Functionalismul structural

Principala ipoteza a lui Radcliffe Brown : Fara a se preocupa de cautarea originilor , sarcina
antropologului este de a determina felul in care functioneaza elementele culturale pentru
bunastarea societatii.
Aceasta forma a functionalismului a fost formulata de Alfred Reginals Radcliffe Brown (18811955) , un teoretician de origine britanica. Acesta spune ca aspecte diferite ale unor societati ,
trebuie sa fie studiate in termenii functiilor in care acestea sunt indeplinite. Desi Malinowski
sustinea ca aceste functii satisfac nevoile individului , Radcliffe Brown le vedea in termenii
contributiilor pe care acestea le-au adus bunastarii societatii. S-a numit functionalism structural
datorita accentului pus mai mult pe functiile sociale decat pe cele individuale.
Spre deosebire de Malinowski , care a pus mult accent pe conceptul de cultura, Radcliffe
Brown s-a bazat pe o structura sociala care avea o sfera mai limitata decat conceptul de cultura.
Structura sociala face referire la relatiile sociale ce exista intr-un grup de indivizi , sau cum
spunea un teoretician social (Garbarino 1977: 58) , despre structura sociala ca implica
principiile fundamentale de organizare a persoanelor sau grupurilor dintr-o societate sau rolurile
reale si relatiile care ar putea fi observate.
Un exemplu bun de abordare a functionalismului structural este analiza lui Radclifee-Brown, a
obiceiului de evitare a soacrei. Pentru ca in mai multe parti ale lumii exista acest obicei de
evitare a soacrei, se interpreteaza ca si cum interactiunea sociala dintre un barbat si soacra sa este
ori interzisa, ori limitata. Formele evitarii sunt diferite , ori se interzice interactiunea dintre
ginere si soacra fata in fata , ori nu este permisa pomenirea in public a numelui acesteia , sau
consumul din mancarea ei. Radcliffe Brown nu a vrut sa afle originile istorice al acestui
exemplu , si doar sa explice de ce exista aceasta evitare , adica , acesta dorea sa afle ce functie
este indeplinita din acest obicei pentru bunastarea sistemului social.
Din perspectiva culturii noastre , putem concluziona ca acest obicei de evitare a soacrei
reprezinta pentru noi o forma de ostilitate , deoarece, de obicei, evitam oamenii care nu ne plac.

Daca este sa ne luam dupa cercetarea pe care Radcliffe- Brown a facut-o legata de aborigenii
australieni , putem spune ca barbatii evita contactul cu soacra din respect si admiratie pentru
mama sotiilor acestora , deoarece acestea le-a dat fiica de sotie. Acest obicei de evitare a mamei
sotiei , functioneaza pentru ca minimalizeaza un potential conflict dintre membri familiei , iar
prin aceasta se mentine structura sociala.

Analiza functionala
Pentru antropologi functia oricarui item cultural se refera la rolul pe care il are in satisfacerea
unor nevoi proprii , sau la contributia coeziunii si perpetuarea societatii. Uneorii acestia folosesc
notiunea de functie in sensul de obiectiv, motiv, scop, utilitate, intrebuintare, intentie.
Sunt doua principii pe care se bazeaza abordarea functionalista. Notiunea de functii universale
face referinta la faptul ca fiecare parte a unei culturi are o functie. ( ex. Functia unui ciocan este
de a bate cuie in lemn cu el ) .Al doilea principiu numit unitate functionala , spune ca o cultura
este un tot integrat care contine mai multe parti in relatii unele cu altele.
Conceptia lui Merton despre functionalism
In cartea sa , intitulata Social Theory and Social Structure din anul 1957, Merton spune ca
desi fiecare item cultural poate sa aibe o functie , nu trebuie sa presupunem ca fiecare item este
obligatoriu sa aibe o functie. Asadar, acesta a creat notiunea de disfunctie ce cauzeaza o
accentuare de dezechilibru la nivelul unui sistem cultural. Numai cercetarea empirica poate
deteremina , dupa Merton , daca o trasatura culturala eset functionala sau disfunctionala.
Punctul slab al inceputul abordarii functionaliste a fost neputinta de a se face distinctia intre
functii si motive. Spre exemplu, sa presupui ca dansul ploii functioneaza ca sa se realizeze
coeziunea intre membrii grupului nu dovedeste ca aceasta este intentia oamenilor insisi. Este
foarte posibil ca acesti oameni sa faca acest dans chiar cu scopul de a produce ploaie.
Merton face distinctia intre functii manifeste si functii latente. De exemplu, functia dansului
ploii de a aduce ploaie, este o functie manifesta pe cand, functia dansului ploii de a promova
coeziunea sociala dintre membrii grupului , este o functie latenta.

Neoevolutionismul

Principala ipoteza a neoevolutionismului: Culturile de dezvolta in raport direct cu capacitatea

lor de a utiliza energia. White

Leshe White ( 1900-1975)

Antropologul cultural Leshe White a reinviat inca din anii 30 teoriile evolutioniste ales
secolului XIX. Precum Morgan si Tylor , White era de parere ca culturile evolueaza de la forme
simple la forme mai complexe si ca evolutia culturala este la fel de reala ca si evolutia biologica.
Unica lui contributie , a fost aceea ca a aflat cauza evolutiei denumind-o Legea de baza a
evolutiei. Pentru White , cultura evolueaza pe masura ce creste cantitatea de energie utilizata pe
cap de persoana , pe an sau pe masura ce creste eficienta mijloacelor care pune la lucru aceasta
energie ( The Evolutionist Culture , 1959 :368 69 ).
Aceasta teorie arata ca atunci cand oamenii sunt in stare sa creasca cantitatea de energie pe care o
au sub control, si cultura evolueaza. In preistoria umana , pe vremea cand oamenii erau vanatori
si culegatori , puterea umana reprezenta principala sursa de energie. O data cu aparitia
agriculturii , cu domesticirea animalelor , cu aparitia puterii aburului si a puterii nucleare ,
oamenii s-au folosit de tehnologie ca sa creasca gradul de energie de care dispun.

Julian Steward
Julian Steward este etonologul ce a respins orientarea particulara a lui Franz Boas. Steward a fost
interesat de relatia dintre evolutia culturala si adaptarea la mediu , la fel ca si White.
Steward a respins particularismul boassian insa, nu a acceptat nici abordari foarte abstracte.
White nu poate explica faptul ca unele culturi se dezvolta prin captarea energiei , insa altele
nu, aceasta fiind principala problema a orientarii sale. Un mod de a explica diferenta dintre
White si Steward , ar fi aceea ca White era interesat de conceptul larg de cultura , pe cand
Steward era mai mult interesat de crearea unor teoreme despre culturi sau grupuri de culturi

specifice. Julian Steward a facut diferenta intre trei tipuri diferite de gandire evolutionista. Mai
intai , au fost evolutionisti unilineari precum Tylor si Morgan , ce au incercat sa amplaseze
anumite in anumite etape ale dezvoltarii. Apoi, abordarea lui White a fost definita de Steward ,
evolutie universala , intrucat de ocupa de legi ale dezvoltarii care sunt aplicate la cultura ca
intreg. Pe langa aceste doua forme de evolutionism, Steward a creat propia sa forma, numita
evolutionism multilinear , forma ce se bazeaz pe evolutia culturilor specifice fara a se face
presupunere ca se urmeaza acelasi proces evolutionist de catre toate culturile.
Abordarea acestuia s-a facut pe baba analizei interactiunii dintre cultura si mediu.
Steward a adus argumente pentru faptul ca oamenii ce trebuie sa faca fata unor conditii de mediu
aproape la fel este mai probabil sa aduca niste solutii tehnologice mai asemanatoare , care vor
duce la o dezvoltare in paralel a institutiilor sociale si politice. Chiar daca mediul inconjurator a
reprezentat o variabila cheie in teoria lui Steward , el nu a fost detereminist pentru ca a
recunoscut existenta unor varietati de raspunsuri umane la conditii de mediu asemanatoare.
Acesta a fost cel mai de seama si primul adept al studiului ecologiei culturale care s-a bazat pe
relatia dintre oameni, mediu si cultura.