Metoda modelării în predarea fizicii

Prof. Irşic Ioana Anca

Şcoala Gimnazială Slimnic

Jud. Sibiu

Modelarea, metodă de cercetare indirectă a realităţii: fenomene sau obiecte, prin reflectare,
reconstrucţia acesteia este folosită şi în predarea fizicii. Prin metodaa modelării gândirea elevului este
dirijată spre descoperirea adevărului pe baza raţionamentului prin analogie, utilizând un model didactic.
Prin modelare se dezvolză la elevi spiritul de observaţie, capacitatea de analiză, sinteză şi creativitate.

Modelarea prezintă avantaje dar şi dezavantaje. Avantajele modelării ar fi: iniţiază elevii în
modul de gândire ştiinţific şi îi familiarizează cu raţionamentul prin analogie, dezvoltă capacitatea
elevilor de a genraliza, idealiza şi abstractiza şi oferă elevilor un material mai accesibil puterii lor de
înţelegere. Dezavantajele modelării ar fi: analogiile sau simplificările pot duce la concluzii greşite şi
uneori originalul nu poate fi înţeles în ansamblul său.

Modelarea a unor fenomene fizice cu durată reală foarte mare sau foarte rapidă sau care au loc
în condiţii dificil de realizat se poate realiza cu ajutorul calculatorului; el se dovedeşte foarte
indicat în exploatarea unui model în care anumite elemente sunt parametri variabili.

Deşi calculatorul poate simula eficient experimente, el nu se substituie lucrărilor de

laborator, deoarece numai în laborator elevii manevrează obiecte şi îşi formează deprinderile
corespunzătoare, manevrarea imaginilor pe display servind doar la înŃelegerea mai corectă a unor
elemente ale realităţii fizice.
Astfel, integrarea calculatorului în ora de fizică pentru modelarea unor fenomene se poate
realiza utilizând lecţiile AeL. Pe parcursul anilor am folosit lecţiile AeL în predarea fizicii deoare am
constatat eficienţa lor în înţelegerea noţiunilor de către elevi, stimularea gândirii elevilor şi creşterea
interesului pentru fizică.

În absenţa materialelor sau a adaptării materialelor necesare desfăşurării unui experiment real
dar în prezenţa unui laborator AeL, modelarea fenomenelor fizice vine în sprijinul elevilor de a înţelege
fenomenele fizice.
 Exemplu de lecţie AeL ar fi : Inerţia – clasa a VI-a

Lecţia este o lecţie de predare, prin folosirea lecţiilor virtuale din sistemul AEL.

Etapele succesive de desfăşurare a procesului instructiv-educativ, pentru tema aleasă,

sunt:
-Efectul proprietăţii de inerţie a corpurilor aflate în mişcare rectilinie şi curbilinie
- Inerţia proprietate generală a corpurilor

- Efectul inerţiei asupra unui corp suspendat inextensibil

- Masa măsură a inerţiei

- Măsurarea masei – experiment

- Densitatea - expeiment

Utilizarea animaţiilor conduce la formarea unei reprezentări corecte

a fenomenelor. Reproducerea aspectelor esenţiale conduce la elaborarea
cunoştinţelor teoretice. De asemenea animaţiile stârnesc interesul prin posibilităţile
de intervenţie pe care le oferă elevului, prin deschiderea unor noi perspective ca
răspuns la întrebările acestuia. Se dezvoltă curiozitatea, se provoacă elevul să
gândească, să emită judecăţi şi să lanseze ipoteze pe care apoi să le poată verifica.
Desfăşurarea cu succes a unei astfel de lecţii presupune o pregătire
prealabilă riguroasă din partea profesorului. Utilizarea animaţiilor la momentul
potrivit, însoţite de explicaţiile corecte, este esenţială. Elevul nu trebuie să se piardă în
observarea unor detalii nesemnificative sau să fie atras mai mult decât este necesar
de grafica animaţiei. Atenţia lui trebuie canalizată astfel încât să fie capabil apoi să
realizeze transferul din reprezentarea vizuală în cea fizică şi matematică a
fenomenului.
Elevii întâmpină dificultăţi în înţelegerea fizicii încă din gimnaziu. Problema
cognitivă principală este aceea de a separa faptul fizic concret de fenomenul
abstract, ceea ce conduce la neînţelegerea fenomenelor fizice în deplinătatea lor.
Neînţelegerea legăturii dintre concret şi abstract explică şi dificultăţile întâmpinate în
rezolvarea problemelor.
 Folosirea unor lecţii cu modele virtuale în care noţiunile prezentate s u n t
precise, la obiect, fără informaţii care să conducă la încărcarea inutilă a elevului şi
inevitabil la pierderea interesului acestuia, s-a dovedit a fi o metodă eficientă de
lucru. Structurarea informaţiei astfel încât elevul să primească ceea ce îi este
necesar, dar în acelaşi timp să fie provocat să se informeze, să se perfecţioneze,
deschide drumul către punerea în valoare a autonomiei personale, a implicării active
în realitate şi în formarea de sine.