Sunteți pe pagina 1din 4

Etapele cercetarii arheologice

Arheologia este stinta ce studiaza civilizatiile si culturile umane vechi si


relatiile acestora cu mediul inconjurator ,prin documentare si prin cautarea ,
culegerea , analizarea si intepretarea urmelor materiale ramase .

Termenul de arheologie contractuala lipseste din vocabularul uzual al


cercetarii arheologice romanesti . Constructorii considera arheologia o problema
mare si costisitoare in realizarea proiectului si decontarea finantarii precum si o
scuza in fata beneficiarilor , mascand incapacitatea lor organizatorica . Arheologia
a devenit , de asemenea , parte a politicilor de protectie a mediului . Acolo a fost
integrata politicilor de mediu si au fost impuse sisteme de cercetare si inregistrare
care sa asigure diminuarea efectelor distructive asupra unui sit , ale unei investitii .

Parintele sapaturilor arheologice a fost William Cunnigton ( 1754-1810) ,


care a facut inregistrari meticuloase ale movilelor neolitice si epocii bronzului si
termenii ia folosit pentru a clasifica si pentru a le descrie , fiind ica utilizate de
catre arheologii de astazi .

William Flindi Petri a fost primul care a investihgat stiintific Marea


Piramida din Egipt si poate fi numit legitim PARINTELE ARHEOLOGIEI .

Patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este


format din:

1) Siturile arheologice clasate in lista monumentelor .

2) Bunurile mobile , obiecte sau urmele manifestarilor umane , impreuna cu


terenul in care acestea au fost descoperite .

Note de subsol : Revista Hostoria ( Articol despre arheologie)


Sapatura arheologica : -este operatiunea planificata de punere in practica a unui
proiect de cercetare cu oiective bine definite prin lucrari de

teren neintruzive / intruzive si controlate , prin care se examineaza , inregistreaza


si interpreteaza patrimoniul arheologic dintr-o zona delimitata sau sit , aflate intr-
un teren ori sub luciul unei ape .

Tehnici de sapatura : - exista o serie intreaga de tehnici de sapatura


arheologica si deci in multe cazuri este necesara criteriilor de selectare a lor .
Acolo unde este posibil , prima optiune trebuie sa fie de tehnici nondistructive ,
desi , in multe cazuri acesta nu este un mod de a obtine destule informatii
credibile si are dezavantajul major ca rezultatul nu poate fi verificat rapid .

Obiectivul general al sapaturii arheologice este de a evidentia in vederea


examinarii patrimoniului arheologic dintr-un terene delimitat sau sit
arheolologic , conform obiectivelor stabilite prin proiectul de cercetare .

Metode de cercetare : Cercetare de suprafata : Cel mai raspandit tip este


periegheza . Aceasta reprezinta cercetarea cu atentie a terenului , a unei zone
bine definite si colectarea materialului descoperit la suprafata solului .
Perieghezaq reprezinta o metoda importanta in crearea unui repertoriu arheologic
al unei zone si in cercetare primara a unui sit arheologic . Cea mai utilizata
metoda este magneometria . Aceasta metoda foloseste un aparat numit
magneometru care identifica deviatii ale campului magnetic .

Mai avem si cercetari sistematice - cercetari de intindere si durata mare ,


care se executa in concordanta cu un proiect de cercetare . Cercetarile arheologice
de salvare reprezinta cercetarile realizate in zonele cu patrimoniu arheologic
reperat , cunoscut si cercetat. Cercetarile arheologice preventive sunt acele
cercetari arheologice cauzate de lucrari de construire , extindere modificarea sau
repararea a cailor de comunicatie a datarilor tehnico edilitare.
note de subsol : definitii si standarte , pg 20,pg 14, Standarte si procedeuri in arheologie , pg 11

Inregistrarea datelor arheologice


Evaluarea rezultatelor arheologice , realizatat prin Inregistrarea datelor
arheologice , consta in colectarea tuturor datelor obinute ca urmare a oricareia
dintre fazele cercetarii arheologice . Inregistrarea datelor este parte integranta a
activitatii de cercetare stiintifica .

Obiectivul general al inregistrarii datelor arheologice este de a examina un


complex , o structura sau o constructie , o asezare umana dintr-o epoca istorica
sau un teren in vederea colectarii si salvarii oricarui element susceptibil de a oferi
informatii care sa contribuie la datarea sau interpretarea patrimonului arheologic .

Diagnosticul de teren : Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice realizata


prin diagnosticul de teren consta in operatiunea planificata , limitata in timp ce
are in scop determinarea prezentei sau absentei patrimonului arheologic intr-un
teren sau sit arheologic . Obiectivul general al diagnosticului de teren este de a
dobandi informatii despre parimoniul arheologic dintr-o zona delimitata sau sit
arheologic , pentru a aprecia daca trebuie elaborat un proiect de cercetare
arheologica .

In legatura cu prelucrarea si cercetarea de laborator metode de datare :

Arheologii si preistoricienii folosesc metoda potasiu -argon 40 care este o


metoda apreciata si rolul ei este sa fie utilizata undeva in jurul a 10.000.000de ani

Potasiu supranumit potasiu 40 , este radioactiv dezintegrarea lui generanda


orgon . Argonul este gazul rar care este folosit si pentru umplerea becurilor
electrice

In concluzie asigurararea unui spatiu corespunzator pentru lucrurile


arheologice gasite si asezate in ordine cronologica alcatuieste o componenta
de baza in problema patrimoniului .

nota de subsol : Arheologia intre stiinta si pasiune , pg 96 , Vasile GREC


BIBLIOGRAFIE : Revista Historia ( articol despre arheologie),definitii si
standarte , pg 20 ,pg 22, pg 14, Standarde si procedeuri in arheologie,
pg 11,Arheologia intre stiinta si pasiune , pg 96 , Vasile GREC

S-ar putea să vă placă și