Programul de formare psihopedagogică, nivelul II

(aprofundare) de certificare pentru profesia didactică

– absolvenți de programe de master în domeniul
diplomei de licență

PORTOFOLIULUI DIDACTIC
al absolventului Dr. Ing. BRATU Constantin – Alexandru
Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

BRAȘOV, 2019

Cuprins

2
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

1. Disciplina: Psihopedagogia adolescenților, tinerilor, adulților

Cerință: Identificați o nevoie de formare specifică uneia dintre etapele de
vârstă discutate, alegeți una dintre teoriile învățării prezentate și elaborați un
proiect didactic pentru respectiva nevoie.

PROIECT DE ACTIVITATE de FORMARE

PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN AUTOCAD

3
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

GRUP ȚINTĂ: studenți în anul III (adultul tânăr), Facultatea de Construcții

1.1. Profilul psihologic al vârstei (2-3pag)

1.1.1. Dezvoltare fizică/psiho-motorie

De regulă, studentul aflat în anul III în cadrul universitar, se încadrează în

categoria adultului tânăr. Specialiștii din domeniu consideră că această
perioadă este prezentată de nivel maxim al sănătății fizice. Astfel, că individul
supus actului de educare este caracterizat de un comportament fizic plin de
energie și de o rezistență fizică maximă la efort fizic și intelectual. De
asemenea, se pare că și sistemele biotice interne (organele interne) prezintă
o bună funcționare. La nivel cerebral, rețelele neuronale prezintă o integrare
optimă, iar volumul substanței albe prezintă o creștere continuă. După unii
autori precum Poole et al., 2007 se pare că aceste caracteristici fizice specifice
adultului tânăr îi conferă acestuia eficiență mai mare în procesarea
informației, cu precădere a informației oferită prin actul didactic. După Alina,
2000, în ceea ce privește motricitatea adultului tânăr se pare că această
caracteristică atinge apogeul în această perioadă a vârstei. Aceste maxime
temporare (sau vârfuri) definesc adultul tânăr și sunt exprimate în modul
următor:
 musculatura prezintă o dezvoltare maximă între 20 și 30 de ani, apoi
prezintă un regres de regulă, 10% în perioadă 30 – 40 de ani;
 viteza de reacție este maximă pe întreaga perioadă aferentă adultului
tânăr;
 precizia mișcărilor este cea mai mare. Aceasta este caracterizată de
perioada 20 – 30 ani;
 tinerii au capacitatea de a deprinde rapid mișcări repetitive, mai ales
cele ritmice;
 reglarea mișcărilor este foarte fină și aceasta asigură și condiția cea
mai importantă pentru eficiența lor;

4
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

 până la 30 de ani se obțin rezultate deosebite pentru învățarea

mișcărilor complexe. De regulă după vârsta de 30 de ani aceasta
calitate prezintă un declin variabil până la sfârșitul vieții;
 tinerii pot deprinde cu ușurință orice abilități motorii, iar în cazul în
care aceștia au și dotări native corespunzătoare, pot ajunge la
rezultate excepționale.

1.1.2. Dezvoltare cognitivă

În cazul adultului tânăr, în cazul proiectului de față, se pare că individul supus

actului didactic prezintă o funcționare optimă a proceselor cognitive și deține
caracteristica de a dezvolta sau lărgi arealul experienței prin sporirea
cunoștințelor. O altă caracteristică tipică acestei vârste este dezvoltarea
înțelepciunii prin dezvoltarea gândirii flexibile ce îi ajută pe studenți să
accepte: inconsistențele, contradicțiile, imperfecțiunea și compromisul.
În ceea ce privește procesul de gândire, s-a constatat că de regulă acesta se
conservă într-o proporție majoritară. Astfel gândirea individului este definită
de caracteristicele pe care individul le-a dobândit în adolescență și
postadolescență. De asemenea, cercetările din domeniu au evidențiat
următoarele aspecte privind memoria unui adult tânăr:
 cei care au avut în adolescență și în postadolescență o memorie bună
o vor păstra și în acest stadiu;
 memoria continuă să fie mai solicitată după terminarea studiilor.
În ceea ce privește imaginația adultului tânăr, s-a constatat că majoritatea
capacităților imaginative se pot manifesta pe deplin în tinerețe. De regulă, în
acest stadiu, capacitățile imaginative sunt influențate de angajarea
profesională a tinerilor și de accentuarea personalizării întregii vieți psihice.
Așadar, imaginația este caracterizată de următoarele aspecte:
 combinatorica imaginativă prezintă o evoluție maximă;
 procesualitatea imaginativă este pliată la scopurile fixate. Aceasta este
mai bine definită și echilibrată, diminuându-se exuberanța tipică
preadolescenței și chiar adolescenței;

5
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

 imaginația devine un aspect corelat puternic cu gândirea, de aceea

calitatea produsul final al actului didactic prezintă o creștere
considerabilă;
 dacă activitatea didactică solicită imaginație, adultul tânăr se va
modela pe specificul impus de sarcinile specifice unui domeniu. Dacă
munca devine monotonă, acest individ își investește capacitățile de
imaginație în alte activități conexe, precum un hobby.

1.1.3. Dezvoltare psiho-socială

În ceea ce privește dezvoltarea psiho-socială s-a observat că modificările

importante în viața adultului tânăr (carieră, viață personală) se bazează foarte
mult pe deciziile luate de individul adult tânăr. De regulă, caracteristicile
specifice afectivității la tineri sunt următoarele:
 tinerii se implică intens în diferite evenimente sociale și reacționează
afectiv. Se îndrăgostesc pasional;
 comparativ cu adolescenții, adultul tânăr este mai selectiv în
manifestarea atitudinilor afective;
 o altă caracteristică specifică grupului țintă este că studenții sunt mai
deschiși la viața socială. De regulă aceștia prezintă atașamente
puternice de unele concepte de viață și pot ignora cu ușurință alte
concepte ce nu fac parte din aria lor de interes;
 studenții fac investiții substanțiale în activitatea profesională
ulterioară. Astfel ei trăiesc frenetic începutul carierei lor în domeniu în
care studiază;
 un alt mediu investițional este cel familial. De regulă, studenția
reprezintă și începutul formării propriei familii.
Motivaţia generală a tinerilor are, de asemenea, câteva particularităţi care
exprimă, pe de o parte, modalitatea mai matură de manifestare a unor motive
şi, pe de altă parte, formarea altora şi organizarea superioară a sistemelor
motivaţionale.

1.2. Nevoia de formare specifică (1/4 pag)

6
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

2. Parcurgerea cursurilor: Algebra liniară, geometrie analitică şi diferenţială,

Geometrie descriptivă, Topografie, Fizică, Mecanică I, Mecanică II,
Materiale de Construcţii, Desen tehnic şi infografică, Căi de comunicaţie şi
poduri;
3. Alte competențe necesare: Recunoașterea funcțiilor de bază ale
programului digital AutoCAD. În acest aspect se regăsesc următoarele
aspecte tehnice: studentul trebuie să cunoască etapele de instalare a soft-
ului AutoCAD Student Version; să recunoască funcțiile de bază aferente
programului instalat;
4. Cunoașterea modul de încărcare static și dinamic al construcțiilor;
5. Exportarea și interpretarea tehnică rezultatelor obținute.

1.3. Teoria învățării ce va fi utilizată (1/2 pag)

Pentru atingerea obiectivelor propuse se impune ca teorie a învățării:

Învățarea experiențială (eng. - “experiential learning”). Specialiștii consideră
că aceasta este o metodă prin care studentul trebuie să realizeze un produs
finit, ci nu doar să se gândească cum ar realiza acel produs. În cazul proiectului
de față produsul pe care studentul trebuie să îl realizeze este un PROIECT
TEHNIC al unui drum sau a altei construcții civile utilizând funcțiile soft-ului
AutoCAD. De regulă elementele de bază ale aceste teorii sunt: se bazează pe
experiența cursantului; are la bază implicarea activă a acestuia; asigură un
dialog constant între student și profesor și implică învățarea activă. Consider
că această metodă este utilă în a învăța studenții să proiecteze utilizând soft-
ul AutoCAD, deoarece această teorie stimulează și motivează studenții să
abordeze această situație din perspectivă proprie. Această specificitate este
importantă în luarea deciziilor privind modul de amplasarea și proiectare al
construcțiilor.

1.4. Ingineria de formare

1.4.1. Scop
7
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Acest proiect are ca obiectiv principal: Formarea unei gândirii tehnico-

economice a studenților din anul III, Facultatea de Construcții, pentru
proiectarea şi execuţia principalelor elemente ce intră în alcătuirea unei
construcții (construcție civilă, drum, pod sau tunel).

1.4.2. Obiective operaționale

Cognitive (minim 2):

Studenții vor fi capabili:

O.C.1. să recunoască elementele principale de rezistență ale unei
clădiri;
O.C.2. să găsească soluția optimă de proiectare;
O:C.3. să utilizeze termenii specifici domeniului de proiectare;
O.C.4. să opereze cu cunoștințele dobândite în vederea înțelegerii și
realizării proiectelor tehnice specifice construcțiilor (construcții civile,
drumuri, poduri, tunele);

Socio-afective (minim 2):

Studenții vor fi capabili:

O.S.1. să prezinte un proiect tehnic (întocmit de ei) în fața unui public,
care de regulă în viitoarea lor meserie de inginer proiectant acest public va fi
corespondentul comisiei tehnico – econimice privind aprobarea proiectului
de către beneficiare (sau cel care a plătit proiectul tehnic respectiv);
O.S.2. să argumenteze corect din punct de vedere științific alegerea
soluției tehnice;
O.S.3. să își asume apariția și corectarea eventualelor erori de calcul
ce apar în faza de analiză a proiectului.

Psiho-motorii (minim 2):

8
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Studenții vor fi capabili:

O.P.1. să utilizeze corect perifericele unității PC (tastatura și mouse-ul)
în procesul de proiectare pe calculator;
O.P.2. să realizeze o machetă la scară redusă a construcției proiectate;
O.P.3. să realizeze corect încărcarea machetei respective cu greutăți;
O.P.4. să dețină o bună comunicare non-verbală (poziție corectă a
corpului, mimică adecvată) în timpul prezentării proiectului în cadrul comisiei
de avizare.

1.4.3. Metode

Metodele utilizare sunt următoarele: Expunere clasică, Expune pe

bază de slide, Explicație, Exemplificare, Problematizare, Exercițiu didactic,
Discutarea elementelor teoretice, Rezolvarea problemelor pregătitoare,
Lucrul individual.

1.4.4. Mijloace

Mijloacele utilizare sunt: sală de curs, tablă de scris, creta, calculatoare

PC, proiector slide, softuri Office Microsoft Word, Excel, Power Point,
AutoCAD.

1.4.5. Durata
Număr de ore pe săptămână: 3
Total ore din planul de învățământ: 42

1.5. Scenariul didactic

Nr. Etape Obiective Conținut științific Activități de Metode Mijloace Dura

învățare ta
crt
.

1 Prezentarea Studentul  Enunțarea Observarea Expunere sală de curs, 4 ore

temei de trebuie să temei de sistematică clasică,
proiect cunoască într-un proiectare; și Expune pe tablă de scris,
mod detaliat bază de

9
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

cerințele inițiale  Enunțarea independent slide, creta,

ale proiectului zonei de ă Explicație
proiectare; Calculatoare
 Specificarea
PC,
condițiilor
tehnice la care
Proiector
trebuie să facă
față construcția slide
proiectată și
executată

2 Prezentarea Studentul Explicarea Observarea Expunere sală de curs, 4

principiilor trebuie să utilității părților sistematică clasică, tablă de scris,
ce trebuie cunoască într-un componente ale și Expune pe creta,
avute în mod detaliat unui proiect, independent bază de calculatoare PC,
vedere la părțile printre care: ă slide, proiector slide
părțile componente ale Memoriu Explicație
component proiectului justificativ, Breviar
e ale unui tehnic de calcul, Piese
proiect scrise, Piese
tehnic în desenate
domeniul
construcțiilo
r

3 Calculul Studentul Expunerea Activități de Exemplificar sală de curs, 10

privind trebuie să algoritmului de predare, e, tablă de scris,
geometria recunoască calcul privind Activități Problematiz creta,
construcției elementele arhitectura individuale are, calculatoare PC,
principale de construcției și Exercițiu proiector slide,
rezistență ale încadrarea estetică didactic, softuri Office
unei clădiri; a acesteia în zona Discutarea Microsoft Word,
construită sau de elementelor Excel, Power
relief teoretice, Point, AutoCAD.
Rezolvarea
problemelor
pregătitoar
e, Lucrul
individual

4 Calculul de Studentul Expunerea Activități de Exemplificar sală de curs, 6

rezistență trebuie să algoritmului de predare, e, tablă de scris,
recunoască calcul privind Activități Problematiz creta,
elementele arhitectura individuale are, calculatoare PC,
principale de construcției și Exercițiu proiector slide,
rezistență ale încadrarea estetică didactic, softuri Office
unei clădiri; a acesteia în zona Discutarea Microsoft Word,
construită sau de elementelor Excel, Power
relief teoretice, Point, AutoCAD.
Rezolvarea
problemelor
pregătitoar
e, Lucrul
individual

10
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

5 Desenarea Studentul - Desenare Activități de Exemplificar AutoCAD 8

construcție trebuie să fie a predare, e,
capabil să construcți Activități Problematiz
deseneze în ei în individuale are,
proiecție ansamblu Exercițiu
construcția și a didactic,
utilizând softuri părților Discutarea
specifice compone elementelor
nte ale teoretice,
acesteia Rezolvarea
utilizând problemelor
aplicația pregătitoar
digitală e, Lucrul
AutoCAD. individual
- Calculul
extrasului
de
materiale
necesare
în etapa
de
execuție
a
construcți
ei
proiectat
e

6 Redactarea Studentul Redactarea părților Activități de Exemplificar calculatoare PC, 4

pății scrise a trebuie să privind Memoriu predare, e, proiector slide,
proiectului opereze cu Tehnic, Breviar de Activități Problematiz softuri Office
cunoștințele Calcul individuale are, Microsoft Word,
dobândite în Exercițiu Excel, Power
vederea didactic, Point,
înțelegerii și Discutarea
realizării elementelor
proiectelor teoretice,
tehnice specifice Rezolvarea
construcțiilor problemelor
(construcții pregătitoar
civile, drumuri, e, Lucrul
poduri, tunele); individual

7 Susținerea Studentul Prezentarea oral a Activități Expune pe calculatoare PC, 6

proiectului trebuie să: O.S.1. proiectului în fața individuale, bază de proiector slide,
să prezinte un colegilor Expune slide, softuri Office
proiect tehnic Power Point, Explicație Microsoft Word,
(întocmit de ei) Exemplificar Excel, Power
în față unui e pe Point,
public, care de macheta
regulă în creată
viitoarea lor
meserie de
inginer
proiectant acest
public va fi
corespondentul

11
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

comisiei tehnico
– econimice
privind
aprobarea
proiectului de
către beneficiare
(sau cel care a
plătit proiectul
tehnic
respectiv);
O.S.2. să
argumenteze
corect din punct
de vedere
științific
alegerea soluției
tehnice;
O.S.3. să își
asume apariția și
corectarea
eventualelor
erori de calcul ce
apar în faza de
analiză a
proiectului.
O.P.2. să
realizeze o
machetă la scară
redusă a
construcții
proiectate;
O.P.3. să
realizeze corect
încărcarea
machetei
respective cu
greutăți;
O.P.4. să dețină
o bună
comunicare non-
verbală (poziție
corectă a
corpului, mimică
adecvată) în
timpul
prezentării
proiectului în
cadrul comisiei
de avizare.

1.6. EVALUAREA

12
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Criterii de evaluare:
1. Corectitudinea calculelor matematice privind rezistența clădirii;
2. Corectitudinea și aspectul estic al planșelor desenate,
3. Interpretarea rezultatelor;
4. Susținerea proiectului.

Metode de evaluare:
Modul de susținere a proiectului în public – pondere 30% din nota finală;
Corectitudinea conținutului proiectului predat – pondere 70% din nota finală.

1.7. Bibliografie

HENTER, Ramona, 2019, Psihologia adolescenților, tinerilor și adulților,

Suport de curs, Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Psihologie
și Științele Educației
PLADI, Aliona, 2018, Psihologia adolescentului și adultului, Suport de curs,
Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Psihologie și Asistență
Socială, Departamentul Psihologie
ONUTZ, Sanda, 2017, Psihologia adolescenților, tinerilor și adulților, Suport
de curs, Academia de Muzică “Gh. Dima” Cluj-Napoca, Departamentul de
Pregătire a Personalului Didactic, Nivel II, Anul I, Semestrul 2

2. Disciplina: Proiectarea și managementul proiectelor educaționale

Cerință: Proiect educațional (inclusiv bugetul proiectului)

3. Disciplina: Didactica domeniului și dezvoltări în didactica specializării

Cerință: 1. Didactica domeniului: Analiza comparativă a procesului de
învățământ liceu-universitate
2. Didactica specialității: O probă de evaluare continuă sau
sumativă (cu barem de corectare).

13
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Analiză comparativă a învățământului liceal cu cel universitar după următoarele

criterii (vor fi date trei criterii)

Criterii de comparație Învățământ liceal Învățământ universitar

Relația educațională se bazează pe Relația este una democratica,

relații de intercunoaștere și relații de parteneriat, pentru ca
socio – afective. domina didactica centrată pe
elev unde profesorul este un
Clasa de elevi ca un univers socio -
facilitator al învățării.
relațional complex dezvolta o varietate
de relații și interacțiuni din care elevul Propriu didacticii universitare
deprinde o serie de norme si valori pe este faptul că se adresează
care le dezvoltă pe termen lung. unor personalități adulte (spre
deosebire de celelalte
Relația afectivă elevi – cadru didactic
subramuri ale didacticii), deja
poate avea o influență pozitivă sau
formate până la un anumit
negativă. În general relația afectivă
nivel, unele dintre aceste
negativă este semnalată de elevi prin
personalități fiind considerate
reacții de respingere din partea
elite într-un anumit domeniu
acestora. De asemenea, apare
de studiu.
amplificarea defectelor și scăderea
ratei de învățare. Profesorul, în calitate de
Tipul de relație educațională intelectual cu o temeinica
(rolul profesorului, tipul de Profesorul este cel care orientează și
pregătire de specialitate,
feed-back) stimulează curiozitatea naturală și
folosește tot ceea ce știința a
interesul spontan al elevilor pentru
creat în domeniul disciplinelor
descoperire, cel care îndrumă și
predate, documentându-se
încurajează activitatea de organizare şi
continuu.
integrare a datelor culese, a
cunoştinţelor reactualizate în vederea Profesorul - lider îi inspiră pe
aplicării lor la soluţionarea studenți, îi motivează intrinsec,
problemelor date, lăsându-le: le păstrează interesul pentru
ceea ce fac și pentru valorile pe
 libertatea de examinare a
care le împărtășesc,
faptului real ori de analiză
recompensează asumarea
critică a conținutului unui
responsabilităţii și inițiativei.
text;
Prin toate strategiile didactice
 independență în activitate;
pe care le aplică, promovează
operativitate şi rapiditate în
învăţarea cu sens şi pregătirea
reacții (cognitive, afective,
pentru viaţă, descurajând
motrice);
obediența nejustificată şi
 deplină responsabilitate
pasivitatea.
pentru ceea ce întreprind.

14
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Relația este una democratica,

de parteneriat, pentru ca
domina didactica centrată pe
student, mai ales la seminar!

La curs, dacă domină prelegerea

de tip tradițional, învățarea este
centrata pe profesor.

Demersul de anticpare a desfăşurării

activităţii instructiv-educative implică
următoarele etape:
- stabilirea obiectivelor
activităţii instructiv-educative.
Obiectivele sunt rezultatele aşteptate
la sfârşitul unei activităţi de învăţare şi
sunt exprimate în termeni de achiziţii
în plan comportamental;
- alegerea conţinuturilor
activităţii instructiv-educative.
Fișa disciplinei. Aceasta trebuie
Conţinuturile sunt selectaţi în funcţie
să fie mereu disponibilă, ușor
de obiectivele propuse şi sunt
Proiectarea didactică accesibilă și constant
organizate, structurate după cerinţele
îmbunătățită pentru a-și atinge
didactice;
scopurile.
- precizarea căilor şi mijloacelor
de realizare a obiectivelor, ceea ce
implică alegerea metodelor şi
mijloacelor de învăţământ, elaborarea
suporturilor materiale, construirea
situațiilor de învățare ş.a.;
- elaborarea modalităţilor de
evaluare, prin stabilirea criteriilor și
tehnicilor de evaluare și construire a
instrumentelor de evaluare.

 Curs = prelegere
 activități de învățare , de  Seminarul = forma de
Forme de realizare a activității
didactice dobândire de noi organizare specifică a
cunoștințe ; activităților didactico-științifice
din învățământul superior,

15
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

 activități de consolidare si desfășurată sub coordonarea și

formare de priceperi si îndrumarea unui cadru
deprinderi ; didactic, cu grupuri restrânse
 activități de recapitulare si de lucru, fundamentată pe
sistematizare ; relații și în interacțiuni grupale
 activități de evaluare . ori individuale și având
 exercițiu cu material didactic finalități preponderent
individual ; acțional-formative.
 jocuri didactice  Proiect = activitate de
matematice ; formare de competențe
 jocuri logico-matematice  Evaluare = Examen
 consultații; oral sau scris / Evaluare
 excursii. continuă
Evaluarea formativă în cadrul
seminariilor.

Evaluarea sumativă, de tipul

examenelor scrise/și orale- curs.

Așa cum se poate observa din analiza efectuată, există anumite asemănări
în special privind idealul educațional. Cu alte cuvinte, ambele domenii își
propun să creeze cadrul optim pentru desfășurarea actului didactic.

CONCLUZII Specific învățământului universitar este atât forma de organizare – cursul

si orientarea mai clară spre viitor (metacompețențele) cât și relația
student – profesor. O altă diferențiere evidentă este dată de modul de
proiectare didactică.

4.
Opțional 1:
Metodologia cercetării Proiect de cercetare pedagogică, cu tema: Impactul
pedagogice programului Școala altfel asupra strategiilor de
instruire a elevilor din învățământul liceal.
sau
sau Reproiectarea unei activități didactice de
Psihopedagogia creativității specialitate din perspectiva teoriilor creativității.
sau
sau Prezentarea unei metode de dezvoltare a gândirii
Gândire critică critice (exemplificare, avantaje, limite, efecte
formative)

16
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

5.
Opțional 2:
Managementul organizației Eseu structurat cu tema Competențele directorului
școlare de unitate de învățământ
sau sau
Educație interculturală Prezentarea unui proiect de educație interculturală
în domeniul specializării
sau sau
Teoria și practica activităților Eseu structurat cu tema Competențele cadrului
didactic implicat în programul „after school”.
extrașcolare

6. Disciplina: Practică pedagogică

Cerință: Analiza practicii pedagogice

Proiect de activitate laborator

Determinarea granulozității agregatelor utilizate în construcția de drumuri

1. Date despre program

1.1 Instituţia de Transilvania din Brașov

învăţământ superior
1.2 Facultatea Construcții
1.3 Departamentul Inginerie Civilă
1.4 Domeniul de studii Inginerie Civilă
de

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Căi ferate, drumuri şi poduri ( CFDP)/ Inginer CFDP
Calificarea

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea Drumuri II, Laborator

disciplinei

17
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

2.2 Titularul activităților de curs Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

2.3 Titularul activităților de Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

seminar/ laborator/ proiect

Obiectivul proiectului:
 Determinarea granulozității se va determina după metoda cernerii și
metoda sedimentării. Activitatea de laborator se va realiza de către
studenți, grupați în echipe de 3 studenți.

Cerinţele proiectului:
 Parcurgerea etapelor de cernere respectiv sedimenare
 Editarea raportului de încercare

Organizarea activităţii (sarcinile profesorului)

GRANULOZITATEA – METODA CERNERII SI SEDIMENTARII

3.SCOP

Determinarea caracteristicilor fizice ale pamanturilor in vederea identificarii naturii

lor.

4. DOMENIUL

Procedura are aplicabilitate in LABORATOR Facultatea de Construcții si in relatia cu

tertii in profilul A.N.C.F.D ,G.T.F - se aplica pamaturilor necoezive ce alcatuiesc
terenul de fundare, agregatelor naturale cu liant.

5. DOCUMENTE DE REFERINTA

M.C.L., Manualul Calitatii - Laborator

18
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

PSL, Proceduri de Sistem

STANDARDE, NORME TEHNICE

Stas 1913/5-85, Stas 10473/1-87 ,SR EN 933-1

STAS 2914-Lucrari de drum Terasamente; EN 14688-2-C91:2007

6 . PROCEDURA

6.1. Operatiuni premergatoare :

6.1.1.Materiale necesare pentru efectuarea incercarii :

- proba supusa determinarii

6.1.2. Conditii de mediu

Conditii normale de laborator.

Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie de : (20  1)C ;

6.1.3.. Aparatura utilizata :

o etuva termoreglabila
o balanța de precizie
o set ciururi conform Stas 1078-73
o Set site conform Stas 1077-67
o Capsule de porțelan, penson
o areometru tip Casagrande etalonat la 20oC cu intervalul de citiri 0,995 … 1,030
cu precizia 0,0005
o termometru cu interval de citiri 0 - 40 oC
o cilindri de sticla cu gradații de 1000 cm3
o cilindru gradat de 500 cm3
o etuva termoreglabila

19
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

o balanță de precizie
o sită țesătură sarma 0,063 mm
o cronometru
o capsule de porțelan, pahar Berzelius, pipeta
o agitator electric si manual
6.1.4. Verificări obligatorii ale aparaturii :

Verificare metrologica anuala a balanței, balanțelor

6.1.4.1. Înainte de efectuarea încercării :

Integritatea sitelor #

6.2. Efectuarea determinării si înregistrare :

6.2.1. Descrierea succinta :

 Se primește comanda si se analizează

 Se recoltează probele de materiale
 Se etichetează proba
 Se întocmește Raport de prelevare, cod QC-001.
 Se înregistrează in Registru Intrări probe, cod L-041.
 Se repartizează de către șeful de laborator
 Se înregistrează în caietul GTF .
 Se emite Raportul de Încercare adecvat

Mod de lucru:

Metoda cernerii

20
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Granulozitatea se determina pe o proba a carei

masa este de:

Pentru bolovăniș ,minim 5 Kg

Pentru pietriș, minim 2 kg

Pentru pietriș cu nisip, minim l Kg

Pentru nisip mare si mijlociu 0,4...0,5 kg. Pentru nisip fin 0,1...0,2 kg -

Pentru nisip argilos 0,07-0,1 kg

Pentru argila nisipoasa ,aproximativ 0,07 kg

Din materialul analizat se confecționează o proba reprezentativa de lucru. Proba se

introduce într-o capsula tarata, după care se usucă în etuva la temperatura de

105+_2°C, până la masa constantă conform Stas 1913/1-82

După uscare capsulă cu proba de pământ se lasă să se răcească, după care se

determină masa "m":

m = ma+mc

în care : ma - masa probei de analizat, in grame

mc- masa capsule, in grame

Valoarea "m" se intregistreaza Daca pamantul de analizat prezinta o coeziune

cat de mica datorata prezentei unui liant, proba uscata se acopera cu apa potabila la
care s-a adaugat 0,2 g carbonat de litiu, se lasa in repaos 24 de ore dupa care
pamantul din capsula se antreneaza cu apa pe o sita de 0,63 mm pana la indepartarea
totala a liantului. Materialul ramas pe sita se usuca si se supune cernerii pe setul de

21
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

ciururi si site conform prescriptiilor, resturile de pe fiecare ciur si sita se tree in

formular si se efectueaza calculele precizate in rubricile respective.

Daca masa liantului din spalare depaseste 10% din masa probei de
analizat"ma"acesta se analizeaza,in continuare prin metoda sedimentarii, caz in care
cantitatea de apa de spalare a liantului trebuie sa nu fie mai mare de 1000 cm3

Capsulele se numeroteaza se usuca,se racesc si apoi se tareaza. Masa fiecarei "ma"

se inregistreaza

Se monteaza seturile de site, se aseaza mai intai cutia ,apoi peste ea se pune
sita cu ochiuri de dimensiuni minime,dupa care se pun sitele cu ochiuri din ce in ce
mai mari dupa care se aseza capacul. Proba uscata si cantarita se toarna in sita cu
ochiuri cele mai mari din setul utilizat. Cernerea se executa manual sau cu ajutorul
unei masini de cernut. ln timpul cernerii se verifica daca nu se depaseste capacitatea
de incercare a sitelor, astfel incat proba sa se rostogolesca pe suprafetele sitelor.
Cernerea se face pana la separarea fractiunilor granulare: orientativ, 15 minute daca
cernerea se face manual sau 10 minute daca se face cu masina de cernut .

Cernerea se considera terminate daca scutarand fiecare sita deasupra unei

hartii, ceea ce mai trece timp de un minut reprezinta mai putin de l% din materialul

respective. Cea ce ,eventual , trece, se adauga pe sita urmatoare cu diametrul mai

mic. Fratiunile granulare ramase dupa cernere pe fiecare sita sau cutie se trece in
capsulele tarate se determina masa fiecareia. Datele obtinute se inregistreaza.

Exprimarea rezultatelor

Rezultatele analizei granulometrice se inscriu intr-un tabel se efecueaza caculele

precizate in rubricile respective. In masa totala se include si restul din cutie precum
si masa liantului.

OBSERVATIE

22
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

In ultima coloana a tabelului se inscriu procentele restului fractiunilor de

granule cu dimensiuni mai mici decat dimensiunea sitei respective, calculate fata de
masa probei de analizat md care pentru primul rand-se obtine scazand din 100
valoarea indicate in penultima coloana; pentru celelalte randuri acesta valoare se
obtine din randul precedent al ultimei coloane valoarea penultimei coloane.

Distributia procentuala pe fractiuni a granulelor se reprezinta grafic pe o diagrama

semilogaritmica fie printr-o curba de granulozitate( curba statistica de tip Galton) fie
printr-o histograma( de tip Gauss) sau la cerere prin histograma si curba de
granulozitatii.

METODA SEDIMENTARII

Granulozitatea se determina pe o proba de pamant, a carei masa este de 75—100 g.

Proba de pamant se introduce intr-o capsula,dupa care se usuca intr- o etuva la
temperature de 105°C pana la masa constanta, se va raci la temperature mediului. In
cazul in care pamturile cu un continut de materii organice mai mare de 5%, trebuie
mai intai ca proba sa fie oxidata chimic punandu-se intr-un pahar Berzelius de 500ml
si turnant peste ea 150cm³ apa oxigenata. Se agita continutul cu o bagheta de sticla
cateva minute dupa care paharul se incalzeste pana la temp, de 50...60°Dupa ce
amestecul atinge acesta temperature se agita puternic pana la incetarea reactiei de
degajare a oxigenului.Reactia se considera efectuata cand proba se coloreaza
puernic.

Materialul supus analizei se pune intr-o capsula. Peste material se pun

reactivii corespunzatori (carbonat de litiu anhidru si silicat de sodiu in cazul
materialelor cu indice de plasticitate redus,respective hexemetafosfat de sodiu in
cazul materilaelor cu indici de plasticitate ridicat, se adauga apa potabila dupa care
se lasa 8...24 ore pana se obtine inmuierea complete a materialului. Acest amestec
se toarna in cupa agitatorului si se supune unei agitari viguroase timp de 1....15 min.
care se recomanda sa se faca cu un agitator mecanic, pneumatic sau ultrasonic, in
vederea evitarii formarii de agregate minerale prin asocierea particulelor fine in

23
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

timpul determinarii. Suspensia obtinuta astfel se toarna pe o sita din tesatura de

sarma cu ochiuri patrate cu latura ochiului de 0,063 mm asezata pe o capsula metalica
sau din portelan cu diametrul egal cu cel al sitei. Folosind apa potabila si prin
pensulare, se retine pe sita numai fractiunea mai mare de 0,063 mm.

La spalare trebuie sa se evite utilizarea de cantitati excesive de apa,pentru ca

volumul final de suspensie in capsula sa nu depasesca 700...800cm³.

Materialul obtinut pe sita se colecteaza intr-o capsula si se usuca in etuva dupa care
se cantareste. Daca acesta masa este mai mica de 10% din masa initiala a probei md
materialul se analizeaza prin cernere.

Materialul ce trece prin sita de 0,063 mm si este colectat in capsula de sub

sita se trece cu atentie intr-un cilindru gradat de 1000 cm3 evitandu-se orice pierdere.
In cazul folosirii ca dispersat a carbonatului de litiu, in suspensie se adauga 5 cm3 de
solutie diluata de silicat de sodiu ca agent stabilizator al sistemului dispers. In cazul
folosirii hexametafosfatului de sodiu, nu este necesara adaugarea de agent
stabilizator. Volumul suspensiei dincilindru gradat se completeaza cu apa potabila
pana la 1000 cm3. Daca in timpul spalarii apa a depasit acest volum, se diminueaza
prin fierbere astfel incat sa se ajunga la un volum al suspensiei de 1000 cm 3. Se lasa
cilindru in repaus pana la atingerea temperaturii camerei . Suspensia

obtinuta se agita 10 .... 15 sec. prin efectuarea de miscari vertical a unui agitator
manual.

Dupa terminarea agitarii, cilindru nu se mai misca si se incepe cronometrarea

sedimentarii. Se introduce areometru la partea superioara a meniscului, dupa care
acesta se scoate cu aceeasi atentie ca la introducere. in intervalul dintre citiri,
areometrul se pastreaza intr-un vas cu apa potabila, care se schimba de oricate ori
este necesar pentru a fi mereu curata.

Se efecueaza citiri pe areometru la urmatoarele interval de timp cumulate de

la inceperea determinarii:0,5min;lmin;2min;4;8;15;30min;lh;2h;4h;12h;24h. Dupa
fiecare citire cu areometru se masoara si temperature suspensiei. Se recomanda ca
incercarea sa se efectueze la temperature de 20+_3°C , caz in care corectiile de
temperatura sunt neglijabile.
24
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Citirile de pe areometru si temperaturile se inregistreza in caietul de lucru. In

cazul in care, in timpul incercarii suspensia fluoculeaza sau precipita, acesta se reagita
cu agitatorul manual timp de 3...5 ori mai mare decat cel de la inceputul determinarii
si se repeat citirile.

La noua fluoculare rezultatele obtinute nu se mai iau in calcul dar

determinarea granulozitatii se efectueaza prin metoda pipetarii conf.Stas 7184/0-79.

Exprimarea rezultatelor

Pe baza datelor obtinute se determina diametrul granulelor si continutul procentual

in granule. Datele se inscriu in tabel.

Densitatile effective citite pe areometru - p - se inscriu sub forma de densitati reduse

R conform relatiei: R- ( p -l) 103

Densitatile astfel reduse R se coreleaza cu o valoare de corectie ΔR reprezentand

corectia de menisc si cea datorata eventualelor inexactitati in etalonarea scarii de
gradatii a areometrului, determinate conform anexei C.

Determinarea diametrului granulei corespunzator unei citiri cu areometrul se face

utilizand relatiile de calcul si nomograma din anexa B sau orice dispozitiv de calcul
similar ca rezultat. Continutul de granule mp avand dimensiunile mai mici sau egale
cu diametrul granulei determinate conf. punctului 2 in procente pentru citirea
respective cu aerometrul la un anumit timp raportat de masa md se calculeaza cu
relatia: M p - ps x 100 1 (R'+Ct)/[( Ps - pw) x md] In care

md-masa initiala aprobeiin grame

ps - densitatea scheletlui in grame pe cm3

pw-densitatea apei egala cu lg/cm3

R'- densitatea redusa,corectata conform relatiei

R'-R+ AR (R si AR conf.punctl) Ct - corectia de temperature determinate conf.

anexei B Stas 1913/5-85
Distributia procentuala pe fractiuni granulometrice se reprezinta grafic ca in
anexa A Stas 1913/5-85
25
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

7. DOCUMENTE SI RAPORTARE

7.1. Documente :

7.1.1. Comanda interna , externa

7.1.2. Eticheta proba

7.1.3. Raport de prelevare a probelor, cod : QC-001

7.1.4 Registru de corespondenta IN-OUT, cod: L041/1

7.1.5.Caiet de lucru GTF

7.1.6.Atentionare in caz de neconformitati, cod: L020

7. Competenţe specifice:
 Culegerea şi organizarea datelor din disciplina aleasă.
 Prelucrarea datelor utilizând aplicaţiile din pachetul MS Office 2007.
 Realizarea şi prezentarea unor aplicaţii practice specifice domeniului.

8. Competenţe derivate:
 Să parcurgă etapele de realizare a unui proiect.
 Să participe la munca în echipă şi să-şi asume responsabilităţile atribuite în
cadrul echipei.
 Să identifice problemele din cadrul disciplinelor studiate în care intervin
cunoştinţe de utilizare a calculatorului.
 Să realizeze prezentări complexe în MS PowerPoint (rulare automată, sunet,
inserare video, albume foto etc.).
 Să utilizeze un editor de text şi un editor de calcul tabelar (MS Word şi MS
Excel) pentru realizarea unor documente specifice domeniului (revista
proiectului, tabele, diagrame).
 Să realizeze broşura proiectului folosind aplicaţia MS Publisher.
 Sa realizeze o pagină Web de prezentare a proiectului, creată în aplicaţia MS
Word, FrontPage sau Adobe Dreamweaver.

26
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

9. Aplicaţii software utilizate:

- Editor de texte: WORD
- Editor de calcul tabelar: EXCEL
- Editor de publicaţii: PUBLISHER
- Grafică de prezentare: POWERPOINT
- Internet: Internet Explorer, FrontPage, Adobe Dreamweaver
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3
evaluare Pondere
din nota
finală

10.3 Seminar/ Aplicarea metodelor Analiza temelor 80%

laborator/ specifice de rezolvare pentru scrise predate de
proiect problema dată către student

Corectitudinea calculelor şi a
detaliilor sau reprezentărilor
grafice aferente

Interpretarea rezultatelor
20%

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ Transilvania din Braşov

superior
1.2 Facultatea Construcţii
1.3 Departamentul Inginerie Civilă
1.4 Domeniul de studii de Inginerie Civilă

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Căi ferate, drumuri şi poduri ( CFDP)/ Inginer CFDP
Calificarea

2. Date despre disciplină

27
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

2.1 Denumirea Drumuri I

disciplinei

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar/

laborator/ proiect

2.4 Anul de III 2.5 V 2.6 Tipul de E 2.7 Conţinut DS

studiu Semestrul evaluare Regimul
DI
disciplinei Obligativitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe 3 din care: 3.2 2 3.3 seminar/ 1

săptămână
curs laborator/ proiect

3.4 Total ore din planul de 42 din care: 3.5 28 3.6 seminar/ 14
învăţământ curs laborator/ proiect
Distribuţia fondului de timp 14
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi -
pe teren
Pregătire seminarii/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi..................................... -
3.7 Total ore studiu 1 x 14= 14
individual
3.8 Total ore pe semestru 14 + 42=
56
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de  Parcurgerea cursurilor: Algebra liniară, geometrie analitică şi

curriculum diferenţială, Geometrie descriptivă, Topografie, Fizică, Mecanică I,
Mecanică II, Materiale de Construcţii, Desen tehnic şi infografică, Căi de
comunicaţie şi poduri
4.2 de  C1 Recunoasterea elementelor si structurilor constructiilor din
competenţe domeniul ingineriei civile specific programului de studii absolvit

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a  Sală de curs prevăzută cu videoproiector, tablă şi cretă

cursului

28
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

5.2 de desfăşurare a  Sală de curs prevăzută cu videoproiector, tablă şi cretă

seminarului/  Note de curs şi de seminar/laborator
laboratorului/
proiectului

6. Competenţe specifice acumulate

 C2 Dimensionarea elementelor de constructii din domeniul ingineriei civile

specific programului de studii absolvit
Competenţe profesionale

 C2.1 Identificarea materialelor de constructii si a tipurilor de structuri în

constructii.
 C2.2 Descrierea actiunilor si stabilirea încarcarilor prin corelare cu factorii de
amplasament
 C2.3 Utilizarea metodelor de calcul specifice tipurilor de structuri si metodelor
de dimensionare a elementelor componente la constructii specifice
infrastructurilor pentru transporturi în scopul întocmirii unei documentatii
tehnice,specifice.

 -
transversal
Competen
ţe

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul  Formarea unei gândirii tehnico-economice pentru proiectarea şi

general al execuţia principalelor elemente ce intră în alcătuirea infrastructurii şi
disciplinei suprastructurii drumurilor, străzilor şi autostrăzilor.

7.2 Obiectivele  Însuşirea elementelor de vocabular specifice domeniului, înţelegerea
specifice fundamentelor teoretice care stau la baza reglementărilor în
domeniu, abilitatea de a opera cu cunoştinţele dobândite în vederea
înţelegerii şi realizării unor documentaţii şi proiecte specifice
inginerului specialist în drumuri.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de Observaţii

predare

1. Drumuri. Elemente introductive -Definiţii. Plan de situaţie. Prelegere 2 ore

Profil în lung. Profil transversal. Tipuri de transport. Avantaje clasică
şi dezavantaje. Clasificarea drumurilor. Condiţii pentru
modernizarea drumurilor. Condiţii privind alcătuirea şi Studii de caz
dimensionarea părţii carosabile. Structură rutieră.
Generalităţi. Clasificarea structurilor rutiere. Alcătuirea

29
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

structurilor rutiere. Principii structurale de alcătuire a

structurilor rutiere.

2. Drumul în planul de situaţie – Generalităţi. Clasificarea 3 ore

curbelor. Elementele curbelor circulare. Pichetarea (trasarea)
curbelor circulare. Generalităţi. Metoda ordonatelor pe
tangentă. Metoda ordonatelor pe coardă. Metoda
coordonatelor polare. Metoda tangentelor succesive. Curbe
progresive. Generalităţi. Necesitatea introducerii curbelor
progresive. Curbe progresive. Condiţiile ce trebuie îndeplinite
de curbele progresive. Tipuri de curbe progresive. Criterii
pentru determinarea lungimii curbelor progresive. Clotoida.
Generalităţi. Ecuaţia clotoidei. Elementele generale ale
clotoidei. Omotetia radioidelor. Modalităţi de introducere a
curbelor progresive. Tipuri de racordări cu clotoida.
Amplasarea serpentinelor. Distanţa de vizibilitate. Frânare.
Depăşire Lăţimea căii în aliniament. Lăţimea căii în curbă.
Supralărgirea. Asigurarea vizibilităţii: la încrucişări de
drumuri; în curbă.

3. Drumul în profil longitudinal -Generalităţi. Racordarea 2 ore

declivităţilor. Elementele curbelor de racordare a
declivităţilor. Calculul razei racordării verticale. Calculul liniei
roşii. Criterii de proiectare a liniei roşii. Criterii tehnice:
Declivităţi; Pasul de proiectare; Evitarea suprapunerii
efectelor în plan, în profilul longitudinal şi în profilele
transversale; Condiţii locale – intersecţii cu alte căi de
comunicaţie. Criterii de proiectare a liniei roşii. Criterii
tehnice: Condiţii locale: Traversările de văi, drumuri în lungul
văilor, influenţa apelor subterane şi a calităţii pământului.;
Străzi. Criterii economice.

4. Drumul în profil transversal -Generalităţi. Calea şi 2 ore

acostamentele. Taluzurile. Caracteristici ale profilelor
transversale pentru diverse tipuri de drumuri.. Definiţii.
Elemente introductive. Trasee libere. Trasee solicitate. Axa
zero. Studiul traseelor utilizând metoda axei zero (până la
studiul de axă zero, inclusiv). Studiul şi proiectarea traseelor
utilizând metoda axei zero (după geometrizarea axei zero).
Trasee de vale şi trasee de culme. Trasee de coastă. Trasee
transversale văilor. Trasee transversale pe culme.
Îmbunătăţirea traseului.

5. Amenajarea curbelor în spaţiu -Generalităţi. Combaterea 3 ore

derapajului. Prezentarea fenomenului. Drum orizontal în
secţiune transversală. Profil transversal cu supraînălţare, dar
fără frecare. Profil transversal cu supraînălţare şi frecare la

30
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

nivelul pneu-carosabil. Clasificarea razelor. Raza critică pentru

deverul negativ. Modalităţi de realizare a rampei
supraînălţării. Supraînălţare. Amenajarea în spaţiu a profilelor
transversale. Curbe izolate. Supraînălţare. Curbe apropiate de
acelaşi sens. Curbe apropiate de sens contrar. Precizări
privind prescripţiile din reglementările româneşti în vigoare.

6. Calculul lucrărilor terasiere şi al mişcării pământului - 2 ore

Generalităţi. Calculul suprafeţelor: Calculul suprafeţelor
profilelor transversale. Calculul suprafeţelor amprizei.
Calculul suprafeţelor taluzurilor. Calculul volumelor de
terasamente. Calculul mişcării pământului. Generalităţi.
Metode de calcul a mişcării pământului.

7. Traficul rutier - Generalităţi. Clasificări. Compoziţia 4 ore

traficului. Tipuri de vehicule etalon. Metode de echivalare a
autovehiculelor în vehicule etalon. Intensitatea traficului.
Generalităţi. Media zilnică anuală. Debite orare, debite zilnice
şi variaţia acestora. Debit de calcul. Măsurarea intensităţii
traficului. Generalităţi. Metode de determinare şi investigare
a traficului rutier. Viteze. Densitatea traficului. Ecuaţia
generală a traficului. Reprezentare grafică şi intepretare.
Modele ale curenţilor de trafic. Comentarii. Nivelele de
serviciu ale unui drum. Capacitatea de bază. Debitul de
serviciu. Debit recomandabil. Debit admisibil. Viteza
practicabilă. Modalităţi de desfăşurare a traficului.
Capacitatea reală de circulaţie a drumului. Exemplu.

8. Autostrăzi –Definiţii. Generalităţi. Elaborarea programelor 4 ore

şi proiectelor de autostrăzi: Consideraţii asupra dezvoltării
traficului; Obiective avute în vedere la elaborarea şi realizarea
programului de autostrăzi; Surse de finanţare a programului
de autostrăzi. Traseul în plan: Generalităţi; Amenajarea în
plan a curbelor. Profilul longitudinal: Generalităţi; Linia roşie
la autostrăzi; Profilul transversal: Generalităţi; Elemente în
profilul transversal al autostrăzilor: Căi unidirecţionale; Benzi
de ghidare; Benzi de staţionare accidentală; Acostamente;
Taluzuri; Dispozitive de colectare şi evacuare a apelor. Profilul
transversal: Elemente în profilul transversal al autostrăzilor:
Zona mediană; Profiluri transversale speciale (secţiuni
reduse). Construcţii anexe: Generalităţi; Locuri de parcare;
Protejarea mediului înconjurător: Măsuri împotriva
zgomotului; Măsuri împotriva poluării chimice; Măsuri
împotriva vibraţiilor; Plantaţii.

9. Intersecţii –Generalităţi. Principii generale de amenajare a 4 ore

intersecţiilor. Condiţii funcţionale şi parametrii de proiectare.

31
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Intersecţii cu circulaţie liberă şi cu circulaţie dirijată. Alegerea

tipului de intersecţie. Intersecţii la acelaşi nivel. Condiţii
tehnice pentru proiectarea intersecţiilor la acelaşi nivel.
Elemente de amenajare. Intersecţii la acelaşi nivel. Tipuri de
intersecţii la acelaşi nivel. Intersecţii la niveluri diferite.
Elemente caracteristice şi tipuri de intersecţii denivelate.
Semaforizarea intersecţiilor. Coordonarea în sistem de undă
verde a intresecţiilor. Soluţii pentru fluidizarea traficului într-
o intersecţie. Verificarea funcţionării intresecţiilor cu
circulaţie liberă.

Bibliografie

1. Benonia Cososchi, Drumuri. Trasee, Editura Societăţii Academice "MATEI-TEIU

BOTEZ" Iaşi – 2005.
2. Belc F. şi alţii – Construcţia drumurilor, Ed. Tehnică 2003
3. Dorobanţu S., Pauca C. – Trasee şi terasamente, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1979
4. Dorobanţu S. şi colectivul – Drumuri. Calcul şi proiectare, Ed. Tehnică, 1980
5. Mătăsaru T., Craus I., Dorobanţu S. – Drumuri, Ed.Tehnică, 1966
8.2 Seminar/ laborator/ proiect Metode de Observaţii
predare-învăţare

1. Calculul elementelor necesare trasării unei curbe Expunere clasică 2 ore

compuse fără racordări. (curbă “mâner de coş”) sau/şi pe bază de
slide
2. Calculul aproximativ al elementelor necesare trasării 2 ore
unei curbe cu viraj arc de cerc şi clotoide Explicaţie

3. Calculul “exact” al elementelor necesare trasării unei Studii de caz 4 ore

curbe cu viraj arc de cerc şi clotoide

4. Calculul elementelor necesare trasării unei 4 ore

serpentine

5. Calculul elementelor necesare amenajării în spaţiu a 2 ore

unei serpentine

Bibliografie

1. Colecţie standarde în domeniul drumurilor şi traficului rutier

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor

epistemice, asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

32
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Cunoştinţele acumulate după parcursul disciplinei, sunt necesare pentru desfăşurarea

activităţii profesionale în cadrul unei entităţi publice sau private angajatoare de ingineri
CFDP.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3

evaluare Pondere
din nota
finală

10.4 Curs Claritatea, coerenţa şi concizia 80%

expunerii
- fiecare student
Redarea semnificaţiei şi extrage 3 bilete cu
corectitudinea matematică a numerele
relaţiilor de calcul, subiectelor ce
demonstraţiilor şi urmează a fi tratate
schiţelor/desenelor aferente
conceptelor cursului (după caz)

Utilizarea corectă a
elementelor de vocabular
specifice domeniului

Gradul de acoperire a
problematicii cerute de
subiecte

10.5 Seminar/ Aplicarea metodelor specifice Analiza temelor 20%

laborator/ proiect de rezolvare pentru problema scrise predate de
dată către student

Corectitudinea calculelor şi a
detaliilor sau reprezentărilor
grafice aferente

Interpretarea rezultatelor

 Accederea la examen este condiţionată de promovarea integrală a temelor/lucrărilor

 Promovarea fiecăruia dintre cele 3 subiecte ale examenului oral este condiţie pentru
promovarea examenului
10.6 Standard minim de performanţă

 Utilizarea corectă a elementelor de vocabular specifice domeniului

 Cunoaşterea conceptelor şi/sau datelor, a relaţiilor de calcul şi schiţelor/desenelor
principale (după caz) aferente conceptelor ce fac obiectul subiectului tratat
 Acoperire în proporţie de minim 50% a problematicii cerute de subiecte

33
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Text argumentativ referitor la specificul predării-învățării în învățământul superior

Relația este una democratica, de parteneriat, pentru ca domina didactica centrată pe
elev unde profesorul este un facilitator al învățării.
Propriu didacticii universitare este faptul că se adresează unor personalități adulte
(spre deosebire de celelalte subramuri ale didacticii), deja formate până la un anumit
nivel, unele dintre aceste personalități fiind considerate elite într-un anumit domeniu
de studiu.
Profesorul, în calitate de intelectual cu o temeinica pregătire de specialitate,
folosește tot ceea ce știința a creat în domeniul disciplinelor predate, documentându-
se continuu.
Profesorul - lider îi inspiră pe studenți, îi motivează intrinsec, le păstrează interesul
pentru ceea ce fac și pentru valorile pe care le împărtășesc, recompensează asumarea
responsabilităţii și inițiativei. Prin toate strategiile didactice pe care le aplică,
promovează învăţarea cu sens şi pregătirea pentru viaţă, descurajând obediența
nejustificată şi pasivitatea.
Relația este una democratica, de parteneriat, pentru ca domina didactica centrată pe
student, mai ales la seminar!
La curs, dacă domină prelegerea de tip tradițional, învățarea este centrata pe
profesor.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de

seminar/ laborator/ proiect

Data avizării în Semnătura directorului de departament

departament

34
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

FACULTATEA DE CONSTRUCTŢII PLAN OPERATŢIONAL

2018-2019
Planul operational 2018-2019 este compatibil cu planul strategic al facultatii elaborat
pentru aceeaşi perioadă, fiind structurat pe următoarele componente principale:
• Activitatea didactică;
• Activitatea studenteasca;
• Activitatea de cercetare ştiintifică;
• Resursele umane ale facultătii;
• Baza materială a facultătii;
• Sistemul informational şi de documentare
1. ACTIVITATEA DIDACTICA
1. Asigurarea resurselor materiale necesare desfasurarii procesului didactic (spatii,
echipamente, materiale etc.) În acest sens vor fi efectuate demersuri sustinute
pentru repartizarea, intretinerea, dotarea şi gestionarea judicioasă a spatiilor de
învătământ ale universitătii
Termen: 01.10.2018
Responsabili: Decanul, Prodecanul cu activitatea didactica, Directorii de
departamente, Membrii în Senat;
2. Actualizarea si racordarea in permanenta a continutului disciplinelor predate la
nivelul facultatilor de profil din tara si Uniunea Europeana.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Prodecanul cu activitatea didactica, Directorii de
departamente;
3. Creşterea responsabilitătii la examene şi perfectionarea metodelor de examinare.

35
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Respectarea procedurilor de examinare (data, locul si ora stabilita, legitimarea la

examen, asistentă la examen, comisie de examen in sesiunile suplimentare)
Termen: 14.01.2019
Responsabili: Directorii de departamente, Comisia didactică, Prodecanul cu
activitatea didactică, Decan
4. Sustinerea, incurajarea şi stimularea producerii de material didactic editat si de tip
e-learning.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Decanul facultatii;
5. Desfăşurarea procesului didactic în concordantă cu Sistemul de Management al
Calitătii dezvoltat în cadrul Universitătii Transilvania. Calitatea procesului didactic, de
la admitere şi până la absolvire, va fi monitorizată şi îmbunătătită continuu folosind
indicatori specifici de monitorizare. Eficienta activitătii didactice va fi monitorizată şi
prin studii asupra rezultatelor obtinute de absolventii facultătii, care vor permite re-
ajustarea programelor educationale.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Comisia didactică, Prodecanul cu
activitatea didactică, Prodecanul cu activitatea studentească, Decanul facultatii;
6. Evaluarea internă periodică a calitătii activitătilor didactice şi ştiintifice, la nivelul
departamentului, pe baza procedurilor din manualul calitătii.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Comisia didactică, Prodecanul cu
activitatea ştiintifică, Prodecanul cu activitatea didactică, Decanul facultatii;
7. Efectuarea demersurilor necesare pentru realizarea la nivelul universitătii a unei
politici stimulative privind gestionarea fondurilor provenite din taxele de şcolarizare,
conform principiului autonomiei universitare.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Decanul facultatii;
8. Asigurarea unui cadru stimulativ pentru dezvoltarea de proiecte educationale la
nivel national şi european
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea didactică,
Decanul facultatii;
36
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

9. Analiza oportunitatii de diversificare a programelor de studii.

Termen: permanent
Responsabili: Decan, Prodecanul cu activitatea didactica, Directorii de departamente,
Responsabili de programe de studii;
10. Analiza periodica a activitatii didactice .
Termen: dupa fiecare sesiune de examene
Responsabil: Decanul
11. Indeplinirea indicatorilor de performanta privind activitatea didactica, stabiliti de
catre conducerea universitatii,
Termen : permanant
Rasponsabil : Decanul, Prodecanul cu activitatea didactica, Prodecanul cu activitatea
stiintifica, Prodecanul cu activitatea studenteasca, Directorii de departamente,
Responsabilii de programe de studii;
2. ACTIVITATEA STUDENŢEASCA
1. Organizarea unui buget de timp adecvat, prin programarea judicioasa zilnica a
activitatii didactice
Termen: 01.10.2018, 04.03.2019
Responsabili: Coordonatori programelor de studii; Responsabil orar, Directorii de
Departamente;
2. Dezvoltarea de programe de schimburi inter-universitare la nivel national şi
european pentru lărgirea orizontului cunoaşterii şi formarea conştiintei de cetătean
al Europei.
Mentinerea şi dezvoltarea preocupării de a asigura stagii de pregătire în străinătate
pentru studenţii performanti.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Responsabil mobilitati studenti,
Prodecanul cu activitatea didactică, Prodecanul cu activitatea studentească;
3. Organizarea concursurilor profesionale locale care să pună în valoare potentialul
creativ al studentilor. Mentinerea şi extinderea preocupării privind organizarea de
sesiuni stiintifice si concursuri profesionale studenteşti, precum şi promovarea
rezultatelor pozitive obtinute.
Termen: 15.05.2019
Responsabili: Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea studentească;
37
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

4. Realizarea unor programe adecvate de practică coordonate de Departamentul de

Relatii cu Mediul Economic al Universitătii.
Termen: 04.03.2019
Responsabili: Directorii de departamente, Responsabil Relatii cu Mediul Economic,
Prodecanul cu activitatea didactică, Prodecanul cu activitatea studentească;
5. Încurajarea şi sustinerea participării studentilor la dezbaterea problemelor
specifice facultătii.
Termen: permanent
Responsabili: Studentii din Consiliul facultătii, Prodecanul cu activitatea
studentească;
6. Asigurarea conditiilor decente de viată pentru studentii căminişti.
Termen: permanent
Responsabili: Studentii din Consiliul facultătii, Prodecanul cu activitatea
studentească;
7. Implicarea activă a studentilor in găsirea solutiilor de eficientizare a pregătirii
profesionale.
Termen: permanent
Responsabili: Studentii din Consiliul facultătii, Prodecanul cu activitatea
studentească, Prodecanul cu activitatea didactică;
8. Îmbunătătirea continuă a bazei documentare din sala de lectura a facultatii şi a
accesului la raft. Îmbunătătirea accesului la sălile de calculatoare.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente;
9. Organizarea in parteneriat cu firme specializate din mediul economic, a unor
cursuri de pregatire profesionala pentru studenti, in afara curriculei scolare
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea
studenteasca;
10. Organizarea in parteneriat cu firme din mediul economic, a unor concursuri
pentru studenti
Termen: permanent
Responsabili: Decan, Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea
studenteasca;
38
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

11. Stimularea participarii studentilor la manifestari stiintifice organizate de facultate

si de catre alte facultati de profil
Termen: permanent
Responsabili: Decanulul, Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea
studenteasca;
3. CERCETAREA ŞTIINTŢIFICĂ
1. Organizarea periodica a Conferintei Internationale CIBv (Inginerie civilă şi Instalatii
Braşov)
Termen: 18.10.2018
Responsabili: Conducerea facultatii, Comitetul de organizare, Conducerea
departamentelor;
2. Actualizarea şi promovarea ofertei de tematici de cercetare proprie facultătii.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea ştiintifică;
3. Utilizarea eficientă a canalelor de comunicare existente precum şi organizarea de
actiuni dedicate prezentării rezultatelor deja obtinute în activitatea de cercetare
ştiintifică.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Prodecanul cu activitatea ştiintifică;
4. Încurajarea şi sustinerea initiativelor referitoare la realizarea de activităti de
cercetare interdisciplinară. Stimularea, la nivel de departamente, a activitătii
echipelor şi colectivelor de cercetare ştiintifică mixte.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Decanul facultatii;
5. Dezvoltarea infrastructurii de documentare: cărti, tratate, abonamente la reviste
de circulatie nationala si internatională
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Decan;
6. Preocupare pentru achizitionarea unor programe de calcul specializat, pe baza
unor relatii de parteneriat cu firme de profil din mediul economic
Termen: permanent
Responsabili: Prodecanul cu activitatea de cercetare, Decanul, Directorii de
departamente, Directorul centrului de cercetare in constructii si instalatii;
39
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

7. Efectuarea demersurilor necesare pentru realizarea la nivelul universitătii a unei

politici stimulative privind gestionarea fondurilor provenite din contractele de
cercetare, conform principiului autonomiei universitare.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente, Membrii în Senat;
4. RESURSELE UMANE ALE FACULTĂTŢII
1. Atragerea şi asigurarea stabilitătii cadrelor didactice tinere în scopul creşterii
ponderii personalului didactic universitar titular sub 35 de ani.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;
2. Promovarea responsabilă a cadrelor didactice pe functii didactice superioare.
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Comisia didactică, Decanul facultati;i
3. Evaluarea anuală a activitătii întregului personal al facultătii.
Termen: 10.12.2018; 10.06.2019
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;
4. Eficientizarea activitătii personalului TESA şi didactic auxiliar, prin implicarea activă
în diverse programe suplimentare celor didactice uzuale, precum şi prin organizarea
de cursuri de perfectionare.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;
5. Stimularea pe criterii de performanta a personalului didactic si didactic auxiliar
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;
5. BAZA MATERIALĂ A FACULTĂTŢII.
1. Întretinerea, dezvoltarea si modernizarea corespunzătoare a bazei materiale
existente.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;
2. Îmbunătatirea şi modernizarea prin resurse proprii si atrase a bazei materiale.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;

40
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

3. Completarea şi perfectionarea bazei materiale prin resurse bugetare

guvernamentale şi locale sau prin resurse atrase.
Termen: permanent
Responsabili: Decanul, Directorii de departamente;
4. Efectuarea de demersuri sustinute pentru o repartizare şi gestionare judicioasă a
spatiilor de învătământ ale universitătii.
Termen: permanent
Responsabil: Directorii de departamente, Membri în Senat, Decanul facultatii;
5. Imbunatatirea si completarea reperelor semnalistice a facultatii
Termen: permanent
Responsabil: Decanul facultatii;
6. Imbunatatirea amenajarilor exterioare din vecinatatea corpurilor de cladire ale
facultatii
Termen: permanent
Responsabil: Decanul facultatii;
7. Modernizarea arhitectural - energetica a corpului de cladire ,,J'', prin imbracarea
fatadelor cu termosistem de 15 cm grosime.
Termen: 30.11.2018
Responsabil: Decanul facultatii;
6. SISTEMUL INFORMATŢIONAL ŞI DE DOCUMENTARE
1. Imbunatatirea sistemului informational de comunicare cu studentii si cadrele
didactice;
Termen: 10.12.2018
Responsabili: Inginerul de sistem , Directorii de departamente, Prodecanul cu
activitatea studenţeşti
2. Transformarea paginii web, într-un sistem activ de stocare a informatiilor.
Actualizarea permanenta a paginii web
Termen: permanent
Responsabili: Responsabil sistem, Directorii de departamente, Prodecanul cu
activitatea stiintifică;
3. Implementarea programului pentru gestionarea planurilor de învătământ, state de
functiuni, orar şi utilizarea sa ca instrument în luarea deciziilor privind eficientizarea
procesului didactic din facultate.
41
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Termen: 01.10.2018
Responsabili: Directorii de departamente, Decan;
4. Dezvoltarea si completarea continuă a fondului de publicatii tehnice pe suport
traditional şi electronic;
Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Decanul facultatii;
5. Îmbunătătirea continuă a bazei documentare din biblioteca universitătii, prin
mentinerea, reinoirea si completarea abonamentelor la publicatiile tehnice de
specialitate. Termen: permanent
Responsabili: Directorii de departamente, Decanul facultatii;
7. FINANTŢAREA OBIECTIVELOR PREVĂZUTE ÎN PLANUL OPERATŢIONAL
Principalele resurse de finantare ale activitătilor didactice şi de cercetare ştiintifică
sunt:
• de la bugetul de stat;
• venituri proprii sub formă de taxe de studii;
• venituri atrase, din: contracte de cercetare –proiectare - consultanta de
specialitate, sponsorizări.

Facultatea îşi propune promovarea unei politici de gestiune a fondurilor care să

conducă la
aplicarea principiului autonomiei financiare până la nivel de departament.
Prin pachetul de masuri continute in Planul operational 2018-2019 se asigura
indeplinirea obiectivelor strategice propuse pentru perioada 2016 – 2020.
Prof. dr. ing. Ioan TUNS
Decanul Facultatii de Constructii
Validat in Sedinta de Consiliu Facultate din 05.10.2018

42
Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

43
Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

44
Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

45
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

Nr.crt. Discipline Produse Punctaj

- 1 Psihopedagogia Identificați o nevoie de formare 10 puncte
adolescenților, specifică uneia dintre etapele de
tinerilor, adulților vârstă discutate, alegeți una dintre
teoriile învățării prezentate și
elaborați un proiect didactic pentru
respectiva nevoie.
2 Proiectarea și Proiect educațional (inclusiv bugetul 10 puncte
managementul proiectului)
proiectelor
educaționale
3 Didactica domeniului și 1. Didactica domeniului: 10 puncte
dezvoltări în didactica Analiza comparativă a procesului de
specializării învățământ liceu-universitate
2. Didactica specialității:

46
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

O probă de evaluare continuă sau

sumativă (cu barem de corectare).
4 Opțional 1: 10 puncte
Metodologia cercetării Proiect de cercetare pedagogică, cu
pedagogice tema: Impactul programului Școala
altfel asupra strategiilor de instruire a
elevilor din învățământul liceal.
sau sau
Psihopedagogia Reproiectarea unei activități didactice
creativității de specialitate din perspectiva
teoriilor creativității.
sau sau
Gândire critică Prezentarea unei metode de
dezvoltare a gândirii critice
(exemplificare, avantaje, limite, efecte
formative)
5 Opțional 2: 10 puncte
Managementul Eseu structurat cu tema Competențele
organizației școlare directorului de unitate de învățământ
sau sau
Educație interculturală Prezentarea unui proiect de educație
interculturală în domeniul specializării
sau sau
Teoria și practica Eseu structurat cu tema Competențele
cadrului didactic implicat în programul
activităților
„after school”.
extrașcolare
6 Practică pedagogică Analiza practicii pedagogice 10 puncte

7 Sinteză privind programul de studii psihopedagogice, nivelul II. 10 puncte

Se fac referiri la următoarele aspecte:
a) statutul cadrului didactic în învățământul actual liceal și
universitar (prin raportare la cel obligatoriu);
b) valori și atitudini necesare actorilor educaționali din școala
actuală;
c) evaluarea impactului formativ al programului de studii
psihopedagogice (puncte tari, puncte slabe, oportunități,
constrângeri).
8 Susținerea portofoliului constă în: 20 de
 prezentarea sintezei privind programul de studii puncte
psihopedagogice, nivelul II;
 prezentarea a încă două piese la alegerea candidatului;
 prezentarea răspunsurilor la întrebările comisiei de
examen, referitoare la piesele prezentate sau la

47
 Portofoliu Didactic – Dr. Ing. BRATU Constantin - Alexandru

problemele de educație legate de problematica

portofoliului.
9 Din oficiu: 10 puncte
10 Total: 100
de puncte

48