Fenomene Optice - Reflexia Si Refractia Luminii - Ghidul Metodic Al Profesorului Constructivist

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on
Inquiry-based Learning and Education through Science
GHID METODOLOGIC
AL PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST
FENOMENE OPTICE-REFLEXIA ŞI REFRACŢIA LUMINII
SEVENTH FRAMEWORK PROGRAMME 5.2.2.1

SiS-2010-2.2.1-266589
“PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on

Inquiry-based Learning and Education through Science”
Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

5.2.2.1 – SiS-2010-2.2., Grant Agreement No.:266589
Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs:
Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare
pe scară largă în Europa
Materiale de Predare/Învăţare PROFILES IBSE – Prezentare generală

Elaborate de Prof. Gabriela DINU, Colegiul Naţional Constantin Carabella, Târgovişte –
România
Titlul: FENOMENE OPTICE

Subtitlul: CUM REUŞIM SĂ
VEDEM OBIECTELE DIN JUR?
Modul de formare pentru predarea Ştiinţelor –

Fizică – pentru clasele a VIII-a şi a IX-a
Dezvoltat de: Prof. gr.didactic I Gabriela DINU

Instituţia: Colegiul Naţional Constantin Carabella, Târgovişte
România
Pagina de web/e- http://profiles.ssai.valahia.ro
mail:
,,Lucrurile de care ne interesăm în ştiinţă apar în nenumărate forme şi cu o mulţime de

atribute. Curiozitatea cere să punem întrebări, să încercăm să grupăm lucrurile laolaltă, să
încercăm să înţelegem această multitudine de aspecte ...” (Richard Feynnman)

PROFILES - Professional
Reflection Oriented Focus
on Inquiry-based
Learning and Education
through Science
„Lucrurile de care ne
interesăm în ştiinţă apar
în nenumărate forme şi
cu o mulţime de
atribute.
Curiozitatea cere să
punem întrebări, să
încercăm să grupăm
lucrurile laolaltă, să
încercăm să
înţelegem această
multitudine de
aspecte ...” (Feynnman
PROFILES - Professional
Reflection Oriented Focus
on Inquiry-based
Learning and Education
through Science
„Lucrurile de care ne
cu o mulţime de
atribute.
încercăm să
multitudine de
aspecte ...” (Feynnman
Lucrurile de care ne
cu o mulţime de
atribute.
încercăm să
multitudine de
aspecte ...” (Feynnm
Nivel educaţional: Gimnazial/Liceal
Clasa: a VII-a (a VIII-a programa nouă) şi a IX-a
Disciplina de studiu: Fizică
Subiect/Tema: Fenomene optice / „Cum reuşim să vedem
obiectele din jur?”
Tip de activitate: -lecţii de investigare experimentală
(laborator)
- lecţie de consolidare şi sistematizare a
cunoştinţelor
Timpul alocat: 5 lecţii
Competenţe generale:
1. Investigarea ştiinţifică structurată, în
principal experimentală, a unor fenomene
fizice simple, perceptibile
2. Explicarea ştiinţifică a unor fenomene
fizice simple şi a unor aplicaţii tehnice ale
acestora
3. Interpretarea unor date şi informaţii,
obţinute experimental sau din alte surse,
privind fenomene fizice simple şi aplicaţii
tehnice ale acestora
4. Rezolvarea de probleme/situaţii problemă
prin metode specifice fizicii
Competenţe specifice: Gimnaziu:

1.1 Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor
fizice în cadrul unor investigaţii ştiinţifice

diverse (experimentale/ teoretice)
1.2. Folosirea unor metode şi instrumente
pentru înregistrarea, organizarea şi
prelucrarea datelor experimentale şi teoretice
1.3. Sintetizarea dovezilor obținute din
investigații științifice în vederea susţinerii cu
argumente a unei explicații/generalizări
2.1. Încadrarea în clasele de fenomene fizice
studiate a fenomenelor fizice complexe
identificate în natură şi în diferite aplicaţii
tehnice
2.2. Explicarea de tip cauză - efect, utilizând
un limbaj științific adecvat, a unor fenomene
fizice simple identificate în natură și în
diferite aplicații tehnice
2.3. Prevenirea unor posibile efecte negative
asupra oamenilor și/sau asupra mediului ale
unor fenomene fizice și/sau aplicații în
tehnică ale acestora
3.1. Extragerea de date științifice relevante
din observații proprii și/sau din diverse surse
3.2. Organizarea datelor experimentale,
ştiinţifice în diferite forme de prezentare
3.3. Evaluarea critică autonomă a datelor
obţinute şi a evoluţiei propriei experienţe de
învăţare
4.1 Utilizarea unor mărimi și a unor principii,
teoreme, legi, modele fizice pentru a răspunde
argumentat la probleme/situații-problemă de
aplicare și/sau de raționament
4.2. Folosirea unor modele simple din diferite
domenii ale fizicii în rezolvarea de probleme
simple/situaţii problemă
Clasa a IX-a:
Descrierea şi explicarea într-un limbaj
specific a fenomenelor de reflexie, refracţie, a
luminii.
Descrierea şi explicarea principiilor de
funcţionare ale unor dispozitive şi aparate
optice ce utilizează oglinzi şi lentile.
Descrierea şi explicarea într-un limbaj
specific a propagării luminii prin prisma
optică*
Determinarea pe cale experimentală, grafică
şi analitică a imaginii unui obiect prin

lentilele subţiri Identificarea condiţiilor de
producere a reflexiei totale*
Identificarea principalelor defecte de vedere
şi a modalităţilor de corectare a acestora
Identificarea unor noţiuni şi caracterizarea
unor mărimi fizice utile în studiul opticii
geometrice. Evidenţierea experimentală a
reflexiei şi refracţiei luminii, şi a legilor
acestora.
Rezolvarea unor probleme simple prin
aplicarea relaţiilor stabilite între mărimile ce
caracterizează diferite sisteme optice cu
lentile.
Explicarea formarii imaginii în aparatul foto
şi în microscop*
Rezumat: Scopul acestei unităţi de învăţare este

acela de a supune dezbaterii ştiinţifice
probleme la care elevii să încerce să răspundă
în urma desfăşurării activităţilor de
investigaţie ştiinţifică. Astfel ei vor trebui să
răspundă la întrebări de tipul: „Cum reuşim
să vedem obiectele din jur?”
Şi mai mult: „De ce unele sunt luminoase,
iar altele întunecate? De ce sunt colorate
obiectele care ne înconjoară? În acelaşi
timp, un obiect pe care îl vedem ziua de ce
nu îl vedem şi noaptea, pe întuneric.”
Răspunsul aşteptat este dat de faptul că
obiectele se văd datorită luminii care se
propagă de la acestea şi ajunge la ochii noştri.
Scenariul didactic are în vedere organizarea
şi promovarea de activităţi experimentale
stimulative în vederea unei relaţionări optime
a omului cu mediul înconjurător.
Dincolo de toate consideraţiile amintite, se
pune întrebarea: „Ce este lumina?”.
Elevii vor răspunde la această întrebare
experimentând în unitatea de învăţare
propusă, o serie de fenomene optice precum
reflexia, refracţia, dispersia luminii. În fapt,
se vor explica fenomene optice naturale,
întâlnite în viaţa cotidiană. Utilizând metoda
proiectului, elevii vor învăţa şi vor verifica

experimental legile care guvernează
fenomenele optice; încercînd să îşi explice
astfel fenomene naturale „speciale”, precum
mirajul sau curcubeul, etc., şi aplicând
noţiunile teoretice învăţate prin rezolvarea de
probleme. Elevii îşi vor dezvolta aptitudinile
de comunicare şi de lucru în echipă,
colaborând pentru rezolvarea sarcinilor pe
care le vor avea de îndeplinit.
Evaluarea abilităţilor experimentale are în
vedere centrarea evaluării pe sarcini de tip
investigaţie, astfel încât este utilizată atât
aprecierea de către profesor a modului în care
elevii au lucrat în cadrul grupului, precum şi a
prezentării deciziei şi produsului final, dar şi
evaluarea de către fiecare elev a propriei
activităţi (autoevaluarea).
Prerechizite (achiziţii anterior dobândite Cunoştinţe şi capacităţi vizând capitolul

necesare): Optică, din clasa a VI-a, respectiv clasa a VII-
a
Conţinut curricular (structura modulului) Studiul reflexiei luminii

Studiul refracţiei luminii
Formarea imaginilor în oglinzi şi lentile
Ochiul uman şi formarea imaginilor pe retină
Prezentarea portofoliilor grupelor
Secţiuni
A. Ghidul profesorului – descrie modul de abordare a activităţii de predare.
B. Ghidul elevului – descrie rezultatele învăţării, activităţile de învăţare şi sarcinile pe care

elevii le au de îndeplinit.
C. Ghidul de evaluare – descrie demersul evaluativ (instrumentele şi criteriile de evaluare).
A. Ghidul profesorului – descrie modul de abordare a activităţii de predare.

Plan de lucru. Strategii de predare-învăţare
Lecţia de faţă are ca temă „Fenomene optice”, temă ce face parte din proiectul
„PROFILES” () ce propune o altă abordare a acestui subiect ştiinţific. Desfăşurarea lecţiilor se
va face sub forma unor demersuri de investigaţie.
1. INTRODUCERE
Se prezintă tema şi se reamintesc elevilor noţiuni de optică, pe care aceştia le-au învăţat în
clasele anterioare. Se parcurg regulile ce trebuie respectate pentru ca desfăşurarea lecţiilor să
fie eficientă.
Se prezintă obiectivele acestor lecţii.
2. FORMAREA GRUPELOR
În prealabil clasa a fost împărţită în grupe de 4 elevi.
Scopul acestei unităţi de învăţare este de a supune dezbaterii ştiinţifice probleme la care
elevii să încerce să răspundă în urma desfăşurării activităţilor de investigaţie ştiinţifică. Astfel
ei vor trebui să răspundă la întrebări de tipul: „Cum reuşim să vedem obiectele din jur?”
Şi mai mult: „De ce unele sunt luminoase, iar altele întunecate? De ce sunt colorate obiectele
care ne înconjoară? În acelaşi timp, un obiect pe care îl vedem ziua de ce nu îl vedem şi
noaptea, pe întuneric?”
3. DESFĂŞURAREA LECŢIILOR
Partea 1: Studiul reflexiei luminii
Obiectele care nu emit propria lor lumină (nu sunt surse de lumină), reflectă lumina
primită de la o sursă de lumină şi de aceea pot fi observate. Pentru a demonstra enunţul
anterior, se pun următoarele probleme:
a) cum identificăm fenomenul de reflexie în viaţa de zi cu zi?
b) cum se reflectă lumina în apă?
c) de ce vedem cerul în oglinda apei?
d) de ce zăpada este orbitoare?
Imaginaţi-vă fiecare dintre mebrii grupei - că vă aflaţi pe malul unui lac, călătoriţi la ţărmul
mării, sau că vă aflaţi în plină iarnă şi observaţi zăpada proaspăt căzută. Încercaţi să găsiţi
răspuns la toate întrebările de mai sus.
Partea 2: Studiul refracţiei luminii
Imaginaţi-vă fiecare dintre mebrii grupei, un pahar de apă în care se află o monedă, apoi o
vază transparentă în care se găsesc flori, sau că vă aflaţi în plină vară, într-o zi foarte
călduroasă şi observaţi suprafaţa unei şosele încălzite. Încercaţi să găsiţi răspuns la toate
întrebările de mai jos
a) de ce obiectele din apă par a fi în alt loc decât sunt în realitate?
b) de ce apa modifică imaginea obiectelor ?
c) cum identificăm fenomenul de refracţie în viaţa de zi cu zi ?
Partea 3: Formarea imaginilor în oglinzi şi lentile
După ce v-aţi familiarizat cu fenomenele de reflexie şi refracţie, analizaţi traiectoria razelor de
lumină atunci când străbat oglinzi şi lentile. Împărţiţi-vă în grupe de cîte 4 elevi, şi studiaţi (în
grup) următoarele situaţii:
a) drumul luminii în oglinzi plane, respectiv concave (liceu);
b) drumul luminii în oglinzi convexe(liceu);;

c) drumul luminii în lentile convergente;

d) drumul luminii în lentile divergente;
Partea 4: Ochiul uman şi formarea imaginilor pe retină
În continuare, analizaţi structura ochiului uman. În cazul ochiului emetrop (vedere normală),
imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea
trebuie să se refracte. Este importantă distanţa de la care este văzut obiectul? Studiaţi (pe
grupe de lucru) formarea imaginii pe retină a unui obiect care se găseşte la diferite distanţe,
faţă de ochi. Poate fi afectat ochiul în cazul în care obiectul se găseşte la o distanţă foarte mică
(sau foarte mare)?.
Partea 5: Prezentarea portofoliilor grupelor
Toate piesele de portofoliu create vor fi susţinute de către fiecare grup la final, în faţa clasei.
Fiecare elev poate să folosească ceea ce a aflat despre temă din documentarea proprie precum
şi să prezinte experienţa proprie şi propriile opinii în legătură cu tema dată.
RESURSE PROCEDURALE: metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia,

exerciţiul, investigaţia ştiinţifică
 forme de organizare: pe grupe de 4, frontal, individual
• RESURSE MATERIALE: calculatorul, videoproiectorul, flipchart, texte suport
3. Notiţele profesorului
REFLEXIA LUMINII
Definiţie:
Fenomenul de întoarcere a luminii (cu schimbarea direcţiei de propagare) în mediul din
care a venit, atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie dintre două medii diferite se numeşte
reflexia luminii.
Legile reflexiei:
Raza incidentă, raza reflectată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt în
acelaşi plan.
Unghiul de incidenţă este congruent cu unghiul de reflexie.
REFRACŢIA LUMINII
Definiţie:
Fenomenul de trecere a luminii dintr-un mediu in altul, cu schimbarea direcţiei de
propagare, atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie dintre două medii diferite se numeşte
refracţia luminii.

Legile refracţiei:
Raza incidentă, raza refractată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt
în acelaşi plan.
n1  sin i  n2  sin r ,
sin i n 2 V1
 
sin r n1 V2
n1 şi n2 sunt indicii de refracţie, V1 şi V2 reprezintă viteza luminii în mediile prin care trece
lumina.
OGLINZI ŞI LENTILE
OGLINZI
Definiţie:
Oglinzile sferice sunt calote sferice cu suprafaţa interioară sau exterioară reflectătoare.
Pentru a construi imaginea unui obiect într-o oglinda sferică:
 Se duce raza paralelă cu axa optică principală, care se va reflecta prin focar.
 Se duce raza care trece prin centrul de curbură al oglinzii, care se reflectă pe acelaşi
drum.
Oglinda concavă

Oglinda convexă
LENTILE
Definiţie:
Lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic, etc.),
cu două suprafeţe opuse în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare
pentru a concentra sau diverge lumina şi a forma imagini ale obiectelor. Formarea imaginilor
în lentile se bazează pe fenomenul de refracţie a luminii, adică schimbarea direcţiei de
propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul.
Lentilele se pot clasifica după modul în care acţionează asupra razelor de lumină în
-lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent;
-lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.
Daca f este distanta focală a lentilei, x1 – distanta de la obiect la lentilă şi x2 – distanţa de

la imagine la lentilă, formula se scrie:
1 1 1 xx
   f  1 2
f x2 x1 x1  x2
Se numeşte convergenţa unei lentile inversul distanţei sale focale:
C = 1/f
Unitatea de măsură pentru convergenţa unei lentile este dioptria.
OCHIUL
Din punct de vedere anatomic, ochiul este, după cum se ştie, un organ
deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzaţii
vizuale. Privind însă numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem
optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau
vitroasă). Celulele fotosensibile din fundul ochilor trimit informaţiile la creier, care le
interpretează ca imagini. Fiecare ochi vede obiectele dintr-un unghi diferit pentru a ne ajuta să
vedem tridimensional; razele solare intra în ochi printr-un orificiu numit pupilă. Trec printr-un
strat transparent numit cornee şi printr-o lentilă numita cristalin. Ochii noştri transformă
lumina reflectată de un obiect într-o imagine recunoscută de către creier.

Partea din faţă a ochiului este o lentilă convex convergentă. Ea focalizează razele de lumină,
astfel încât formează o imagine pe un strat aflat în partea din spate a ochiului, numit
retină. Imaginea formată este întoarsă, dar creierul nostru corectează lucrul acesta
astfel încât vedem lucrurile drepte. Când lumina vine de la un obiect şi intră în ochi, razele
sunt refractate de către cornee şi cristalin. Punctul în care se întâlnesc razele se
numeşte focar. Dacă se focalizeză pe retină, tot ce se vede este clar şi neted. Cristalinul îşi
schimbă forma când ne uităm la un obiect de la diferite distanţe.Astfel, razele sunt reflectate
şi imaginea este în continuare în focar.
4. Surse de informaţii (bibliografie/webografie)
• http://elfwood.lysator.liu.se/farp/theart/williamreflection/Reflective2.htm
• http://www.weatherscapes.com/album.php?cat=optics&subcat=glitter_path
• http://www.weerfotografie.com/album.php?cat=optics&subcat=antisolar_rays
• http://en.wikipedia.org/wiki/Zodiacal_light
• http://zebulon1er.free.fr/neige.htm
• http://labs.cs.utt.ro/labs/Graphics/html/SPG/Download/C5_Iluminari_si_Umbriri.pdf
• Mircea Mihail Popovici – Fizică fenomene optice, Editura Teora
• http://perso.id-net.fr/~brolis/docs/blue/blue.html
Notă:

Aceste materiale au fost realizate în cadrul programului de formare PROFILES organizat de

Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Pentru mai multe informaţii, se poate consulta site-ul
proiectului PROFILES: http://profiles.ssai.valahia.ro
B. Ghidul elevului – descrie rezultatele învăţării, activităţile de învăţare şi sarcinile pe care

elevii le au de îndeplinit.
1. Rezultatele învăţării
1. Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie şi refracţie a

luminii;
2. Descrierea şi explicarea principiilor de funcţionare ale oglinzilor şi lentilelor;
3. Determinarea pe cale experimentală, grafică şi analitică a imaginii unui obiect prin lentile
subţiri şi oglinzi;
4. Identificarea condiţiilor de producere a reflexiei totale;
5. Identificarea principalelor defecte de vedere şi a modalităţilor de corectare a acestora;
6. Evidenţierea experimentală a reflexiei şi refracţiei luminii, şi a legilor acestora;
7. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea relaţiilor stabilite între mărimile care
caracterizează diferite sisteme optice cu lentile.
8. Prezentarea sub formă scrisă sau orală rezultatele unui demers de investigare folosind
terminologia specifică fizicii;
2. Activităţile de învăţare
Elevii vor urma cu fidelitate sarcinile de lucru aferente fiecărui pas. Fiind împărţiţi pe
grupe de lucru, fiecare grupă îşi va elabora un portofoliu, constituit din 4 piese.
Partea 1: Studiul reflexiei luminii
La primul pas, imaginaţi-vă că sunteţi pe malul unui lac şi urmăriţi suprafaţa apei, într-
o zi senină. Veţi observa că lumina soarelui se reflectă pe suprafaţa apei,creând o dungă de
lumină pe apă, de la linia orizontului până la observator.

În a doua situaţie, imaginaţi-vă că vă aflaţi la ţărmul mării şi studiaţi poziţia valurilor

faţă de soare. Dacă valurile nu sunt direct perpendiculare pe dreapta imaginară soare-
observator, dunga luminoasă va părea înclinată într-o parte.
Totuşi, acea dungă luminoasă este cel mai bine observată dacă apa este aproape calmă şi dacă
soarele se află la un unghi de 5 grade deasupra orizontului.
În a treia situaţie, într-o zi senină de vară, cerul poate fi observat, pe supafaţa limpede
a unui lac, aceasta comportându-se asemenea unei oglinzi.
În sfârşit şi în ultima situaţie, fiecare fulg de nea se comportă ca o mică oglindă, iar
zăpada înseamnă miliarde de mici oglinzi care trimit lumina în ochii privitorului, orbindu-l.
Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul reflexiei luminii. Citiţi

definiţia, studiaţi traiectoria undelor incidentă şi reflectată şi explicaţi legea reflexiei luminii.
Selectaţi imagini sugestive care să reliefeze fenomenul reflexiei luminii, şi explicaţi în prima
piesă a portofoliului, acest fenomen.
Partea 2: Studiul refracţiei luminii

Într-o primă situatie imaginaţi-vă ca observaţi un mic obiect (o monedă) aflat într-un vas
cu apă. Veţi observa că dacă o persoană “vede” imaginea obiectului pe direcţia privirii sale, de
fapt obiectul este în alt punct.
În a doua situaţie, observând florile aflate într- o vază transparentă, se constată că
tulpinile florilor se văd deformate prin apă, şi par a fi în alt loc decât sunt în realitate

În sfârşit, gândiţi-vă că într-o zi călduroasă de vară, aflaţi pe o şosea încălzită de soare şi

observaţi că obiectele depărtate, aflate în apropierea orizontului, apar însoţite de imaginea lor
răsturnată.
Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul refracţiei luminii. Citiţi

definiţia, studiaţi traiectoria undelor incidentă şi refractată şi explicaţi legea refracţiei luminii.
Selectaţi imagini sugestive care să reliefeze fenomenul refracţiei luminii, şi explicaţi în a doua
piesă a portofoliului, acest fenomen.
Partea 3: Formarea imaginilor în oglinzi şi lentile
Într-o prima situaţie, aşezaţi un obiect în faţa unei oglinzi concave. Veţi constata că în
funcţie de poziţia acestuia faţă de oglindă, imaginea formată, poate fi mai mare sau mai mică
decât obiectul, reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată.
În a doua situaţie, folosind o oglindă convexă, se observă că indiferent de poziţia
obiectului faţă de aceasta, imaginea este virtuală, dreaptă şi micşorată.
Schimbând oglinzile cu lentile şi urmărind imaginea unui obiect in acestea, se constată,
că atunci când lentila este convergentă, se pot obţine din nou cele trei tipuri de imagini ( ca şi
în cazul oglinzilor) în funcţie de poziţia obiectului faţă de lentilă.
În sfârşit, în cazul unei lentile divergente, indiferent de poziţia obiectului, imaginea sa
este virtuală, dreaptă şi mai mică decât obiectul.
Citiţi definiţia oglinzilor şi a lentilelor, studiaţi traiectoria razelor de lumină atunci când
le traversează şi calculaţi distanţa la care se formează imaginea unui obiect plasat la distanţa
de 25 cm faţă de a) o oglindă convexă cu distanţa focală de 20 cm
b) o lentilă convergentă cu distanţa focală de 30 cm,
caracterizând această imagine în fiecare situaţie, adăugând astfel cea de-a treia piesă a
portofoliului vostru.
Partea 4: Ochiul uman şi formarea imaginilor pe retină
Încercaţi să explicaţi modul de funcţionare a ochiului, bazându-vă pe cunoşinţele pe
care le aveţi de la biologie. Poziţionaţi un obiect la diferite distanţe faţă de ochi şi explicaţi
ceea ce constataţi. Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul refracţiei luminii.
Citiţi noţiunile despre alcătuirea şi funcţionarea ochiului, studiaţi traiectoria razelor de lumina
care pătrund în ochi şi explicaţi cum apar defectele de vedere.Adăugaţi aceste constatări la
portofoiu.
3. Sarcini de învăţare
S1: Obiectele care nu emit propria lor lumină (nu sunt surse de lumină), reflectă
lumina primită de la o sursă de lumină, şi de aceea ele pot fi observate. Pentru a demonstra
enunţul anterior, se pun următoarele probleme:
a) cum identificăm fenomenul de reflexie în viaţa de zi cu zi?
b) cum se reflectă lumina în apă?
c) de ce vedem cerul în oglinda apei?
d) de ce zăpada este orbitoare?

Împărţiţi-vă în grupe de cîte 4 elevi şi imaginaţi-vă - fiecare dintre mebrii grupei - că vă aflaţi
pe malul unui lac, călătoriţi la ţărmul mării, sau că vă aflaţi în plină iarnă şi observaţi zăpada
proaspăt căzută. Încercaţi să găsiţi răspuns la toate întrebările de mai sus.
S2: Împărţiţi în grupe de cîte 4 elevi, imaginaţi-vă - fiecare dintre mebrii grupei, un
pahar de apă în care se află o monedă, apoi o vază transparentă în care se găsesc flori, sau că
vă aflaţi în plină vară, într-o zi foarte călduroasă şi observaţi suprafaţa unei şosele încălzite.
Încercaţi să găsiţi răspuns la toate întrebările de mai jos
a) de ce obiectele din apă par a fi în alt loc decât sunt în realitate?
b) de ce apa modifică imaginea obiectelor ?
c) cum identificăm fenomenul de refracţie în viaţa de zi cu zi ?
S3: După ce v-aţi familiarizat cu fenomenele de reflexie şi refracţie, analizaţi

traiectoria razelor de lumină atunci când străbat oglinzi şi lentile. Împărţiţi-vă în grupe de cîte
4 elevi, şi studiaţi (în grup) următoarele situaţii:
a) drumul luminii în oglinzi concave;
b) drumul luminii în oglinzi convexe;
c) drumul luminii în lentile convergente;
d) drumul luminii în lentile divergente;
S4: În continuare, analizaţi structura ochiului uman. În cazul ochiului emetrop

(vedere normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată
focaliza, acestea trebuie să se refracte. Este importantă distanţa de la care este văzut obiectul?
Studiaţi (pe grupe de lucru) formarea imaginii pe retină a unui obiect care se găseşte la
diferite distanţe, faţă de ochi. Poate fi afectat ochiul în cazul în care obiectul se găseşte la o
distanţă foarte mică (sau foarte mare)?.
Toate piesele de portofoliu create vor fi susţinute de către fiecare grup la final, în faţa
clasei.
C. Ghidul de evaluare – descrie instrumentele şi criteriile de evaluare.
1. Instrumente de evaluare
Tabel A – Evaluarea de către profesor a lucrului în grup
Sc
1 2 3 4 or
Elevul acceptă Elevul nu Elevul Elevul Elevul __/4
responsabilităţile îndeplineşte efectuează efectuează îndeplineşte
pentru el/ea sau oricare din rareori oricare frecvent sarcini / roluri
roluri în cadrul sarcinile din sarcinile sarcini/roluri pentru care
grupului pentru rolurile pentru rolurile pentru care el /ea e el /ea
de care el / ea pentru care el responsabil. este ste
este /ea este Elevul are responsabil.
responsabil. responsabil. nevoie de rar Elevul nu are

Acestea sunt Adesea, el/ea alţii pentru a nevoie de alţii
efectuate de are nevoie de reaminti el/ea pentru a
către colegii alţii pentru a de ei/lui reaminti el/ea
lui/ei de grup reaminti lui/ei atribuţiile. a sarcinilor
de ei/lui
atribuţiile ei/lui.
Tip de Elevul Elevul Elevul Elevul
intervenţie cu prezintă contribuie cu contribuie la contribuie la
caracter personal rareori idei promptitudine grupul său de grupul de
utile în timpul la grupul de lucru şi este lucru şi
lucrului în lucru, deşi, responsabil stimulează
grup şi nu ţine uneori, el/ea pentru colegii lui/ei
pasul cu devine distrat sarcinile lui să participe. __/4
evoluţia Contribuţia
grupului său lui/ei este
de lucru. crucială pentru
succesul
grupului de
lucru
Relaţia cu Elevul arată Elevul arată Elevul arată Elevul
colegii de grup indiferenţă sau interesat deşi interesat şi cu interacţioneaz
exercită o el/ea nu dinamica de ă
conducere, cu interferează cu grup de lucru pozitiv cu
un impact dinamica de şi aduce o ceilalţi sau
negativ asupra grup de lucru contribuţie prezintă
funcţionării pozitivă la ea aptitudini
__/4
grupului de pozitive de
lucru conducere, cu
un impact
pozitiv asupra
funcţionării
grupului de
lucru
Luarea deciziilor Elevul nu Elevul nu Elevul face Elevul
încearcă să prezintă nici o contribuţii incearcă în
rezolve orice soluţie, dar importante în mod activ
problemă sau este dispus să scopul de a soluţii şi
__/4
să-şi ajute încerce îmbunătăţi prezintă soluţii
colegii ei/lui soluţiile soluţiile pentru
prezentate de prezentate de problemă
către alţii către alţii
Managementul Elevul nu îşi Elevul nu işi Elevul opreşte Elevul poate __/4
timpului termină termina finalizarea gestiona
sarcinile ei/lui sarcinile ei/lui sarcinii lui/ei, timpul lui/ei
la timp şi ca la timp. dar la final, mod
rezultat Deşi grupul el/ea poate corespunzător,

grupul nu poate primi în termina la realizarea
poate respecta continuare timp, precum sarcinilor
termenele. termene, şi grupul poate ei/lui la timp.
calitatea respecta
lucrului în termenele.
grup este
afectată de un
aşa
comportament
Participarea Elevul nu Elevul Elevul poate Elevul poate
orală participă sau participă auzi colegii auzi şi vorbi
mereu destul de des, ei/lui, dar, într-un mod
vorbeşte, nu împiedicând uneori, el/ea echilibrat.
__/4
permite altora participarea vorbeşte prea
să vorbească orală a altora mult, nu permite
altora să
vorbească.
TOTAL __/24
2. Tabel B– Evaluarea de către elevi a participării în grup (autoevaluarea)
0 1 2 3 Scor
Responsabilitate Nu am efectuat Am efectuat Am efectuat Am realizat
pentru sarcini nici unul din rareori oricare frecvent sarcinile/rolurile
sau roluri în rolurile/sarcinile dintre sarcinile/rolurile pentru care am
cadrul grupului pentru care am sarcinile/rolurile pentru fost responsabil.
fost responsabil. pentru care am fost Nu este nevoie
Ele au fost care am fost responsabil. de nimeni să-mi
__/3
efectuate de responsabil. De Am nevoie rar amintească de
colegii din multe ori am de alţii să-mi sarcinile mele.
grupul meu. nevoie de alţii amintească de
pentru a-mi sarcinile mele
reaminti de
sarcinile mele.
Tip de Am prezentat Am contribuit Am contribuit la Am contribuit __/3
intervenţie cu rareori idei utile prompt la lucrul lucrul în grup şi la lucrul în grup
caracter în timpul în grup, deşi, am fost şi am stimulat
personal lucrului în grup. uneori m-am responsabil participarea
Nu am ţinut distras. pentru sarcinile colegilor mei.
pasul cu mele. Contribuţia mea
evoluţia a fost
grupului de importantă
lucru. pentru a avea

succes la lucrul
în grup.
Relaţia cu M-am uitat Nu am Am avut o Am
colegii mei indiferent sau interferat cu contribuţie interacţionat
am exercitat un dinamica de pozitivă la pozitiv cu
impact negativ grup de lucru. dinamica de ceilalţi sau mi-
asupra grup. am prezentat
funcţionării aptitudinile
__/3
grupului meu. pozitive de
conducere, cu
un impact
pozitiv asupra
mea la lucrul în
grup.
Luarea Nu am încercat Nu am nici un Am adus Am căutat în
deciziilor să rezolv nici fel de soluţii, contribuţii mod activ
o problemă sau dar am fost importante în pentru a
m-au ajutat dispus să încerc scopul de a prezenta soluţii
__/3
colegii mei. soluţiile îmbunătăţi în vederea
prezentate de soluţiile rezolvării
către alţii. prezentate de problemei.
către alţii.
Gestionarea Nu am terminat Nu am terminat Nu am terminat Am reuşit să
timpului sarcinile mele sarcinile mele la sarcinile mele gestionez
la timp şi, ca timp. Deşi la timp, dar la timpul în mod
urmare grupul grupul ar putea sfârşit am putut corespunzător,
meu nu a putut primi în termina la timp şi am încheiat
respecta continuare şi grupul a sarcinile mele
termenele. termene, putut respecta la timp. __/3
calitatea termenele.
lucrului în grup
a fost afectată
de
comportamentul
meu.
Participarea Nu am Am participat Am ascultat, dar Am ascultat şi
orală participat sau destul de des, uneori am am vorbit într-
am fost mereu împiedicându-i vorbit prea un mod
vorbăreţ, total pe alţii mult, echilibrat __/3
nepermiţând săparticipe oral. nepermiţând
participarea altora să
celorlalţi colegi. vorbească.
TOTAL __/18
3. Tabel C – Evaluarea de către profesor a prezentării de grup

1 2 3 4 Scor
Utilizarea Grupul Uneori, grupul Grupul Prezentarea
corectă a foloseşte foloseşte foloseşte corect grupului
conceptelor incorect incorect conceptele oglindeşte o
ştiinţifice sau concepte concepte ştiinţifice sau utilizare
__/4
informaţii ştiinţifice sau ştiinţifice sau informaţiile. competentă de
informaţii, în informaţii. concepte
mai multe ştiinţifice sau
rânduri. informaţii.
Justificarea Elementele de Multe elemente Cele mai multe Toate
argumentelor grup nu pot ale grupului au elemente ale elementele din
acoperi unele o slabă grupului au grup au o
aspecte ale cunoaştere cu cunoştinţe cunoaştere
muncii lor. Ei privire la adecvate cu profundă cu
duc lipsă de conţinutul privire la privire la
__/4
cunoştinţe grupului de conţinutul conţinutul
corespunzătoare lucru sau nu grupurilor de grupulu de
sau abilităţi. sunt în măsură lucru şi poate lucru şi poate
să apere apăra apăra
argumentele argumentele argumentele
expuse. expuse. expuse.
Folosirea Folosesc un Unii fac greşeli Folosesc un Folosesc un
limbajului limbaj sărac, gramaticale şi, limbaj adecvat, limbaj bogat şi
fac greşeli uneori, fără greşeli complex, cu nici
gramaticale şi pronunţia gramaticale sau o greşeală
de pronunţie. conceptelor de pronunţie. gramaticală sau
__/4
Prezentarea şi ştiinţifice este Utilizează de pronunţie.
utilizarea incorectă. Corect noţiunile Utilizează
conceptelor Ştiinţifice. corect a
ştiinţifice este conceptele
incorectă. ştiinţifice.
Coordonarea Nici o Slabă Coordonare Coordonare
între coordonare coordonare muţumitoare excelentă între
elementele între elementele printre între elementele toate elementele
grupului de grup. elementele de grupului. Cu de grup.
Prezentare de grup. Unii toate acestea, Prezentare bine __/4
grup dintre ei nu au unii dintre ei nu structurată.
nestructurată. lucrat la au lucrat pe Rezultă o linie
prezentarea de prezentarea de coerentă.
grup. grup cu ceilalţi.
Claritate şi Prezentare Prezentare Prezentare Prezentare clară __/4
obiectivitate lipsită de clară, dar îi clară, dar pe şi obiectivă,
claritate şi lipseşte baza unor făcând
obiectivitate. Ea obiectivitatea. detalii care nu dominante
nu face Multe detalii sunt relevante. problemele cele
dominante nu sunt mai importante.

problemele cele relevant
mai importante. Prezentate.
Prezentarea Elevii din Elevii din Elevii din Elevii din grup
informaţiei grup citesc grup citesc cele grup expun expun
informaţiile în mai multe informaţiile, dar informaţiile.
loc de a le informaţii în citesc de __/4
expune. loc de a le asemenea, unele
expune note
suplimentare.
Capacitatea de Prezentare Prezentare Unele situatii de Prezentare bine
creştere a sărăcăcioasă în sărăcăcioasă nu criză în timpul construită. Se
angajamentului imposibilitate întotdeauna prezentării. Cu pot ţine colegii
de a ţine colegii capabilă de a toate acestea, angajaţi în ea. __/4
angajaţi în ea. ţine colegii este capabil să
angajaţi în ea. ţină colegii
ea.
Suport Prezentarea nu Prezentarea Prezentarea Prezentarea
audiovizual face uz de nici face uz de face uz de unele face uz de
un element puţine elemente de elemente de
audiovizual să o elemente calitate calitate
susţină sau să audiovizuale. audiovizuale, audiovizuale să-
facă orice dar acestea nu l susţină sau să
__/4
conţinut sau sunt pe deplin facă orice
idee dominantă explorate. conţinut sau o
(imagini, idee dominantă
grafice, clipuri (imagini,
video) grafice, clipuri
video).
Creativitate Prezentării îi Utilizarea Utilizarea de Prezentarea
lipseşte câtorva multe elemente creativă în ceea
creativitatea în elemente creative ce priveşte
ceea ce priveşte creative metodologice şi metodologia
__/4
metodologia metodologice a mai multor sau materialele
sau materialele şi materiale materiale utilizate.
utilizate. puţin creative.
creative.
Gestionarea Prezentarea nu Prezentarea se Prezentarea se Gestionare
timpului respectă toate extinde extinde puţin excelentă a
limitele de timp considerabil peste termenele timpului
__/4
planificate (fie peste termenele de timp
prea scurtă sau de timp planificate.
prea extinsă) planificate.
Tonul vocii Ton scăzut al Oscilaţii mari Ton de voce Ton de voce __/4
vocii, monoton, pe tonul vocii. adecvat în cel adecvat în
fără inflexiuni Cu toate mai mult timp al timpul
sau acestea, lipsă prezentării. prezentării. O

expresivitate. de Prezintă bună
expresivitate. inflexiune şi coordonare
expresivitate. între voce şi
audiovizual
folosite ca
suport.
Folosirea de Informaţiile Unele Majoritatea Toate
informaţii folosite nu sunt informaţii sunt informaţiilor informaţiile
relevante, relevante şi nu relevante şi sunt relevante, folosite sunt
inclusiv a se face apel este apelată iar experienţa de relevante pentru
experienţei deloc la experienţa viaţă a scopul lecţiei.
__/4
proprii de viaţă experienţa proprie de viaţă membrilor Este folosită
proprie de a membrilor grupului este experienţa
viaţă. grupului în folosită des. proprie de viaţă
unele cazuri. în toate situaţiile
expuse.
TOTAL __/48
Se acordă din oficiu 10 puncte.
4. Criterii de evaluare
 Înţelegerea termenilor şi a conceptelor propuse;
 Calitatea regăsirii informaţiilor/cercetărilor efectuate;
 Claritate în prezentarea informaţiilor selecţionate;
 Participarea în diferite etape ale activităţii;
 Putere de argumentare;
 Justificarea opiniilor;
 Calitatea prezentării finale;
 Respectarea termenelor limită asumate.


Fenomene Optice - Reflexia Si Refractia Luminii - Ghidul Metodic Al Profesorului Constructivist

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenomene Optice - Reflexia Si Refractia Luminii - Ghidul Metodic Al Profesorului Constructivist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on

Inquiry-based Learning and Education through Science

FENOMENE OPTICE-REFLEXIA ŞI REFRACŢIA LUMINII

SEVENTH FRAMEWORK PROGRAMME 5.2.2.1

“PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

Materiale de Predare/Învăţare PROFILES IBSE – Prezentare generală

Titlul: FENOMENE OPTICE

Modul de formare pentru predarea Ştiinţelor –

Dezvoltat de: Prof. gr.didactic I Gabriela DINU

,,Lucrurile de care ne interesăm în ştiinţă apar în nenumărate forme şi cu o mulţime de

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

Competenţe specifice: Gimnaziu:

fizice în cadrul unor investigaţii ştiinţifice

şi analitică a imaginii unui obiect prin

Rezumat: Scopul acestei unităţi de învăţare este

proiectului, elevii vor învăţa şi vor verifica

Prerechizite (achiziţii anterior dobândite Cunoştinţe şi capacităţi vizând capitolul

Conţinut curricular (structura modulului) Studiul reflexiei luminii

A. Ghidul profesorului – descrie modul de abordare a activităţii de predare.

B. Ghidul elevului – descrie rezultatele învăţării, activităţile de învăţare şi sarcinile pe care

C. Ghidul de evaluare – descrie demersul evaluativ (instrumentele şi criteriile de evaluare).

A. Ghidul profesorului – descrie modul de abordare a activităţii de predare.

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

Plan de lucru. Strategii de predare-învăţare

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

c) drumul luminii în lentile convergente;

RESURSE PROCEDURALE: metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia,

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

Daca f este distanta focală a lentilei, x1 – distanta de la obiect la lentilă şi x2 – distanţa de

lumina reflectată de un obiect într-o imagine recunoscută de către creier.

4. Surse de informaţii (bibliografie/webografie)

• Mircea Mihail Popovici – Fizică fenomene optice, Editura Teora

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

Aceste materiale au fost realizate în cadrul programului de formare PROFILES organizat de

B. Ghidul elevului – descrie rezultatele învăţării, activităţile de învăţare şi sarcinile pe care

1. Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie şi refracţie a

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

În a doua situaţie, imaginaţi-vă că vă aflaţi la ţărmul mării şi studiaţi poziţia valurilor

Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul reflexiei luminii. Citiţi

Partea 2: Studiul refracţiei luminii

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

În sfârşit, gândiţi-vă că într-o zi călduroasă de vară, aflaţi pe o şosea încălzită de soare şi

Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul refracţiei luminii. Citiţi

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

S3: După ce v-aţi familiarizat cu fenomenele de reflexie şi refracţie, analizaţi

S4: În continuare, analizaţi structura ochiului uman. În cazul ochiului emetrop

C. Ghidul de evaluare – descrie instrumentele şi criteriile de evaluare.

responsabil. responsabil. nevoie de rar Elevul nu are

rezultat Deşi grupul el/ea poate corespunzător,

2. Tabel B– Evaluarea de către elevi a participării în grup (autoevaluarea)

lucru. pentru a avea

3. Tabel C – Evaluarea de către profesor a prezentării de grup

dominante nu sunt mai importante.

sau acestea, lipsă prezentării. prezentării. O

Se acordă din oficiu 10 puncte.

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

S-ar putea să vă placă și