Borș

Rareș-anul I Istorie

Univeitatea Dunărea de Jos Galați

Universitatea Dunărea de Jos Galați

.
Facultatea de de Istorie
Borș Rareș-anul I

Etapele cercetării arheologice

Săpături
Arheologice rev 17,

Standarde

03

Www.Cimec.ro
Borș
Rareș-anul I Istorie

Univeitatea Dunărea de Jos Galați

Etapele cercetării arheologice

Pentru a vorbii de arheologice trebuie mai întâi să cunoaștem etapele acesteia care sunt :
proiectarea și realizarea dosarului, în care includem mai ales documentarea despre situl
respectiv, dar și celelalte acte necesare pentru obținerea aprobării cercetării de la C. N. A.
După care se trece la cea de-a doua etapă a cercetării și anume cercetarea terenului, etapă care
constă în cercetarea propriu-zisă a terenului care va deveni sit arheologic pentru a vedea dacă
vom găsi în el vestigii arheologice.
Această etapă se realizează de cele mai multe ori la pas și prin utilizarea aparaturii
corespunzătoare.
Dar pentru a înțelege mai bine aceste săpături arheologice trebuie să definim aceste săpături,
și anume : Săpătura arheologică reprezintă o operațiune planificată de punere în practică a
unui proiect de cercetare care cuprinde obiective bine definite prin lucrări de teren cu caracter
intruziv și neintruziv dar de cele mai multe ori intruziv și controlate prin intermediul cărora se
examinează, se înregistrează și se interpretează patrimoniul arheologic( patrimoniul care
cuprinde totalitatea siturilor arheologice).
Scopul acestei etape este cel de a examina patrimoniul arheologic dintr-o anumită zonă sau
sit. Prima examinare a patrimoniului arheologic respectiv este o examinare teoretică.

După stabilirea terenului ca sit arheologic și construirea acestuia se trece la cea de-a treia
etapă, și anume etapa săpăturii propriu-zise, etapă care se realizează prin intermediul mai
multor săpături precum: săpătura de sondaj, sapatură care constă într-o sapatură de suprafață
de tip nondistructivă. De asemenea o altă sapatură tot de tip nondistructivă este sapatură
preventivă care constă într-o sapatură de adâncime în șanțuri, în urma căreia apar straturi de
3-4 metriadâncime.
De asemenea o altă sapatură tot de tip nondistructivă este săpătura salvatoare, o sapatură care
este efectuată cu rolul de a păstra intactă descoperirea arheologică.
Totodată pentru efectuarea săpăturii preventive este necesară o altă aprobare din partea C. N.
A înafară de aprobarea dosarului și a proiectului de carcetare în sine.
Dar, de asemenea înainte de a trece la următoarea etapă, trebuie să vorbim despre evaluarea
post-sapatură, această evaluare constă îîntr-o evaluare normală efectuată la finalul lucrărilor
de teren în care se arhivează informațiile pentru a fi analizate și pe urmă publicate.

Săpături
Arheologice rev 17,

Standarde

03

Www.Cimec.ro
Borș
Rareș-anul I Istorie

Univeitatea Dunărea de Jos Galați

Aceasta evaluare implică estimarea proiectului față de momentul său inițial, determinarea
extinderii cercetării față de scopurile inițiale și identificarea problemelor pe care le ridică
săpătura și care pot fi incluse în evaluarea post-sapatură.

În urma celei de-a treia etape și a evaluării post-sapatură, trecem la etapa următoare și anume:
etapa prelucrării de laborator, etapa aceasta este una din etapele cele mai importante alături de
etapa precedentă. Această etapă însă constă în mai mulți pași de urmat. Primul pas este cel în
care descoperirea arheologică este curățată, apoi trecem la al doilea pas și anume spălarea
descoperirii, după care înaintea cercetării propriu-zise a descoperirii arheologice, putem
descoperii că în unele părți ale sale, descoperirea este deteriorată și atunci trebuie să aplicăm
ceea în ce constă această etapă și anume : această etapă constă în aplicarea a diferite
tratamente menite să restaureze descoperirea.
Ca exemplu de astfel de tratamente putem oferii descoperirea unei vaze, care în urma
săpăturii, observăm că în anumite locuri, pentru a o restaura este necesar să lipim cioburile cu
lipici pentru ceramică.

După ce încheiem cu succes și cea de a patra etapă în urma căreia descoperirea arheologică
este reconstituită, trecem la cea de a cincea etapă care este : etapa cercetării propriu-zise.
Această etapă constă în efectuarea mai multor cercetări de laborator în care se efectuează
datarea descoperirii, clasarea acesteia ca fiind unealtă agricolă, obiect ceramic, armă, etc, pe
urmă efectuăm și arhivarea acesteia, arhivă care este trimisă la finalul etapei împreună cu
descoperirea arheologică din depozitul laboratorului unde a fost cercetată în depozitul
muzeului unde va urma să fie expusă publicului ca urmare a valorificării ei.

Săpături
Arheologice rev 17,

Standarde

03

Www.Cimec.ro
Borș
Rareș-anul I Istorie

Univeitatea Dunărea de Jos Galați

Și în final după efectuarea cu succes a tuturor celorlalte etape, din depozitul muzeului unde va
urma să fie valorificată descoperirea, descoperirea arheologică va ajunge pe masa
expozițională pentru a fi admirată de publicul larg care va vizita expoziția.
Totodată în cadrul acestei etape se comunică rezultatul cercetării arheologice în cadrul
raportului de comunicare întocmit de către echipa de arheologi care a efectuat săpăturile.
De asemenea odată cu expunerea descoperirii, se întocmește și fișa de descriere a descoperirii
care conține datele științifice despre exponat, date precum : denumirea exponatului, perioada
în care a fost construit exponatul, datele despre material, etc

Săpături
Arheologice rev 17,

Standarde

03

Www.Cimec.ro
Borș
Rareș-anul I Istorie

Univeitatea Dunărea de Jos Galați

Săpături
Arheologice rev 17,

Standarde

03

Www.Cimec.ro