Universitatea “Dunărea de jos” din Galaţi

Facultatea de ”Istorie, filozofie şi teologie”

Specialitatea Istorie, anul 1 (2019-2020)

Etapele cercetării arheologice

Coordonator: Lec. Univ. Dr. Ovidiu Cotoi Student: Nicoleta Urecheanu

1
 Cuprins
Introducere .................................................................................. 3
Proectarea cercetării arheologice ................................................ 3
- Plan magerial .................................................................. 3
Documentarea bibliografică ....................................................... 4
Cercetarea de tren ....................................................................... 4
- Cercetarea de suprafață .................................................. 4
- Cercetarea geofizică ....................................................... 4
Cercetarea prin intermediul săpăturilor arheologice................... 5
- Cercetarea prin săpătura de sondaj ................................. 5
- Cercetarea prin săpătura de salvare ................................ 5
- Cercetarea prin săpătura sistematică .............................. 6
Etapa săpăturii arheologice și înregistrarea materialelor ........... 6
- Înregistrare și colectare .................................................. 6
Etapa cercetării de laborator ...................................................... 6
Etapa valorificării științifice a rezultatelor cercetării ................ 7
Cocluzia ..................................................................................... 7
Bibliografia ................................................................................ 8

2
 Introducere
Arheologia este știința cu ajutorul căreia se studiază modul de viață și cultura popoarelor
vechi, pe baza obiectelor de tot felul, care sunt de exemplu: descoperite prin săpături, pe baza
monumentelor, a obiectelor de artă care aparțin diferitor culturi materiale din antichitate, evul
mediu, epoca modernă, etc.
În această lucrare îmi propun să prezint etapele cercetării arheologice (proectare cercetării
arheologicece, documentarea bibliografică, cercetarea de teren, săpătura arheologică,
cercetarea de laboratpr și valorificarea științifică), fiecare etapă este foarte importantă și nu se
poate evita
Proectarea cercetării arheologice
Orice activitate autorizată prevede și niste legi, de aceea este nevoie să fie cunoscută legislația,
aceasta trebuie să fie cunoscută nu numai de elaboratorul proiectului, dar și de cei ce vor
reprezenta acest proiect. Aceste proiecte de obicei ”implică colaborarea unor echipe de arheologi
provenind din mai multe instituții” 1, un lucru foarte impotant pe care nu îl cunosct multe persoane,
este că pentru respectarea dreptului de autor pentru cercetarea arheologică, este răspunzător
semnatarul, și nu instituția din care provine. Arheologul are mult mai multe obligații decât pare,
acestea ar fi: respectarea obligațiilor asumate față de investitor; trebuie să prevină din timp
problemele care ar putea apărea în timpul cercetării și ar putea avea efecte negative asupra
patrimoniului arheologic; ”Arheologii trebuie să respecte obligațiile etice și profesionale ce le
revin cu privire la patrimoniul mobil și la descoperirile arheologice a căror proveniență este
neclară”.2
Planul managerial
Pentru a se putea efectua cercetarea arheologică, este nevoie de întocmirea unui plan
managerial al proiectului, pentru intocmirea acestora este nevoie de un dosar pentru aprobare
Comisiei Arheologice.
Pentru a se constitui un plan managerial, este nevoie de un manager care să coordoneze o echipă
formată din specialiști în domeniul dat și sigur complexitatea proiectului pe langă acestea,
responsabilitatea pentru atingerea obiectivelor îi revine în totalitate, trebuie să fie stabilite niște
obiective și prezentarea resurselor necesare (umane cât și materiale) pentru cercetare. Pentru
orice proiect trebuie de specificat cele trei aspect foarte importante: bani, timp și care sunt
obiectivele. Acesta trebuie elaborat în limba română. Ca să prezint pe scurt (din cele relatete mai
sus și din surse istorice), elementele care ar trebui să fie prezente într-un proiect: 1.se ține cont de
legile aflate în vigoare care asigură protejarea patrimoniului; 2.stabilirea obiectivelor/scopuri
generale ale cercetării (acestea trebuie explicate și definite cât mai bine pentru a se preveni/evita
probleme care ar putea apărea pe parcurs); 3.prezența unei arhive unde se pot găsi toate datele
înregistrate; 4. O descriere clară și reprezentativă arheologică și istorică (pe lângă aceasta mai e
nevoie de o descriere geologică și topografică); 5.implimentare unui plan de riscuri neprevăzute
sau dezastre naturale; 6. ”locaţia administrativă a sitului; 7.tehnicile de săpătură preconizate;
8.conţinutul şi distribuţia spaţială a artefactelor şi ecofactelor în teren; 9.măsuri pentru
conservarea primară a artefactelor; 10.metodologia folosită în etapa post-săpătură; 11.propuneri

1
file:///C:/Users/nikoleta/Desktop/Practica/04-PROCEDURI.pdf 01.06.2020, 13:14.
2
Ibidem 01.06.2020, 13:55.
3
de publicare şi diseminare; 12.probleme referitoare la regimul drepturilor de autor; 13.calendarul
săpăturii; 14.probleme legate de echipa de cercetare;” 3 15.prezentarea unui raport. Cam acestea
sunt aspectele care trebuie respectate pentru a se putea adapta o decizie bine informată și corectă.
Punerea în practică a proiectului. Acum se va lua decizia dacă este un proiect bun sau nu, în urma
analizei se va decide daca se continuă proiectul, dacă se obține un răspuns bun (acesta trebuie să
fie aprobat de CNA și să fie acceptat de toate părțile proiectului), atunci se stabilește un anumit
buget pentru efectuarea proietului, o anumită durată de timp și sigur resurse umane suficiente,
echipament mai este nevoie și de autorizația pentru săpătura în scop științific, problemele care
apar pe parcurs (resurse umane, neîncadrare) trebuie rezolvate de persoana responsabilă și anume
arheologul.
Documentare Bibliografică
Mai întai de toate, pentru a putea începe o anumită cercetare arheologică, este nevoie de o
cercetare să zicem de ”birou”, aceasta presupune cercetarea și informare/documentare despre
locul arheologic, este defapt studiul facut de catre arheolog. Pentru această etapă ne vin în ajutor
documentele bibliografice, care fac referire la situl arheologic și la aspectele necesare pentru
cercetare, de obicei este folosită literatura de specialitate (studii monografice, articole, apărute în
reviste de specialitate; repertorii arheologice județene, etc.). Odată ce arheologul este documentat
se trece la următoarea etapă, în cazul nostru – Cercetarea de teren.
Cercetarea de teren
Cercetarea de teren presupune determinarea patrimoniului arheologic dintr-o anumită zonă/sit
arheologic, este o etapă planificată și limitată în timp, pentru acesta se vor folosi metode specifice
pentru atingerea scopurilor proiectului.
Cercetarea de suprafață
Cea mai cunoscută metode pentru o astfel de cercetare este periegheza, această etapă presupune
cercetare terenului sau a unei zone bine stabilite, obiectivul fiind colectarea materialului care este
descoperit la suprafața solului. Dacă este vorba despre o exploatare agricolă, cercetarea se
efectuiază după ce terenul este arat. După ce se găsește meterialul arheologic este ”notat pe
hartă”4 (meotoda veche), dar mai nou este folosit și ”GPS” 5. Acest tip de cercetare este foarte
imortantă mai ales în faza primara a cercetării unui sit arheologic. Pentru cercetarea de suprafață
se aplică și cercetarea geofizică și cercetarea imagistică.
Cercetarea geofizică și imagistice
Această metodă este mult mai bună decât metoda clasică și anume săpătura care cauzează
distrugeri. Metoda geofizică oferă pentru cercetarea arheologică ”instrumente altrnative,
nedestructive și repetabile.”6 Arheologii sunt interesați ca acest tip de cercetare să fie în
continuare dezvoltat, pentru că este o metodă eficientă și nu cauzează distrugeri. Una din
mijloacele de cercetare geofizică este magnetometria, aceasta se bazează pe observarea

file:///C:/Users/nikoleta/Desktop/Practica/04-sapatura%20arheologica_archaeological
3

%20excavation%20(1).pdf 01.06.2020 , 17:50.

4
Eugen S. Teodor ”Manual de bune practici în cercetarea arheologică a obiectivelor liniare” August
2017.
5
Ibidem 02.06.2020, 15:00.
6
http://gg.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/05/STEFAN-Calin-Dan.pdf 02.06.2020, 17:35.
4
”variațiilor de intensitate a câmpului magnetic terestru datorate magnetizării” 7, acesta poate
identifica de exemplu materialele arse, unelte de metal, structuri de piatră, etc. Pe lângă
magnetometru se folosește și gradiometru, acesta se folosește pentru măsurarea grandientului
vertical. Un alt mijloc de cercetarea este Electrometria, aceasta poate determina rezistabilitatea
solului la o anumită adâncime, este ”intstrumentul de precizie din arsenalul curent al geofizicii” 8,
deoarece doar aceasta poate ajuta arheologul să determine cu precizie adâncimea stratului
antropic. Un alt mijloc este Kappametria sau căutarea randamentului, aceasta tehnică este mai
puțin cunoscută, ea poate identifica proprietățile magnetice ale ”materialelor din care sunt făcute
solurile”9, acesta stabilește valoarea fondului magnetic natural. Instrument este perfect pentru
descoperirea așezărilor ascunse, este și foarte eficientă pentru că poate cerceta suprafețe mari într-
un timp foarte scurt. Un alt mijloc sunt detectoarele de metal, ajută la colectarea obiectelor
metalice, poate identifica metale inclusiv și de pe terenul arat, identificarea metalelor de pe
terenul cercetat este bine să fie făcut înaitea de a se ajunge la procesul magnetometric. Putem
vorbi aici și de fotografia aeriană care presupune identificarea unor situri arheologice datorită
diferențelor de culoare a solului sau diferențele în cadrul vegetației.
Cercetarea prin intermediul săpăturilor arheologice
Cercetare prin săpătură de sondaj
Săpătura de sondaj la fel este o etapă pentru cercetarea de teren ea se efectuiază pentru problemele
care nu se pot clarifica altfel, dar mai ales atunci când se ”referă la lucruri critice pentru ansamblu
investigat”10. Este caracterizată de săpătură mecanică, care ar fi bine să fie efectuată lent
aproximativ în ritmul în care profilele pot fi îndepărtate. Pentru efectuarea acestei săpături se
decurge de cele mai multe ori, mai întai la fotografierea terenului cu ajutorul unei drone, după
cercetarea fotografiilor aeriene (simple sau de mișcare) se decide dăcă este nevoie de săpătura
mecanică. Datorită acestui tip de săpătură se pot identifica probe din poziții statigrafice, ceea ce
este foarte important pentru arheologie.
Cercetarea prin Săpătura de salvare
”Această săpătură se efectuiază foarte rapid pentru a se putea înregistra unele detalii făcându-se
observații de natura științifica”11 pentru efectuarea unei asemenea săpături echipa de arheologi
este foarte presată de agent. Acesta se efectuaiză foarte rapid asupra unui complex practic distrus.
Această săpătura se execută și la monumente care urmează să fie distruse.
Cercetarea prin săpătura sistematică
Acest tip de cercetare se efectuiază într-un ritm lent și metodic. Pentru o astfel de cercetare nu se
urmărește să fie o săpătură integrală și epuizarea completă a obiectivelor, de obicei se lasă și
pentru următoarele generații de cercetători să poată verifica descoperirile înaintașilor. Pentru o
astfel de cercetare cel mai potrivit anotimp ar fi vara, pentru că se urmărește condiții meteo
favorabile, și cercetările de cele mai multe ori durează câteva săptămâni (aceasta depinde deja și
de finanțare). Pentru a se putea determina cronologia, cercetătorii folosesc metoda statigrafică. În
straturile superioare se vor afla artefactele recente, dar în straturile inferioare se află cele mai
vechi. Săpătura se face pentru colectarea artefactelor descoperite în raport cu ”poziția lor
7
Ibidem, 02.06.2020, 18:05.
8
Eugen S. Teodor ”Manual de bune practici în cercetarea arheologică a obiectivelor liniare” August
2017.
9
Ibidem, 02.06.2020, 21:05.
10
Ibidem, 02.06.2020, 22:50.
11
Marius Grec, ”Arheologia, între ştiinţă şi pasiune”, Arad, 2009.
5
statigrafică verticală orizontală, datele find înregistrate cu mare atenție.” 12 Săpătura sistematică
face parte din cercetarea arheologică sistematică aceasta dispune de niste elemente obligatorii cum
ar fi, efectuarea săpături propriu-zise pentru o documenție bine pregătite, săpătura arheologică se
efectuaiză prin metode moderne pentru a se putea obține informații coținute de acesta, și o ultima
etapă este cea dedicată studieri vestigilor găsite și interpretarea lor istorică.
Etapa săpăturii arheologice și înregistrarea materialelor
Din imaformația de mai sus observăm că sunt mai multe tipuri de săpătură. Există niște tehnici
pentru efectuarea săpăturii arheologice.preferabil ar fi folosirea tehnicilor non-distructive,
deobicei se folosesc aceste tehnici, dar în locurile în care nu se obțin informații credibile se
folosesc tehnicile de săpare distructive. Tehnicile non-distructive sunt: ”cercetarea geofizică,
cerceparea prin teledetecție (Radar, GRD, fotografie satelitară, etc), cercetarea geochimică,
cercetarea siesmică, periegheză, studii de arhitectură a unur structuri constructive.” 13 Tehnicile de
săpare distructive: sondajele stratigrafice, secțiuni statigrafice, carotarea geologică.
Înregistrare și colectare. Aceste etape sunt efectuate după săpătura arheologică. Toate datele
trebuie înregistrate în limba română. Toate înregistrările trebuie făcute pe loc, folosinduse medode
specifice, acestea pot fi scrise, grafice, electrice, fotografice. Aceste înregistrări trebuie să conțină
un sumar al tehnicilor folosite, mai pe scurt trebuie să fie consistente, trebuie de menționat că
trebuie să fie menținute pe întreaga durata a săpăturii arheologice. Toate aceste tehnici de
înregistrare trebuie să fie acceptate de toate părțile proectului. ”Este necesară încadrarea
topografică a zonei în rețeaua de coordonate ST70, este obligatorie corelarea întregului plan și a
desenelor cu rețeaua topografică a sitului, va fi asigurată menținerea registrelor și planurilor,
desenelor, fotografiilor, descoperirilor deosebite, etc, și copierea înregitrărilor pe materiale
durabile”14
Etapa cercetării de laborator
Obiectele descoperite în urma cercetării de teren cu toate etapele ei, vor fi comparate cu alte
obiecte istorice, se va consulta literatura de specialitate și după obiectele vor trece și prin
laboratorul de restaurare, acestea vor trece prin diferite procese fizio-chimice. Toate obiectele
descoperite vor fi supuse unor analize, de exemplu:
1. ”analiza metamografică”15, aceasta se efectuiază daca sunt obiecte din metal care pot fi supuse
unor radiografii , sau probe fizice și chimice;
2. ”analizele chimice, petrografică și spectrografică” 16 aceaste analize se folosesc în cazul unor
monumente sau vestigii arheologice și mai sunt aplicate și pentru determinarea vieții cotidiene
(determinarea alimentelor folosite, îmbrăcăminte).

12
https://www.academia.edu/5900517/Alexandru_Berzovan_Arheologia._Ce_este_
%C8%99i_la_ce_folose%C8%99te_II_ ”Ce se mai aude despre daci?” Alexandru
Berzovan 03.06.2020, 13:15.
13
file:///C:/Users/nikoleta/Desktop/Practica/04-sapatura%20arheologica_archaeological
%20excavation%20(1).pdf , 03.06.2020, 17:39.
14
Ibidem, 03.04.2020, 18:09.
15
Marius Grec, ”Arheologia, între ştiinţă şi pasiune”, Arad, 2009.
16
Ibidem, 03.06.2020, 18:40.
6
3. ”Analiza mineralogică”17 acesta oferă date despre arme și despre mineralele care compun
rocile. 4. ”Analiza fotografică” 18 aceasta de obicei mărește fotografiile efectuate.
Acesta ar fi analizele care sunt efectuate pentru a se obține date concrete și corecte din toate
puctele de vedere, vorbim aici de colaborarea mai multor specialiști.
Etapa valorificării științifice a rezultatelor cercetării
Etapa finală a cercetării este valorificarea științifică a rezultatelor cercetării, acesta poate fi
efectuată prin sesiuni, simpozioane, congrese, prin publicarea rezultatelor cercetării, valorificarea
prin expoziții muzeeale, etc. Memoriu Arheologic este reprezentat de sesiuni de comunicări
științifice și este publicată în formă restrânsă, este găsită în diferite reviste de specialitate.
Sesiunile pot fi împărțite în sesiuni naționale și zonale, acestea au rolul de sintetizare și
clarificarea rezultatelor arheologice. Aceste reviste de obicei conțin etapele săpăturii arheologice.
Pentru publigațiile rezultatelor se folosește monografia arheologică. Acesta este rezultatul unor
cercetări îndelungate, dar sunt foarte diversificate. Monografia adună toate informațiile într-un
ansamblu din urma mai multor campanii de cercetare. Informațiile arheologice bogate pot alcătui
monografii tematice de aici se pot alcatui categorii de descrierii arhelogice, la fel și concluziiile pe
baza informațiilor sunt foarte importante. Astfel din generalitățile mai mari se poate realiza
sinteze arheologice.
Expoziția muzeeală reprezintă interacțiunea dintre public și expoziție, acestea sunt mult mai
eficente pentru public, dar și pentru arheolog, munca sa este văzută de un public mult mai vast. În
cadru muzeelor sunt expozții temporare și permanente. Expoziţia permanentă arheologică se
remarcă printr-o serie de obiecte cu valoare de unicat.
În concluzie, cercetarea arheologică presupune multă muncă, rezultatele ei ne oferă o imagină a
trecutului, care este cercetat cu răbdare, multă muncă după cum am mai spus și prudență. Trebuie
să fie respectate multe cerințe, analizarea corectă, acțiuni gândite foarte bine înaite de a fi puse în
practică, toate etapele prezentate de mai sus sunt pe umerii arheologului, ajutat desigur de o
echipă de specialiști. Arheologia nu presupune doar cunoașterea trecului, de aceea munca
arheologului trebuie completată, mai ales în etapă cercetării de laborator de mai mulți specialiști
(biologi, chimiști, etc). Este un proces complicat, fiecare etapă este foarte importantă, respectarea
acestora aduce rezultate, care ne bucură pe noi publicul.

Bibliografia
Eugen S. Teodor ”Manual de bune practici în cercetarea arheologică a obiectivelor liniare”
August 2017
file:///C:/Users/nikoleta/Desktop/Practica/04-PROCEDURI.pdf 01.06.2020, 13:14.
file:///C:/Users/nikoleta/Desktop/Practica/04-sapatura%20arheologica_archaeological
%20excavation%20(1).pdf 01.06.2020, 17:50.

http://gg.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/05/STEFAN-Calin-Dan.pdf 02.06.2020, 17:35.

17
Ibidem, 03.06.2020, 18:45.
18
Ibidem, 03.06.2020, 18:54
7
https://www.academia.edu/5900517/Alexandru_Berzovan_Arheologia._Ce_este_
%C8%99i_la_ce_folose%C8%99te_II_ ”Ce se mai aude despre daci?” Alexandru Berzovan
03.06.2020, 13:15.

Marius Grec, ”Arheologia, între ştiinţă şi pasiune”, Arad, 2009.