta omeneascI si cautä sà te
micsoreze pe tine si pe altir prin tine.
Respectul de creatura lui D-zeil il arAtail edu-
catoriI jansenistI cAtre elevI si elevii lor unii atre
altii. Acestora le era interzis sä se tutuiaseä. For-
mele celei mai stricte. politeti se pästrail in toate
relatiile lor. Se adresati unul altuia tot-deauna cu
4 dumnea-ta,, «domnule».
Ceremonialul pärea une-orl, desigur, exagerat si

se preta la ridicul, mai ales cind se lntrebuinta chiar
In lucrgrile de scoalä. Un caz, care se putea, fi-
reste, persifla usor, se gäsia in felul traducerilor din
latineste. Frasa liff Ciceron: «Postumiez tua me con-
venit et Sylvius» se traducea: «M-me votre femme
m'ayant fait l'honneur de me venir voir avec M-sieur
votre fils., Pe Trebotius nu-1 traduceaii prin simplu
Tréboce, ci M-sieur de Tréboce. Pomponius era
M-sieur de Pomponne.
www.dacoromanica.ro
344 PARTEA H. ISTORIA PEDAGOGIEY MODERNE.
LgsInd exageratiile la o parte, &evil' iesitT din

aceste institute pgstrati In manifestarea lor o nobilg
deprindere de elegantg, de ceremonioasg distinctie,
un gust rafinat al gratiel, o aversiune instinctivg
pentru vulgar si trivial. Simtul puriatii IT fgcea
sg ocoleascg, In vorbire si in scriere, pe departe, o
espresie, care ar fi sugerat, cit de putin, cea maT
micA idee de comun sat' obscen. Perifrazele luT
RACINE sint celebre si clasice. Sufletul marelul poet
trecuse prin scoala jansenistg. In loc sg zicg de o
femeie ea' era sulemenitg, iatg ce frumos ocoleste
vorba fard:
Méme elle avait encore cet éclat emprunte,
Dont elle eut soin de peindre et d'orner son visage,
Pour reparer des ans rirreparable outrage.
Iar, ca sg spung cg era desbrgcatg, In cgmasg,
perifrazeazg cochet, spunind cg era :
dans le simple appareil
D'une beauté qu'on vient arracher au sommeil.
IV.
Grija de a nu trezi prin nimic puterile rgului

adormite in om a condus pedagogia jansenistg cgtre
un principal nog de educatie.
A stimula si cirmui vointa prin em ula ti e era
marea maximg a jesuitilor si a scolilor acelei epoce.
MaT nicl-un pedagog nu s'a ridicat, ping la jan-
www.dacoromanica.ro
PRELF.G. XX. JANSEN1SMUL $1 PIETISMUC. 34Fr
senistr, principial incontra e mula t i e I, ca mijloc

de educatie. Se credea cA, fArà imboldirea amoruliff
propriti, cu greil se poate ajunge la un rezultat
multumitor.
Pentru prima oarg, in istoria pedagogief, vedem
pe jansenistI combAtind, din principiù, acest mij-
loc de a influenta pe copiI. Si cuvintul lor e foarte
just: emulatia, rácind apel la amoral propria, dez-
voltà egoismul. Dorinta de a intrece pe altul naste
tot felul de pornief antisociale : ura de aproapele
nostru, dud sintem invinsf; mindria arogant5, chid
sintem triumfaorT.
Si aceasta e nedrept.
Dac'd te-ar nAscut cu insusirr superioare, daca al
spirit, energie, putere de munc5, cul le datorestr
acestea ? Tie? Nu. Dumnezeii ti le-a dat. De ce
te-al mindri cu efectele unor cauze carY nu atirnal
de vointa si alegerea ta? Si de-ce al umili pe altul,
cA nu le posedg, cind nu stà in puterea lul s'a.
le obting, or-ce ar face ! Multumeste 'III azeil de
meritele tale, si roagl-te lul pentru semeniI ce n'atA
avut aceeasl gratie inaintea luI, ca tine. Talentul
WI, dar ceresc, pgstreazà-1 cu sfintenie si ingrijeste-1
si cultiva-1. Sentimentul ce trebuie sg ti se nascA in.
suflet, la ideia a al talent, sl fie recunostinta cAtre
Creatorul ce ti l-a dat, smerenia si supunerea inaintea
puteriI si bunAtAtil la Nu mindria.
CeI carI sustin apelul la ambitie si la amor pro-
www.dacoromanica.ro
S46 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIRI MODERNE.
pun inainte argumentul ca, farà aceasta, omul

ramine inert : i se iea singurul rezort ce-1 impinge
la activitate. Ambitia nu e singurul rezort. Jansenis-
mul a descopeiit, cum vedem, altul maT distins si
mal delicat. Pedagogia moderna mal cunoaste unul,
care se apropie mult de al jansenismuluT intree e-
re a cu sine ins u T. Emulul tail se poate opri
In dezvoltare, oil se poate sa n'aT cu cine te com-
para. Unde içi va fi impulsul i criteriul inaintaril
catre perfectie? Cauta-I in tine Insult Compara pe
eul tail de azI cu cel de ierT, i vezT: al inaintat
off aT dat Indarat ? Si cauta sa facT ail, in toate
directiile idealuluT, un pas mar departe peste punc-
tul la care te-aI oprit ierT. Calea perfectiel e infi-
nita, idealul e verinic. MergT inainte. Mereìi inainte.
Mal sus, tot maT sus.
Negarea emulatieI, ca mijloc suveran de educatie,
e un pas inainte in dezvoltarea gindiril pedagogice,
datorit jansenismulul. Principiul not' al intreceriT
Cu sine insusi nu se poate identifica, negresit, Cu
maxima pedagogiel janseniste: nu te mindri de
talentul tati, meritul nu e al taii. Dar ati ceva co-
mun. DesIllcind ideia de invelisul fatalitatif teiste,
gasim ca se aseamana in tendinta catre perfectie:
inteun caz din mobilul religios de a servi pe D-zeti,
in cellalt din dorinta de a ne apropia de ideal,
de a creste §i intari puterile de manifestare ale
vietiT.
www.dacoromanica.ro
MUG. XX. JANSENISMUL ,5I PIETISMUL. 347
V.
Aceleast principit c5láuziati si functiunea s c o-
1 i l or de fete.
Nicl in ele nu se primeati multe eleve : cel mult
doA-spre-zece, puse sub conducerea educatoarelor
religioase, cAlugArite. Din o pornire tot de pietate,
se primeall maT mult orfane, luate In virst5 maT
micá de zece ant.
Scopul era, desigur, mat mult educatia. Instructia
se da numaT ca complinire secundará a formAriT
complecte a caracterulut iemeer.
Vigilenta era ceva mal accentuatä dectt in scolile
de 135ietr. Färà severitate ursuz5. Maxima ce se pare
cä domnia, de altfel, in toate scolile janseniste, s'ar
putea reduce la cuvintele pronuntate de un papá :
gsit rigor, sed non exasperans ; sit amor, sed non
emolliens.» Asprimea s4 nu desespereze; iubirea sá
nu degenereze in släbiciune. Se evitati or-ce semne
exterioare de dragoste prea cälduroase. Ingrijirile ce
ar fi putut fi luate ca semnul uneT iubirT deosebite,
se faceail In secret, ca sA nu inte1eag4 copilele ne-
märginita afectie ce aveati educatoarele lor pentru
ele. Astfel unit pArintT prevAzáltorT, cind vor sà-sT
mingtie copiil, fárà sä-I alinte, vin de-T sgrut5, pe-cind
dorm, in somnul lor dulce si adinc. Minglierile ere'
interzise : se cerca numaT simpatie sincer5.
Un lucru a desteptat admiratia tuturor scriitorilor
francezt : ne-adormita urmArire a f At 61- nici el.
www.dacoromanica.ro
De ordinar, in scolile de cAlugArite, se cautà, parca

inadins, pe toate cäile de sugestie, cind maT directh,
cind mal deghizath, sh se inspire o inclinare cAtre
viata monahalA. Prin practica religioasd obisnuith,
prin deprinderT de rugAciune deash, prin exemplul
si imitatia maicelor si surorilor, prin incurajArT si
Indemnuel, prin o intreagh' atmosferA ambiantA de
presiune moralA, se impinge sufletul in o singurA
directie. 0 lume noA de dr7goste ideall se deschide
inimelor tinere ce abia se deschid la primele bAtAT
ale iubiril nedeslusite. Sentimentalismul virstel isT
gäseste hrana in devotamentul abstract al unel vietl
de sacrificia pentru Mintuitorul sufletuluT omenesc,
off pentru un sfint sail sfintA, ce ati concretizat in
existenta lor aceeasl vieatA de sacrificiti si de iubire.
Cite cazurr de fete tinere nu se cunosc, chiar in
tara noasträ, intrate in scolI de chlugArite ca sh'
iasà mume de familie si rämase pentru totdauna
mirese ale luI Cristos !
Scolile janseniste nu cAutati sh: faca prozelite.
Se läsa constiintelor intreaga lor libertate. Li se cerea
fetelor absolutà sinceritate deplinA. Doreste sufletul
lor, cu tot seriosul si sincer, sh meargA sh se roage ?
Bine, sh se roage. Nu ? SA fac5 altceva, ce le trage
inima :shi lucreze. Nu sint obligate sà vinh la toate
rugAciunile minAstiriT. Numal la leturghie sA nu lip-
seascA : sint doar crestine.
Departe de educatorI ideia de a impune practica
religioasA ; Inch' si mal departe aceea de a o da ca
pedeaps5.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XX. JANSENISMUL 1 PIETISMUL. 349
In aceasta s'el arAtat in adevAr marl pedagogi si

psihologf profunzi. VreI sA depretiezI o activitate
oare-care in ochil copiilor ? DA le-o ca pedeaps5.
Vrei sà le-o facl doritä ? DA le-o ca rAsplatA.
Punind rugAciunea nu ca o datorie, ci ca o favoare,
se sAdia in suflete adevArate sentimente religioase
curate. E un rafinament de procedare, dacA voiti.
Rezultatul a fost cä cine devenia dintre eleve cAlug6-
rite, devenía din cauza uneI sincere inclinatil ne-
afectate. Cine iesia In societatea mireanA, se distin-
gea prin calitAti morale superioare. Sinceritatea e
muma multor virtutI si mijlocul preventiv Incontra
multor gresell si vitit.
Absolventele scolilor janseniste ajungeati modele
de femel In lume. Vieata lor exemplarA a fAcut sA
se vorbeascA cu laudg si admiratie de acele institutil
multA vreme.
L'épouse que tu prends, sans acke en sa conduite,
Avec vertu, m'a-t on dit, dans Port-Royalinstruite,
Aux lois du dévoir règle tous ses désirs,
zice somseu, dupA trel-zeci de ani dela desfiintarea
lor. Lauda e scurtg, dar serioasA, si spune mult In
putine cuvinte.
Programul Intreg al scolilor continea scrierea,
cetirea, calculul; se explica evanghelia, catehismul,
virtutile crestinesti. Educatia era totul : practica
virtutilor, deprinderea cu acte pioase, dezvoltarea
www.dacoromanica.ro
P50 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIET MODERNE.
prin exercitiù a sentimentelor bune i alese. Ca

mijloc esential de educatie complectà lucr u 1
manual.
VI.
Negresit, in scolile de bgietl se da un loc ma!

insemnat invAt5turiT. Pentru alegerea i comunicarea
cunostintelor, ginditorl de seamA ati meditat chestif
de principiti. Di da c tic a a progresat. E destul
sà citez pe NICOLE (1625 1695) si pe ARNAULD
(1612-1674), amindoi celebri teologi, cel dintii in-
semnat in pedagogie prin scrierea sa : L'éducation
d'un prince, cel d'al doilea, numit le Grand Ar-
nauld, mal insemnat decit totl jansenistiT in ma-
terie de cducatie. Impreung CU LANCELOT, ARNAULD
este autorul celebre! Logique de Port-Royal
si al cunoscutei Grammaire générale et rai-
s onnée, in care s'ati pus bazele filosofier limbil.
In planul de studii al scolilor de lAietI se punea

temeiii principal pe studiul limbeT mat er n e, adicl
franceze. Chiar gramaticele limbilor latine sat' cline
nu se mat invàaù, ca aiurea, in aceste limbl, ci
tot In frantuzeste.
Latineste se inväta, negresit; dar nu in scopul
de a vorbi si scrie in limba latinà, ci pentru cul-
tura spirituldi prin coprinsul operelor literare.
aceea, nu se maT fIceati exercitif de vorbire i scriere
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XX. JANSENISMUL SI PIETISMUL. 351
in latineste; ci numaT traducen, cit de multe. Se

citiaùsi se interpretail opere intregi, nu simple
fragmente, ca sA se poatA urniAri un sir intreg de
idel si forme literare, cu toate dezvoltArile lor lo-
gice i estetice. Numal astfel se isbuteste sA se for-
meze, prin literatura anticA i prin or-ce literaturA,
judecata, spiritul, bunul gust, simtul frumosulul.
innovatie remarcabilA in didactica inv At Am in-
t ului clasi c. Scoala modernA isT adapta astfel
procedarea invAtArii limbiT latine cu noul scop ce
se urmAria si care maT putea sA se urmAreascA in
invAtarea
Versiunl nu se mal fac decit in cursul inferior,
iar teme deloc. Versificatia se lasá cu totul la o
parte, ca o perdere de vreme. In schimb se dA
importantA studiilor r e al e: istoria, geografia, filo-
sofia, matematica.
Mtà in ce mod atrAgAtor descrie un contimporan
vieata internA a institutiilor janseniste.
.Jusqu'à 12 ans on occupait les élèves des éléments de
l'histoire sainte, de la géographie et du calcul, sous forme
de divertissement, de fawn 5. développer insensiblement
leur intelligence, sans la fatiguer. A 12 ans commengait le
cours d'études. L'heure des exercices était réglée, mais
non pas d'une manière absolue. Si l'étude impiétait quel-
quefois sur la récreation, la récréation- avait son tour: on
prenait conset1 de 11-propos.
(L'hiver, quand le temps le permettait, le maitre faisait
sa leçon en se promenant avec ses élèves. Ceux-ci le
quittaient pour gravir les colines ou courir dans la plaine,
puis ils revenaient pour l'entendre. L'eté, la 'classe avait
lieu sous l'ombrage touffu des arbres, au bord des ruis-
seaux. On expliquait Virgile et Homère; on commentait
Cicéron, Aristote, Platon et les Pères de l'Eglise.
www.dacoromanica.ro
352 PARTEA II. 1STORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
(L'exemple de leurs maitres qu'ils avaient sous les yeux,

les entretiens et les instructions familières, tout ce qu'As
-voyaient, tout ce qu'IN entendaient, inspirait aux jeunes
gens le goilt du vrai et du beau.» 1)
Aceastä descriptie fAcutà de un martor ocular,
ne dà o idee de organizarea si functiunea scolilor
micT de Port-Royal.
VII.
P i e ti smul bcrerman are oare-carT asemänärI cu

jansenismul francez. FRANCKE, reprezentantul luT, care,
Impreunä Cu THOMASIDS, este initiatorul une miscArT
pedagogice In Germania, aduce cu sine In Halle
idel nol In chestiT religioase. Acestea ne intere-
seaza aci numaT Intru clt ati servit de baz5. uneT
-directa' si activitätT rodnice pe terenul educatiel.
FRANCKE (1663--1727) este omul iubiriT si al cre-
dintel, adied al celor dog puterT cari fac cele maT
marT minunT In lumea aceasta. Invätätorul luT, ESRA
EDZABI, la care se dusese In Hamburg sl Invete
limba ebraicä, T-a zis sä citeascl si sä reciteaseä
biblia, maT ales primele patru capitole; si FRANCKE,
in timp de un an si jumAtate, a citit si iar a cetit
biblia de sapte orT, dela inceput pInä la sfirsit.
Sufletul Tul s'ar putea numi un fiii al BiblieT, ca si
LUTITER. In luteranism, el a reprezentat un curent
mojí de viatä. NumaT formele sed ale cultuluT
i) EDMOND, in COMPAYBE, op. cit. I, p 268.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XX. JANSENISMUL §I PIETISMUL. 353
extern, numai dogtnatismul rece al doctrinel nu

ajunge trebuinteI religioase. Se cere credinta, cre-
dinta vie, calda patrundere fecunda a sentimen-
tului, lumina linistitoare a intultieI adevaruluI.
Cind a fost sä tina, °data, In tineretea Id, in faza
Inca de formatie, o predicä, el sl-a pus mal intil
intrebarea cu tot seriosul: cOare, simtT tu, in inima
ta, cu adevärat si via, acea credinta pe care vreI
si trebue s'o propagI ?,
Sinceritate deplina si adinca a individualitAil,
sinceritate in fundul cugetuluI si pe buze, In toata
fiinta, inauntru si In afara, iata caracteristica mo-
raid pietiste, aplicatà la religiozitate si educatie.
In aceasta se aseamäna perfect cu jansenismul.
AmIndoa aceste sects religioase, prin tendintele
lor de reinviere a credintet, rascolind cenusa in
vatra unde arsese flacara curata a credinteI cres-
tine, suflind din nat In focul innecat sub forma-
lismul cultuluI si al dogmeI, ail incercat, in secolul
XVII, aproape acelas lacru ca si TOLSTOI In zilele
noastre.
Sentimentalismul pios al credintei sincere, izvo-
rite din patrunderea directa a izvoarelor inspira-
tieI religioase, era o cerinta care nu trebuia sà sur-
prinza luteranismul. Dela LUTHER insa trecuse deja
destul timp, pentru ca vocea Id FRANCKE sà para
a unuI sectar.
Gonit din Lipsca, apoi din Erfurt, inspiratul a-

23
www.dacoromanica.ro
postol isI gasi azil in Halle, unde fu chemat ca

profesor de limbI orientale la universitate i ca
preot al une l biseria Aci isi desfasurá. FRANCKE
uimitoarea lul activitate pedagogica i geniul lui
miraculos de organizator, cum rar se noteaza in
istorie. Inaintea luI n'a mal fost altul asa de bine
inspirat si de o fertilitate asa de puternica.
institutiile scolare, cele maI deosebite, din haosul
trebuintelor sociale, la evocarea geniului sàü, ca la
glasul unul creator. Se inchegail in forme precise
nazuintele latente si nedeslusite ale culturit Ca din
nimic, cu ajutorul credintei In D-zeil, ati aparut,
sub mina norocoasa si iscusitä a luI FRANKE, atitea
institutil, unele Cu caracter noti, raspunzind trebuin-
telor moderne ale societatil.
VIII.
In ordinea dezvoltariI lor.

Pela 1695, gasind in cutia milelor dela casa lur
de preot o suma ca de 10-12 marcI, se gindi sa
intreprinza ceva de seama cu acest capital. Deschise
In mica sa locuinta o scoala pentru saracI, Armen-
schule; de doI talad cumpara cartl pentru copiI, cu
altI doi talen l piad lunar un student sarac, sa dea
lectiI.
Din acest modest inceput crescu marea opera
impunatoare, incet-incet. La moartea luI FRANCKE s'a
aflat, ca mostenire cultural-pedagogica, o scoala
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XX. JANSENISMUL $1 PIETISMUL. 355
burghez4 Bfirgerschule, un Pciclagogium, un or-

felinat - Waisenschule, un seminar pedagogic
-
Senzinarium praeceptorum, toate cu o populatie de

2300 copil, 167 de profesoti si 8 profesoare.
Copacul urias, cu toate ramificatiile lul, s'a ivit
si inAltat treptat, In crestere fireasa.
Cetätenil, väztnd ce bine erail ingrijitI si educatl
copiiI säracilor In casa lul FRANCKE, 1-ail rugat sà-I
primeascà si pe al'. lor. FRANCKE infiintà pentru a-
cestia o scoal6 noà : Bfirgerschule.
Succesul non' scolI indemnà si pe nobill sà.' roage
pe marele pedagog a se ocupa si de copiii lor.
Astfel se nAscu Pädagogium, o scoalà de trecere
cltre InvAtAmintul superior.
Dintr'un sentiment de pietate adevärat cresti-
neascl, FRANCKE fAcu sà beneficieze de roadele acti-
vit5tiI sale si bietiI copil rArnasT pe drumurT, f5r5.
pgrintl, Mil cAmin : de aci Waisenschule.
XI.
In toate aceste institutiI idealul urmsárit ciar si

constient era : cpietatea religioasà, apol stiintele ne-
cesare, elocventa dibace, moravurI frumoase si bunA-
cuviintà in purtare ca fundament al fericiriI pà-
mintesd si eterne.»
Iubirea si credinta mal' intlI de toate, cul-
tura inimill Inainte de impodobirea inteligentel.
www.dacoromanica.ro
356 PARTEA. II. ISTORIA. PEDAGOGIET MODERNE.
CacI, zicea FRANCKE, un dram de credinta are pret

maI inalt decit o vastitate de stiinta istorica, si o
picatura de iubire adevaratà mal mult decit o mare
de stiinta a tuturor misterelor.»
Invatamintul proprid zis continea, pe-linga stu-
diul limbilor clasice, si stiintele : zstoria, geografia,
aritmetica, geometria. Stiintele naturale nu formad
un studid sistematic, ci se predad ocazional, in tim-
pul veril. Cu ocazia excursiilor, falcute pentru cu-
legerea plantelor, se dedead notiutff de botanica ;
iarna, in laboratoare, studiI de anatomie. Stiinta
astfel se invata ca o recreatie.
In scop de recreatie educativa se organizad vi-
zite de cercetare a atelierelor din oras, si se prac-
tica regulat o indeletnicire manuala, o meserie,
precum poleirea sticleT, cartonajul. Pentru com-
plectarea educatie, se adáuga muzica si desemnul.
Studiul limbilor clasice se simplificase in insti-
tutiile WI' FRANCKE (Franckeschen Stiftungen). Se pu-
nea mult temeid pe lectura, ca si in scolile jan-
seniste; dar nu se ajunsese cu rationalismul in di-
dactica limbilor moarte asa de departe: tot se mal
facead exercita de vorbire si compozitiI, ba si ver-
sificare in latineste.
X.
Cea maI importanta din institutiile create de

FRANCKE, Si care ne intereseaza mal direct, este Se-
minarium sellectum praeceptorzem, pentru pregatirea
profesorilor.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XX. JANSENISMIII. $1 PIETISMUL. 367
Seminarul pedagogic si-a luat finta In evolutia

scoalelor ca un copil al necesitätir momentulut
Scolile luí FRANCKE functi onaserà Imprästiate In mal
multe case mid', In care multi profesorl InvAtati pe
copiiI ImpArtitl In numär restrins Intre dinsit Erail
50 de profesorl pentru 409 elevI. FRANCKE fu ne-
voit sa-sI iea ajutoare si dintre studentiI luI, din-
tre cati eel mai multl lucrail gratuit, iar eel sala-
riatl primeati o remuneratie aproape ridiculà.
Era ling o dificultate. Studentil aveati el' InsäsI
nevoie sä fie formati ; adesea fäceail chiar gresell
de ortografie bätätoare la ochr, In scrisorile lor.
Cum ar fi fost el In stare sä. Invete pe altil ? FRAN=
cäutà sä-I pregäteascä pe el mal Intiiii. ; chibzui
niste IntrunirI intime cu studenta, ca sä-i exercite
mAcar In o corectä ortografie si sá le complecteze
instructia. Dar lucru ce nu trebue sä ne mire
multstudentii nu prea veniail la acele Intruniti.
In al doilea loc, studentiI nu prea stiail cum sil
Invete pe altil, si FRANCKE simti nevoia de a-i ori-
enta mácar in ce priveste punerea Intrebärilor, de
aceea anuntà colloquil de cateheticä, «examines
catechetica.. NicI la acestea Insä nu prea veniati
studenta. ColaboratoriI, ce se oferiserd sä-I dea a-
jutor, erail astfel cam inutilI.
AtuncI FamsToKs recurse la mijlocul de a comu-
nica In scris colaboratorilor sàf instructil sistema-
tice si complecte de orientare In aceastä directie.
Serse «methodus acroatimatica., mijlocul de
a te convinge, dupä un sfert or jumätate de °fa',
www.dacoromanica.ro
358 PARTEA II. ISTORIt PEDAGOGIET MODERNE.
cà aT fost frieles, prin intrebari puse copiilor. Cu

aceasta se mal usurä sarcina lilt PRANCER.
Se ceru apo/ studentilor sa asiste unir la lectiile
celor-lalti si ale profesorilor sl sa tina conferinte
dui:A. specialitatT.
Treptat, se indrumä. PRANCER catre o noa insti-
tutie. Din toate se nastea, In mod firesc, ideia ca
trebue sa se alcatuiasca o institutie anumita, care
sa contina toate mijloacele ce duceati la pregairea
pentru profesorat. Aceasta 1$t lua numele de cSe-
minarium sellectum praeceptorum» (1696), semina-
riul pentru pregatirea profesorilor.
tSellectum, e un termen distinctiv ce de alta
institutie functiona tot pe atuncl, anume cSemina-
rium praeceptorum., ce pregatia pentru invatamintul
primar.
Pela 1698, in Gotha, se infiinteaza de asemenea
un seminariti pentru institutort si invatatort, prima
scoala normala pentru aceasta treapta de ?Ilya-
tamint.
Astfel sfirsitul secoluluT XVII, in Germania, a-
duce o institutie de o Insemnatate extraordinara
pentru mersul normal al InvatamintuluT. S'a simtit
de pe atunct ca si pentru meseria de educator, ca
pentru 0d-care alta, ba Inca mal mult, trebue sa
dal omultil o pregatire speciala prealabila; sa aratT
viitorulut profesor nu numat cunostintele ce trebue
sa predea, dar si mijloacele pentru predarea lor.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XXI.
ORGANIZAREA IDEII RE ALISTE.

EDUCATIA FEMEII IN SEC. XVII.
Originalitatea seminarulul p edagogic, ca institutie

moderna; utilitatea lui practia
Alta creatie moderna" : scoala recta Prima conceptie
a el.
Prima institutie scolara cu numele de realci. Se ml er
Heck er. coala reala din Berlin. Influenta lui FRANCEE
asupra noilor scolf real e. Realismul programeI i rea-
lismul procedaril inetodologice.
Educatia femeii.
M-ais DE letAINTENON. Scoala dela Saint-Cyr. Ave nturl
pedagogice. Teatru In loc de scoala. eCabotine. in loc de
csavante,. Cine fuge de ori-ce sistem pedagogic, cade in
unul fàrä rost si capatiiti. D-na de Maintenon din Scila In
Canbda. Scrierile et.
FcNur.ox. In contra educatief In mlnastiff. Pictura ca
arta calmantl i limba latini. ca studia calmant.
0 problema capitala in educatia femeff si de edu-
catie In genere. Ce facultatf si. se exercite cu predilectie:
cele alabe off cele puternice din nastere ?
DNA DE LAMBERT. Pentru educatia si instructia supe-
rioara a femeii. In contra prejuditiuluI infant de femmes
savantes. Un argument pentru apropierea instructieI fe-
meilor de aceea a barbatilon
www.dacoromanica.ro
Ca si academiile de nobilT, ail apArut, din tre-

buintele moderne, in secolul XVII, doA .institutiT
scolare, absolut originale, fArA model in formele cul-
turale anterioare: seminarul pedagogic si
sc oal a r e a 1 5. AmindoA se datoresc geniului crea-
tor al luT. FRANOKE ; prima direct, fiind organizatA
chiar de el ; a doa indirect, fiind numaT inspiratA
de el si realizatA de adepti sail elevI ai la
Incä putine cuvinte despre institutia pregkitoare

a profesorilor.
Seminariul pedagogic, asa cum s'a nAscut in
H al 1 e (1695), n'a fost nici o importatie de aiurea
a unei institutil deja existente, nici o izvodire in
concret a uneT propunerT teoretice, iesite deductiv ca
o concluzie din o dezvoltare logicA abstractA. Ea
s'a nAscut, cum am vAzut, din nevoi e, din acea
nevoie, care se zice cA InvatA pe om toate.
Acesta e si unul din farmecele studiului istoric: te
duce la izvoarele primitive, la originea inceputurilor
marilor porniri, institutiI si evenimente ale lumii.
Ca s'A poatA instrui multimea scolarilor din atitea
scoll diferite, imprästiatl in grupe mici prin atitea lo-
calurT ne-incApAtoare, FRANCKE face apel la studentil
sAT dela Universitate. Acestia rAspund apelului bu-
curos; unii pentru un mic ajutor material, altiT gratuit.
Dar... nicI eI nu sint tocmai tarl in cunostintele
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZ AREA IDEII REA LISTE. 361
ce stnt chematI a propune, si nu stiù cum s'a" proce-

deze, ca sà aibà succes In invalAmInt, sA se facä
intelesI i interesantf pentru copiT.
Iatà marea problem5. FRANCKE vAzu cà factorul,
care primeazA pe totT, In aleatuirea i functiunea
uneI scolT, e pro fes or ul ! Inainte de a pune pe stu-
dentl sà." Invete pe copiI carte, simti cà e nevoie
invete pe studentl: ce si cum sA invete pe copiI.
StudentiT trebuiati s'a' se prezinte Cu un stoc de
cunostinte sistematice si cu arta ce le dà putinta
de a le propune.
DecT erati doà lacune de Implinit : complectarea
quantuluI de cunostinte sigure pregAtirea stiin-
tificg,si insusirea mijloacelor de predarepregAtirea
didactic5,
- cistigarea artel de a Inv'äta pe alp.
FRANCKE se gin di la mijlocul, cum sA realizeze
aceste clod' scopurl. Dupà cite-va incerearli de Inv45-
mint liber, de instructiT In IntrunirT nereglementate,
ajunse la conceptia unel aleatuirI sistematice, in
care studentil s'a" primeasa." o instructie complemen-
tarà si o indrumare teoreticà precum
exercitiul practic In arta de a preda. De aid: iesi
alcAtuirea uneI Normale Superioare, dupà ter-
minologia francezà, sag a Seminar-aka Pedagogic,
dupà terminologia germanA.
Asa se ngscu acel Seminarium sellectum praecep-
toram, ce avea de scop pregàtirea studentilor pentru
meseria de profesor In invgtAmintul secundar.
www.dacoromanica.ro
Seminarul nu era insa o institutie de stat, ci de

initiativa particular, un experiment facut pe pro-
priul risc al luI PRANCER. Intemeietorul lui se obliga
sä dea studentilor, in timp de doI anT, pregatirea
stiintifica, adincirea cunostintelor si orientarea ge-
nerala in melada de predare, si intretinerea; dar in
schimb, dupa trecerea celor doI anT, studentit sa
lucreze, In mod obligator, trel ani de zile la scoala
luT, atit pentru complectarea ucenicieT lor, cit si
pentru beneficiile institutie.
Daca studentiI, devenitT si profesorI, ar fi fost in-
trebuintatI numaT la institutia lul FRANCKE, In curind
toate locurile s'ar fi ocupat si n'ar maI fi fost ne-
voe de acea pepiniera pedagogica. Dar renumele
«institutieI luI FRANCEE,, 4 Franckeschen Stiftung», se
intinse pina departe si veniati de pretutindenI ce-
rerT de tinerI pregatitT pentru profesorat. In acelas
timp, si in alte locurI ale GermanieI se cäuta sa
se infiinteze institutiT analoage cu cea din Halle.
Dupa moartea luI FRANCE; insa, miscarea aceasta
pedagogica se släbi repede aproape cu totul.
Se vede ca ideia luI FRANCE; daca nu prematurd,
totusT nu era Inca universal simtita, si pe deplin
inteleasa. Dela primul sfert al secolulul al XVIII
incoace, multa vreme nu se mar vorbeste de o in-
stitutie pedagogica pregatitoare pentru profesoratul
secundar.
In ce priveste In special institutia luI FRANCKE
din Halle, abia In jumatatea a doa a secoluluT al
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZAREA MKT REALISTE. 363
XIX-lea, se gAseste un pedagog, care s'o reinvieze

dupà normele el initiale, modificate, fireste, conform
noilor conceptiI pedagogice ale timpulur. Acesta e
OTTO FRICK, care la 1881 redeschide Serninariurn
praeceptonon al 'ill' FRANCKE, in Halle.
II.
Tot In Halle si tot sub impulsia spiritulul luI

FRANCKE, se concretizeazä' in institutie curentul re-
alist, a cArul pornire am urmArit-o, In evolutia el'
progresivA, dela inceputul evulul modern, paralel
ca mersul curentuluI clasic sail umanist.
Phil acum n'am avut Incä ocazie sA pomenim
de o scoalà organizatà pe aceastà bazg. Ideia, ne-
gresit, era in aer, pretutindenI; dar o institutie pro-
pritl zisà, alcAtuità constient pe baza conceptieI
realiste, in opunere cii conceptia umanist5, abia
acum la inceputul secoluldi al XVIII-lea ne intim-
pinà In istorie.
Ideia invätAmIntuluI real o formulase deja FRANcKE,
desi nu avu vremea s'a" si-o transforme in realitate
concrea. Vorbind de complectarea scolilor create
de dinsul zice: Se simte nevoia de «un pedagogiurn
deosebit pentru copiiI carl vor sl invete numai
scriere, socotealä, latineste, franceza si economia,
si nu vor sA urmeze mal departe studiile, ci s'a. fie
IntrebuintatI pe lingA ceI nobilI, ca secretan,
sail In negot, In administratia mosiilor, si In artele
utile» (1698).
www.dacoromanica.ro
364 PARTEA II ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
DecT o scoalä secundará pregátitoare direct pen-

tru viatá, iar nu pentru invkámintul mal inalt; un
fel de mic polytechnicum inferioriatá cum se pre-
zintA prima ideie a unei scoll reale.
Sa pásträm aceastá conceptie a realismulul seo-
lar. Vom vedea ea' ea se schimbá mal tirziù. Sà
retinem cá prin acest invátárnint se pare deocatn-
datä cà trebuie sá se dea o pregatire, nu atit ge-
neral, necesará unuT absolvent care vrea sá ur-
meze studil superioare; ci cunostinte de indelet-
nicirile practice, de cari absolventul se poate folosi
la esirea din scoalä. Elevit scoaleT reale, ar fi deci
pregatitT pentru o carierá : orl pentru a intra in
negot, ori pentru a administra o mosie, orT ca sá
se poatä ocupa de arte utile.
- Prima institutie care poartà numele de real

este acea infiintaa de SEMLER, un coleg al lui FRANCEE,
la inceputul secoluluT al XVIII (1708): «.111ekanisch-
mathematische Realschule.»
Partea absolut originalá a acestel institutii este
c5, din programul el de studil si IndeletnicirT a-
proape enciclopedice, lipseste limba
Aceasta e o innovatie revolutionarà pentru orga-
nizarea invátámintului in Europa! In scoala inchi-
puità de FRANCKE nu lipsia latina ; In scolile atasate
pe-lingá. Serninarium sellectum praeceptorum, si la
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZAREA IDEII REALISTE. 365
care propuneati studentil, era prevázutá limba la-

tiná. Chiar Seminarium praeceptorum era organizat
ca un seminariù in parte filologic. Studentif aveail
intilnirt in care vorbiati latineste, se citeatí opere
latinestI, se fácea chiar preparatie pentru limba la-
tiná. ; in «A c ad emiil e» nobililor, primele insti-
tutil cu caracter realist, nu se neglija de asemenea,
In mod absolut, limba latiná. Pentru prima oarä,
decI, cind intilnim o institutie, unde, principial si
in practicas e scoasá din program latineasca, e a-
ceasta a luI SEMLER din Halle, dela 1708 cScoala
retold de matematica ,si mecanicd.» In programul el'
se gáseste prevázut: matematica, geometria, stiinta
másurätorff, a calendaruluI, astronomia, geografia,
cunostinte de fizicá, desen ; apoI indeletnicirl prac-
tice ca agricultura, grädinária ; si, in fine, anatomia,
igiena, legile cele mal imediat necesare pentru o-
rientarea in societate, istoria, cunostinta limbef fran-
ceze, cunostinte practice ; dar latineasca, nu. Ca-
racter exclusiv realist, continind numaI cunostinte
pozitive, aplicabile la viatá.
IV.
SEMLER nu face parte din miscarea pietistá, con-

dusá de PRANCER, insà cunostea de aproape pe
FRANCHE Si institutiile luI. Avusese postul de in-
spector al scolilor din Halle, si, negresit, o fi vi-
zitat si institutiile luI PRANCER, cu-toate-cá acesta
www.dacoromanica.ro
1st avea inspectorit luI specialI, mal pentru fiecare

obiect, cari urmáriail zilnic activitatea tuturor pro-
fesorilor In toate institutiile franckiane, si, In con-
ferintele lor sáptáminale Isi comunicail notitele, in-
sotindu-le de observatit si discutil. Desi rolul unut
inspector pe vremea aceia nu trebue sá ni-1 Inchi-
puim cu toate atributele until inspector de azt, to-
tusT, fie prin faptul ca SEMLER era colegul tut FRANCKE,
fiesi prin impulsiile dictate de functia sa, ne In-
chipuim cä el a cunoscut desigur de aproape in-
stitutiile si ideile luI FRANCKE.
Probá cá miscarea realistá e o extensie a acti-
vitátit pietistultif din Halle, si cl trebue, cel putin
In parte, sà i se atribue si lut meritul initierit a-
cesteI miscAff, e cá pela 1747, predicatorul RECREE
din Berlin, fost elev si membru al Seminariulut sellec-
tum praeceptorum din Halle, organizeazbi o scoalà
dupá tipul Inchipuit de FRANCKE, clIndu-I numele
de « Oeconomisch anathematise& Realschule», a doa
scoalá importantá real 4 ce apare In Europa. Ori-
ginea Franckianá este incontestabilá. Programul ge-
neral al scolif continea : religia, germana, latina si.
franceza; caligrafia, desemnul, calculul ; istoria, geo-
grafia ; orientare asupra bunelor moravurI si pur-
tárt ; cunostintele cele mat indispensabile de geo-
metrie, mecania arhitecturá. Orientare asupra di-
verselor cariere.
Ca si In scoala luI SEMLER se punea mare temeiti
www.dacoromanica.ro
pe metodä, pe intuitie, asa cà nu ar fi tocmaT gre-

sità pärerea cá numele de re al 6 si 1-ati luat acele
institutiI nu numat din cauza coprinsulur progra-
meT, ci si din a procedäriT, din cauza at-Atka lu-
c r urilo r. Institutul luT SEMLER era bogat In tot
felul de instrumente, masinl, modele, vase, aparate,
preparate de stiintele naturale, si scopul urmärit
de fundatorul luT era, dupsä propria lul declaratie:
(Sà se deprinclà tinerimea cu adevärata reali tate.
acT aicT nu sint goale speculationes, ori. subtilitätT
nefolositoare, ci sint ipsissimae res, slnt Dei Sopera
si acele masinT, carT Milt de folos In vieata de
toate zilele 1)». .
Tot asa si In scoala luT HECKER. Una din gloriile el'

consta In bogätia muzeuluT WI pedagogic, unde
gäsiaT tot felul de aparate de mäsuAtoare si de
desemn, masinl, vapoare, plugurT, producte industri-
ale de tesätorie, un arc de triumf roman, portretele
lmpäratilor germanT, printilor din casa de Hohen-
zollern, etc.
Cu timpul creatiunea luT HECKER, crescInd, se

despärti apoT in treT ramure : una curat re al 5. si
celelalte doä complimentare, din care una avea ca
bazA limba m aternä si alta limba l a t in ä, decl
cele treT tipurT : realism, clasicism vechiù si clasi-
cism not', Intrunite intr'o institutie ce sintetizeaA
curentele pedagogice ale timpuluT. De altfel, chiar
I) In PAULSEN, op. cit. II, p. 63.
www.dacoromanica.ro
368 PARTEL II. 'STOMA PEDAGOGIEI MODERNE.
scoala ce se baza pe limba lating, gimnasiul pro-

priti zis, nu mar putea sg-s'i pästreze caracterul de
clasicism pur, asa cum te-aI fi putut astepta dela
o scoalg latineascd. In loc de elina, se permitea
sg se invete o limbg moderng, ca franceza bunioarg.
Scoala curat re alg o gäsim Impgrtitg In opt
clase, purtind fiecare numele stiinteI dominante In
acel an : 1) Clasa de matematzcii, 2) de geometrie,
3) de arhitecturd, 4) de geografie, 5) de fizico-na-
turale, 6) de manufactura si comer', 7) de economie
si 8) de curtozitaf I, lucruri extraordinare si desemn.
Iacg realismul izbutind sà pgtrunzg in cetate si
sg se stabileascg definitiv, ca la el acasg. Formula
lul' se intinde, ajunge principiù organizator al sco-
lilor statelor. InstitutiI de initiativà privatA la Ince-
put, scolile reale incep a se Intemeia de state ca
Austria, Bavaria, Prusia. Clasicismul pgrea Invins.
Ceia-ce domina acum spiritele erati cuno§tintele
reale.
Dar legea contrastulul si a ritmului universal nu
se nimiceste. Gind un curent ajunge la un grad
neobicInuit de dezvoltare, trebue sg ne asteptà'm
la un contra-curent, la o reactie impotriva la Nu
trebue sg ne mirgm cA in curind vom asista la
contra-curentul clasicismuluI, reinviat sub formg si
Infgtisare nog, modernizat, recucerind spiritele.
Vom avea atuncI neo-clasicismul sail umanismul
noti, cu ale cgrul lupte si succese ne vom ocupa
maI tirziù.
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZAREA IGEII REALISTE. 39
V.
Inainte de a expune noa faza a clasicismuluI,

pentru incheerea acestei lectiurn, sa com-
plectez istoria educatiel in secolul al XVII-lea cu
clteva notite relative la educatia femen.
De ordinar, in istoria culturn in genere, ha chiar
In istoria specialä a institutiilor scolare, ne asteptäm,
in mod natural, sà citim si sa vorbim numal des-
pre mersul scoalelor de bae tl , ca-si-cum toata
omenirea ar fi compusa numal din barbatT, i ca-
i-curn cealalta jumatate a el', careia i se dä, In
teorie, o mare importanta, prin influenta eT asupra
vietii sociale, nici n'ar exista. Foarte tirziil apare
In spiritul cercetatorilor ideia de a vedea :
Prin ce pregatire educativa trece sufletul femen,
fiintel ce traeste in schimbul cel mal apropiat
ne'ntrerupt de influenta reciproca cu sufletul barbatu-
lul? Ce institutiI functionail, in diferite epoce, pen-
tru formarea el, si cum erail alcatuite?
Care ti ebue sà fie organizarea institutiilor pen-
tru educarea femeir, in conformitate cu natura el' si
cu rolul social ce trebue sal indeplineasca?
Ca si in istoria pedagogieI antice, vom cauta
aruncam, din cind in chid, o privire cit de repede
sumara, atit asupra ideilor relative la educatia
femen, in veacurile moderne, cit i asupra instttu-
thlor ce ail functionat in vederea educatier femenine.
Amintesc ca a fost deja vorba, dei numai in
24
www.dacoromanica.ro
370 PARTEA II. 'STOMA PEDAGOGIE1 MODERNE.
treacät, de o institutie, pentru educatia femea in

Franta : scolile janseniste de Port-Royal, conduse
de cälugärite. Se gäsiail de altfel in Europa foarte
multe institutiI religioase, ce aveaa de scop edu-
carea fetelor. Familiile, jenate de prezenta fetelor,
nestiind cum sail ne-avind timp sä le creascä, le
incredintati cAlugäritelor ca sä le supravegheze, sä
le educe si sä le invete mult-putinul ce stiail si ele.
VI.
In secolul al XVII-lea, in frumosul i strAlucitut

secol al luI LUDOV1C xiv, apare In Franta o priml
Incercare cu caracter laic pentru educarea fetelor :
institutia dela Saint-Cyr, Infiintatà i condusä de-
celebra M-ME DE MAINTENON (1635-1719).
Se cunoaste viata i importanta acesteI femet
pentru Franta; se stie ce influentà a exercitat, prin
agerimea spirituldi el, asupra lul Lunovic AL my,
care o numia Votre Solidité». Descendenta fami-
hei inainte de a fi istorica M-ME DE MAIN-
1ENON, a profesat arta educatieT In cercuri foarte
restrinse, crescind In special copiiI luT LUDOV1C AL XIV.
Curind,insä, din guvernanta copiilor cRegeluI Soare»,
ajunse, prin o cAsätorie secretä, chiar sotia luT. Desi
easätoria nu mal era un secret pentru nimenT, ea,
din calcul, poza a stilinä, nu-Si lua rangul i drep-
turile ce4 da pozitia el realä.
M-ME DE MAINTENON, care se interesa de miscgrile
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZAREA 1DEII REAL1STE. 371
intelectuale si se amesteca pinä si in chestifle re-

ligioase, asa ea.' COMPAYRE o numeste «un pape en
jupon», dete o atentie deosebità chestiilor de edu-
catie, ce o preocupail mat demult. Lipsindu-i insg,
o pregätire specialä' prealabilä, experimentul el pe-
dagogic merse dela inceput pe dibuite, fä'rà orien-
tare sigurl si ii a-luse multe nemultumirY.
Ea infiintä la Sahzt-Cyr o scoalä, destinatä sä
educe vre-o 200 de fete de nobilI sapkatl, un
internat In care se primeati fete dela 7 12 anY,
li se da intretinerea si educatia aproape ping la
virsta, chid puteail sä se mdrite.
M-ME DE MAINTENON credea cä o invätäturä siste-
maticä, departe de a fi folositoare, era dä'ungtoare
fetelor, si cAutä un mod de instructie indir e c tä
prin artà si literaturä.
Pe atund domnia in Franta prejuditiul in contra
femeiI culte. Geniul lul MOLIERE, in acea persiflare
dureroasä ; Les femmes savantes, i-a dat f or-
mula clasicA, eternizindu-I. Pentru spiritele maI putin
inzestrate cu putere de analizä, , femmes savantes»
erail toate femeile ce indräsniail sä-s1 dea seama
prin studii de chestiile privitoare la viatä orI la lume.
Ajunseserä obiectul tuturor glumelor ; si decind MO-
LIERE, in acord cu bunul simt al opinie publice,
batjocorise amarnic abuzul si partea ridiculä a mo-
del, plaga pedantismulul superficial, asa de cara-
ghios la un bä'.rbat, necum la o femee, era usor
or-cul sä pail de spirit si original, zeflemisind o
www.dacoromanica.ro
372 PARTE A ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
femee care vorbia ca din carte, indiferent daca

vorbia cu fond sail batea cimpiT.
Teama de opinia lumiT si de ridicul s'a resfrint
asupra organizarii institutiel dela Saint-Cyr. M-ME
DE MAINTENON se feri, ca de foc, de tot ce putea sá
faca din elevele el niste cfemmes savantes. !
urma de s c o al A, de doctrina, de stiintä, de inva-
taturä regulata. Asta ar fi fost pedan ti 5m. In-
structie liberà, prin reprezentatii dramatice, prin
teatru. lata solutia. Se dete fetelor opere drama-
tice, piese de teatru fära nicr o alegere.
Si cine zice a, trebuie sa zica si b. Inlantuirea
cauzala a lucrurilor si faptelor omenesti IsT are alfa-
betul sail de urmärl, pe care Sa Solidité nu-1 cunostea,
se vede. Piesele de teatru, ca sä.' fie jucate, trebue un
teatru ; i ca sa joci pe scena, trebue sa fir initiat
In arta dramatica. Pentru initiarea in arta dramatic5,
trebui sa se aduca artiste reputate ca... artiste.
Actritele luara' locul profesoarelor i autorir si
actorii dramaticT locul profesorilor, a caror Invata-
tura sistematica ar fi adus nenorocirea cpedantis-
muluT., In loc de femmes savantes institutul creiä
femmes artistes.
Elevele se trudiail cu invatarea pe din afara a
rolurilor, cu arta declamatiel; se deprindeail sa ge-
sticuleze, sa-sT tina boiul, O. se imbrace, sa lesine.
Scoala se transforma in scena, institutia toata in
culise, clasele in sari de repetitie teatrala. Si ce zor,
ce zel, ce preocupatie, ce grije pe toatä. lumea
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. CRO ANIZAREA IDEII REALISTE. 373
La reprezentatie venia5 sä' asiste dame marl', venia

toatd curtea, venia Maiestatea Sa, Regele Soare.
Bietele fete toatà ziva declamei, vorbiel in stilul
tragic, se costume' in eroine i vise' eroI de pe
altà lume.
incA ce eroi ! Piesele nu se alegeei; si dach'
ar fi voit sà aleag5, n'ar fi avut de unde. Nicl-un
autor dramatic nu-sl bAtuse capul sä prevazä sis-
temul de educatie al D-neI DE MAINTENON si sä com-
punä drame educative, iar pedagogii nicT atit.
Nu trebui multà minte si intelepciune, ca sá se
vaz5, in cele din urmä, cä, pe calea aceasta, fetele,
ferindu-se de stinca pedantismuluT, cAdeel in lacul
fantasticuld.
Protectoarea lor se gindi sä-sI perfectioneze «sis-
temul»: sä' caute cu or-ce pret piese potrivite pentru
scopul institutiel sale.
Unde sà gäsestI insä o tragedie de valoare i bunä,
ca mijloc de influentl educativA, de jucat inteo,
scoalà de fete ? Trebu:a comandatä. D-NA DE merg-
TENON se adresä lui RACINE, care se oprise din ac-
tivitatea sa de autor dramatic. RACINE se läsä' indu-
plecat si compuse «pour les demoi selles de Saiut-Cyr,
celebra sa tragedie 4(Estlier.,
Acum intreprinderea nu mal cunoscu nicI o re-
zervä, cAcI nu se maI vedea nicI un pericol. Masina
teatrala se montd i porni cu sgomot in plinä mare,
departe de tärmul arid si prozaic al prudentel. Ac-
tritele si actoriI intraü i ieeaü, ca la ele acasä,
www.dacoromanica.ro
374 PARTEN II. ISTORTA PEDAGOGIEI MODERNE
ca la «Coniédie-Franfaised> Elevele si artistele nu

se mal deosebeati. «Savantele» intrasera in pämint.
MOLIERE invinsese. «Cabotinele» ridicasera capul.
Atita patimä se inPinsese in sufletul bietelor fete
pentru jocul lor periculos de scenä, atita emotie si
dor de succes si de aplauze le ametia mintea, in
cit, inainte de a aparea pe scena, cadeati in genuchi
si se rugati ferbinte lui D-zeti sa le dea putinta
farmecului de a placea publicului stralucit din sala
de spectacol, de a placea mal ales Regelul, de burla-
vointa caruia atirna soarta lor, de a placea si altora,
cuiva, unuT necunoscut orl prea cunoscut din parter,
al cárui entusiasm poate 1-ar face sä se hotarasca
a le scoate din acea lume factice si s'a le rapeascä
In lumea visurilor lor de fericire sail in lumea bruta
a realitatiI inconjuratoare.
(Sil Solidité» vazu, in sfirsit, ca si cu piese de
comanda ca ESTHER, raul nu se stirpeste; cá rada-
cina lul e maI adinca, e in chiar spiritul «sistemu-
lul» sail de educatie. Atunci o fi bágat, poate, de
seama, ca, voind sa fuga de or-ce sistem, adop-
tase, fl..rä sä stie, unul deplorabil; ea, in educatie,
singurul sistem de evitat e cel rail. Naufragiul el pe-
dagogic Intäreste credinta ca, in arta educatieI, ca
In or-ce tntreprindere social-omeneasca, daca tu
mal mult, trebue sa fil mai dinainte orientat in
harta scopurilor si mijloacelor, ca sa nu te izbestI
de stincI ne prevazute si sa nu izvodestI prin expe-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZAREA WEll REALISTE. 375
Tienta i inexperienta ta, toatä cruzimea versultil

latin devenit proverb:
lncidit in Scyllam qui vult vi/are Charybdim.
D-NA DE MAINTENON, care, voind sä scape de Caribda
pedantismulul, azuse In Scila fantasticulul, cirmi a-
cum corabia, ca sá se depärteze de strlmtoarea em-
pirismulul säil de improvizatie; si, cu silogistica sa
vioae, descoperi trite() clipä leacul. Literatura, va
frecventarea lumil din afarä de institut
face rätt? El bine, nimic mai simplu: sä se interzicä.'
or-ce literaturà, sä se opreasca intrarea in zidurile
institutuluI or-cAruI om de pe tärimul celialtafarä
de regele, bine-inteles. Nicî familia sä n'aibà voie
sä vinä" sä-sl viziteze copilele, decit de patru 00'
pe an, si vizitele el, de fie-care datä, sä nu dureze
mal mult de un sfert de ceas, adica in total : o
orä pe an!
Asta e partea negativä: contrast absolut cu sis-
temul de maI nainte. In partea pozitivä, D-NA DE
MAINTENON IsI insusi, vrInd-nevrind, in parte, sistemul
deja cunoscut i practicat In scolile janseniste: r u-
gäciunl, lectura bibliel i lucru manual.
Instructia propriù zisä Cu desävirsire proscrisä.
Nimic nu se permitea fetelor sä mal citeascä, nicI
mAcar frumoasele paginI ale istorieI antice, ca sà
nu se Inferbinte imaginatia domnisoarelor pentru
eroinele si eroii
Rätt trebuie sä fi esit experienta sa ant erioarà,
www.dacoromanica.ro
376 PARTE k II. IS1ORIA PED1GOGIEI MODER'NE.
Cu teatrul si literatura, ca sà recurga apoI la atitea

precautii nefolositoare, ba chiar pagubitoare.
Izolarea complecta de vial, de lume si de cul-
tura nu mal era niel sistemul dela Port-Royal, ci o
parodie a tul', alta extremitate, in care se aruncase
acest Faeton cu fuste al pedagogiel. «Sa Solichté»
a 11.1T. LUDOVIC XIV O fi fost tare in alte iscodiri, cari
luati ochii .RegeluI-Soarez, dar in arta educatiel
n'a fost decit o aventuriera sgomotoasa.
Avem dela dinsa i scrierI, in cari gasim ideile
ce inspira ajutoarelor sale: Lettres sur l'e'du-
cation des filies; Entretien sur re'duca-
tzon; si Conseils aux jeunes
VII.
Una din ideile d-neI de Maintenon era ca edu-

catia fetelor sa nu se faca In minastire. Cum si-a
pus in practica ideia, väzuram mal sus. In loc de
o minastire Cu calugarite, nascoci o minastire Cu
actrite, apol o minastire fara calugarite i fara ac-
trite, dar si fara familie i ara lumina vietit
FENELON (1651 1715), episcopul de Cambrai,
autorul frumosuluT roman cu tendinte politice Té-
le'maque, impartasia aceeasi ideie : fetele sa nu
se creasca In mlnastire, pentru-ca se departeaza prea
rnult de lumea In care vor trai pe urma, se In-
streineaza de viata. Cind vor parasi societatea
abstracta a singuratatiI monacale, i vor intra in
www.dacoromanica.ro
cea real, tesutä din atitea raporturii, urzita din

atitea ide, si legl, si obiceiuti, si credinte, si pre-
juditif, si idealurI, si legaturl concrete de tot felul,
se vor simti ca in exil pe altà lume, se vor ciocni,
ignorante si naive, la tot pasul, de drepturl si da-
toril necunoscute, vor fi prada iluziilor desarte,
victima ne-adaptarir lor la mediti si la conditiile
de viata.
Aceasta e just. Si desigur, daca ar fi avut sa
alcatuiasca o institutie pentru educarea fetelor, dupä
ideile sale din l'Education des filies (1683),
FENELON, care 10' exercitase si IsI documentase ta-
lentul sail practic de educator in cresterea asa de
isbutitá a ducelta de Bourgogne, ar fi stiut, in
asta privinta, sa. gaseascá. o formula plauzibila, deo-
sebita de o minastire de calugarite, dar si de Saint-
Cyr a d-neI de MAINTENON.
Ne indoim insa ca ar fi fost pe calea cea justa
in sfioasele luI precautiI In contra lit e rat u r ir
si m u z ic e I. Lecturile, dar mal ales muzica, ar fi
dezvoltind prea mult partea sentimentala a sufle-
tuluI, care, si t'Ara aceasta, predomina in natura
femeel. FENELON recomanda, dintre arte, pentru cal-
marea sufletulul: p ict ur a; iar dintre studil : bimba
latina.
Ce e drept, aceasta din urma, mal' ales cind se
practica in studiul el si o anumita metodä, care se
chiama metoda plicticoasa si pedanta, are darul
de a potoli bine de tot batäile inimil si miscarile
www.dacoromanica.ro
spiritulut N'ar fi Ins5 credem, deloc prudent, pentru

scopul calmäril psihice, sa se dPschizà, cu cheia
limbil latine, si sanctuarul poezieI clasice, al lite-
raturit romane. Sint si acolo ideI si sentimente,
contagioase. Linistea inimiI ar putea fi tulburatä.
Ca s'A' nu se depAseasca tinta urmArità de timidi-
tatea precautà a pedagogulul, trebuie sA nu se
adinciascA studiul limbiI decit pin5 la filologie. Aci
se poate insista cit de mult; iar dacA la filologie
s'ar maI adäoga si inv5tarea pe de rost a tablelor
-de logaritml, calmarea mintir ar fi desAvirsità.
VIII.
Orcit de stingace s'ar Oxea propunerea lul PENE-

LON, preocuparea luY indicä adincimea unel probleme
insemnate de educatie.
Bine este s5 excitI si s'5 dezvoltI tocmal acele
facultAtI carl, din nastere, predomin5 si caracteri-
zeazá natura femeii? Nu se formeazA astfel fiinte
unilaterale, cu sufletul crescut excesiv in o directie,
farà proportil armonice In structura si functiunea
luI? N'ar fi mal intelept s5 se insiste tocmal asupra
facultätilor, carY, din natur5, ati mal putine predis-
pozitil s'a' creasc5, si sä se lase mal' neexercitate
pornirile tarI prin ele insele, spre a se realiza astfel
un echilibru si o armonie intre puterile sufletulul
individual?
Dar, atuncI e bine oare sä. ciuntestl si sä desfi-
www.dacoromanica.ro
PRELEG. XXI. ORGANIZARE IDEII REALISTE. 379
guree opera naturil, contracarezI intentia

scopul el firesc, apäsind i deprimind porninle na-
tive, originale ? Bine e sa cistigi armonia si echi-
librul individual, siluind cresterea invita Minerva
a facultatilor refuzate de natura si mediocrizind a-
vinturile superioare ale geniulul speteI in consti-
tutia particulara a fie-cäruI sex? Nu se distruge prin
aceasta un echilibru si o armonie mai inaltä, a or-
ganismului i vietei supra-indivicluale, a societätii,
care se intemeiaza tocmai pe diversitatea cea mal
intinsa a diferentierelor sexuale si individuale ?
lath' problema. Din instinct, pedagogii marI
simtit-o. FÉNÉLON nu o discuta principial. Pentru
timpul luI solutia era prematurä. AzI inca nu e destul
de matura.
Intocmirea unui program de educatie femenina
In conformitate cu menirea femeil, i determinarea
meniril femeiI in conformitate cu natura el psiho-
fizica si socia15, e o problema cultural-pedagogica
ce nu Si-a gasit Inca deslegarea sttintifica definitiva.
Ar fi sa anticipam mersul istoric al cugetaril peda-
gogice, daca am insista de pe acum mai mult a-
supra ei.
IX.
Terminind, sa notam Inca numele unei distinse pe-

dagoage din secolul XVII, M-ME DE LAMBERT (1647
1733), autoarea scrierilor : Réfle.rions nouvel-
www.dacoromanica.ro
3,0 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
les sur les femmes si Avis sa f ille. E in-

teresantä pentru frumosul curaj ce arata. Inteun
timp cind se persifla instructia femeil, ea infrunra
prejuditiul drept in fata, atacind izvorul de unde
se raspindise atita ridicul peste femeile culte,
femmes savantes, i aratind ce fal i Injust s'a
inteles ideia pusa in circulatie de MOLIERE.
D-NA DE LAMBERT apara dreptul femeilor la o in-
structie serioasä, i teza el vi-o sustine pe argu-
mente, ce si azl ar fi demne de reprodus i intre-
buintat, daca ar mai fi nevoie de ele.
Din fericire, citadela, aparara ca atita inversunare
de egoismul indäratnic al barbatilor, a calzut sub
loviturile repetate ale valurilor culturir moderne.
Femeile ati pätruns pina sus, la invatamintul cel
mal superior, ati cucerit stiinta, cu titlurile él cele
maiinalte. Ba chiar, in unele spirite, carl se dati,
de altfel, de amice ale progresulnl, incepe sa se
nasca oare-care rezervä, ce nu searnana deloc a
timiditate,pentru mersul ascendent catre luminá. Se
pare ca invazia neconditionata i nemarginita a fe-
meilor pe bancile universitare, lasa goale alte lo-
curi, unde ar trebui sa le impingä me n ir ea lor
naturala.
O reactie se naste. Si era in ordinea legilor na-
turale a evolutiel sociale, sa se nasa.
Faptul definitiv e a fortareata s'a luat, inimicul
a intrat in cetate, si este o alta faza, a campanie,
de un interes noii, ca cele doa tabere parlamen-
www.dacoromanica.ro
teaz1 : cum s'a-sl impartä terenul, stäpinit exclusiv,

inainte, numaI de una din ele.
Un argument al D-NEI DE LAMBERT meritä sà fie
amintit, cel putin din interes istoric.
DacA spiritul femeiI e läsat pe o treaptà infe-
Tioarl de culturä, cum vretI s5. se Inteleagä cu
spiritul cult, superior al bOrbatuluI? Cum vretr sà
priceapà femeia sufletul mal complicat al bärba-
tultfl, dacà nu i se dà elementele, asupra carora
lucreaza' mintea tovarAsuluI sAfi de vieatà si de su-
ferinte ? Cum sO simtà ea simpatia sincerä. si In-
treagA pentru niste strOduinte ce frAnnIntà o exis-
tenth' de care si-a legat pe a sa, dar in adincimele
ca'reia nu poate pOtrunde, fiind-cà i s'a refuzat lu-
mina ce ar fi cAläuzit-o In labirintul el? Asemenea
pricepe pe asemenea. Ca doI streinI vor träi unul
ling4 altul, bArbatul i femeia, fä'rà sa' se cunoascä,
(led färà sa' se InteleagA i färä' sä se iubeascä', In
adeväratul Inteles al cuvintuluI. Si discordanta su-
fletelor va fi cu atit maI ireparabilä, cu cit diferenta
lor culturalA va fi maI mare.
M-ME DE LAMBERT recomandA fetelor studiul isto-
rieT si, negresit, si pe acela al literaturiI mince, de
care M-ME DE MAINTENON capAtase atita spaimg. To-
tusI, nu voieste sa' devina nicI prea invätate. Din-
tre limbI, numaI cea maternA sO se invete. Opreste
In special InvAtarea limbii italiane I
Inteun mod mal sistematic si maI filosofic nu se
pune, in secolul XVII, chestia educatieI femeiI.
www.dacoromanica.ro
Prelegerea XXII.
CULTURA ROMiNi IN SECOLUL XVII.
SCOLILE DE LA TRO-ERAR111 $1 S-TUL SAVA
Intoarcerea la istoria culturel noastre dupa adincirea

in studiul veacurilor la alte popoare face impresia une re-
desteptärI dintr'un somn secular; spre a contempla schim-
banle aduse in tara noastra de curgerea timpula
Repede privire asupra schimbaril batatoare la oaf
infatisata de secolul XVII, comparat cu cele precedente.
Aparatia culturil eline la noI in tara. Caracteristica seco-
lului XVII.
Complectarea i indreptarea acelef caracteristid. Apa-
ritia semnelor de desteptare nationala ; limba romina in
biserica. MITROPOL1TUL TEODOSIE. CalendareIe rominestI
In principatele romine, centrul misca'rif intelectuale
din rasaritul EuropeI. Un apel al unui mitropolit grec, MIR-
CON din Pogoniana catre tuAq vonA, pentru infiintarea de
scoll superioare.
Programul studiilor, cartile si metoda In scolile gre-
cestI din BucurestI si IasI. Hrisovul lui BRINCOVEANII.
Profesoril dela Trel- Erarla i S-tul Saya.
Plinged in contra chinulul nefolositor pentru copiI
In aceste scoff inalte ? Ce lipsia scolilor grecesti ? M et o da
lor pedanta. Asprimea pedepselor.
Tabloul defectelor prea Incärcat, ca sa nu fie ex-
clusivist si nedrept. Aprecien f maI juste. Ce datorim cul-
turel grecesti si cultura greceasca noa.
In ce conditir poate exercita ideia efectul luminator
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMANA IN SECOLUL XVII. 38a
asupra unui spirit. Asupra carul element etnic i strat so-

cial a innurit scoala
Faptul unei influente marginite numg asupra stratuluI
intelectual, o fericire. De ce si Intru cit ? Legatura organica
a stratuluI social superior cu massa etnicà. Sentimentul re-
cunostintei istorice fatä. cu Incercärile trecutulul. Suferintele
trecute pnvite de departe. Scoala intäritoare a durenr.
Putenle latente ale neamului nostru se desfasura In
neintrerupta i grabnica dezvoltare proprie, sub excitatia
atingerilor cu sufletul strein al altor elemente etnice si forte
culturale.
I.
Sà incheiem secolul XVII cu o repede privire-

asupra noastrà insine. Sä ne intoarcem «acasà», dupl
o excursie de o sutá de ara prin teoriile i insti--
tutiile inalte din tär'l depdrtate.
O sutà de anr, trecuti in cite-va ore 1 Zbor mi--
nuat al istoriei, care strAbate veacurile ca clipele,
tArile si m'afile ca o bAtae de arip5, prin o fulge-
fatoare tr'ásAtur5 de condeiii, saù grabnicA intor-
saturà de foae intr'o carte. Caleidoscop fermecAtor,
care, printr'o miscare de ochian, te plimbà, ca in-
tr'un vis, in panorama epocilor i in peripetiile
vietii popoarelor, si-ti arata opera indelungatà a
vremiY, desfásurindu-se iute sub ochil tä, reprodu-
cinduse i repetindu-se dupä voia curiozieatil tale,
insetate de privelistea vietilor dispàrute.
Cite-odata ne exercitArn darul inchipuiriI gin-
dindu-ne ce o sà fie peste o sufa-doà de ani in
www.dacoromanica.ro
Z84 PARTE& II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODEIINE.
omenire, In tara noasträ ? Am don i ca restul zile-

lor, ce ne mg ramin de träit, sg ne fie dat a le
trgi impgrtite pe veacuri ; ca natura, printr'o mira-
culoasg inggduire, sg ne permitg, dupg fie care veac,
a ne trezi dintr'un somn odihnitor, s'u.' vedem schim-
bgrile ce a luat lumea, si apol sa adormim din noil,
ca sg ne desteptgm iar dupà un veac, spre a vedea
noile prefacerl aduse In acest restimp in omenire ;
si asa mal departe.
Fantazia aceasta utopicg, de o viatg nerealiza-
bilg, ne-o satisface studiul istoriel. Fdrg alt impozit
de scgdere a constiintei decit cele seapte-opt ore
de somn, plgtite pentru o zi de palpitad* constiente,
poli' träi, In timpul existentel tale individuale, viata
tuturor veacurilor pgstrate In vastul panoptic alisto-
riel. Fericit acela care nu 'Aseste pe tgrimul trecu-
tului, ca pe stradele dezolate ale unuI cimitir ; care
simte viata acolo unde este si o vede acolo unde
a fosti
1I.
Ce am kisat, inainte de secolul XVII, in tara noas-

ti-A pe intreaga cimpie Intinsg a vietii culturale ?
Slabele lumint palide ale bietelor scoll de pelingg
biserici, mingstirl, episcopil, unde se insta slavo-
neste, ca s'a' se poatg sluji in bisericI, sg se poatà
citi ceaslovul si psaltirea si cinta ruggciunile. Licá-
.ririle de licuriciù In intuneric ale rudimentarelor
www.dacoromanica.ro
PEEL. XXII. CULTURA ROMINA IN SECOLUL XVII. 385
inceputuel de invatare romineasca, documentate de

existenta multimil diacilor si din a caror fosfores-
centa crescatoare se va inchega treptat lumina unul
soare. Farul de orientare istorica a unei scolI ro-
minestI in RadasenI. Si sgomotosul aerolit trecator
al academie protestante dela Cotnarl.
Pretutindenl, In stat, In biserica, in marea majo-
ritate a scolilor nu se citea, nu se scria, nu s'a-
uzia decit slavoneste.
Dupa clipa unei pauze de un secol, redeschidem
()chi' si ce vedem ? 0 napadire neobisnuita de lu-
mina ne orbeste. Aproape nu ne mal recunoastem
Tara. Nu e lumina stearsä, galbuie, a culturff slavone,
pllplind in opaitele invechite din tinda bisericilor.
Nu e nicl calduroasa stralucire discreta a gindiriI
rominestI, revelind, la RadasenI, dogoarea focultif
aprins In vatra strabuná si care nu se va stinge,
orI-cit vor sufla In el vijeliile.
0 lumina stranie, agitata, ne uimeste. Vioiciunea
eI nu ne incalzeste, dar ne iea ochiI. N'o Intele-
gem, dar ne atrage. Ne place, fail s'o simtim ca e
a noastra. De pe tot orizontul luminiI orientale,
curg luminile inteligenteI, ca niste stele, filante,
atrase de ceva puternic catre, noI. Se gramadesc
mal ales in BucurestI si IasI. In BucurestI si IasI
stralucesc, pentru tot orientul cult, doä centre mail
de lumina, doa focare splendide. Sint Academiile
grecestI dela S-tul Saya si TreI-ErarhI.
Caracteristica secolului XVII, pentru noI, sta In
25
www.dacoromanica.ro
scaderea influentel slavone si in accentuarea celei

eline. Pe d'asupra si In contra intinderii stagnante
de duh a linistitului curent slavon se inteteste a-
gerimea serpeasca de logos a sclipitorulul curent
grecesc.
NumaI cu atit, caracteristica ar fi incomplecta.

Nu numai incompIecta, ci artificiala, fundamental
gresita. S'ar asernana cu acele clasificad de animale,
ce se intemeiaza pe caractere superficiale, bätatoare
la ochl. Notele esentiale, ce despart fiintele, staii
mar adinc, in constitutia lor. Tot asa, ceea-ce des-
parte si caracterizeasa epocile istorice ale unuI popor
trebue sa se caute adinc, in anatomia si fiziologia
liff sufleteasca si culturala. Fazele cresteriI luI in-
terne alcatuesc adevaratele faze istorice, nu peri-
petiile externe si evenimentele isbitoare ; dupa-cum
si virstele ()mullir nu le determina intimplarile vietil
ci punctele de desvoltare interna' psiho-fiziologica.
Mal' important pentru viata poporuluI romin,
este, in secolul XVII-lea, altceva decit trecerea
de sub inriurirea slavona sub cea dirá moderna.
Acestea stnt evenimente externe, carI ati grabit or
intirziat evolutia lui interna: n'afi alcatuit chiar
substanta acestel evolutit Coprinsul obiectiv al
cresteril etnice interne si care ne face sa prin-
dem, pe orizontul sec. XVII-lea, primele t'osen ce
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMINi IN SECOLUL XVII. 387
vestesc cA incep sA se reverse zorile renasteriI

noastre nationalestA In acea expansiune vitalà a
geniuluI firiI romInestI, care sparge Invelisurile
exotice ale spirituluI strein si apare la lumina soa-
reluI, cu graiul sà5 propniti, in fata altarulul luI
D-zeti ziditorul, pAzitorul si condualtorul ILA in
valurile lumiI acesteia.
Pentru Intlia snara, In secolul XVII-lea, se aude-
In biserica romineascA zicindu-se Crezul In limba
romineezscd. In secolul XVII-lea resunA pentru
oarA accentul limbeI noastre In rugAciuni zise
tare, In gura mare, cAtre provedintà, ckeia strà-
mosiI riostri i se inchinag inainte numaI in gind
sag soptindu-I incet cuvintele credinteI i legil
crestine.
Cu inima plinA de pioasä recunostintà trebuie
sA" pomenim numele MITROPOLITULUI TEODOSIE, care
a tradus cel dintîü Crezul in limba roming, (1) pela
jumAtatea secolului XVII-lea.
De atunci limba rominA a cucerit, pentru con-
stiinta poporuluI nostru, locul de onoare intre lim-
bele sfinte, aThiturea cu latina, slavona i elina, In
cart traditia permitea sA vorbeascA omul cu
spre a-I destAinui pAsul i dorul cugetuluI sAll as-
cuns. De atuncI miscarea de redesteptare nationalA
n'a maI contenit, puterile latente ale naturel noas-
tre etnice Impins tot mai stkuitor unele pe
(1) Reväzut apoi (1705) de ANTIM 1VIREANIM.
www.dacoromanica.ro
altele la viata larga si fatisa. Pela sfirsitul seco-

luluY, spiritul romInesc coprinde deja, In formele
graiul sati, Evang-hella (1683) si Biblia Intreaga
(1688).
Negresit, n'avem de cuies alta recolta mal bo-
gata si intinsa a manifestarit stiintifice sati literare.
Mara de cartile bisericeI, a cal-0r Insemnatate de
altfel este immensa, limba romIna nu ne da Inca o
literatura. Numal biserica si poporul cultiva productiv
graiul national, pentru trebuintele mal ideale, carl
par a fi si cele mal urgente -- ale sufletuluI: una ca sa
se roage, cel alt ca sa. clntecredinta si poezia. Stra-
tul subtire al intelectualitatiI sociale n'a intrat Inca
In sivoiul latent al maretelor energil virtuale etnice.
Abia putem mentiona cal endarele romInestl
dela Buda si Brasov, ca semnul unuI inceput de acti-
vitate literarà romin easca. Si le nota'm si pe aces-
tea, fireste, cu sentimentul une asteptarI pline de
speranta In viitor, ca pe niste aratarI simptoma-
tice, ca pe rindunelele ce vestesc pritnavara re-
desteptaril' nationale din amorteala stretnismulut
Daca ne marginim a judeca numaI dupa apa-
rentele izbitoare si trecatoare, geniul firiI romInestl,
In secolul XVII-lea, si-a schimbat doar livreaua
veche, roasa, decolorata a cultura slavone, In alta
noa maY galonata si sclipitoare a cultura' eline.
In realitate, gasim treI forte sufletesti cu treI
formule de viata culturala ocupind scena istorica':
slavismul Imbatrinit si glrbov, grecismul sprinten
si flusturatec si rominismul asezat si solid.
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMiNi IN SECOLUL XVII. 389
Unul se retrage, ca apele fluviuluI, dupa o re-

varsare, In matca sa proprie; al doilea, cu grab-
nica lacomie de viata, vine, din sbuciumärI de-
partate, sa-s1 evaporeze spuma impetuozitatiI sale
la poalele Carpatilor vecInicT; al treilea, ca geniul
neadormit al natureI acestor tinuturl, IsI ridicà trep-
tat, din adincirnI nepatrunse, valurile uriase ale vi-
talitätir sale de forta naturala elementara.
IV.
Cea mal frumoasa pagina a istorieI culturiI din

Orientul EuropeI, In secolul XVII-lea, se scrie In
BucurestI i IasI si e datorita geniuluI elin.
Centrul miscariI Intelectuale din aceasta parte a
EuropeI, centrul intregeI crestinat'ätI ortodoxe se
stabileste In capitalele celor doä principate romIne.
Dupa caderea ConstantinopoluluI, dupa supune-
rea popoarelor crestine din Orient, nu ramin cu o
independenta relativa, cu o aparenta macar de ne-
atIrnare, decit domniI romîni, domnI crestinI, la
carT. batrinif patriala aI bisericeI ortodoxe se uitati
cu dor si cu o admiratie amestecata cu acel
sentiment al omului In primejdie, ce vede In de-
partare posibilitatea unuI mijloc de scapare. Si ve-
nira patriarcha din Asia mica, din Alexandria, din
Constantinopol la domnil rominr, sa le ceara aju-
toare banestI, pentru sprijinul cauzel religiel orto-
doxe. Si nu plecara nicl-odata cu mlinile goale.
www.dacoromanica.ro
390 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGTEI MODERNE.
Si venira Invatatii, literatii, profesorii, sa caute azil

liniste pentru studiI, pentru muncà intelectual.
pentru Invatatura carta i orinduiala scolit i ga-
sira adapost si aparare i ajutor ; i ridicara lumi-
noase i splendide cladirI culturale, aid pe pamin-
tul tarfi rominestI. Cultura crestina ortodoxa' din
Orient aid se concentra, In cele mal vestite scolI
grecestI din tot Orientul, adevarate academii cu
studii superioare. Tot aici, anume in IasT, se alese
sub YASILE LIIPU, locul de intilnire al uniff mare si-
nod, unde se adunara' totT representantiI
crestine ortodoxe, ca sa se sfatuiasca si sa chib-
zueasca mijloacele de aparare in contra protestan-
tilor, catolicilor, i sä fixeze confesiunea credintei
ortodoxe.
Dorinta patriarchilor i mitropolitilor straini de

a vedea Infiintindu-se scoll in aceste parti ale O-
rientuluT, apare dela inceputul secoluluI XVII-lea.
ApelurI calduroase, entuziaste, pornite si din in-
teres personal, dar si din convingere cà numar In
tarile noastre se poate salva credinta crestina or-
todoxa', faceati s'A se aduca cererl ca aceea a unuI
mitropolit grec, mATEit M1REON din Pogoniana, adre-
sata luI ItasT vota, domnitorul Munteniel (1616
1618 1).
Citata in influenta Cultura Greeeft% in Mun-

tenia Moldova » de G. M. IONESCU (Buc. 1900) Pag. 125.
Tezaur 1. 370-371.
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA RONaNA IN SECOLUL XVII. 391
«Prea luminate doamne : edificA scoli unde

invete oameniI carte ; fundeazä institute unde sA
poatä. trAI Op' invatä carte si unde sä-sit afle traiul
si inv'ätätoriI InsusT ; dA acestora tot ajutorul ce
poate da domnia, hotärAste, InchinA o mosie pen-
tru acest scop, Intärind darul ca semnätura si si-
gilul tàü, ca sA fie pentru tinerea scoalei, venitu-
rile cite se vor prinde de pe acea mosie. De vet
face acest bine, sufletul tgil va merge In raiil, dom-
nia ta va fi nemuritoare, numele fáti va rAmine
In ved cu binele ce al fä.cut si care va sträluci
ca strälucire neperitoare ; da, nurnele tAil va fi ca
al luI Ptolomeiti, care a tradus cärtile Evreilor.
« FA i Märia ta ca dinsul; deschide prin mi-
lele tale scoale de unde O. se räspindeascA lumina
In tara ta; astAzI nu afli In aceastA tarA om invA-
tat, nu, nici preot, nid cälugAr, nicI archiereil, nicI
laic, pentru unde sa invete carte PreotiI
nu still sä boteze, nu stiù sä facä leturghia ; cind
le vorbestI de misterele credintd, stall si sA
ca si cum le-aI vorbi de lucrurI de pe altä lume;
barbaria lor e complectä, nestiind decit sä mänince
colivele si colacii- ce li se aduce Dacä nu se va des-
chide scoala unde sä poatä oameniI sä" invete
carte, atuncI avem sà vedem fäcindu-se $i la noI
ce a fácut Mahomed care, fiind barbar i nestiind
de loc carte, ?Si intinse dreapta In cernealä, apoI
o asternu pe hirtia de scris, ca urmele palmel
säl serveaseä de semnáturà. FA acest bine, Prea
luminate Doamne, asa sä.-ti rAmInà numele in ved
vii1; fä sA curgA apa ce rAcoreste sufletul i curätä
mintea fie-cAruI om; desvAleste soarele tIintei, In-
fäsurat intr'un intunecos nor, norul gros al nes-
tiinteI, ce a acoperit strAlucirea intelepciunit Oa-
menu aù azut asa de jos ca si vitele; nu still
www.dacoromanica.ro
392 PARTEA II. ISTORIA PEDAGOGIEl MODERNE.
carte si cum vreT sg se lumineze? Literatura, care

e vie, (1à si altora viatA, Inaltg pe cel umilitT, pe
cel mgritT smereste, si cutez a zice, cg si orbilor
d'A vedere, vedere atit de agerg cg ImbrAtiseazg
spatiile cerulut nurnArà si mgsoarg stelele. In toate
impArAtiile se aflA scoale si case de crestere, nu-
mal In tara ta nu se aflA nicT una. FA dar, MAria
Ta, acest bine tAril tale,.
V.
Apelul, cum vedem, cere scoll de InvAtAmInt su-

perior In limba greacA. Scolt elementare existail
deja, dupa mgrturisirea luI BRANDINIIS, episcop de
Marceanopol, de Bulgaria, Dorostov si Tomi, vre-o
20 cu 2000 de elevl, Intre carT, pelIngA RomInT,
se ggsiail RutenT, GrecT si ArmenT 1).
Se cereati ing acum scolI superioare, si cererile
se Indeplinirg, cut-1nd dupá Sinodul din lasT (1642),
dupg sosirea mitropolituluT PETRIT movuI, din Kiev.
profite de prezenta acestuia
VASILE 1,IIPII, cAutA sá.
si ceru sá-T recomande profesori bunI, din Kiev,
si pentru scoala dela Tret-Erarht.
In cutind se infiintA si la BucurestI o scoalg,
care, Impreuná cu cea din IasT, se poate considera
ca Inceputul InvgtAmIntului secundar si superior In
tara noastrg. Scoala din BucurestI se InfiintA pela
1680 de .$ERBAN CANTACUZEN, la S-tul Saya.
O Foaia .populard, an. II, No 25, pag. 3-5. La G.

X. IONESGG, hifluenta culturzi grece,sti in Muntenza
,ri Moldova, pag. 150.
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMINA IN SECOLUL XVII. 393
Dar aceste scoll, la inceput aü fost cládite pe

element slavon i grec. Cind v. LUPO aducea profe-
sorT maT pregAtiti din Kiev, ca POCIATSKI, care a
luat directia scoaler din Trel-Erarhi, intentia luT
primà era doar sá infalreascä scoala veche slavoná.
Dar curentul tírnpului, mi carea evolutiel generale
a tárii si culturiT aü fa'cut ca acest caracter slavon
sà se piardä cu desávirsire i sä se accentueze d e-
ocamdatá caracterul grec.
Despre cele doh' scol( superioare grecesti din
Bucuresti si Iasi avem informatii mal precise decit
despre cele dela Cotnati i RadásenT. Putem sti
intru citva : ce se inváta, care era programul stu-
diilor, numárul profesorilor ì valoarea lor si cam
de ce carp.' se serviati.
La scoala dela Trei-Erarhi se illy* limba sla-

voná, predatá chiar de POTCEASKI, limba greacá, ro-
mina, latiná, si de sigur i teologia.
In BucuretT, dup5: cum ne indicá brisovul
luT C. BRANCOYEANU (1708), se inväta i tiinte, filo-
sofie, i avea un program destul de desvoltat... 1).
qProfesorii scoalei, zice acel hrisov, trebue sä: fle
ire% reputati prin religiositate i moravuri bune,
dintre care cel dintuiù sá predea regulat acestea :
I) Logica, II) Retorica, III) Acustica fisica, IV)
1) In istoricul grec HELLADIUS (reprodus de c. ERB10EANII

in «Cron. grecT» pag. XXXII $i de GH. IONRSCU «influenta
Culturil grecW11. pag. 160.)
www.dacoromanica.ro
394 PARTEA II. ISTORIA PEDABOGIEI MODERNE.
Despre cer, V) Despre nasterea lucrurilor si desfa-

cerea lor, VI) Despre suflet, VII) si ultim Metafizica.
Dimineata interpretInd doä cartI dupa intimplare
Logica si despre cer, sail Fizica si despre suflet,
sah Retorica si Metafizica ; nu ambele aceloras sco-
larl, ci, celor mal' desavirsitI (elevI), cele mal. Inalte
(stiinte), iar celor mal' nedesAvirsiti cele mal infe-
rioare ; cacI nu va preda celor ce Inca nu ail per-
curs Acustica, Fizica, Metafizica, si celor ce se o-
cupa cu Fizica acelora le va explica despre nastere
si desfacere si in urma la cele do'h clase de elevl
va preda si studif. Dupa amiaza-zi pe ce! ce se
ocupa cu Logica II va exercita asupra formelor
propozitiilor si silogismelor si mar ales despre a-
flarea termenuluI mediù si despre epichiremile dia-
lectice si sofistice si sa le dea acelor ce se ocupa
Cu Retorica exemple retorice si sa le corecteze pe
acestea cu Ingrijire. lar celor ce se ocupa Cu Fi-
losofia sa le dicteze sa faca repetitil si dictande din
studiile de dimineata si sä discute pro fi contra,
deslegind mutual problemele sail antitezele puse de
profesor prin silogisme si entimeme.»
cAl doilea profesor sa explice si aceste doa sti-
inte dimineata scolarilor, incepind dela cuvintul
lid Isocrat, duph care va preda tragediile lul So-
facie si Euripide, apoI cuvintul luI Grigorie din Na-
zianz, dupa aceea versurile lul, dupa acestea epis-
tolele luI Sinesie si cuvintul sati despre Imparatie,
apoI Pindar si in sfirsit cuvintele lul Demosten, u-
nind tot-deauna cele mal usoare cu cele mal grele,
dupa putinta scolarilor.»
cDupA amiazI sa se predea Sintorul lid Kir A-
lexan dru Mavrocordat, cu exemple de teme mal
desavhsite si O. corecteze temele. SA se faca si cri-
tica din acestea : Din epistolele Apostolilor, din
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMINI IN SECOLIIL XYII. 396
Xenofont, din Plutarch si In sfirsit din Tucidid, s'A-I

invete adicä In al doilea rind dupA implinirea celui
dintliti. In deosebitele timpuri s'A-I exerciteze i la
poezie pe ceI din aceastA clasA $i chid le vor sà-
vIrsi acestea toate, atuncl sA treacd la Intlia.».
«Al treilea profesor sA explice dimineata aceste
studif In ordine cite doA : Stiintele lui Hrisolora
$i Caton, Focilid, Pitagora, miturile luI Esop, In-
demnArile luI Agapet, canoanele celor 12 s'Arbätorl,
Epistolele luI S'amocat $i Omer, $i pe copill Ince-
pAtori In gramaticA *IntroducA s'A-1 Invete Pro-
sodia $i Simfoniile ortografietz
<cDupà amiazA tehnologia, gramatica scrien
de teme, dupA felurile vorbelor cum skit in grama-
tica liff Lascar, InsA fArA InsemnArile si exercitiile
lor si deosebitele feluff de verburi si sin taxa
deosel-itelor specir de verburT reflexive, dupA deo-
sebitele lor InsemnAff (cAcI aceasta este treaba
profesoruluf al doilea) ; dar $i acestea feluff de ver-
bun', dupà cum $i toatA gramatica In bimba apla, sA
le-o predea $i parafrasind sA invete pe copiT asa
ca sä. se InteleagA bine de elevI iar nu s'A se citeascA
numal. SA se facA citire $i din sfinta Evanghelie
$i din faptele Aposrolilor pinà la sfirsit. Datoresc
elevI s'A-s1 Invete pe de rost lectiile lor parafra-
zele acestora sA le scrie In limba apla $i sà corec-
teze cele ce nu stilt scrise bine de el"; iar cind
vor termina toate acestea Impreunä, felurile verburi-
lor prin scrieri de teze, atuncI sà inainteze In a
doa clasA.
cTrebue de Insemnat si aceasta, c'd amintitiI pro-
fesorl trebuesc sA dea clod zile pe fie-care sdptd-
mind repaus si recreatie scolanlor, adicA Joia
Dumineca si sA predea numaI cincI zile, adicA Lunr,
MartY, MercurY, Vinerl $i SImbAtä.».
www.dacoromanica.ro
396 PARTE& II. ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
Pelinga aceste partT, citate In hrisov, mai ga-

sim, ca complectare, cà se preda «epistimurile»
geografia, fizica, himia, mineralogia retorica. Se
i
insista mal ales asupra unuI fel de retorica «inal-
bitoare», care dadea mijlocul a se demonstra ca
ceca-ce e bine e rail, si ceea-ce e raile bine.
VI.
Cine preda aceste cuno.;tinte ? Cae erati fortele

didactice ? Se aducea la aceste scoll tot ce se deo-
sebia, in Intreg Orientul, prin Invataturä, eruditie,
talent didactic. Se pastreaza numele citorva din
acestI Insemnatï profesorl.
La Trei-Erarh1:
PAISIE LIGARIDIS, originar din Hio, doctor in
teologie filosofie. Hirotonit arhiereti de Papa,
i
fusese trimis ca mitropolit catolic la Gasa. Lepa-
dIndu-se de catolicism, vine la 1648 ca profesor
la scoala dela TreI-Erarhl din Iasl.
S'a distins i prin scrierI, fireste in ramura
terara ce avea atuncI trecere i cantare, In cea
religioasa : 1) « Esplicarea Sf. turghif », 2)
(Istoria Patriarhilor din Ierusalirn si In
latineste (dupál reintoarcerea la ortodoxism) « De
procesione Spiritus S. ex Patre», «De pri-
matu papae».
Nicolae CIURAMEOS, originar din Ianina, doctor
In treI ramurl de cunostinte : medicina, filosofie
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMINI IN SECOLTJL XVII. 397
teologie. Fusese profesor reputat la Constantinopol.

Adus In IasT pela 1660, a profesat timp de doT-
sprezece anT, a murit In orasul nostru si a fost
InmormIntat la M-rea CetAtuia.
A scris : Combaterea calomniilor ne-
1)
drepte, 2) Combaterea primatulut Papel si
multe alte scrieri filosofice, teologice si medicale.
Dimitrie CACAVELA, cunoscut din istoria lite-
raturiT, celebrul profesor al luT DIMITRIE CANTEMIR,
originar din Creta. A studiat la Lipsca, si, venind
In tar5, a fost profesor de limba elenál la Acade-
mia din Ias1 dela 1670-1698. CACAVELA a fost,
dupà cum singur spune Inteo scrisoare, plugarul
ce la holda mintit lul Dim. Cantemir ostenit».
<Ka.
Teodor TaAPEzarrnui, a ilustrat de asemenea

scoala dela TreT-ErarliT (1690-1695) pIn'a la moar-
tea sa. A fost Inmormintat la mlastirea Sf. Saya
din IasI.
Scoala dela Sf. Saya din BucurestI, Infiintatä

pela 1680 de sERBAN CANTACUZEN, aina Ca director
timp de zece mil', tot pe Teodor TRAPEZUNDIUL, care
trece apoT ca director al scoaleT dela TreT-ErarhI.
Aci se Inv4a limba greac5, istoria, filosofia, fizica
si se insista maT ales asupra gramaticeT grecestT.
Sub Ingrijirea luT C. BRÀNCOVEANU, Scoala luà un
avint mare. BrIncoveanu era privit de toatà lumea
ca un protector, ca un Mecena al stiinteT, al lite-
raturiT, al civilizatieT grecestT In Orient. Si nu rar
www.dacoromanica.ro
se auziati laude de felul acesteia, cA pe-cind altà

datä.' Atena era resedinta muzelor, acum, gratie luI
BrIncoveanu, muzele s'ail mutat In Bucurestr, cAc
aid s'ail Infiintat gimnasiI pentru cultura Elinilor,
Grecilor, Slavonilor «$i chiar a Valahilor», cum
ziceau profesoriI Academiei dela Sf. Saya.
BrIncoveanu Pa'cu sà.' se dezvolte scoala dela Sf.
Saya, care 41 lul oficial titlul de Academze (1698).
Aduse profesorI celebri din toate pärtile. Intre a-
cestia, deosebit de T. S. TRAPEZUNDIIM, avem de citat
pe SEVASTOS IIIMENITHL, tot din Trapezund, care fu-
sese mai intliù director al colegiuluI national din
Constantinopol, studiase In Italia si venise in Bu-
curestI pela 1689. Scriitor insemnat, dela el se cu-
noaste : 1) Despre Inveyeltura Dognzaticd,
2) Despre imaculata concep(iune a nelscci-
toaref de D-zeri, 3) Despre misterele Euhari-
slid, etc toate dedicate lul Constantin BrInco-
veanu, care, la rindul s, avea pentru Sevastos
Kimenitul o admiratie asa de mare, indt, In adunArT,
/I da locul de onoare, Inaintea boerilor.
Inc5 un nume celebru e Ga. MAIOTA, orator de
seamA, profesor de latineste pentru copiiI luI Birn-.
coveanu.
VII.
Modul de functionare fàrà vieaià rodnicA al unor

institutiI 10 aduce aminte de spirituala criticA a
www.dacoromanica.ro
PREL loaf. CULTURA RONaNi IN SECOLUL XVII. 399
unor versuri proaste: Ali! les beaux vers, les beaux

vers! Mais je ne sais pas pourquoi je baille en les
lzsant.
Scoala greceascá avea programá bogatá, avea
cártI multe si marl poate prea mari avea de
profesoff oamenI celebri, vestiti scriitori, orator):
insemnatI, erudiff de frunte i totusi boieril se
piing, intr'o anafora adresatá maI tirziú domnuluÌ
lul Const. Mavrocordat, cà invápitura din
scoala greceascá e un chin pentru copiiI lor.
De ce ? Se simtia poate jignit sentimentul na-
tional pe báncile unei scoff, unde se desfásura cu
enfazá o civilizatie ce nu iesise din spiritul vietii
intime nationale? N'avem pentru Intárirea acestei
presupuneri nici-o probá. Dar gásim o márturisire,
care, desi se aude ceva maI In urmá, ne indru-
meazá asupra judecárii scolil grecestI. «In scolile
grecestI, ne spune mafTROPurruf, STAMATI, se invatá
ca p ap a ga 1 ul; tehnologicestile lor birfelI (regule)
timpesc mintea scolarilor, prefac i stricá judecata
lor, asa cá. In timp de 10-12 anl imbätrinesc in
gramatic5, nimica cu totul stiind si intelegind din
ce invatl».
Acum intelegem cauza nesuccesuldf, intelegem de
ce se plingeati boerif.
Acelor scolI, carl aveati multe si de toate, ca
sá iea ochiI naivilor, le lipsia un singur lucru: me-
to da. Frumosul armásar de rash', tinár, cu sea de
aur i cu steaua in frunte, n'avea declt un singur
www.dacoromanica.ro
400 PARTEA II. IGTORIA PEDAGOGIEI MODERNE.
cusur: era mort. Institutia, cu toatà bogata el ma-

sinärie gälägioasà, se mica pe loc saü dea'ndära-
tele. Moara vijia invirtindu-se virtos, dar griul curgea
nernAcinat; ba une-orT, prin o miraculoasä prefa-
cere, te atineal sä apucl fäinä, si nu 't1 cä'dea In
minà nicI mAcar griul cum l'aI pus, ci In locul
ScagER ne vorbeste de o gramaticA, in patr u

volum e, ce trebuiail s'o invete eleviI (1) si o in-
vätail bietff copiii pinä «imbätrineah», cum zice
Mitropolitul STAMATI, «stricindu'si mintea si judecata.»
Reguli peste regulY, cu exceptil peste exceptiI, o
ca exceptiI la exceptiI, i cu note si exceptiI eru-
dite la regulI si la exceptiI; apoI traducen l fa'rà
viata, savante si pedante, traducen juxtaliniare, e-
xacte pinä la seaca reproducere servill a cuvin-
telor in frinturl de fraze pulverizate i dezorganizate;
apor stiinta gramaticalä, nesfirsita i nebiruita gra-
maticA i iar gramaticg iatä grämädirea amora
si näbusitoare de cunostinte moarte, sub care ge-
meail inteligentele tinere, incätusate In formule ab-
stracte, tocmai In perioada cind se Incearcá si ele
iea zborul, ca sä se invete a plana In liber-
tatea spatiulul larg al adeväruldf hränitor si Intäritor.
Lipsa de metodä atrage dupä sine severitatea
absurdä.
(1) Se poate vedea in Biblioteca Mitropolie din Iai la

locul indicat in Serharea ,scolaid chn Ia0.»
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. =TURA ROMA IN SECOLUL XVII. 401
SA se mg adauge la ukAciunea InvatAmintule

pedant si asprimea jignitoare a mijloculuI obicInuit
pentru stabilirea discipline b AY a ia bAtaia
.organizatA In sistem de fa 1 an ga, si vom avea ex-
plicatia deplina a impresiel nefavorabile ce lasati
scolile grecestI atlt asupra scolarilor, clt si asupra
boerilor, precum si asupra observatoruluI critic ca
:SULZER sail Mitr. STAMATI.
VIII.
Dar sa nu fim nedrepp. E prea negru tabloul,

.ca sà fie adev'érat.
Clnd vetI auzi vorbindu-se numaT rati de un om
-cu trecere, Cu renume si autoritate in lume, sa stiff
cA e judecat partial. I se pun In relief numaI de-
fectele. Nu i se vad or i se lasa in umbra meri-
tele, ce Pall ridicat si 11 mentin Inca la Inaltimea
jenantà sail poate chiar suparatoare pentru uniT.
Tot asa si Cu apretiarea institutiilor. Nu se poate
Inchega o institutie cleat din pornirile bune ale
societAtil, nu se poate pastra decit prin fortele bio-
logice ale istorie si nu se poate ridica la strAlu-
cirea, la care s'aa ridicat scolile grecestI din Bu-
curestI si Iasi, declt prin Insusiff culturale pretioase.
.0 scoala care, din capul loculuT, plictiseste, eim-
peste, revolta, dA nastere la plingeff si proteste, nu
-ocupl atentia Incordatä de admiratie, atIta vreme,
Te scena istorica. Defectele, ce o fi avut, nu ex-
26
www.dacoromanica.ro
402 PARMA - II. ISTORIA PEDAGOGIRI MODERN&
plica entusiasmul ce a desteptat.Ne-ajunsurl, desigur,.

nu i-ail lipsit; si fie-care din ele si-a produs in parte-
efectul sail natural de nemultumirl si reactie, iar toate
la un loc, crescind cu timpul, i-ati pricinuit treptat
-catlerea definitiva. Dar momentele si notele de splen-
doare se datoresc, evident, calitatilor sale bune.
Si ce calitate mai Malta se putea admira la um
cdascal», inteo epoca si tara unde calitatea pur pe-
dagogica nu era nici macar lamurit conceputa, deck:
sá fie mare invatat, scriitor renumit, orator vestit ?
Si aceste insusirl le-ati dovedit dascaliT celebri at
academiilor grecestT din Bucuresti si last; le ail do-
vedit in grad superior, dupa marturisirea contim-
poranilor. Tot ce avea orientul crestin mai cult si
maI distins, toata floarea inteligente eline, tot ce-
stralucia prin eruditie i talente, se aduna sa for-
meze, in noile Merle din principatele romine, eon-
stelatiile luminoase ale civilizatie rasaritulur euro-
pean.
Un fel de mindrie, aproape neinteleasa, ne co-
prinde la aceasta: ebristatare. Si oare de-ce ne-am.
mindri cu qacademiile, din Bucurestl si Iasi ? Ce-
era al nostru in ele ? Nimic. Niel stiinta a noastra,.
niel profesoril ai nostri, nicl limba a noastra. In-
treaga cultura sträina : greaca. Fla. era si ceva al.
nostru, un lucru, numai unul : banil, earl' sustineail
si faceaii sa se miste tot aparatul civilizatie eline..
Marele rezort al mecanismulul sta in vistieria taril.
Utina se alimenta din munca si sudoarea popo-
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMINI IN SECOLUL XVII. 403
ruluI romin. Spiritul elin decT ar avea poate mal de

grabA de ce sä ne fie recunoscAtor. Lumina lul,
sträing pentru nol, se fabrica numai prin ajutorul
imprejurArilor favorabile gäsite in mediul nostru so-
cial-economic.
Si totusT,poate chiar din cauza asta, sufletul nostril,
or-cum, nu rämlne indiferent. Lumina aceea, in51-
tatä de pe p5mintul nostru, strälucia frumos. Si,
dacä' nu era chiar a noastr 5, strAlucia insä in
casa noasträ. MAcar pentru atit'am avea parcA de
ce sä fim mlndri.
IX.
Limbajul figurat adesea amägeste. Negresit, ima-

ginea de maI sus nu I exactä. Stim. Lumina inte-
lectualà nu apare in spirit ca flacArea until bec elec-
tric inteo camer5. Casa noastr 5, adic5, de fapt,
intelectul nostru sail, mat coprinzätor, su flet ul
nostru, ca sä' se lumineze de o ideie, trebuie s'A'sr
poatä asimila si reface ideia cu materialul psihic
si Cu propriile sale puteff sufletestl.
Ideia nu inträ in forul mintal, ca o lumlnare lute°
salä goalà. Ideia existä, ca atare, intr'un spirit, nu-
mat intru-cit se elaboreazä de acel spirit, indiferent
dac4 procesul elaboräril s'a determinat de expe-
rienta individualà proprie sail a fost provocat din
afarà prin sugestia experiente altor-a, prin imitatie,
scoa15, studir.
www.dacoromanica.ro
Civilizatia elina, propagata de academiile grecestI

din principatele romine, lurninâ fireste, in prima si
directA linie, intelectul elin.
Tara noastra, din fondurile careia se Intretinea
izvorul culturiT grecestT, isT deschidea anevoie inte-
lectul rominesc, ca sA perceapa &chi-fie graiulul
strain, asa cum, pe vreme de iarna, abia crapT o
lecuta usa, ca sa vezT viscolul foros ce vintura tro-
ieniT In tinda casel. Pe bancile scoalelor inalte de
la Sfintul Saya si TreT-ErarhI se asezara reprezen-
tantil aceluiasI strat social romInesc, ce frecuen-
tase scoala slavona' si va frecuenta maT tirziti pe
cea francezA saü germana.: patura subtire, superfi-
ciala, dela periferia psihica a natieT. In termenT
ziologicl s'ar putea numi stratul cortical cenusia al
encefaluluT etnic. Adincimile psiho-fizice nationale nu
se resimtiat deloc de vibratiile localizate In centrele
nervoase speciale din extremitatile superioare ale
organismuluT social. Vibratiile ramlneati prea depar-
tate i factice, fara legaturi constitutionale cu restul
uneT flinte colective. Lumina civilizatieT eline, desi
In casa noastra, nu lumina declt un coltisor de tinda.
X.
Tocmai aceasta Imprejurare s'ar putea considera,
din alt punct de vedere, ca o fericire. Coprinsul
ritmul pulsatiilor uneT vietT straine nu ajungeail sa
patrunzi i sa prefaca, dup. substanta i masura
forme' sale biologice, tesutul si functiunile suRetestI
www.dacoromanica.ro
PRIM. XXII. COLTURA ROMINi IN SECOLUL XVII. 405
ale poporuluT. Procesul desnationalizAriT lente se

opria la periferia schimbAtoare dupA felul fortelor
intelectuale ce trecea5 momentan pela noT.
Dar acea periferie schimbAtoare nu fAcea parte
din unitatea psihicA a natieT ? Stratul cortical cenu-
iii al creeruluf etnic nu alcAtuia tocmaT centrul men-
talitAtil noastre superioare ? Binele si rAul culturiT
strAine nu se infiltra, prin represintantii intelectuluf
national, in organismul sufletesc intreg al neamu-
lui ? De sigur. Binele si rAul.
Sintem recunoscAtotT pentru binele ce ni s'a fAcut,
Cu vole sail chiar färl voie. Dar pentru rAul ce ne-a
tulburat linistea inceteT dezvoltArT firestT, pentru pAr-
ticica de otravA ce ne a Intäritat si inveninat singele ?
SA blestemAm ? SA däm drumul urei si rAsbunAril
istorice ? SA innegrim tabloul trecutuluT ? Nu.
E asa demult de atund I Si amintirea durerilor
trecute e cite-odatA asa de dulce. Si e asa de in-
tAritoare ideia, cl al' putut rezista IncercArilor soar-
tel. Patina amArAciune stimuleazA : chinina e tonic,
si chinina e otravA. Iar sufletele tarT, pe cari sgudui-
turile nu le-a5 putut doborl, se ridicA si maT vin-
joase in calea destinulul. Suferintelor datoresc ele
otelirea nebiruitA in restriste.
XL
Si ce rAti oare ne-ar fi putut face cultura greceascA?

SA ne Instreineze sufletul ? SA ni-1 denatureze, a-
www.dacoromanica.ro
batindu-I dela evolutia predestinata firil MT intime?

Cu desnationalizarea e ca i cu sugestia hipnoticA.
Nu e destul sa voiascA hipnotizatorul un efect, ci
trebue sA-1 voiasca i «subiectul». Negatia minta1á
a acestuia anihileaza sfortArile arteT sugestive, prin-
tr'o tainicA rezistentA inaccesibilA violenteT. Nega-
tia mintalA a neamulul nostru, fatA cu influenta gre-
ceasca, o vedem Intìiù, sub forma anodinA, In acea
jalba a boerilor catre domn, prin care se aratá ne-
multumirea lor de zAd5rnicia scolii grecestl ; apoT,
ca gest de refuz energic, o vedem In acea eruptie
vulcanicA a vointeT nationale ce se intrupeaza In
rAscoala dela 1821.
Ce hwatamint InAltator ne dal istoria! Cum IsT

scutura neamul nostru, treptat-treptat, din veac In
veac, invelisurile depuse de spiritul strein i le In-
'Altura, ca sA aparl printre ele, de sub ele, cu chi-
pul lui curat, tainuit lumiT i luT Insusi, cu chipul
luT ideal, asa cum 1-a izvodit ziditorul, In nepAtrunsa
lul minte. Ba Inca, parcA, sub apAsarea fie-cAruf a-
tentat noti la existenta luT flzicA sati moralA, se In-
teteste maT aprig framintarea InchegAriT sale indivi-
duale. Fie-care ciocnire din afarA cu sfera perso-
nalit'Atil sale serveste de reactiv pentru determinarea
naturii i cristalizarea caracteruluT sAti etnic. Dui:a
fie-care Incercare de Instreinare, firea rominA IsT
desvalue mal liber sì uimitor unja formelor sale
necunoscute.
www.dacoromanica.ro
PREL. XXII. CULTURA ROMINA IN SECOLUL XVII. 407
Floarea cimpultg, cind e cAlcatà in picioare, atund

miroase mal frumos.
Sufletul popoarelor, cind vreI sä-1 strivestI, atund
isl revarsä mal imbelsugat, din adincimr misterioase
izvorul puterilor luí ascunse, si apare mai zorit, la
chemarea vietiI, sub forma ne-inchipuitä a fäpturiI
lui adevärate.
Dafine, dafine, deschide-te, dafine,
sä. iasa tata curatà,
de soare nevazufa.',
de vint netatutl
pare cA-I cintä fie-care nenorocire ce bate la poarta
naturil lui, lovind-o cu ciocanul de argint al soartei.
...Si cdafinul verde, al caracteruluI nostru etnic se
deschise incet-incet, lAsind sà iasä tot maI mult la
luminä efata curatà, de soare nevAzutä., a firil ro-
minestf. Si se zäri cälcind märet, pe 61 neprevl-
zute, dar spre o tintä sigurà, frumoasa zinä, incoro-
natà cu aureola visurilor noastre ideale. Si fie-ce pas
al el inainteä insemn o epocl istoricA nod in des-
voltarea individualitAtif noastre nationale.
www.dacoromanica.ro
EXTRACTE DIN MARI' PEDAGOGr
www.dacoromanica.ro
EXTRACTE DIN MARII PEDAGOGI
Spre a da o idee mal exacta de spiritul i modul de ar-

gumentare al celor mal marI pedagogf, ne propunem a alege
-pärti din operele unora din eI qi a le comunica, pe cit mal'
integral, la finele volumulta, In care a fost vorba de siste-
mul lor pedagogic.
Aceasta va alcätui un mic inceput de bibliotecä pe-
.d a g o gi c ä indispensabilä pentru studiul istoriel pedagogiel,
intärire documentará a luI.
Extragem, pentru volumul acesta, partf din Es sais ale
lul MONTAIGNE, anume din cap. XXV: «De l'institution des
.enfants.; si din operile marehif commus ; Didacti ea
magna. chafo, matorium timba materne si Oráis
piclus.
Din MONTAIGNE.
ssais. Liv. I, Cap. XXV. «De l'institution des enfants».
A Madame Diane De Foix, comtesse de Gurson.

Ouelqu'un doncques, ayant veu l'article precedent I), me
.disoit chez moy, l'aultre iour, que je medebvois estre un
petit estendu sur le discours de l'institution des enlatas.
.0r, madame, si i'avoy quelque suffisance en ce subiect,
ne pourroy la mieulx employer que d'en faire un present
aDu Pdclantistrie..
www.dacoromanica.ro
912 ENTRACTE DIN MARI! PEDAGOGI.
5 ce petit homme qui vous menace de faire tantost une

belle sortie de chez vouz (vous estes trop genereuse pour
commencer aultrement que par un masle); car ayant eu
tant de part *A la conduicte de vostre mariage, i'ay quel-
que droict et interest 5. la grandeur et prosperité de tout
ce qui en viendra; oultre ce que l'ancienne possession que
vous avez sur ma servitude m'oblige assez à desirer bon-
neur, bien et advantage A. tout ce qui vous touche ; mais
la verité ie n'y entends sinon cela, que la _plus grana'e
difficulti et importante de l'humaine science semble es/re en
cet endroict oit il se tl aide de la nourriture et znstruction
des enfants. Tout ainsi qu'en l'agriculture les façons qui
vont avant le planter sont certaines et aysees, et le planter
mesme ; mais, depuis que ce qui est planté vient à pren-
dre vie, A. l'eslever il y a une grande varieté de favons, et
difficulté: pareillement aux hommes, il y a peu d'industrie-
les planter; mais depuis qu'ils sont nayz, on se charge
d'un soing divers plein d'embesongnement et de crainte
les dresser et nourrir, La montre de leurs inclinations est
si tendre en ce bas aage et si obscure, les promesses si in-
eel-tames et faulses, qu'z1 est malaysi d'y establir aucun
solide zugement.--Veoytz Cimon, veoyer Themistocles, et mine
aultres. combien ils se sont disconvenus à eulx mesmes_
Les petits des ours et des chiens montrent leur inclination
naturelle; mais les hommes, se iectants incontinent en des
accoustumances, en des opinions, en des loys, se changent
ou se desguisent facilement si est il difficile de forcer
les propenstons naturelles. D'où il advient que par faulte
d'avoir bien choisi leur route, pour neant se travaille on
souvent, et employe Ion beaucoup d'aage, A. dresser des
enfants aux choses ausquelles ils ne peuvent prendre pied.
Toutesfois en cette difficulté, man opinion est de les ache-
=line/ tousiours aux meilleures choses el .plus isroufitables;
et qu'on se doibt peu appliquer A. ces legieres divinations
et prosgnostiques que nous prenons des mouvements de
www.dacoromanica.ro
DIN MONTA IGNE. 413
leur enfance : Platon mesme en- sa republique me semble

leur donner beaucoup d'auctorité.
Madame, c'est un grand ornemeut que la science, et un
-util de merveilleux service, notamment aux personnes es-
leves en tel degré de fortune comme vous estes. A la ve-
sad elle n'a point son vray usage en mains villes et basses:
-elle est bien plus fiere de prester ses moyens à conduire
une guerre, 5. commander un peuple, a practiquer l'amitie
(run prince ou d'une nation estrangiere, qu'à dresser un
argument dialectique, ou à plaider un appel, ou ordonner
une masse de pilules. Ainsi, madame, parceque je croy
que vous n'oublierez pas cette partie en l'institution des
vostres, vous qui en avez savouré la doulceur, et qui estes
.d'une race lettree (car nous avons encores les escripts de
ces anciens comtes de Foix, &oh monsieur le comte vos-
tre mary et vous estes descendus; et Frangois monsieur
de Candale, vostre oncle, en faict naistre tous les
d'aultres qui estendront la cognoissance de cette qualité
de vostre famille à plusieurs siecles), le vous veulx (lire là
dessus une seule fantasie que i'ay, contraire au commun
usage : c'est tout ce que je puis conferer à vostre service
en cela.
La charge du gouverneur que vous luy donnerez, du
.chois duquel despend tout reffect de son institution, elle
a plusieurs aultres grandes parties, mais je n'y touche point
pour n'y sçavoir rien apporter qui vaille; et de cet article
sur lequel je me mesle de luy donner advis, il m'en croira
autant qu'il y versa d'apparence
A un e nf an t demaison qui recherche les lettres, non
pour le gaing (car une fin si abiecte est indigne de la grace
et faveur des muses, et puis elle regarde et despend
-d'aultruy), ny tant pour les commoditez externes, que pour
les siennes propres et pour s'en enrichir et parer au (tartans,
ayant plustost envie d'en reussir habile homme qu'homme
sfavant, je vouldrois aussi qu'on feast soig,neux de luy
www.dacoromanica.ro
414 EXTRACTE DIN MARII PEDAGOGI.
choisir un conducteur qui eust plustost la teste bien faicte

que bien pleine; et qu'on y requist touts les deux, mais
plus les mceurs et l'entendement, que la science; ct gull
se conduisist en sa charge d'une nouvelle maniere.
On ne cesse de criailler b. nos aureilles, comme qui ver-
seroit dans un entonnoir; et nostre charge ce n'est que
redire ce qu'on nous a dict : je vouldrois qu'il corrigeast
cette partie ; et que de belle arrivee, selon la portee de
l'ame qu'il a en main, il commenceast h. la mettre sur la.
montre, luy faisant gouster les choses, les choisir, et dia-
cernee d'elle mesme; quelquefois luy ouvrant chemin, quel-
quefois le luy laissant ouvrir. Je ne veulx pas qu'il escoute
son disciple parler h. son tour. Socrates, et depuis Arche-
cilas, faisoient premicrement parler leurs disciples et puis
ils parloient b. eulx. Ohm' plerumpe ils gut' discere volunt
auctoritas commn yui docent. Il est bon qu'll le face trotter
devant luy, pour iuger de son train ; et iuger iusques b. qua
poinct il se doibt ravaller pour s'accomrnoder h. sa force.
A faulte de cette proportion, nous gastons tout ; et de la
sgavoir choisir et s'y conduire bien mesureement, c'est une
des plus ardues besongnes ,que je sgache; et est reffect
d'une haulte ame et bien forte, sgavoir condescendre h. ces
allures pueriles, et les guider. Je marche plus seur et plus
ferme à mont qu'à val.
Ceulx qui, comme porte nostre usage, entreprennent, d'une
mesme legon et pareille mesure de conduicte, regenter plu-
sieurs esprits de si diverses mesures et formes; ce n'est
pas merveille si en tout un peuple d'enfants ils en rencon-
trent b. peine deux ou trois qui rapportent quelque iuste
fruict de leur discipline. Qu'll ne luy demande pas seule-
ment compte des mots de sa legon, mais du sens et de la
substance: et qu'il iuge du proufit qu'il aura faict, non par
le tesmoignage de sa memoire, mais de sa vie. Que ce
qu'il viendra d'apprendre, il le luy face mettre en ceni vi-
sages, et accommoder b. autant de divers subiects, pour
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 415
veoir s'il l'a encores bien prins et bien faict sien: prenant
l'instruction de son progrez, des paidagogismes de Platon-
C'est tesmoignage de crudité et indigestion, que de regor-
ger la viande comme on Va avallee : l'estomach n'a pas faict
son operation, s'il n'a faict changer la fagon et la forme A.
ce qu'on luy avoit donne b, cuire. Nostre ame ne bransle-
qu'à credit, liee et contraincte b. l'appetit des fantasies
d'aultruy, serve et captivee soubs l'autorité de leur legon:
on nous a tant assubiectis aux chordes, que nous n avons.
plus de franches allures; nostre vigueur et liberté est es-
teincte : nunquam tutehe sue flue
Qu'il luy face tout passer par l'estamine, et ne loge rien,
en sa teste par simple auctorité et b. credit: Les principes
d'Aristote ne luy soient príncipes, non plus que ceulx des
stoiciens ou epicuriens : qu'on luy propose cette diversité-
de iugements, il choisira, sil peult; sinon il en demeurera.
en doubte.
Che non men che super, dubbiar m'aggrada:
car s'il embrasse les opinions de Xenophon et de Platoon,

par son propre discours, ce ne seront plus les leurs, ce
seront les siennes : qui suyt un aultre, il ne suyt rien,
il ne treuve rien, voire il ne cherghe rien. Non sumus sub
rege; sibi quisque se vindicet. Qu'il sgache qu'il sgait, au
moins. 11 fault qu'il imboive leurs humeurs, non qu'il ap-
prenne leurs preceptes; et qu'il oubhe hardiement eil ve-
ult, d'où il les tient, mais qu'il se les sgache approprior.
La verité et la raison sont communes A. un chascun,
et ne sont non plus A. qui les a dictes premierement, qu'à
qui le dict aprez: ce n'egt non plus selon Platon que se-
lon moy, puisque luy et moy l'entendons et veoyons de
mesme. Les abeilles pillotent degà delà les fleurs ; mais
elles en font, aprez, le miel, qui est tout leur ; ce n'est
plus thym, ny mariolaine: ainsi les pieces empruntees d'aul-
truy, il les transformera et confondra pour en faire un ou-
www.dacoromanica.ro
416 RXTRACTE tN MARI! PEDAG0G1.
vrage tout sien, 6. navoir son iugement: son institution,

on travail et estude ne vise qu'à le former. Qu'il cele
-tout ce de quoy il a esté secouru, et ne produise que ce
qu'il en a faict. Les pilleurs, les emprunteurs, mettent en
parade leurs bastiments, leurs achapts ; non pas ce qu'ils
tirent d'aultruy : vous ne voyez pas les espices d'un homme
de parlement ; vous voyez les alliances qu'il a gaignees
et honneurs à ses enfants : ,nul ne met en compte public-
que sa recepte ; chascun y met son acquest.
Le going de nos/re es lude, c'est en estre devenu mezlleur
el plus sage. C'est, disoit Epicharmus, l'entendement qui
-veoid et qui oyt ; c'est l'endendement qui approfite tout,
qui dispose tout, qui agit, qui domine et qui regne ; toutes
-aultres choses sont aveugles, sourdes et sans ame. Certes
nous le rendons servile et couard, pour ne luy laisser la
liberté de rien faire de soy.
Qui demanda iamais b. son disciple ce qu'il luy semble
de la rhetorique et de grammaire, de telleou telle sentence
lie Cicero? on nous les placque en la memoire toutes em-
-pennees, comme des oracles, où les lettres et les syllabes
sont de la substance de la chose. Sçavoir par cceur n'est
pas sçavoir ; c'est tenir ce qu'on a donné en garde à sa
memoire. Ce qu'on sçait droictement, on en dispose, sans
regarder au patron, sans tourner les yeulx vers son livre.
Fascneuse suffisance qu'une suffisance pure livresque ! Le
m'attends qu'elle serve d'ornement, non de fondement ;
suyvant l'advis de Platon qui dict «La fermeté, la foy, la
sincerité, estre la vraye philosophie ; les aultres sciences,
et qui visent ailleurs, n'estre que fard«. le vouldrois que
le Paluël ou Pompee, ces beaux danseurs de nann temps,
apprissent des caprioles, a les veoir seu lement faire, sans
-nous bouger de nos places; comme ceulx cy veulent instruire
nostre entendement, sans l'esbransler: ou qu'on nous apprints
manier un cheval, ou une picque, ou un luth, pu la voix,
sans nous y exercer, comme ceulx cy nous veulent apprendre
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 417
a bien iuger et a bien parler, sans nous exercer ny 6. parler

ny à 'tiger. Or a cet apprentissage tout ce qui se presente a,
nos yeulx sert de livre suffisant : la malice d'un page, la
sottise d'un valet, un propos de table, ce sont autant de
nouvelles matieres.
A cette cause, le commerce des hommes y est merveilleu-
sement propre, et la visite des pays estrangiers: non pour
en rapporter seulement, A, la mode de nostre noblesse
frangoise, combien de pas a Santa rotonda ou la ri-
chesse des calessons de la signora Livia ; ou, comme d'aul-
tres, combien le visage de Neron, de quelque vieille ruyne
de la, est plus long ou plus large que celuy de quelque
pareille medaille; mais pour en rapporter principalement
les humeurs de ces nations et leurs fagons, et pour frotter
et limer nostre cervelle contre celle d'aultruy. le vouldrois
qu'on commenceast a le promener dez sa tendre enfance ;
et premierement, pour faire d'une pierre deux coups, par
les nations yolsines où la langage est plus esloingné du
nostre, et auquel, si vous ne la formez de bonne heure, la
langue ne se peult plier.
Aussi bien est ce une opinion receue d'un chascun, que
ce n'est pas raison de nourrir un enfant au giren de ses
parents: cette amour naturelle les attendrit trop et re-
lasche, voire les plus sages ; ils ne sont capables ny de
chastier ses faultes, ny de la veoir nourry grossierement
comme il fault et hazardeusement ; ils ne le sgauroient
souftrir revenir suant et pouldreux de son exercice, boire
chauld, boire troid, ny le veoir sur un cheval rebours, ny
contre un rude tireur le floret au poing, ny la premiere
harquebuse. Car il n'y a remede: qui en veult faire un
homme de sien, sans doubte il ne le fault es pargner en
cette ieunesse ; etfault souvent chocquer les regles de la
medecine:
Vitamque sub dio et trepidis agat
In rebus.
27
www.dacoromanica.ro
418 EXTRACTE DIN MARH PEDAGOW.
Ce n'est pas assez de luy roidir l'ame ; il luy fault aussi

roidir les muscles: elle est trop pressée, si elle n'est se-
condée ; et a trop à faire de, seule, foumir A. deux offices.
le sgais combien ahanne la mienne en compaignie d'un
corps si tendre, si sensible, qui se laisse si fort aller sur
elle ; et apperceois souvent, en ma legon, qu'en leurs es-
cripts mes maistres font valoir, pour magnanimité et force
de courage, des exemples qui tiennent volontiers plus de
l'espessissure de la peau et dureté des os.
l'ay veu des hommes,. des femmes et des enfants ainsi
nays, qu'une bastonnade leur est moins, qu'à moy une
chiquenaude ; qui ne remuent ny langue ny sourcil aux
coups qu'on leur donne: quand les athletes contrefont les
philosophes en patience, c'est plustost vigueur de nerfs
que de cceur. Or l'accoustumance A porter la travail est
accoustumance 5. porter la douleur: labor callum obducit dolori.
Il le fault rompre A. la peine et aspreté des exercices, pour
le dresser 5. la peine et aspreté de la desleueure, de la
cholique, du cautere, et de la geaule aussi et de la torture;
car de ces dernieres icy encores peult il estre en prinse,
qui regardent les bons, selon le temps, comme les mes-
chants : nous en sommes à l'espeuve; quiconque combat les
loix menace les plus gents de bien d'escourgees et de la
chorde. Et puis, l'auctorité du gouvemeur, qui doibt estre
souveraine sur luy, s'interrompt et s'empesche par la pre-
sence deparents: ioinct que ce respect que la famille luy
porte, la cognoissance des moyens et grandeurs de sa
maison, ce ne sont, A, mon opinion, pas legieres in-
commoditez en cet aage.
En cette eschole du commerce des hommes, i'ay sou-
vent remarqué ce vice, qu'au lieu de prendre cognoissance
d'aultruy, nous ne travaillons qu'à la donner de nous ; et
sommes plus en peine d'emploiter nostre marchandise, que
den acquerir de nouvelle: le silence et la modestie sont
qualitez trescommodes A. la conversation. On dressera cet
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 419
enfant à estre espargnant et mesnagier de sa suffisance

quand il l'aura acquise ; à ne se formalizE,T point des sot-
tises et fables qui se diront en sa presence: car c'est une
incivile importunité de chocquer tout ce qui n'est pas de
nostre appetit. Qu'il se contente de se corriger soy mesme,
et ne semble pas reprocher à aultruy tout ce qu'il refuse
h faire, ny contraster aux mceurs publicques: Licet sapere, sine
pompa, sine invidia: Fuye ces images regenteuses et inciviles,
et cette puerile ambition de vouloir paroistre plus fin,
pour estre aultre ; et tirer nom, par reprehensions et nou-
velletez Comme il n'affiert qu'aux grands poates d'user
des licences de l'art : aussi n'est il supportable qu'aux
grandes ames et illustres de se privilegier au dessus de la
coustume. Si quid Socrates et Aristippus contra morem et consuetudi-
nem fecerunt ; idem sibi ne arbitretur licere: magnis enim illi et divinis
bonis hanc licentiam assequebantur. On iny apprendra de n'entrer
en discours et contestation, que là oh il \Terra un champion
digne de sa luicte ; et, là mesme, à n'employer pas touts
les tours qui luy peuvent servir, mais ceulx là seulement
qui luy peuvent le plus servir. Qu'on le rende delicat au
chois et triage de ses raisons, et aymant la pertinence, et
par consequent la briefveté. Qu'on l'instruise surtout A. se
rendre et h. quitter les armes 5. la verité, tout aussitost
qu'il l'appercevra ; soit qu'elle naisse ez mains de son ad-
versaire, soit qu'elle naisse en luy mesme par quelque rad-
visement : car il ne sera pas mis en chaise pour dire un
roolle prescript ; il n'est engagé à aulcune cause, que parce
qu'il l'appreuve ; ny ne sera du mestier où se vend A. pours
deniers comptants la liberté de se pouvoir repentir et re-
cognoistre: neque, ut ()Innis qua prmscripta et imperata sint defendat
necessitate ulla cogitur
Nostre vie, disoit Pythagoras, retire h. la grande et po-
puleuse assemblee des ieux olympiques : les uns s'y exer-
cent le corps, pour en acquerir la gloire des ieux ; d'aul-
tres y portent des marchandises à vendre, pour le gaing :
www.dacoromanica.ro
il en est, et qui ne sont pas les pires, lesquels n'y cher-

chent aultre fruict que de regarder comment et pourquoy
chasque chose se faict, et estre spectateurs de la vie des
aultres hommes, pour en iuger, et regler la leur.
Aux exemples se pourront proprement assortir touts les
plus proufitables discours de la philosophie, à laquelle se
doibvent toucher les actions humaines comme à leur regle.
On luy dira,
Quid fas optare ; quid asper
Utile nummus habet , patrim carisque propinquis
Quantum elargirni deceat ; quern te Deus esse
Jussit, et humana qua parte locatus es in re
Quid sumus, aut quidnam victuri gignimur ;
que c'est que sgavoir et ignorer, qui doibt estre le but de
l'estude ; que c'est que vaillance, temperance, et iustice ;
ce qu'il y a b. dire entre l'ambition et l'avarice, la servi-
tude et la subiection, la licence et la liberte; à quelles
marques on cognoist la vray et solide contentement ; ius-
ques où il fault craindre la mort, la douleur et la honte ;
Et quo quemque modo fugiatque feratque laborem
quels ressorts nous rneuvent, et le moyen de tant [de] di-
vers bransles en nous : car il me semble que les premiers
discours de quoy on luy doibt abruver l'entendement, ce
doibvent estre ceulx qui reglent ses mceurs et son sens ;
qui luy apprendront A. se cognoistre, et b. sgavoir bien mou-
rir et bien vivre. Entre les arts liberaux, commenceons
par l'art qui nous fait libres: elles servent toutes aulcune-
ment; à l'instruction de nostre vie et à son usage comme
toutes aultres choses y servent aulcunement ; mais choisis-
sons celle qui y sert directement et professoirement. Si
nous sgavions restreindre les appartenances de nostre vie
leurs iustes et naturels limites, nous trouverions que la
meilleure Isart des sciences qui sent en usage est hors de
nostre usage ; et en celles mesme qui le sont, qu'Il y a
des estendues et enfonceures tresinutiles que nous ferions
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 421
ntieulx de laisser la, et suyvant l'institution de Socrates,

borner le coztrs de nostre estude en jades oft jault rutilite':
Sapere aude
Incipe. Vivendi recte qui prorogat horam,
Rusticus expectat dum defluat amnis : at ille
Labitur, et labetur in omme volubilis zvum
C'est une grande simple:se d'apprendre à nos enfants
Quid moveant Pisces, animosaque signa Leonis,
Lotus et Hesperia quid Capricornus aqua,
la science des astres et le mouvement de la huictiesme
sphère, avant que les leurs propres :
Tt Ineviaecct 7.4.oE,
TE S' cts,cpici.v BOOSTEW.
Anaximenes escrivant 5. Pythagoras : «De quel sens puis

(fie m'amuser au secret des estoiles, ayant la mort ou la
cservitude tousiours presente aux yeulxL ? (car lors les
roys de Perse preparoient la guerre contre son pays):
chascun dolbt dire ainsin : cEstant battu d'ambition, d'a-
varice, de temerité, de superstition, et ayant au dedans
tels aultres ennemis de la vie, iray ie songer au bransle
du monde»?
Aprez qu'on luy aura dict ce qui sert à le faire plus
sage et nzeilleui, on l'entretiendra que c'est que logique,
physique, geometric, rhetorique : et la science qu'il choi-
sira, ayant desia le iugement formé, il en viendra bien-
tost à bout. Sa lewn se fera tantost par devis, tantost par
livre: tantost son gouverneur luy fournira de l'aucteur
mesme propre à cette fin de son institution ; tantost il
luy en donnera la maelle et la substance toute maschee :
et si de soy mesme 11 n'est assez familter des livres pour
y trouver tant de beaux discours qui y sont, pour l'effect
de son desseing, on luy pourra iozndre quelque homme de
lettres qui a chasque besoing fournisse les munitions qu'il
fauldra, pour les distribuer et dispenser à. son nourrisson.
www.dacoromanica.ro
Et que cette leçon ne soit plus aysee et naturelle que celle

de Gaza, qui y peult faire doubte? Ce sont 1à preceptes
espineux et mal plaisants, et des mots vains et descharnez
oil il n'y a point de prinse, rien qui vous esveille l'esprit:
en cette cy lame treuve oil mordre, et oil se paistre. Ce
fruict est plus grand sans comparaison, et si sera plustost
meury.
C'est grand cas que les choses en soyent IA, en nostre
siecle, que la _phi/arc/Ale soit, iusques aux gens d'enten-
dement, un nom vain et fantastique qui se treuve de nul
usage et de nul prix, et par opinion et par effect. le
croy que ces ergotismes en sont cause, qui ont saisi ses
avenues. .0n a grand tort de la _peindre inaccessible aux
enfants, et d'un visage renfrougné, sourcilleux et lndeux ?
11 n'est rien plus gay, plus gaillard, plus enioué, et 5. peu
que je ne die follastre; elle ne presche que feste et bon
temps: une mine triste et transie montre que ce n'est pas
1à son giste. Demetrius le grammairien rencontrant dans
le temple de Delphes une tronpe de philosophes assis en-
semble, il leur dict : g Ou ie me toupe, ou, h. vous veoir
la contenance si paisibie et si gaye, vous n'estes pas en
grand discours entre vousn : 5. quoy l'un d'eux, Heracleon
le Megarien, respondit : «C'est 5. faire a ceulx qui cher-
chent si le futur du verbe ßaUw a double À ou qui cher-
chent la derivation des comparatifs xetposi et 6alttoy, et
des superlatifs xetptatov et 6e),TtaTcw, qu'il fault rider le front
s'entretenant de leur science; mais quant aux discours de
la philosophic, ils ont accousturné d'esgayer et resiouir ceulx
qui les traictent, non les renfrongner et coaristerz.
Deprendans animi tormenta latentis in agro
Comore, deprandas et gaudia: sumit utrumque
lude habitum facies.
L'ame qui loge la philosophie doibt par sa santé rentre
saint encores le corps: elle doibt faire luire iusques au
dehors son repos et son aise ; doibt former 5. son moule
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 423
le port exterieur, et l'armer par consequent d'une gratieuse

fierté, d'un maintien actif et alaigre, et d'une contenance
contente et debonnaire. La plus expresse marque de la
sagesse, c'est une esiouissance constante ; son estat est,
comme des choses au dessus de la lune, trousiours serein:
c'est Baroco et Baralipton qui rendent leurs supposts ainsi
crottez et enfumez; ce n'est pas elle : ils ne la cognoissent
que par ouyr dire. Comment ? elle faict estat de sereiner
les tempestes de l'ame, et d'apprendre la faim et les fieb-
vres à rire, non par quelques epicycles imaginaires, mais
par raisons naturelles et palpables : elle a pour son but la
ver/u, qui n'est pas, comme dict l'eschole, plantee b. la
teste d'un mont coup& rabotteux et inaccessible: ceulx
qui l'ont approchee la tiennent, au rebours, logee dans une
belle plaine fertile et fleurissánte, d'où elle veoid bién soubs
soy toutes choses; mais si peult on y arnver, qui en sgait
l'addresse, par des routes ombrageuses, gazonnees et doux
fleurantes, plaisamment, et d'une pente facile et polie comme
est celle des voultes celestes. Pour n'avoir hanté cette vertu
supreme, belle, triomphante, amoureuse, delicieuse pareil-
lement et courageuse, ennemie professe et irreconciliable
d'aigreur, de desplaisir, de crainte et de contraincte, ayant
pour guzde nature, furtune et volupté pour compaignes
ils sont allez, selon leur foiblesse, feindre cette sotte image,
triste, querelleuse, despite, menaceuse, mineuse, et la pla-
cer sur un rochier à l'escart, emmy des ronces: fantosme
b estonner les gents.
Mon gouverneur, qui cognoist debvoir remplir la volonte
de son disciple autant ou plus d'affection que de reverence
envers la vertu, luy sgaura dire que les podtes suyvent les
humeurs communes, et luy faire toucher au doigt que les
dieux ont mis plustost la sueur aux advenues des cabinets
de Venus, que de Pallas. Et, quant il commencera de se
sentir, luy presentant Bradamante, ou Angelique, pour mai-
stresse à iouyr ; et d'une beauté nalfve, active, genereuse
www.dacoromanica.ro
424 EXTRACTE DIN MARI! PEDAGOGL
non hommasse, mais virile, au prix d'une beauté molle,

affettee, delicate, artificielle; l'une travestie en garson, coiffee
d'un morion luisant ; l'aultre vestue en garse, coiffee d'un
attiffet emperlé : ir iugera masle son amour mesme, s'il
choisit tout diversement A cet effeminé pasteur de Phrygie.
11 luy fera cette nouvelle legon : Que le prix et haulteur
de la vraye vertu est en la facilite', utilité et plaisir de son
exe7 cice ; si esloingné de difficulté, que les enfants y peu-
vent comme les hommes, les simples comme les subtils.
Le reglement c'est son util, non pas la force. Socrates,
son premier mignon, quitte A. escient sa force, pour glis-
ser en la nalfveté et aysance de son progrez. C'est la mire
nourrice des plaisirs humains: en les rendant iustes, elle
les rend seurs et purs ; les moderant, elle les tient en ha-
leine et en goust ; retranchant ceulx qu'elle refuse, elle
nous aiguise envers ceulx qu'elle nous laisse, et nous laisse
abondamment touts ceulx que veult nature, et iusques à
la satieté maternellement, sinon iusques à la lasseté : si
d'adventure nous ne voulons dire que le regime qui arreste
le beuveur avant l'yvresse, le mangeur avant la crudité, le
paillard avant la pelade, soit ennemy de nos plaisirs. Si
la fortune commune luy fault, elle luy eschappe ; ou elle
s'en passe, et s'en forge une aultre toute sienne, non plus
flottante et roulante. Elle sgait estre riche, et puissante,
et svavante, et coucher dans des matelats musquez ; elle
aime la vie, elle aime la beauté, et la gloire, et la santé :
mais son office propre et particulier, c'est sfavoir user de
ces biens la regleement et les sgavoir perdre constam-
nient ; office bien plus noble qu'aspre, sans lequel tout
cours de vie est desnaturé, turbulent et difforme, et y peult
on iustement attacher ces escueils, ces halliers, et ces mon-
stres. Si ce disciple se rencontre de si diverse condition,
qu'il aime mieulx ouir une fable, que la narration d'un beau
voyage, ou un sage propos, quand il l'entendra ; qui au
son du tabourin eui arme la ieune ardeur de ses compaig-
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 426
nons, se destourne b. un aultre qui l'appelle au ieu des

batteleurs ; qui, par souhait, ne trouve plus plaisant et
plus doulx revenir pouldreux et victorieux d'un combat,
que de la paulme on du bal avecques le prix de cet exer-
cice : ie ny treuve aultre remede, sinon que de bonne
heure son gouverneur l'estrangle, s'il est sans tesmoings ;
ou qu'on le mette pastissier clans quelque bonne ville, feust
il fils d'un duc; suyvant le precepte de Platon, ,tQu'il feult
colloquer les enfants non selon les facultez de leur pere,
mais selon les facultez de leur ame.,
Puisque 'a philosophic est celle qui nous instruit a vz-
vre, et que l'enfance y a sa leon comme les aullres aages,
pourquoy ne la luy communique Ion?
Lidum et 'voile lutum est, nunc nunc properandus, et acri
Fingendus sine fine roti.
On nous apprend a vivre quand la vie est passee. Cent

escholiers ont prins la verole avant que d'estre arrivez a
leur legon d'Anstote, De la temperance. Cicero disoit que,
quand il vivroit la vie de deux hommes, il ne prendroit
pas le loisir d'estudier les poetes lyriques : et ie treuve
ces ergotistes plus tristement encores inutiles. Nostre en-
fant est bien plus pressé : il ne dab/ au pezzdagogisme que
les premiers quinze on sezze ans de sa vie : le demourant
est deu a l'action.Employons un temps si court aux instruc-
tions necessaires. Ce sont abus : ostez toutes ces subtilitez
espineuses de la dzalectique, de quoy nostre vie ne se peult
amender; prenez les simples discours de la philosophie,
sgachez les choisir et traicter a poinct: ils sont plus aysez
a concevoir qu'un conte de Boccace; un enfant en est ca-
pable au partir de la nourrice beaucoup mieulx que d'ap-
prendre a. lire ou escrire. La philosophic a des discours
pour la naissance des hommes comme pour la decrepi-
tude. Je suis d'advis de Plutarque, qu'Aristote n'amusa pas
tant son grand disciple a l'artifice de composer syllogis-
www.dacoromanica.ro
426 EXTRACTE DIN MARI! PEDAGOGI.
mes, ou aux principes de geometrie, comme b. rinstruire

des bons preceptes touchant la vaillance, prouesse, la mag-
nanimité et temperance, et l'asseurance de ne rien cram-
dre et, avecques cette munition, il l'envoya encores enfant
subiuguer ?empire du monde à tout seulement trente mille
hommes de pied, quatre mille chevaulx, et quarante deux
mille escus. Les aultres arts et sciences, dict il, Alexandre
les honoroit bien, et louit leur excellence et gentillesse ;
mais, pour plaisir qu'il y prinst, il n'estoit pas facile A. se
laisser surprendre 6. l'affection de les vouloir exercer.
Petite hinc, iuvenesque senesque,
Pinem animo certum, miserisque viatica cams.
C'est ce que dict Epicurus au commencement de sa lettre

A. Meniceurs : »Ny le plus ieune refuye b. philosopher, ny le
plus vieil s'y lasse». Qui faict aultrement, il semble dire ou
qu'il n'est pas encores saison d'heureusement vivre, ou
qu'il n'en est plus saison. Pour tout cecy, ie ne veuix pas
qu'on emprisonne ce garson : je ne veulx pas qu'on l'a-
bandonne A l'humeur melancholique d'un furieux maistre
d'eschole : je ne veulx pas corrompre son esprit b. le tenir
à la gehenne et au travail, b. la mode des aultres quatorze
ou quinze keures par _lour, comme un portefaix; ny ne
trouverois bon, quand par quelque complexion solidaire et
melancholique on le verroit adonné d'une application trop
indiscrete à Pestude des livres, qu'on la luy nourrist: cela
les rend ineptes b. la conversation civzle, el les destourne
de meilleures occupations: et combien ay fe veu de mon
temps d'hommes abestis par temeraire avidité de science?
Carneades s'en trouva si affollé, qu'il n'eut plus le loisir
de se fare le poil et les ongles : ny ne veulx gaster ses
mceurs genereuses par Pincivilité et barbarie d'aultruy. La
sagesse frangoise a esté anciennement en proverbe pour
une sagesse qui prenoit de bonne heure, et n'avoit gueres
de tenue. A la verité nous veoyons encores qu'il n'est rien
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 427
si gentil que les petits enfants en France ; mais ordinal-

rement ils trorn pent l'esperance qu'on en a conceue ; et
hommes faicts, on n'y veoid aulcune excellence : i'ay ouy
tenir b. gents d'entendement, que ces colleges où on les
envoye, de quoy ils ont foison, les abrutissent ainsin. Au
nostre, un cabinet, un iardin, la table et le lict, la solitude,
la compaignie, le matin et le vespre, toutes heures luy se-
ront unes, toutes places luy seront estude : car la philoso-
phie, qui, comme format/ i ce des iugenzents et des nzwurs
sera sa princi,ale lefon, a ce privilege de se mesler par
tout. Isocrates l'orateur estant prié en un festin de parler
de son art, chascun treuve qu'il eut raison de respondre:
4l1 n'est pas maintenant temps, de ce que ie sgay faire; et ce
de quoy il est mamtenant temps, ie ne le sgay pas faire» :
car de presenter des harangues ou des disputes de rheto-
rique b. une compaignie assemblee pour rire et faire bonne
chére, ce seroit un meslange de trop mauvais accord ; et
autant en pourroit on dire de toutes les aultres sciences.
Mains quant b. la philosophie, en la partie où elle traicte
de l'homme et de ses debvoirs et offices, c'a esté le fugement
commun de touts les sages, que pour la doulceur de sa
conversation elle ne dobvoit estre refusse ny aux festins
ny aux ieux: et Platon l'ayant invitee A son Convive, nous
veoyons comme elle entretient l'assistance, d'une fagon
molle et accommodee au temps et au lieu, quoyque ce soit
de ses plus haults discours et plus salutaires.
Asque pauperibus prodest, locupletibus que,
Et, neclecta, zquA pueris sembusque nocebit.
Ainsi sans doubte il chommera moins que les aultres. Mais

comme les pas que nous employons b. nous promener dans
une galerie, quoy qu'il y en ayt trois fois autant, ne nous
'assent pas comme ceulx que nous mettons b. quelque
chemin desseigné : aussi nostre legon, se passant comme
par recontre, sans obligation de temps et de lzeu, et se
www.dacoromanica.ro
428 EXTRACTE DIN MA RII PEDAGOGI.
meslant a toutes nos actions, se coulera sans se faire sen-

tir; les ieux mesmes et les exercices seront une bonne
partie de l'estude; la course, la luicte, la musique, la danse,
la chasse, le maniement des chevaulx et des armes. le
veulx que la bienseance exterieure, et l'entregent, et la
disposition de la personne, se famine qua nd et quand
lame. Ce West as une ame, ce n'est pas un corps, qu'on
dresse; c'est un lionzme: il n'en fault pas faire à deux ; et,
comme dict Platon, il ne fault pas les dresser l'un sans
l'aultre, mais les conduire egualement, comme une couple
de chevaulx attelez â mesme timon : et, 6. PouIr, semble
il pas prester plus de temps et plus de solicitude aux exer-
cites du corps, et estimer que l'esprit s'en exerce quand
et quand, et non au rebours ?
Voire mais, que fera il si on le presse de la subtilité
sophistique de quelque syllogisme ? «Le iambon faict boire;
le boire desaltere: parquoi le iambon desaltere». Qu'il s'en
mocque: il est plus subtil de s'en mocquer, que d'y res-
pondre. Qu'il emprunte d'Aristippus cette plaisante contre-
finesse: «Pourquoy le desheray ie, pus que tout liè il m'em-
pesche»? Quelqu'un proposoit contre Cleanthes des finesses
dialectiques ; a qui Chrysippus diet, «Ioue toy de ces bat-
telages avecques les enfants ; et ne destourne a cela les
pensees serieuses d'un homme d'aage». Si ces sottes ar-
guties, contorta et aculeata sophismata, luy doibvent persuader
une mensonge, cela est dangereux: mais si elles demeu-
rent sans effect et ne l'esmeuvent qu'à rire, je ne veois
pas pourquoy 11 s'en doibve donner garde. 11 en est de si
sots, qu'ils se destournent de leur voye un quart de lieue
pour courir aprez un beau mot ; aut qui 11011 verba rebus aptant,
sed res extrinsecus arcessunt quibu non verbaconvemant et l'aultre : qui,
alicuius verbi decore placentis, vocentur ad id quod non proposuerant scri-
bere. le tors bien plus volontiers une bonne sentence, pour
la coudre sur moy, que ie ne tors mon fil pour l'aller
querir. Au rebours, c'est aux paroles a servir et A. suyvre;
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 429
et que le gascon y arrive, si le frençois n'y peult aller. Je

veulx que les choses surmontent, et qu'elles remplissent
de fagon l'imagination de celuy qui escoute, qu'il u'aye
aulcune souvenance des mots. Le parler que i'aime, c'est
un parler simple et naif, tel sur le papier qu'à la bouche;
un parler succulent et nerveux, court et serré ; non tant
delicat et peigné, comme vehement et brusque;
lime demum sapiet dictio, qum feriet
plustost difficile qu'ennuyeux ; esloingné d'affectation; des-

reglé, descousu et hardy: chasque loppin y face son cbrps;
non pedantesque, non fratesque, non plaideresque rnais
plustost soldatesque, comme Suetone appelle celuy de
Iulius Cesar ; et si ne sens pas bien pourquoy il l'en
appele. Pay volontiers imité cette desbauche qui se veoid
en nostre ieunesse au port de leurs vestements ; un man-
teau en escharpe, la cape sur une espaule, un bas mal
tendu, qui represente une fierté desdaigneuse de ces pa-
rements estrangiers, et nonchalante de l'art: mais je la
treuve encores mieulx employee en la forme du parler.
Toute affectation, nommeement en la gayeté et liberté fran-
goise, est mesadvenante au cournsant ; et en une monar-
chie tout gentilhomrne doibt estre dressé h. ja fawn d'un
courtisan: parquoy nous faisons bien de gauchir un peu
sur le naif et mesprisant le n'ayme point de tissure où
les liaisons et les coustures paroissent : tout ainsi qu'en un
beau corps il ne fault qu'on y puisse compter les os et
les veines. Qum veritati operam dat oratio, incompostta sit et simplex.
L'eloquence faict
Quis accuratè loquitur, nisi qui vult putide loqui ?
iniure aux cheses, qui nous destourne h. soy. Comme aux
accoustrements, c'est pusillanimité de se vouloir marquer
par querque facon particuliere et inusitee : de mesme au
langage, la recherche des phrases nouvelles et des mots
peu cogneus vient d'une ambition puenle et pedantesque.
Peusse ie ne me servir que de ceulx qui servent aux hales
www.dacoromanica.ro
430 EXTRACTE DIN MARI! PEDAGOGL
5. Paris ! Aristophanes le grammairien n'y entendoit rien,

de reprendre en Epicurus la simplicité ds ses mots, et la
fin de son art oratoire, qui estoit perspicuité de langage
seulement. L'imitation du parler, par sa facilité, suyt in-
continent tout un peuple: l'imitarion du iuger, de l'inventen
ne va pas si viste. La pluspart de lecteurs, pour avoir
trouvé une pareill robbe, pensent trescfaulsement tenir un
pareil corps : la force et les nerfs ne s'empruntent point ;
les atours et le manteau s'emprunte. La pluspart de ceulx
qui me hantent parlent de mesme les Essais: mais lie ne
sgay s'ils pensent de mesme. Les Atheniens, dict Platon,
ont pour leur part le soing de l'abondance et elegance du
parler; les Lacedemoniens, de la briefveté ; et ceulx de
Crete, de la fecondité des conceptions, plus que du lan-
gage : ceulx cy sont les meilleurs. Zenon disoit qu'il avoit
deux sortes de disciples : les uns qu'il nommoit tptkoko1ot4,
curieux d'apprendre les choses, qui estoient ses mignons :
les aultres XoTocfAeog, qul n'avoyent soing que du langage.
Ce n'est pas a dire que ce ne soit une belle et bonne
chose que le bien dire : mais non pas si bonne qu'on la
faict ; et suis despit de quoy nostre vie s'embesongne toute
à cela. le yonldrois premierement bien svavoir ma lan-
gne, et celle de mes yoisins où Pay plus ordinaire com-
merce.
C'est un bel et grand adgencement sans doubte que le
grec et latin, mais on l'achepte trop cher. Je diray icy une
fagon d'en avoir meilleur marché que de coustume, qui a
esté essayee en moi mesme : s'en servira qui vouldra. Feu
mon pere, ayant faict toutes les recherches qu'homme peult
faire,parmy les gents sgavants et d'entendement, d'une forme
d'institution exquise, feut advisé de cet inconvenient qui
estoit en usage ; et luy disoit on que cette longueur que
nous mettions b. apprendre les langues qui ne leur cons-
toient rien, est la seule cause pourquoy nous ne pouvons
arriver à. la grandeur dame et de cognoissance des anciens
www.dacoromanica.ro
DIN MONTA IGNE. 431
Grecs de Romains. le ne croy pas que ce ne soit la seule

cause. Tant y a que l'expedient que mon pere y trouva,
ce feut qu'en nourrice, et avant le premier desnouement
de ma langue, il me donna en charge 5. un Allemand qui
depuis est mort fameux medecin en France, du tout ig-
norant de nostre langue, et tresbien versé en la latine.
Cettuy cy, qu'il avoit fait venir exprez, et qui estoit bien
cherement gagé, m'avoit continuellement 'entre les bras.
Il en eut aussi avecques luy deux aultres moindres en sga-
voir pour me suyvre, et soulager le premier : ceulx cy ne
m'entretenoient d'aultre langue que latine. Quant au reste
de sa maison, c'estoit une regle inviolable que ny luy
mesme, ny ma mere, ny valet, ny chambriere, ne parloient
en ma compaignie qu'autant de mots de latin que chascun
avoit apprins pour iargonner avec moy. C'est merveille du
fruict que chascun y feit : mon pere et ma mere y apprin-
drent assez de latin pour l'entendre, et en acquirent A. suf-
fisance pour s'en servir 5. la necessité, comme feirent aussi
les aulties domestiques qui estoient plus attachez 5. mon
service. Somme, nous nous latinizasmes tant, qu'il en re-
gorgea iusques 5. nos villages tout autour, où il y a enco-
res, et ont pris ',pied par Ll'usage, plusieurs appellations
latines d'artisans et d'utils. Quant 6. moy, i'avoy plus de
six ans avant que i'entendisse non plus de frangois ou de
perigordin que d'arabesque: et sans art, sans Byre, sans
grammaire ou precepte, sans fonet, et sans larmes, i'a-
vois apprins du latin tout aussi pur que naon maistre d'es-
chole le sgavoit ; car ie ne le pouvois avoir me slé ny al-
teré. Si par essay on me veuloit dormer un theme, 5. la
mode des colleges : on le donne aux aultres en frangois ;
mais 6. moy il me le falloit donner en mauvais latin pour
le tourner en bon. Et Nicolas Grouchi qui a escript de
comitiis Romanorum, Guillaume Guerente qui a commenté Aris-
tote, George Bucanan, ce grand poete escossois, Marc
Antoine Muret, que la France et l'Italie recognoist pour
www.dacoromanica.ro
432 EXTRACTE DIN MARTI PEDAGOGI.
le meilleur orateur du temps, mes precepteurs domestiques,

m'ont dict souvent que i'avois ce langage en mon enfance
si prest et si b. main, qu'ils craignoient a m'accoster. Bu-
canan, que le veis depuis 6. la suitte de feu monsieur le
marescha/ de Brissac, me dict qu'il estoit aprez 6. escrire
de l'institution des enfants, et qu'il prenoit l'exemplaire
de la mienne; car il avoit lors en charge ce comte de
Prissac que nous avons veu depuis si valeureux et si brave.
Quant au g-rec, duquel ie n'ay quasi du tout point
d'intelligence, mon pere desseigna me le faire apprendre par
art, mais d'une voye nouvelle, par forme d'esbat et d'exer-
cice : nous peletions nos declinaisons, 5. la maniere de ceulx
qui par certains ieux de tablier apprennent l'arithmetique
et la geometrie. Car entre au/tres choses il avoit esté con-
seillé de mélfaire gouster la science et le debvoi, par une vo-
lonte' non forcee, et de mon propre desir ; et d'eslever mon
ame en toute doulceur et liberté, sans rigueur et contra-
incte : ie dis iusques à. telle superstition, que, parce qu'aul-
cuns tienneut que cela trouble la cervelle tendre des enfants
de les esveiller le matin en sursault, et de les arrancher
du sommeil (auquel ils sont plongez beaucoup plus que
nous tie sommes) tout à coup et par violence, il me faisoit
esveilleil par le son de quelque instrument; et ne fens ia-
mais sans homme qui m'en servist.
Ce exemple suffira pour en iuger le reste, et pour re-
commender aussi et la prudence et l'afectzon d'un si bon
pere, auquel il ne se fault prendre s'il n'a recueilly aulcuns
fruicts respondants b. uue si exquise culture. Deux choses
en feurent cause. En piemier, le champ sterile et incom-
mode ; car, quoyque feusse la santé ferme et entiere, et
quant et quant un naturel doulx et traictable, i'estoy parmy
cela si pozsant,et mol endormy, qu'on ne me pouvoit arran-
cher de l'oisifveté, non pas pour me faire iouer. Ce que
je voyois, je le noyois bien ; et, soubs cette complexion
lourde, nourrissois des imaginations hardies et des opinions
www.dacoromanica.ro
DIN MONTAIGNE. 433
au dessus de mon aage. L'esprit, je l'avoy lent, et qui

n'alloit qu'autant qu'on le menoit; l'apprehension, tardive;
l'invention lasche; et, aprez tout, un incroyable default
de memoire. De tout cela, il n'est pas merveille s'il ne
sceut rien tirer qui vaille. Secondement, comme ceulx que
presse un furieux desir de guarison se laissent aller à toute
sorte de conseils, le bon homme, ayant extreme peur de
faillir en chose qu'il avoint tant à coeur, se laissa enfin
emporter à l'opinion commune qui suyt tousiours ceulx qui
vont devant, comme les grues, et se rengea à la coustume
n'ayant plus autour de luy ceulx qui luy avoient donné ces
premieres institutions qu'il avoit apportees d'Italle; et m'en-
voya environ mes sis ans au college de Guienne, tresfio-
rissant pour lors, et le meilleur de France : et lb, il n'est
possible de lien adiouster au soing qu'il eut, et b. me choi-
sir des precepteurs fagons particulieres, contre l'usage des
colleges : mais tant y a que c'estoit tousiours college. Mon
latin s'abastardit incontinent, duquel depuis par desaccous-
tumance i'ay perdu tout usage : et ne me servit cette
mienne innaccoustumee institution, que de ne me faire en-
iamber d'arrivee aux premieres classes; car b. treize ans
que je sortis du college, i'avois achevé mon cours
appellent), et, b. la verité, sans aulcun fruid que ie peusse
à present metre en comple.
Le premier goust que i'eux aux livres, il me veint du
plaisir des fables de la Aletamorphose d' Ovzde: car environ
l'aage de sept ou huiet ans, le me desrobois de tout aul-
tre plaisir pour .es lire ; d'autant que cette langue estoit
la mienne maternelle, et que s'estoit le plus aysé livre que
je cogneusse et le plus accommodé b. la foiblesse de mon
aage, b. cause de la matiere : car des Lancelots du tac,
des Amadis, des Huons de Bordeaux, et tels fatras de li-
vres à quoy l'enfance s'amuse, le n'en cognoissoys pas
seulement le nom, ny ne foys eneores le corps; tent
exacte estoit ma discipline ! le m'en rendois plus noncha-
28
www.dacoromanica.ro
434 EXTRACTE DIN MARI' PEDAGOGI.
lant à l'estude de mes aultres legons prescriptes. Là il me

veint singulierement A. propos d'avoir affaire à un homme
d'entendement de precepteur, qui sceut dextrement con-
niver 5, cette mienne desbauche et aultres pareilles ; car
par Jà l'enfilay tout d'un train Yirgile en l'Aeneide, et puis
Terence, et puis Plaute, et des canzedies italiennes, leurré
tousiours par la doulceur da =Lied. S'il eust esté si fol
de rompre ce train, i'estime que je n'eusse rapporté du
college que la haine des livres, comme faict quasi toute
nostre noblesse. Il s'y gouverna ingenieussement, faisant
semblant de n'en veoir lien; il aiguisoit ma faim, ne me
laissant qn'à la desrobee gourmander ces livres, et me
tenant doulcement en office pour les aultres estudes de la
regle : car les principales parties que mon pere cherchoit
ceulx 5. qui il donnoit charge de moy, c'estoit la debon-
naireté et facilité de complexion. Aussi n'avoit la mienne
aultre vice que langueur et paresse. Le dangier n'estoit
pas que ie faisse mal, mais que ie ne feisse rien : nul ne
prognostiquoit que je deusse devenir mauvais, mais inu-
tile ; on y prevoyoit de la faineantise, non pas de la ma-
lice. le sens qu'il en est advenu de mesme : les plainctes
qui me cornent aux aureilles sont comme cela : Oisif, froid
aux offices d'amitié et de parenté; et, aux offices public-
ques, trop particulier, trop desdaigneux. Les plus iniurieux
mesme ne disent pas, pourquoy a il prins ? pourquoy n'a il
payé ? mais, pourquoy ne quitte il? pourquoy ne donne il ?
le recevrois à feveur qu'on ne desirast en moy que tels
effects de supererogation : mais ils sont iniustes d'exiger
ce que je ne dois pas, plus rigoureusement beaucoup qu'ils
n'exigent d'eulx ce qu'ils doibvent. En m'y condamnant
ils effacent la gratification de l'action et la gratitude qui
m'en seroit deue: la où le bien faire actif debvroit plus
poiser de ma main, en consideration de ce que je n'en ay
de passif nul qui soit. Je puis d'autant plus librement dis-
www.dacoromanica.ro
DIN COMENIUS. 435
poser de ma fortune qu'elle est plus mienne, et de moy,

que je suis plus rnien.
...Pour revenir h. mon propos, il ny a tel que d'alleicher
Tape& et Palm/ion; aultrement on ne fait que des asnes
chargez de livres; on leur donne à coups de fouet en
garde leur pochette pleine de science; laquelle, pour bien
faire, il ne fault pas seulement loger chez soy, il la fault
espouser.
Din COMENIUS.
Didactica magna.
Capitolul IV.
Sint treI felurl de preggtirI pentrueternitate:
Cunoasterea de bine insutr si a tutulor lucruri-
lor dimprejur, stgpinirea de sine si indreptarea
citre Dumnezeg.
Ultimul scop al omuluI este desigur mintuirea
divinà eterng; dar subordonate acestuI scop si servind
vietii de trecere pgminteascg sint scopurile cari reies din
cuvintele luI D-zeg, cind a fa'cut pe om : Sá facem acum pe
orn, dupg chipul si asenignarea noastrg, ca sg fie mai mare
peste pestii apelor, peste pasgrile ceruluI si peste dobitoa-
cele pämintului, carl se miscg pe uscat. (Moise, 1., 26).
De aci rezultg cg omul de aceea a fost asezat intre
cele-lalte fiinte, ca el sg fie:1) finta cea rationalg, 2) ca sg
fie stgpinitorul celor-lalte fiinte, si 3) ca sg fie icoana si
bucuria luI D-zeg pe pgmint.
A fi fiintg rationalg insemneazä sg fif acela care
cerceteazg, numeste si socoteste toate lucrurile, adicg sä
potf sti si numi si pgtrunde tot ce coprinde lumea, dup.&
cum scrie 1. Mos. 2, 19, sag dupg cum insirg. Solomon,
www.dacoromanica.ro
486 EXTRACTE DIN MAIM PEDAGOGI.
Intelepciunea, 7, 17 sqn:, sá cunostl alcatuirea lumii si pu-

terea elementelor, inceputul, sfirsitul i mijlocul timpurilor,
schimbarile in mersul soarelut si schimbarile anotimpurilor,
revolutille anului si pozitiile stelelor, natura fiintelor vietui-
toare i sufletele animalelor, puterile spiritelor i cugetarile
oamenilor, varietatile plantelor si puterile radacinilor, cu un
cuvInt totul ce stä ascuns orI pe fata, etc. Apol tot aci vine
si cunostinta meseriilor si arta vorbirit, asa ca sa nu räminA
nimic necunoscut, fie mare fie mic (Sirach 5, 18). Cad' nu-
maI atunci va putea pretinde numele de fiinta rationala,
cind va cunoaste natura tuturor lucrurilor.
A fi s rápinul cre a turil or insemneaza, sä. indrumezI
fie-ce lucru catre scopul lui firesc si prin asta sa-1 intre-
buintez1 folositor, sI. pasesti tot-deauna regal, adica demn
si virtous intre fiinte $i ast-tel pastreif demnitatea
de care ti s'a facut parte, sä nu devil sclavul nicl unel
nicl maur propriilor tale pofte si pornirI, sa indreptezI toate
lucrurile spre serviciul tàú $i sa nu perzl nici °data' din
vedere : unde, cind, in ce mod si cit se poate utiliza or-ce
lucru cu Intelepciune, Cu un cuvint: sa potI stapini prudent
toate miscarile faptele, externe si interne, proprif .si
streine.
In fine, a fi im a gin e a 1111' D-zeü insemneaza, sä.
reprezintr perfec(ia modelulul 14 cum singur spune : Fitt
sfintl, cacI stint sint eú, D-zeul vostru. (3 Mos. 19, 2).
De aci urmeaza, cä. de la naturl e dat omulut : a) sä.
cunoasca toate lucrurile, b) sa fie stapin pe sine si pe lu-
crurl si c) sa raporteze totul la D-zeii, isvorul tuturor lucru-
rilor. Aceste treI puncte le exprimarn de obiceiti ca vor-
1. Instructie (culturä.), 2. Virtute sail mora-
bele :
vurl bune, 3. Sentimente religioase saú pietate.
In aceste trel puncte sta toata valoarea omuluI, cad
numaI ele sint temelia vieteI prezente si viitoare; toate
celelalte (sanatatea, aria, frumusetea, averea, märirea, bu-
nastarea si viata lunga) slut numaI suplimente si podoabe
www.dacoromanica.ro
DIN COMENIDS. 437
ale vieter, daca ti le da D-zeti pentru asta; dar sint si de-

sertaciunr zadarnice, pavaza nefolositoare, piedicl vätama-
toare, cInd le cauti cu läcomie, si te robestI lor, neglijInd
pe celelalte mar Inalte.
S. ilustrez aceasta cu exemple: Ciasornicul (de
soare orl cu rotite) este un instrument fin si necesar pen-
tru aratarea timpulul, si îi realizeaza perfectia firii sale.
Podoabele adaugate, sculpturile, picturile, aurirea slut lu-
crurI necesarils, carl contribuesc negresit ceva la frumusete,
dar nu la bun'átate. Cine ar cauta s'A aiba mai de grabä un
instrument mai frumos de felul acesta decIt unul bun,
ar fi luat In rls pentru copilaria luI, CA nu sà uita la ce
este principal, adicä la folos. Tot asa valoarea unuI cal
stain aria luf unita cu curagiul, agerimea si iuteala cu care
se lasa a fi condus de calaret. O coada resfiratä saü In
nodata frumos o coamà mIndr5., firul aurit, o sea frigiana,
o podoaloà: oare-care pe frunte si pe inept se pot adauga
ca ornamentatie: ai zice insä cà e nebun omul care ar
masura excelenta calulul dupä acestea. In fine, buna stare
a sanatatiI noastre se bazeaz5. pe Indestularea mistuirei a
bucatelor si pe multumirea generala a corpuluI; s'A' te culcI
pe moale, sa te imbraci pompos. s'A manincI mult, nu face
bine sanat5.tiI, ci ma'!" de graba rä.u. Cine dar se Ingrijeste
maI mult de delicatetä la mincare de cit la lucran l nutri-
toare face o nebunie. De o mie de orl Insä e mal mare
nebunia aceluia, care, voind sa devina om, IsI indrepteaza
atentia maI mult la podoaba omuluI de cit la fiinta 1111.
De aceea Inteleptul numeste nebunI si fárä D-zeti pe aceia,
carI considera' viata ca o jucArie saù ca un bilciü unde se
cautä clstigui, si le spune cal lauda si mintuirea lur
vor fugi de el (Intelepciunea 15, 12. 19).
SA' se noteze dar : cu clt ne vom da mai multä munca
in viata aceasta pentru capatarea cunostintelor, a virtutfi
lor si a pietätii, cu atit ne vom apropia mal mult de sco-
pul nostru final. Aste trel lucruri dar trebuia sal fie opera
vietif noastre, toate celelalte slut accesoriT, podoabe. piedici.
www.dacoromanica.ro
Capitolul V.
Saminta celor treT lucruri (culturä, virtute, si
evlavie) o posedam din natura.
4. E evident, c5. fie-care om este astfel ngscut, ca
sä. fie capabil de-a ajunge la cunoasterea lucrurilor,
mai el este imagin ea lul D-z ea. Dac& ins& o
icoanä este cu ingrijire fäcutl, atunci red& in mod necesar.
tr&säturile originalulul (prototipuldf) sail altfel nu este o
icoanä. De oare-ce ins& intre celelalte calitIti ale lui D-zeti
atotstiinta ocup& un loc important, trebuie numai decit
sä. sträluceascä in om ceva asern&nätor. Omul stä de sigur
In mijlocul lucrurilor lui posedind spiritul plin de
asemangtor unei oglinzl in formä.. de glob, care, a-
tirnat& 'kite° camerg, primeste imaginea tuturor lucrurilor
de prin prejur Micul nostru corp este circumscris in
limite foarte inguste, vocea se fáspindeste putin mal de-
parte, väzul 11 limiteazà inaltimea cerului; spintuliff ins&
nu-i poate fi pusà vre-o limitA nici in cer, si nicI in afar&
de acesta undeva.
5. Omul a fost numit de c&tre filosofif un microcosmos,
o lume in mic, de oare-ce el cuprinde ingfámAdit tot ceca-ce
apare impfästiat in lung $i in lat prin lumea intreagä. Spiri-
tul omuluT, care päseste in lume, se comparä destul de ni-
merit Cu o sdmintä. sail cu un simbure; càcr desi in acestea.
nu exist& Inc& in realitate forma plantel sati a copacului,
totusi se aflà inteadevär in ele deja planta sail copacul,
ceca-ce devine vizibil, cind säminta asezatä. in pAmint isi
resfir5. dedesuptul ei rädkinT micute, de-asupra sa fámurele
carl se prefac apoT prin puterea naturii in crengl si ramuri,
se acop&r Cu trunze si se impodobesc cu flori si fructe. Asa
dar nu poate fi nimic pus in om din afar& ; ci numai aceea-ce
posed& el in sine, trebue desvoltat si märit, i trebue ciar
ar&tat ce este fie care din ele
www.dacoromanica.ro
DIN COMENITIS. 439
6, Mar de aceasta II sunt date sufletuluI rational, ce

loeueste in nof organe, ca cercetasi si exploratori, cu a ekror
ajutor urmäreste acesta tot ce este in garb.* de el : vaz, auz,
miros, gust, simt, asa cä liff nu-I poate fi nimic ascuus din
tot ce exista unde-va ca fäpturf. De oare-ce asa dar lumea
sensibilà nu posedd nimic, ce n'ar putea fi vkzut, auzit,
mirosit, gustat, simtit, de aceea se si poate deosebi ce si
de ce fel este. Urmean de aid, cä lumea nu contine ni-
mic, ce n'ar putea cuprinde omul dotat cu simt si ratiune.
Omuluf if este infiltran dorinta de a sti, si nu numaf
suportarea munceI, ci si tendinta catre ea.
Aceasta apare in etatea primei copilärif si ne conduce
prin viata intreagä
Exemplale autodidactilor ne aratä toarte ciar, cà omul
poate sä stnbatk prin toate sub conducerea naturff...
13-17. Despre taptul cä armonia (echilibrul) moravurilor
if este naturalà omuluf, convins chiar pAginif. Ca a-
ceasta Inn asa este, ea* nminta virtutilor if este indscun
ornuluf, urmean din urmktoarele demonstratii : intlik, pen-
tru ca omul aflä placere in armonie. al doilea fiind-cä el
ins* nu este nimic alta decit arrnonie.
Cä omul aft& placere In armonie este ciar. Old cui nu-I
place un om bine fäcut (proportionat), un tabloil ripitor ?
De unde ar fi insà aceasta, de c'it din faptul cà proportio-
nalitatea pärtilor si a colorilor produce pläcere ? Pe cine
nu-1 atinge muzica ? Si pentru ce aceasta ? Pentru cà armo-
nia tonurilor produce o consonare pläcntä. Cine nu s'ar
bucura de o cäldurk moderan, de o räcoare moderan, de
o situatie normark si de o miscare moderatä a membrelor ?
Din care altä cauzà.', de cit din faptul ca totul in natun,
end este in adevkrata lui masurk, este tavorabil si supor-
tabil, iar dusmknos si strintor or-ce este nemäsurat. In
adevär, noï am fi orbi dan n'am recunoaste, cb: fe-care
din nol are In sine rädacina armoniei.
InsI, si omul insusf este numaI armonie, atilt In ce priveste
www.dacoromanica.ro
corpul cit si sufletul. C'aci precum lumea cea mail mare este
insasI copia unei masinärfl uriase, care este compusä ar-
tistic din foarte multe roti si clopote, tot asa este si omul.
Aid e inima misatoare, isvorul vietei si al actiunilor, dela
ea primtsc celelalte membre miscarea si m'asura. Greuta-
tea insä care produce miscarea este crierul, care trage In-
coace si In colo cu alutorul nervilor intocmai ca cu niste
sfoff, celelalte rotI (membre). Asa este in miscArile sufle-
tuluI roata principalä vointa, greufátile ce minä (active)
slut dorintele si sentimentele, ce clati vointeI o inclinare
intr'o parte saq Intealta. Perpendiculara, care deschide si
inchide misarile este ratiunea. Celelalte miscAff ale sufle-
tuIuI slut ca rotile cele mid, cafi urmeazä roata principal.
Daca dar nu se atirnä de dorintI si sentimente o prea
mare greutate si perpendiculara, ratiunea, Inchide si des-
chide cum trebue miscarea, atund nu se poate sä nu ur-
meze armonia si proportionalitatea virtutilor, anume com-
binarea potrivitä de activitate si pasivitate.
Astfel omul inteadevär nu este altceva decIt armonie.
Precum noI dar nu putem zice despre un ornic urias sad
despre un instrument de muzicä, pe care l'a fäcut mina
unui artist incercat, cà numal este bun de intrebuintat in-
datd ce s'ail stricat sail s'a desacordat (poate doarä sä fie
reparat saii reacordat): asa ne este permis sä cugetäm si
despre om, ca Cu ajutorul lui D-zeti si Cu intrebuintarea
unor anumite mijloace el poate fi restabilit, desi s'a stricat
prin cäderea in päcat.
19-21. Cà rädäcinele religiunel stilt infiltrate omuluI din
naturä se cunoaste din aceia cä el este imaginea lul D-zeil;
di icoana are in sine asemänare cu originalul; ceea-ce este
insà asemene aflä pläcere in asemgnare. Aceasta devine
ciar si din exemplul p'áginilor, earl' necondusI de cuvIntul
lui D-zeil, ail recunoscut divinitatea, ail onorat'o si chemat'o
numaI prin imboldul ascuns al natureI, dei greseaii in ce
priveste numärul si felul veneräril.
www.dacoromanica.ro
DIN COMENIDS. 441
Trebue de altfel sà admitem cá tendinta naturala earl

D-zeil unul suprem, a fost stricata si a deviat prin caderea
In pacat, asa cà nimene nu este In stare sa ajungä iarasI
din propria putere la calea adevarata; totusI inteatita s'a
trezit iaräsi In aceia pe cad' D-zeti i-a luminat cu cuvIntul
si spiritul sail, c5. David poate sa strige caträ. D.zeil: daca
te am eü numal pe tine, etc. (Psalmul 73, 25, 26)......
Capitolul VI.
Omul dacä trebue sà devie om, trebue sä se cultive.
Boabele de samIntà a cunoastereI, a moralitätei si a re-
ligief le da, precum am vazut, natura; cunoasterea, virtutea
si religia Insasi nu ni le dà iea, de a gata; acestea se cis-
tiga prin cuvint, prin Invatatura, prin activitate. De aceia
n'a definit cineva räti pe om, Ca' el ar fi o fiinta educabila,
ca poate deveni om nume cInd se cultivä
Aceasta devine dar din exemplul celorlalte lucrurI. Pie-
trele trebuesc sfárrnate si cioplite, metalele sapate, topite
si turnate. Copacil trebuesc plantati, curatiff, gunoiatl, poa-
mele culese i uscate. Calul este potrivit din natura pentru
boul pentru car, magarul pentru a duce greutatI,
cinele pentru paza i pentru vinatoare ; i totusI nu sint
deosebit de capabilr, dacä nu-I deprindem prin exercitiil la
menirea lor speciala. Omul este ursit la munca dupa corp;
vedem insa, ca nu are nimic Inascut de cit numai predis-
pozitia ; pentru a sedea, a sta, a merge, a mica mlnele, a
fi activ II trebue exercitil Flea educatie poate deveni de
tot animal
Cultura este necesar a pentru or-cine. Cad cine s'ar
putea indoi dà ceI marginitl intelectualiceste aii nevoe de
educatie pentru Indepartarea timpenieI ? Dar ceI destepti
si mai multa nevoe de instructie, cad un spirit ascutit
s'ar ocupa cu lucrurl nefolositoare $i stricatoare, dacä n'ar
fi ocupat cu lucruif folositoare. Ce grit insa bogatii alta de
www.dacoromanica.ro
cit porcI ingräsatl cu pleava, atund eind le lipseste inte-

lepciunea ? Cel sarad, ce sint alta de cit mägarI incarcatI
cu poverI, cind le lipseste intelegerea lucrurilor ? Precum
ea:lama trebue sal fie prevdzutä cu ocIff, un translator cu
Ilmbä, goarna cu rasunet, sabia cu ascutis, asa trebue ca
regiI, principii, demnitard in stat si comuna, preotif si in-
vatatii sä fie botezatI maI India' in intelepciune.
In acelas fel trebuesc luminati ceI miei, ca sä stie sä as-
culte intelepteste de eel-ce cu intelepciune ordonal, nu de
silà ci de bunatate, din iubirea pentru ordine. Rämine dar
stabilit cá toff ceI ce slat näscuti oamenI aú nevoe de
culturä.
' Capitolul XXVII.

Despre scoalä ca institut cu impartirea el' in
patru partf, corespunzator cu treptele etätef
si ale progresuluí.
1. Meseriasd si mesteril mecanicI hotardsc pentru uce-
niciI lor un anumit timp, In decursul cäruia trebue sfirsit
Cu sigurantä cuprinsul intreg al specialitatii respective, dupá
care apoI cel-ce a invatat tot ce se referl la artà, este ri-
dicat de la ucenic la, calfai si dupä un oare-care timp la
maistru. Acelas lucru trebue sa se intimple si la invatamin-
tul din sward, pentru ca in scurgerea unui anurnit numär
de ad, sa fie implinitä notiunea intreaga a cultivard si din
institutele de cultivare a oamenilor, sà iasä oameni cu drept
euvint cultI, in adevär moralI si evlaviosl.
2. Spre a ajunge la aceastä tinta, cer eü pentru exerci-
tiul spiritelor intregul timp al tineretir, de oare-ce aid nu
este de invätat numaI o singurä artà, ci intreg coprinsul
artelor liberate $i al stiintelor, din eoprlarie pink' la incepe,
rea cap de bärbat, asa dar pina in al 24-lea an al vietil
cu impärtirea in anumite perioade. Natura ne conduce in-
www.dacoromanica.ro
DIN COMENIUS. 443
sa-si spre aceasta. Experienta ne arata, anume, cä corpul

omenesc creste cam pIna la al 25-lea an al vietel ; dup.&
care creste numai In putere.
Acei ani al etatif crescInde if impart In patru trepte
deosebite : copilarie fraged5, pubertate, juneta incepAtoare
si junetà matura, si dati fie-carel trepte sase anI si o scoa15
separata, $i anume sA fie :
pentru I-s treapta' : bratele mamei (scoala mameD;
penrru treapta II-a: scoala primarä sail scoala limbeI ma-
terne
pentni treapta III-a: scoala latinà saù gimnaziul
pentru treapta IV-a ; academia $i calatoria.
scoala a mameI sa se &eased In fie-care cask' ; o
scoall primara in fie-care comuna, sat, oras, un gimnazia
In fie-care oras mai mare $i o universitate in fie-care tara
sail In fie-care provincie mai mare.
In aceste scoll, desi deosebite, vreail eü O. se facà nu
deosebite lucruri ci mereil aceleasf, numai intr un mod de-
osebit, anume totul ce poate sa faca pe om om, pe cres-
tin crestin, pe invatat invatat, Insa corespunzätor cu treapta
etatii $i Cu cea premergätoare, $i sà devina mereil ceea-ce
urmeaa ca o pregatire pentru maI departe.
Cad obiectele de studii nu trebuesc despartite dupa a-
ceasta metoda naturala, ci toate trebuesc urmate In acelas
timp cum $i copacul creste In totalitatea sa Cu partile
speciale, si anume $i In anul intîiú, precum $i In cel urma-
toff $i chiar $i In al sutelea an, daca creste timp atit de
indelungat.
5 7. Deosebirea va fi insà. tripla. 1) Cal in scolile infe-
rioare se Invata totul mal mult In general $i in trasalturI
mad, in cele superioare ins& mal special $i mal detailat ;
intocmal ca copacul, care de-asemene scoate in fie-care an
urmltor mai multe crengi $i ramuri, le intinde mai departe
si produce mal multe fructe. 2) Ca se face urmatoarea im-
partire: In scoala mamel se exerciteaza cu deosebire sim-
www.dacoromanica.ro
444 EXTRACTE DIN MARU PEDAGOGL
turile exterioare, ca sa se deprinza a se opri bine la lu-

crurI si a le recunoaste. In sc o al a primará se oxerciteazg'
simturile interne, fantazia si .memoria, pelIng5. organele
executive, mita' si limbä, prin citire, scriere, desemnare.
cintare, numgrare, m'asurare, cintgrire, si prin intipgrirea
tuturor acestora In memorie. In gimnasia' se formeazg
Intelegerea i judecata relativ la toate lucrurile apercepute
prin simturi" ca ajutorul dialecticel, gramaticei, retoricei, si
a altor stiinte si arte reale lnvätate pe baza luI ce si pe n-
tru ce. Uni versit atea formeazà ca deosebire acea-ce in-
fluenteazg si determinä v o int a si anume facultatile o fac
aceasta in modul urmgtor: Teologia formeazä sentimentul,
filosofia, inteligenta, medicina ne Invatg a cunoaste dispo-
sitiile de viatg ale corpului, iar stiinta juridicá sä cunoas-
tem bunurile exterioare.
aceasta este adevgrata metodg de-a forma spi-
rite 1 e, anume ca maI intlia obiectele InsgsI sg fie prezen-
tate simturilor externe, pentru ca ele sg le perceapg ime-
diat, apoi ca simturile interne excitate sg invete a exprima
iargsi si a 'si reprezinta irnagimle lucrurilor imprimate
prin sensibilitatea externa i anume atit interior prin adu-
cere-aminte cit si exterior prin mina si limbg. Dupg ce
s'a ajuns la aceasta, intervine spiritul, care examineazg Cu
ingrijire comparind toate intre ele si cumpgnindu-le reci-
proc, pentru a invgta sä cunoasca temeinic constituiree
tuturor lucrurilor ; astfel se formeazá o adevgratg intelegere
a lucrurilor si o judecatg asupra lor. in sfirsit vointa (cen-
tral omuldi si conducatoarea tuturor actiunilor sale) se de-
prinde Intinde peste toate stgpInirea sa legara. A voi
sg. formeze Irisa vointa inaintea Inteligentif (ca si Inteligenta
inaintea puteril de imaginatie, si pe aceasta iargsI Inaintea
simturilor) este o muna zgdarnicg.
Aceasta vor sà facg ama' aceia cari Invatg pe bgetI
Logica, Poetica, Retorica si Etica Inainte de cunoasterea
obiectiva si sensibilg ; ei fac ca acela, care ar voi sá prinzg
www.dacoromanica.ro
DIN DOMENIC'S. 445
la joc un copil de (101 ant', care cu piciorul tremarind abia

Incepe si. paseascä. Pentru noI e neclintit adevärat, cä, na-
tuta ne serveste pretutindene de cälduzd, si cum aceasta
IsI area puterile eI una dupä alta, tot asa trebue si. ob-
serväm ca atentie si cum cresc ele.
Existä In fine a treia deosebire, ci. treptele inferi-
oare, scoala mameI i cea primarä, formeazg tinerimea In-
treagä de ambele sexe, pe cind scoala latinä pe tineril ale
caror aspiratiI sint Indreptate mal sus de 61 la meserie,
iar Universitatea pe viitorii profesoti si pe conducdtorli altor
IndeletnicirI, pentru ca si. nu lipseasa niel odatä oamenT
competenti, carI si. conducä biserica, scoala si statul.
Aceste patru feluel de scoff nu nepotrivit le-a compa-
rat cine-va ca cele patru anotimpuff. Scoala mainef cores-
punde placuteI prinaäverI, Impodobitä cu muguri si flori de
o mireasmä: variatä. Scoala limbii materne represintä vara,
care ()fell privirii holdele pline de fructe. Gimnaziul se
aseamänä cu toamna, care culege fructele coapte de pe
cinap, din gràdinä si din vie si le adunal in hambarele spi-
rituluI. Universitatea in fine e o icoanä a iernii, care pre-
lucreazI fructele culese pentru diferite trebuinte, spre a
putea trai din ele tot restul vieteI.
Din « fo rm a t oriu materne at Ita

Co menizi s.
Capitolul I.
Cum ca. copiiI, ca cele mai credincioase si cele
maI nobile odoarä. ale luf sint vrednici de
a fi pretuitl si de a fi mult onorati.
Cum c5. copiff stilt un odor scump i minunat, o märtu-
riseste spiritul lui D-zeii prin gura lul David, care asa grä-
este Vezi, copiii slut un dar al Domnulni, si fructul cor-
pulul un dar este. Ca sägetile in mina unul voinic, asa
www.dacoromanica.ro
446 EXTRACT& DIN MARII PEDAGOGI.
sunt baetil tineri. Ferice de acela, care are tolba sa plinä

de acestia I Acela nu se va face de rusine. (Ps. 127, V. 3
4, 5), Ultati-va cum sunt prem5.rit1 aceia, c5.rora le-a d5.-
ruit D-zeti copil. Ceea-cd si de acolo se poate vedea, cä
de cite ori D-zeti voeste sà vorbeascä plin de iubire catre
nol oameniI, ne numeste copii, ca si cum n'ar cunoaste alt
nume mat placut si mal drágala.
TocmaI de-aceea si fiul etern al lui D-zeti, a voit nu
numai si. se fac5. partas al naturii copiilor, cind ni s'a a-
l-Mat cu trup, ci a si avut bucuria si dragostea sa deose-
bita, pentru copiii mid, ca pentru niste frätiorl draguti si
sorioare, i-a desmerdat, a pus mlinile pe eI, i-a binecuvintat
(Marc. 10, 16), adesea ne-a si mustrat,"si. luatn seama, ca
sa nu suparam copir asa mici, ci sa-1 crutam pe el ea pe
noi insi-ne i striga chiar : «Val' de aceta, cari supära pe
unul din acesti micutIp. (Math. 18, 5. 6).
Daca voim acuma si. cintärim maI departe, pentru-ce
D-zeti dà atita importanta cophlor, si pentru-ce trebue sa-I
tinem noi Inteatita valoare, atuncI vom gasi in deajuns
cauze. Mai intaI, dad. copiiI se arata. ca ceva neinsemnat,
nu considera numaI ce skit elf acuma, ci aceea ce trebue
devina odata dup5. intentia luI si atuncl vel ob-
serva indata valoarea lor. EI sint nascuti adica nu numai
ca si. devie dup5. noI locuitoriI lumiI, administratorif pa-
mintuld si deci intre alte creaturl servil lul D-ze5, ci $i
spre a fi al'aturI cu noI sotif lui Hristos, o preotime re-
geasea, un popor sfint, poporul proprietatil, sotaingerilor,
judeeätorif diavolilor, mingierea cerulul, groaza tartarulul,
mostenitorI al' infiniteI eternitatl. Ce s'ar putea spune mai
inalt?
Phihp Melanchthon, de fericita memorie, cind venea
la scoa15. intre tinerime, obicinuia sa se descopere si astfel
sä le vorbeasca: FitI salutati voi veneratl domni pastori,
doctorr, licentiatI, super-intendentI, fifi salutatl venerabili-
lor, inteleptilor gratiosI domnI primaff, prefectI, guverna-
www.dacoromanica.ro
DIN COMENIIIS. 447
tori, cancelad, secretan, profesori, etc. Cind insd eel pre-

zentI considerad acestea ca o °card', räspundea: eu nu glu-
mesc, ad nu consider pe acesd copiI cum sInt el acuma,
ci pentru ce scop sint eI educati si condusT, si stilt sigur
cl din aceastä grämadä vor esi citiva astfel de bärbatl,
desi färd indoialä existä intre ei i pleavà si surcele. Dacd
a vorbit deci acel bärbat foarte intelept cu atita intelep-
ciune despre copii, cu adt mar mult trebue sà gindim si
sà vorbim nor, tot ce-I ma! strälucit i minunat despre
copil, cind Hristos, ca explicator al misterelor divine, a
mdrturisit, : a lor este impdrätia luI D-zeil (Marc. tO,
14). Nimeni nu träeste din faptul cä are multe bogdtii,
zice Hristos, (Luc. 12, 15); cdcl mincarea nu nutreste pe
om, bandajul nu vindicd, haina nu incalzeste, dad. D-zeù'
IsI retrage binecuvintarea. (5 Mois. 8, 3; Intelepciune 16,
12, 26). Insd la copfi si pentru copiI este binecuvIntarea
lul D. zed In totdeauna signed, spre a-I putea nutri si in-
tretine. Cad dad: D-zed ingrijeste pentru corbff cell' tined,
and Invoacä, cu cit maI mult va ingriji D-zeil pentru
copiI cad sint imaginea sa!
De aceia bine zice LUT11111: noI nu nutrim pe copiI, ci co-
phi ne nutresc pe noi. aci pentru o ast-fel de nevinovatie
ne dà D-zed tot ceca ce ne trebue, i noI pdcdtosi bätrini
ne nutrim pe lingä dinsii.
In fine copill ne sint dati ca exemplu de umilire, blindete,
de bunätate, de impdciuire si de alte virtutI crestinesti, asa
Hristos zice: Fie ca vol si. vi. reintoarceti si si. deveniti
ca copiii, cdd alt-fel nu yeti infra in Impärdtia ceriurilor.
(Math. 18, 3). De oare-ce asa-darl D-zed ni-i represintd ca
mid maiestri de disciplind, de aceea trebue ca si noI
onordm respectdm dupd. cuviintd.
Din Orbis Pictuss.

Prelegere.
Leacul nestiintei este arta si stiinta, care si. fie datä su.
www.dacoromanica.ro
448 EXTRACTE DIN MAIM PEDAGOGI.
fletelor In scolI; Insà asa ca ea a fie o cunoastere adevd-

ratä, complectä., clarà si temeinia.
Ad eväratä va fi ea, and nu se va inata si nu se va
preda nimic alta, decit ceea-ce este folositor pentra viatä.,
ca sd nu mar fie motivatä plIngerea: nu stim ce trebue sä
stim, fiind-ca n'am invétat ce este necesar.
Co mple ctä va fi ea atunci, end sufletul va fi pregätit
pentru Intelepciune, limba pentru a vorbi adevèrul i minile
pentru intreprinderea sirguincioasä a actiunilor vietei; a-
ceasta va fi apol scara vietel, anume stlinta, activitate $i
vorbire.
Clarä i tocmai pentru aceea temeinicä i solidà va fi
ea, cind tot ce se va invdta si se va preda nu va fi Intu-
necat saú confuz, ci lämurit, bine deosebit i Impärtit, cind
objectele sensibile vor fi bine representate, spre a le putea
bine apercepe ca inteligenta.
0 spun si o repet Ina ()data, cà aceasta din urma este
sprijinul de cäpetenie al tuturor celor-l-alte spnjine, de oare-
ce noI nu putem nid sà incepem ceva nid sà vorbim ra-
tional, daa nu invätäm mat intid a intelege bine tot ce este
de acut sad despre ce este de vorbit. Nu existii insd ni-
nit In inteligentä ce sei nu fi fast ma in similar. Daca
asa-dar simturile vor fi bine exercItate, sà inteleagä bine
deosebirea lucrurilor, se va pune temelie pentru intreaga
inatare a Intelepciunil, pentru elocventa iscusitä $i pentni
toate actiunile Intelepte ale vietel.
Aceastä cärticicä. Intoctmitä dupä acest plan, va set-vi pre-
cum sper: maI mtg.!, sà atragà sufletele, cad nu le va mar-
tiriza in scoalä, ci le va produce o pläcere usoarä.
Apol, aceastä articied serveste sà atragg atentia asupra lu-
crurilor $i sä o ascutä din ce In ce mal mult, sa o destepte
De aici va urma al treilea folos, anume cà MetiI atrasi in
directia aceasta dispusi la atentie vor cuprinde $i vor In-
telege stiinta celor mal importante lucruri ale lumei jncin-
du-se $i glumind
SAE VOLUMOLLI II-LEA.
www.dacoromanica.ro
APENDICE
Liste de abonan sosite dupei aparina vol. I.
No. 15 incredintaa d-lul I. Paul, profesor Iasi.
G. Ibr5teanu, profesor, Iasi.
Severin,
I. Paul,
No. 84, d-lui C. Brudariu, invätätor, P. Iloae.
C Pogor, invätätor, Prigoreni
V. Dorin, Rornà'nesti.
C. Popescu, Zahorna.
Gh. Gheorghescu, invatator, Erbiceni.
C. Brudariu, invätätor, P. Iloae.
No. 3, d-lui loan Darin, student litere, Iasi.
Dimitrie I. Mucenica, invät5.tor, Tecuci.
Lucia Dorm, invätAtoare, Tecuct
loan Chiriac, student litere, Iasi.
Ioan Dorin,
Lista No. 70, d-lui G. Prism, Dorohol. (Adaus)

G. Ardeleanu, profesor, Dorohoi.
Lista No. 89, d-lui C. I. Botez, abs. fac, de litere, Iasi

Diacon- Stupeanu T. V. profesor.
Dimitriu institutor.
Oh. Lupascu.... invgtAtor comuna Vascani, (jud. Suceava).
Dimitrie Leonescu, student litere
29
www.dacoromanica.ro
450 APENDICE.
loan Albinetz.... student litere.

I. Zelea Codreanu... student litere.
Lista No. 52, d-lui Pedal, profesor, Vaslul.
Felicia G. Aramg, institutoare.
Constantin P. Manoilescu, institutor.
T. V. Castano, institutor.
Claudia Gr. Bogdgnescu, institutoare.
Elena Stavri, institutoare.
Cecilia D. Sion,
Lucretia Vasiliu,
T. Fodor, profesor.
Lista No. 74, d-lui Sera4nt Iantscu, Fälticeni.
Serafim Ionescu, Falticeni.
Lista No. 86, d-lui C. M. Gheorghitt, invalgtor, Tecucl.
C. M. Gheorghiu, invg.tgtor.
D Petculescu, student.
I. I. Stamate, functionar.
Russu, student.
Sc. Popovici, institutor
N. Cadelcu,
I. Brinduseanu, profesor.
Er. Nemis, profesor.
T. Prohile, institutor.
Seria II.
Lista No. I, incredintatl Al. Valertn, Pomirla.
Zoe Dragosescu, profesoarg., Ploestl.
Dr. VaIerin Rusu; profesor, Pomirla.
I. Popescu Erbiceni, * Iasi.
Elisa Lt. Apostolescu, profesoarg, Roman.
www.dacoromanica.ro
APENDICE. 451
Eugenia Ianculescu de Reuss, profesoarg, Dorohoi.

D-na Cgpitan loan, profesoarg, Roman.
Aurelia Dragosescu, institutoare, Ploestl.
Gh. Carp, profesor, PomIrla.
Al. Nemteanu, profesor, Pomirla.
Gr. Poslusnicu, profesor, Pamirla.
Lista No. 2, incredintatg d-nel Zoe Drago,reseu, PloestI.
D-na Dr. Papa.
D-ra Viorica Chernbach.
Lista No. 5, incredintatg d-luI I Nieuleseu, directorul

gimnaziuluf Tirgoviste.
I. Nicolescu, directorul gimnaziului
V. Pocitan, preot.
I C. Nadejde, profesor.
Marin Radian,
Gh. Gheorghiu,
C. Georgescu,
P. Svintiu,
PAsculescu, >
C. Ghirnpetianu, maiestru de muzicä.

H. Vasilescu, profesor.
Gh. Cherciu, revizor scolar.
www.dacoromanica.ro

Educație

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educație

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA PEDAGOGIEI

TEORIILE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE

din timpurilo vechl phi in zilele noastre

IN LEGATURA CU 'STOMA CULTURII

PARTEA II-A (urmare).

Prelegerea V.--Cultura romineasa pina in

Prelegerea VI. Cultura romineasca pind

Prelegerea XVII. Pedagogia lui JOHN

Extracte din nzarzt pedagogt.

ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE

1D1 AINULk §COLFIR 1900-901.

CULTURA ROMiNEASCA. PiNI ÎN SECOLUL

Comparatle cu steálucirea cultureI occidentale, vieata

Rominif In m un t I. Perderile si foloasele culturale,

Ochii, ce ati privit o clipg direct lumina soareld,

ametitoare, pina la gratioasele coline, Cu elegantele

1) Faust, Vorspiel auf dem Theater.

ele ne atrag Cu putere supranaturala, cacl ne ga-

Despre dreptul nostru subiectiv de a considera

Uitati-va la cartile noastre de scoala. Ele se es

Inca mal' des singur, a servit de «stilp al lumeT

Nu numal o consideratie subiectiv-national5, dar

cepe, se sfirseste si se manifesta, In splendoarea

De sigur, civilizatia apusana n'ar fi avut sa se

Sà recunoastem i aicl principiul constatat in Eu-

dere cultural si scolar, aceeasi stare de lucruri se

Dar aceste scoff bisericestr, a cal-or existenta ne-o

1) Vezi discursulEpiscopului MELCHISEDEC, tinut cu ocazia

biserica si limba care se vorbia In popor nu era

Ce s'a IntImplat In urma ?

a fost toatà curat roman5, sail cel putin compus5

tulul caracter latin. Asta se si IntImpla, In cele din

Sà le asim il ez e ! IntrebuinOm un cuvint prea

mal cauta satt, cel putin crede cà trebuie sa caute

La retragerea legiunil romane XIII peste Dunäre

1)Vezi H. sr. CHAMBERLAIS, in scrisoarea adresafá Revistel

intimple-se ce s'o intimpla, hotArill sA infrunte cu

lase er capatliul sigur si ogorul muncit si mult pu-

Dungre çi sä se lipseascl de Dacia. SA se lipseascà

Rätnas In Ortile Dungril, desp5stit de statuI

1) lstoria Evulia Mediil de 1. GIvialEscur., pag. 25.

ciala, ara armata, fara clrmuire, a avut maI ?Mili

fioroase. Din goana caluluT prindeati omul cu ar-

vArsail cind spre noT, cind spre Apusul Europe.

and Gotit, ca chotiT,, se repeziaii dela Marea

1) Ibid. pag. 31.

ca' ba azi, ba mline or sg poata sä se intoarca din

In alta, RomIniI vor avea aceiasi limbá, aceleasT obi-

i in alte pärtI ale EuropeT ati cäutat oamenil

skit din Asia, lacomT, insetosatl de präzi si de

trAestI, ostas romane,

NicT Gota, niel Gepizil, nicl Avara' nu indraznira

1) Istoria Omenirii, Evul Media de 1. oXvIanscm..

Rominilor, numaT ca sA scape de aceleasT necazurT

tul roman perdut puterea lor de slavizare. in

Inainte de venirea Slavilor, nu se afla In penin-

prin o apà linistità si micA, pe care o trecl cu pi-

era sa-sI pearza niste clasagf cazutl de pe spinarea

Rominif, coboriff din muntl, incepurà." sa-sT cla-

timpla bisericet, lege, sinta scripturd si altele, pro-

AceastA nenorocire cAzu si pe capul Rominilor.

Era pe atuncT, in Europa, credinta cl luT D-zeti

surf de a se opti latirea limbiT slave si incheerile

nasterea acelorasT organe culturale pentru satisfa-