Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. EU SUNT tȃnǎrǎ
2. EU SUNT brunetǎ
3. EU SUNT mamǎ
4. EU SUNT grijulie
5. EU SUNT sociabilǎ
6. EU SUNT timidǎ
7. EU SUNT prietenoasǎ
8. EU SUNT punctualǎ
9. EU SUNT crestinǎ
1
Prelucrarea
caracteristici
caracteristici fizice Caracteristici psihice sociale SCHIMBAREA
pozitive negative pozitive negative pozitive negative
Timida
Trebuie sa fac
schimbarea? Da.
Cred ca este o
caracteristica
negativa care
poate fi
controlata.
Vreau sa fac
schimbarea? Da.
Nu pot relationa
cum trebuie cu
cei din jurul
meu
Punctualǎ Pot sa fac
Prudentǎ Fricoasǎ Harnicǎ schimbarea? Da.
Liniştitǎ Timidǎ Grijulie Iesind din zona
Brunetǎ Micǎ de Ascultǎtoare Sensibilǎ Sociabilǎ de comfort mai
Tȃnǎrǎ înǎlțime Sincerǎ Emotivǎ Corectǎ Retrasǎ des.
2
2. Protocol de observație
Data 9.12.2018
Locul Corpul K al Universitǎții Transilvania, sala Kp7
Subiectul Colega X. în cadrul DPPD
Activitatea observatǎ
In cadrul seminarului ‘Fundamentele pedagogiei”’susținut de lect. dr. Ecaterina Unianu s-a trasat
urmǎtoarea sarcinǎ: crearea unei povesti/metafore/poezii de catre mai multe echipe formate din
5 persoane, utilizand simultan 5 obiecte personale (chei, ruj, manusi etc) si conceptele de
curriculum date.
Descriere observație:
Atitudinea generalǎ fațǎ de sarcina de lucru este una pozitivǎ. Este prima din echipǎ care
îşi alege obiectul personal pentru crearea poveştii şi scoate o foaie de hȃrtie pentru a-şi nota
ce se discutǎ în echipǎ. Ascultǎ cu atenție ideile colegilor şi le rescrie pe foaie. Zȃmbeşte şi
este relaxatǎ şi coopereazǎ cu fiecare dintre colegi. Se uitǎ cu coada ochiului la activitatea
celorlate echipe curioasǎ, şi comunicǎ echipei cǎ vrea sǎ realizǎm cea mai bunǎ lucrare. Este
foarte motivatǎ sǎ realizeze o poveste frumoasǎ fiindcǎ-i plac aceste jocuri. Dupǎ ce se alege
povestea şi se compune, începe sǎ o scrie pe foaie.
3
Capacitatea de adaptare la situații noi. La mijlocul poveştii echipa aflǎ cǎ în poveste trebuie
sǎ fie menționate conceptele de curriculum la fiecare prezentare a obiectului personal aşa cǎ
pe repede înainte rescrie corect întreaga poveste fǎrǎ sǎ se arate deranjatǎ de modificǎri.
Maniera de raportare la probe. Pe parcursul scrierii poveştii fiecare coleg din echipa formatǎ
vine cu mai multe idei. Înțelege rapid indicațiile colegilor chiar dacǎ aceştia vorbesc simultan,
aşteaptǎ cu rǎbdare acordul tuturor şi noteazǎ ideea pe foaie. Pare obositor cǎci uneori este
nevoie sǎ solicite colegilor sǎ se repete însǎ este foarte concentratǎ şi reuşeşte sǎ facǎ fațǎ
situației.
Aspecte temperamentale. Este energicǎ şi nu ia nici o pauzǎ de scris pȃnǎ cȃnd nu terminǎ
povestea, încearcǎ şi reuşeşte sǎ îşi menținǎ calmul chiar şi atunci cȃnd profesoara anunțǎ cǎ
mai sunt 5 minute pȃnǎ la încheierea activitǎții, fǎrǎ sǎ intre în panicǎ.
4
PROTOCOL DE OBSERVATIE
5 4 3 2 1
Siguranta de sine Ezitant, nesigur
Echilibru emotional Hiperemotivitate
Aroganta , agresivitate Supunere, docilitate
Cooperare Necooperare
Calm, stapanire de sine Instabil, agitat
Supramotivat Submotivat
Relaxat Crispat
5 4 3 2 1
Adaptare rapida Adaptare greoaie
Progres rapid Progres lent
5 4 3 2 1
Intelegere rapida a indicatiilor Deficit de intelegere
Invatare rapida Invatare lenta
Strategie mintala anticipativa Haotic, incercare si eroare
Rigurozitate in executie Superficialitate
rezistenta la oboseala fatigabilitate
Rezistenta la monotonie Plictiseala
4. Evolutia randamentului :
5. Ritmul de lucru :
a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit)
b) constant, mediu
c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit )
5
6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)
a) mobilizare pentru evitarea erorilor
b) constientizarea erorii si redresare rapida
c) persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant)
d) deruta de eroare (miscari haotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica)
e) erori in lant
f) blocaje ca urmare a erorii
g) frecventa mai mare a erorilor : - la inceput , - la mijloc, - la final
7. Capacitatea decizionala
a) promtitudine
b) latenta
c) ezitari (frecvente sau rare )
d) blocaje (frecvente sau rare)
8. Aspecte temperamentale
5 4 3 2 1
Energie Lipsa de energie
Reactii sigure si prompte Reactii ezitante
Prudenta si autocenzura (maximizarea Imprudenta, atractie catre risc
riscului) (minimalizarea riscului)
Nervozitate, agitatie, instabilitate Calm, concentrare, constanta
Expresivitate , exteriorizare Inexpresivitate, neexteriorizare
9. Aspecte generale :
5 4 3 2 1
Seriozitate Neseriozitate
Perseverenta Delasare, tendinta spre abandon
Rabdare Nerabdare
Constiinciozitate Superficialitate
3. Convorbirea
Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in
care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intru-cat banuieste ca baiatul sau este consumator
de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru
care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in
calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa
determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia
concreta.
Ghid de interviu aplicat în situația în care pǎrintele unei eleve bǎnuieste cǎ aceasta
suferǎ de bulimie şi consumǎ diverse medicamente pentru slǎbit care-i dǎuneazǎ sǎnǎtǎții.
Dirigintele observǎ cǎ eleva obişnuieste sǎ mǎnȃnce singurǎ şi este foarte atenta la felul cum
aratǎ, uneori nu este atentǎ la orǎ şi citeşte multe reviste de modǎ.
4. Anamneza
FISA DE A N A M N E Z A (model 1)
Nume: B.
Prenume: M.
Data şi locul naşterii: 15.05.1987
Starea general de sǎnǎtate este una bunǎ, copilul prezentȃnd doar o uşoarǎ anemie
care-i produce uneori amețeli.
Copilul a avut o greutate normalǎ la naştere, a fost hrǎnit artificial, în primii ani a avut
dificultate de dormire
Are probleme de alimentatie, mananca putin si neregulat, refuza mancarea de multe ori.
Nu au existat accidente sau traumatisme.
integrarea in familie – copilul nu a fost unul dorit de cǎtre mamǎ, deşi este îngrijit şi
hrǎnit bine lipseşte afecțiunea.
integrarea in mediul social – nu are prea mulți prieteni, de obicei este singuratic.
6. aspiratii
profesionale : nu ştie ce îşi doreşte sǎ devinǎ, îi este greu sǎ se vadǎ în viitor. Ii place
sǎ vindece oamenii, crede cǎ e bine sǎ fie doctor
familiale : nu este mulțumit de situația actualǎ, aspirǎ sǎ fie iubit şi sǎ locuiascǎ într-o
casǎ liniştitǎ
sportive : nu existǎ.
familiei
2. a. Familia
Tata G
G – 2200 ron
Fraţi Nu existǎ
a. Grupul de joaca (varsta 3-5 ani) – existenta si structura grupului (detalii despre
calitatile relationale si comunicationale):
b. Preferinta pentru anumite meserii in timpul jocului: M. se simte foarte bine atunci cȃnd
reuşeşte sǎ “vindece”copii din jurul ei, vrea sǎ devinǎ doctorițǎ şi sǎ protejeze ceilalți
copii.
c. Pozitia subiectului fațǎ de lider (fata de autoritate): M. este ascultǎtoare şi cuminte. Este
timidǎ şi se izoleazǎ atunci cȃnd este certatǎ. Nu îşi exprimǎ dorințele decȃt atunci cȃnd
este întrebatǎ de cei mari.
d. Modul de pregătire a lecţiilor (cu regularitate, din proprie iniţiativă, prin efort propriu etc.. ) -
îşi pregateste lectiile cu regularitate şi îsi face temele zi de zi, este responsabilǎ şi ia în
serios temele pentru acasǎ.
S-a deprins foarte bine cu munca care trebuie depusǎ la scoala, dǎ dovada de un interes mediu
fapt ce determina existenta unor lacune în ceea ce priveste pregatirea scolara, are aspiratii
profesionale dar nu crede în propriile puteri. Starea de sanatate este relativ buna si face fata
stresului scolar, astfel evita insuccesul scolar dar în schimb nu are performante peste medie în
nici o materie scolara.
A. Conduita în familie:
B. Conduita în şcoală:
Atitudinea este pozitiva fata de aceasta perioada insa acum matura isi doreste sa fi trait
acei ani cu mai putina teama de esec si de expunere fata de colegi / profesori.
c. Relatia cu persoanele importante (primul invatator, primul diriginte):
Primul diriginte a fost o persoana importanta pentru M. S-a atasat foarte mult de aceasta
pentru ca vorbea calm, domol si cu blandete. Relatia a fost una frumoasa. A avut si relatii mai
putin bune cu o profesoara de geografie de la care a primit primul 4, pe care nu il va uita
niciodata.
Putini dintre colegi îi erau si prieteni dar de acestia a fost foarte atasata si s-au inteles foarte
bine. In micul grup de prieteni a avut tendinta de supunere dar cu anumite limite (nu participa la
anumite activitati – cum ar fi fumatul – doar pentru a se integra). Influenta în cadrul colectivului a
existat dar nu a fost determinanta.
Işi doreste sa devina medic, pentru a vindeca oameni, pentru a fi folositoare si iubita. In
acea perioada credea ca medicii sunt cei mai cautati si apreciati oameni.
C.. Conduita între prieteni (natura prietenilor, rolul în grup, influenţe asupra elevului
etc.):
M nu a fost foarte mult influentata de prietenii din micul ei anturaj, au fost prieteni care au
avut influente bune asupra ei si alaturi de care s-a bucurat in timpul extrascolar.
5. Caracteristicile personalităţii
6. Trăsături de temperament:
Prezinta demnitate fata de propria persoana desi in interior spiritul autocritic o face sa se
vada la un nivel mult mai inferior decat este in realitate.
5. Temperamentul – Ghid de temperament (Belov)
2. Vesel, optimist 1
21. Incapatanat 1
TOTAL 11 15 18 12
NOTE STANDARD
Temperamentul dominant in urma testului Belov este cel flegmatic. B.M este agreabilǎ, modesta
si cooperanta, da dovada de imaginatie, ii place sa gandeasca abstract, are intuitie si o mare
capacitate de empatie.
6. STUDIU DE CAZ
(PIESA DE PORTOFOLIU NR. 6):
STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca “elev problema” in
clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului
(ipoteze, obiective, rezultate preconizate, concluzii/ recomandari
Comportamentul:
Nu se implica in activiatatea scolara voluntar
Socializaeaza cu ceilalti copii putin si atunci cand exista conflicte se retrage chiar daca
are dreptate.
Lucreaza mai bine daca este singur si retras
Îi vine sa planga daca este privit in ochi direct mai mult timp
Capacitatea intelectuala este buna dar nu este fructificata
Dialog cu elevul:
M. la prima observatie este un copil linistit, cooperant, ascultator chiar si atunci nu
doreste un lucru
Desi nu-i plac anumite activitati daca este intrebat afirma contrariul
Afirma ca acasa este totul bine cu exceptia momentelor cand parintii se cearta, dar daca
este cuminte parintii se vor bucura si vor uita de probleme, asa ca nu cere, nu prea
vorbeste, nu contrazice
V. pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească.
Dialog cu mama:
M. este un copil exemplar
Mama spune ca din pacate lucreaza mult si nu petrece mult timp cu M. si doar atunci
cand îsi face temele
In privinta certurilor mama afirma ca exista in orice familie si copii nu au treaba cu
problemele intre soti
Nu a existat niciodata violenta asupra copilului, doar asupra mamei
Mama este depresiva
Fixarea obiectivelor
Obiective pe termen lung
1. M. isi va imbunatati situatia scolara
2. M. se va implica voluntar in activitatile scolare
3. M. va avea incredere in sine si va raspunde provocarilor aparute in mediul scolar
Obiective pe termen scurt
1. M.va avea parte de consiliere psihologica (cu acordul parintilor)
2. Elevul va fi incurajat sa se impuna si sa se expuna in fata colegilor
3. Elevului i se va arata empatie si se va trata cu blandete
Metode şi strategii
Se va cere ajutorul consilierului scolar si odata cu acordul parintilor se va incepe consiliera
Comportamentul educatoarei va fi unul bland, empatic si incurajator. Nu se va brusca niciodata
verbal si se va lucra la imbunatatirea imaginei de sine prin laude.
Intalnirea cu mama elevului si consilierul scolar a debutat cu succes, s-a primit acordul pentru
consilierea elevului. Mama a refuzat consilierea proprie insa a fost de acord ca saptamanal sa
primeasca feedback de la consilierul scolii in urma terapiei cu elevul.
Responsabilităţi
Participarea în clasă
a. va exista ajutorul educatoarei pentru imbunatatirea imaginei de sine. Va fi
incurajat sa se exprime si va fi invitat sa participe la activitatile orei mai des.
b. Se va crea o atmosfera relaxanta la ora
Aptitudini sociale
CONCLUZII
Abuzul emotional al elevului M. in mediul familial l-au determinat pe acesta sa se izoleze la
scoala si sa fie timid in relatiile cu colegii. Nu isi face prieteni si se teme de esec, nu raspunde la
ore de teama sa nu greseasca desi stie raspunsul, nu pune intrebari. Odata cu sedintele de
consiliere situatia elevului s-a imbunatatit, insa trebuie lucrat in continuare la increderea in sine
si la intergrarea lui sociala.
7. FISA PSIHOPEDAGOGICA
FISA PSIHOPEDAGOGICA
I. DATE PERSONALE
Face naveta cu
IX 2006-2007 Nicoale Titulescu 8.50 microbuzul
X 2007-2008 Nicoale Titulescu 8.75
XI 2008-2009 Nicoale Titulescu 8.25
XII 2009-2010 Nicoale Titulescu 8.85
7. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui
clasei anterioare (daca nu este transferat)
Elevul prezinta o buna capacitate de invatare permanenta si o buna capacitate de a comunica in scris si
oral.
9. Tipul de familie
Familie obisnuita □
Nu exista frati
Copilul locuieste doar cu parintii si ocazional (vacantele de vara/iarna) locuieste la bunica care are o
influenta pozitiva.
Relatia tensionata datorita faptului ca tatal este alcoolic si mama depresiva. Exista certuri dese in familie.
Relatie tensionata, exista certuri si violenta unde copilul este martor. Exista abuz emotional.
Tatal nu se ocupa de educatia copilului, mama este cea care se implica. Exista asteptari mari si implicari
mici in educatia elevului.
12. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala, biblioteca, program
sistematic organizat, studiul particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare)
Elevul prezinta conditii materiale acceptabile de desfasurare a invatarii, are camera personala si birou
unde poate lucra, are permis la biblioteca si conditii igienico-sanitare bune. Nu face meditatii la nici o
materie.
IX OLIMPIADA DE LIMBĂ,
COMUNICARE ȘI
LITERATURĂ ROMÂNĂ –
etapa locala Nota 9
M. detine o memorie relativ buna si are o imaginative bogata (se pricepe foarte bine sa inventeze povesti
stiintifico-fantastice). Se strǎduieşte sǎ învețe cǎt mai bine, are tendința de a obține rezultate bune mai mult
pentru a satisface cerintele parintilor
IV CARACTERIZAREA ELEVULUI
19. NIVEL DE INTELIGENTA
Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
21. ATENTIE
Foarte buna □ mediocra □ slaba □
24. INDEPENDENTA
mai mult
independent □ manifesta uneori independenta □ sablonar □ dependent □
26. FIRE
comunicativ □ foarte sociabil □ putin sociabil □
27. TEMPERAMENT
melanc
coleric □ sangvinic □ flegmatic □ olic □
28. LIMBAJ
exprimare
vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ usoara/corecta □
vocabular redus, exprimare
cocabular si redare greoaie □ incomplete □
M este disciplinata si politicoasa cu profesorii, este rezervata atunci cand nu este de acord sau cand nu
intelege sarcinile profesorului. Exista anumiti profesori de care s-a atasat si pe care-i urmareste în cele
mai mici detalii care nu tin de predarea in sine.
M. prezinta timiditate excesiva in anumite situatii si este retrasa. Nu socializeaza cu ai sai colegi foarte bine.
M. isi doreste sa devina medic. Comunica cu lejeritate atunci cand este in zona de comfort si memoreaza cu usurinta.
Prezinta demnitate fata de propria persoana desi in interior spiritul autocritic o face sa se vada la un nivel mult mai
inferior decat este in realitate.
Daca va fi incurajat, laudat sau invitat mai des sa participe la activitatile orei cu blandete si empatie va putea sa
se deschida fata de ceilalti.
GIMNAZIU LICEU
recomandarea scolii c) Sa urmeze un liceu cu profil uman c) Sa urmeze facultatea dorita de elev
Fisa completata de :