UNIVERSITATEA ,, DUNĂREA DE JOS ’’ DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE

SPECIALIZAREA ISTORIE, ANUL I

ETAPELE CERCETĂRII ARHEOLOGICE

Lect.dr. Ovidiu Cotoi Studentă: Cloșcă Mariana

1
 PROIECTAREA CERCETĂRII ARHEOLOGICE

Un proiect presupune îndeplinirea unui număr de sarcini interdependente pentru realizarea

obiectiveor. Aceste sarcini trebuie planificate într-o anumită ordine, ținând cont de limitele de
timp și bani.
Din punct de vedere managerial, interesele investitorului și ale arheologului sunt contradictorii,
deoarece fiecare încearcă punerea în practica a unui proiect: cel investițional (mare/mic, de
stat/privat) și cel de cercetare arheologică ( de evaluare sau săpătură).
Ambele au caracteristici comune:
- au planificare(calendar), sarcini și resurse
- au drept scop atingerea unui anumit obiectiv
- sunt supuse constrângerilor de timp, resurse și costuri
În fapt, este ușor de observat că fiecare are în vedere acapararea unei părți cât mai mari a
resurselor care sunt aceleași:
- investitorul dorește să mențină cât mai multe resurse la dispoziția proiectului său
- arheologul are nevoie de cât mai mulți bani pentru a-și pune în practică proiectul
Pentru amândouă părțile implicate, este vitală alocarea cât mai multor resurse, pentru a se elibera
de cât mai multe dintre constrângeri.
În practică, finanțarea depinde numai de politica internă a finanțatorului proiectului, fie el privat
sau public. Știm cu toții că din această cauză finanțarea proiectelor arheologice poate avea
variații destul de mari. Există însă cazuri în care bugetul poate fi stabilit o dată pentru totdeauna,
chiar de la început. Este frecvent întalnit cazul săpăturilor preventive, finanțate de un mic
investitot privat ( pentru constucții sau extinderi de locuințe). Chiar și în această situație,
proiectul, așa cum a fost planificat, trebuie abordat pe etape pentru a exista un control eficient al
alocării de resurse, în așa fel încât revizuirile periodice să ofere proiectarea unui buget,
corespunzător fiecărei faze a proiectului.
Scopul bunei gestionări este tocmai acela de organiza și monitoriza sarcinile distribuite și
asumate, astfel încât să se obțină rezultatele așteptate, folosind eficient resursele.
Pentru proiectele arheologice, succesul final este o publicație ce reflectă cu acuratețe
semnificația științifică a rezultatelor, înregistrate într-o arhivă corespunzătoare și accesibilă
publicului.
Condițiile pentru reușita unui proiect ar fi:

2
- stabilirea unor obiective clare
- estimarea corectă a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor
- numirea unui manager de proiect capabil să coordoneze dar și să motiveze echipa
- constituirea unei echipe ai cărei membri au cunoștințe și deprinderi corespunzătoare
- stabilirea și menținerea unei comunicări eficiente aât între membrii echipei, cât și între echipă și
cei din afara ei care usunt implicați în buna desfășurare a proiectului
- stabilirea și implementarea unui sistem de control al calității profesionale a muncii fiecăruia
- monitorizarea progresului și evidențierea problemelor apărute cât mai de curând posibil.
Orice arheolog știe că fixarea și urmărirea consecventă a obiectivelor este de cele mai multe ori
dificilă.
De accea ele trebuie definite și explicate cât mai bine, să poată clarifica problemele ivite în
timpul lucrului, dar și să se supună priorităților cerute de proiect. Datorită dificultăților
previziunii potențialului arheologic, obiectivele științifice au nevoie să fie redefinite de mai
multe ori în timpul unui proiect, iar pentru a se obține acest lucru este necesară divizarea
proeictului în faze bine definite
La sfârșitul fiecăreia dintre aceste faze, trebuie recnsiderate și redirecționate, corespunzător
resurselor pe care le avem la dispoziție.

CERCETAREA PRELIMINARĂ DE TEREN

1. Documentarea bibliografică
Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice realizata prin diagnotiscul documentar consta in
precizarea caracterului, calitatii și accesaibilitatii potentialului arheologic al unui teren sau al
unui sit. Acesta consta in colectarea tuturor surselor de informare disponibile – scrise,
grafice, fotografice si electronice.
Rezultatul final al acestei evaluari este Raportul de diagnostic documentar, redactat
obligatoriu in limba romana.
Diagnosticul documentar este parte integranta a activitatii de cercetare stiintifica.
2. Cercetare de suprafață
Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice realizata prin diagnosticuș de teren consta in
operatiunea planificata, limitata in timp, nedistructiva si/sau intruziva, ce are drept scop
determinarea prezentei sau absentei patrimoniului arheologic intr-un teren sau sit arheologic.
In cazul descoperirii de patrimoniu arheologic, Diagnosticul de teren consta in definirea

3
distributiei spatiale, a caracterului si a starii sale de conservare, permitand o apreciere a
valorii lui stiintifice.
Rezultatul final al acestei evaluarieste Raportul de diagnostic de teren, redactat obligatoriu in
limba romana.
Diagnosticul de teren este parte integranta a activitatii de cercetare stiintifica.
3. Investigarea prin metode fizice
Trebuie identificata de la inceput orice activitate necesara in timpul sapaturii si modul in care
aceasta va fi dusa la indeplinire, eficient si coerent. Orice activitate trebuie sa aiba in vedere
resursele de timp si echipamente alocate.
Daca exista conditii pentru ca, in paralel, sa se desfasoare alte activitati ( de ex. Spalare,
marcare, inventariere a materialului arheologic) acestea trebuie exploatate pentru a creste
eficienta utilizarii resurselor. O atentie deosebita trebuie acordata alocarii fondurilor
necesare, astfel incat sa nu se produca intarzieri.

TIPURI DE SĂPĂTURI

O săpătură arheologica va examina si inregistra patrimoniul arheologic dintr-o anumita zona

sau sit folosind acele metode si practici specifice considerate a fi cele mai potrivite pentru a
atinge scopurile propuse prin proiect. Acestea vor respecta regulile stabilite prin
Regulamentul Sapaturilor Arheologice din Romania si principiile din Codul Deontologic al
Arheologiilor din Romania, precum si toate celelalte norme legale aflate in vigoare.
Rezultataele sapaturii arheologice sunt : o Fisa tehnica, unul sau mai multe rapoarte publicate
si o arhiva accesibila, toate redactate obligatoriu in limba romana.
Sapatura arheologica este operatiunea planificata de punere in practica a unui Proiect de
cercetare cu obiective bine definite prin lucrari de teren neintruzive/intrusive si controlate,
prin care se examineaza, inregistreaza si interpreteaza patrimonial archeologic dintr-o zona
delimitate sau sit, aflate intr-un teren ori sub luciul unei ape. Datele inregistrate, patrimonial
mobil recoltat si patrimonial imobil rezultat prin sapatura sunt studiate, rezultatul fiind
publicat in detaliu.
1.Sapatura de sondaj – sapatura arheologica poate fi deci initiata sau desfasurata ca urmare
a cererii unor/ unei personae fizice sau juridice de drept public sau privat ( autoritati centrale
sau locale, instritutii cu atributii de urbanism, comisii nationale, institutii guvernamentale,
institutii publice muzeale, de cercetare sau invatamant superior, proprietary individuali de
teren, investitori publici sau private, arheologi)

4
2.Sapatura de salvare – preinta urmatoarele instructiuni de completare a fisei tehnice :
numele sitului in care se completeaza denumirea sitului archeologic, inclusive denumirea
punctului sau a toponimului, Cod Ran – codul sitului arhelogic, numarul autorizatiei,
localizarea administrative, cauza cercetarii, investitorul, data inceperii cercetarii, nr contract,
valoare contract, responabil, responsabil de sector, descriere tehnica, suprafata afectata de
proiect, suprafata cercetata, rezultatele, numarul de certificate de Eliberare de Sarcina
Arheologica.
3.Sapatura preventiva
De la incepurile sale si pana in ianuarie 2000, arheologia din Romania nu a beneficiat de o
legislatie specifica, cee ace a avut nenumarate repercursiuni negative: - nu s-a finalizat nici o
initiative legislative privind arheologia, s-au perpetuat normele vechi, cutumiare, cu aplicare
relative in sapaturile arheologice, a ramas loc pentru o totala relativitate in interpretarea
criteriilor si calitatii profesionale.
4.Sapatura sistematica – se intelege ansamblul de masuri avand character stiintific si ethnic,
menite sa sigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice,
investigarea, recoltarea, inregistrarea si valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea,
patrimonul archeologic.
Prelucrarea si cercetarea de laborator
Sapaturile arheologice constau din sondaje, sapaturi sistematice de durata, sapaturi
preventive si sapaturi de salvare, si pot fi efectuate numai de catre specialisti inscrisi in
Registrul Arheologilor din Romania.
Autorizatiile pentru sapaturile de salvare, solicitate ulterior aprobarii Planului anual se
elibereaza, cu avizul biroului Comisiei Nationale de Arheologie, in maximum 5 zile de la
inregistrarea. In cazurile de urgenta, avizul poate fi comunicat telefonic sau prin fax.
Valorificarea prin expunere muzeala a descoperirilor
Raportul final constituie modul de valorificare a unei sapaturi incheiate definitiv, asigurat de
responsabilul de santier si de ceilalti membri ai colectivitului, potrivit sarcinilor stabilite prin
protocolul de santier. Institutiile din care fac parte responsabilul si membrii colectivului vor
asigura conditiile necesare pentru realizarea si editarea lucrarilor.
Raportul preliminar anual, care prezinta principalele rezultate ale sapaturilor de cercetare
arheologica, insotit de ilustratia necesara, trebuie depus de catre responsabilul de santier,
pana la data de 1.03. a anului urmator, la institutia finantatoare.
Rezultatele cercetarii arheologice pot fi comunicate public, prin expozitii, publicatii etc. cu
respectarea drepturilor de proprietate intelectuala a cercetatorilor din colectivele respectivelor
santiere.

5
 BIBLIOGRAFIE

http://www.cimec.ro/Legislatie/03%20Sapatura%20arheologica%20rev17.pdf

http://www.cdep.ro/proiecte/2005/600/00/5/leg_pl605_05.pdf

http://www.cimec.ro/Legislatie/reg_sapaturi.htm

http://www.cimec.ro/Arheologie/arh-preventiva/07-preventivainromania.pdf

http://www.cimec.ro/Legislatie/reg_sapaturi.htm