Surse de lumină. Corpuri luminate.

OPTICA studiază lumina și fenomenele suferite de lumină.

Sursele de lumină sunt corpurile care produc şi răspândesc lumină.

Clasificarea surselor de lumină:

a) Surse de lumină naturale: Soarele, stelele, fulgerul și trăsnetul, licuricii, vulcanii

activi etc.

b) Surse de lumină artificiale (produse de om): becul, tubul fluorescent (neonul),

flacăra, laserul etc.

Corpurile luminate sunt corpurile care primesc lumină de la sursele de lumină

şi împrăştie în jurul lor o parte din lumina primită.

Clasificarea corpurilor luminate:

1) Corpurile transparente sunt corpurile care lasă să treacă toată lumina prin ele și
putem vedea clar prin ele.

Exemple: aerul, sticla, apa.

2) Corpurile translucide sunt corpurile care lasă să treacă parțial lumina prin ele și
vedem neclar prin ele.

Exemple: sticla mată (cea cu diferite modele, cum este cea de la geamul de baie),
apa cu puțin lapte sau praf de cretă, ceața, fumul, hârtia îmbibată cu ulei, hârtia de
copt, hârtia de calc etc.

3) Corpurile opace (mate) sunt corpurile care nu lasă să treacă lumina prin ele și
nu putem vedea prin ele.

Exemple (marea majoritate a corpurilor din natură sunt opace): corpul omenesc,
planetele, toate metalele, lemnul, cauciucul, porțelanul, cartonul, hârtia etc.

Cele şapte culori ale curcubeului, prin compunere, dau lumina albă.

Corpurile din natură au diferite culori, în funcție de ce culori absorb ele din
spectrul culorilor curcubeului (ROGVAIV).

Corpurile opace absorb toate culorile din ROGVAIV, cu excepția culorii

lor, pe care o reflectă în toate direcțiile.

De exemplu un corp opac albastru absoarbe toate culorile ROGVAIV și

împrăștie în jur numai culoarea albastră.
!!!Corpurile albe nu absorb nicio culoare și reflectă toate cele șapte
culori ale curcubeului.

Principiile propagării luminii.

Principiile opticii geometrice

Optica geometrică studiază legile propagării luminii și formarea imaginilor

obiectelor în diferite sisteme optice (oglinzi, lentile etc.), fără să țină cont de
natura luminii.

Raza de lumină indică direcția de propagare a luminii și se desenează printr-o

linie dreaptă cu o săgeată care să indice sensul de propagare.

🔦 Observație

Chiar dacă lumina se propagă pe o anumită direcție în ambele sensuri, noi îi

punem săgeată pentru a-i arăta sensul de propagare care ne interesează.

Fascicul de lumină.

Un grup de mai multe raze de lumină învecinate care suferă aceleași fenomene
optice formează un fascicul de lumină.
Reflexia luminii. Legile reflexiei.

Reflexia luminii este fenomenul în care lumina se întoarce în primul mediu,

cu schimbarea direcţiei de propagare, atunci când ea întâlneşte un alt mediu
(suprafaţa de separare dintre două medii optice diferite).

Legea I:

Raza incidentă, normala și raza reflectată sunt coplanare (aparțin

aceluiași plan).

Legea a II a:

Unghiul de incidență (i) este egal cu unghiul de reflexie (r).

🔦 Observație

Când raza de lumină cade perpendicular pe suprafața de separare, raza

reflectată se întoarce în primul mediu pe același drum, adică este
singurul caz când nu își schimbă direcția de propagare.
Oglinzile – aplicații ale reflexiei luminii.
Oglinzile sunt corpuri netede și lucioase, în care lumina se reflectă.

🔦 Observație

Imaginea obiectului (im ob) se formează în oglindă prin fenomenul de reflexie,

respectând legile acesteia.

Dacă oglinda nu este netedă (nu este bine șlefuită) are loc o reflexie difuză a
luminii (reflexie dezordonată) și nu se formează imaginea obiectului.
III.7. Indicele de refracție.
În vid lumina se propagă cu viteza de 300.000.000 m/s și se notează cu litera "c"
și nu cu "v", ca la viteză. Cu "v" notăm viteza luminii în celelalte medii (substanțe
transparente). În alte medii viteza de propagare a luminii este mai mică.

Deci lumina își schimbă viteza de propagare în funcție de mediul traversat.

Observație

Viteza luminii este cea mai mare viteză cunoscută până acum. Dacă am reuși să ne
deplasăm cu viteza luminii, într-o secundă am ajunge în America și ne-am și
întoarce, adică ne-am putea teleporta. Dar suntem încă departe de acestă viteză.
Cea mai mare viteză este a unei rachete cosmice, care pentru a se desprinde de
gravitația Pământului are o viteză de 40.000 km/h.

Indicele de refracție (notat cu n) al unui mediu transparent este dat de raportul

dintre viteza luminii în vid (c) și viteza luminii în mediul respectiv (v).

Indicele de refracție nu are unitate de măsură și spunem că este o mărime

adimensională, deoarece este raportul a 2 mărimi identice (viteze) și se simplifică
unitățile lor de măsură. Indicele de refracție este o constantă de material, care se ia
dintr-un tabel, fiind specific fiecărei substanțe transparente(vezi tabelul de mai jos.

Refracția luminii. Legile refracției.

Refracția luminii este fenomenul în care lumina își schimbă direcția
de propagare atunci când traversează suprafa ța de separa ție
dintre două medii transparente diferite.

🔦 Observație

Când raza de lumină cade perpendicular pe suprafața de separare, raza

refractată trece în al II-lea mediu pe același drum, adică este
singurul caz când nu își schimbă direcția de propagare.
Reflexia totală. Aplicațiile reflexiei totale.
👀 Experimentul 11: Reflexia totală a luminii.

Reflexia totală este fenomenul în care are loc numai fenomenul de

reflexie, fără formarea razei refractate (unghiul de refracție
este de 90°).

Pentru a avea loc fenomenul de reflexie totală trebuie îndeplinite două

condiții:

1) Indicele de refracție al primului mediu să fie mai mare decât al

celui de-al doilea mediu, adică n1 > n2 .

2) Unghiul de incidență să fie mai mare decât unghiul limită ( notat

cu l ), unghi specific fiecărei perechi de medii care îndeplinește
condiția n1 > n2
EXEMPLE

Exemple:

1) Pentru perechea de medii plexiglas – aer , avem n 1 = 1,5 – n2 = 1

2) Pentru perechea de medii apă – aer, avem n 1 = 1,33 – n2 = 1

Aplicații

Reflexia totală are două mari aplicații: reflexia totală în prisme și reflexia totală
în fibre optice

Reflexia totală în prisme de sticlă este folosită pentru a devia sau a întoarce
un fascicul de lumină. Pe acest principiu funcționează catadioptrii roșii (ochi de
pisică). Catadioptrii sunt plasați în spatele vehiculelor (automobile,
motociclete, biciclete) sau pe panourile de semnalizare și întorc lumina
farurilor pe direcția pe care a venit.

II. Reflexia totală în fibre optice sau jeturi de apă

Fibrele optice sunt tuburi subțiri de sticlă sau plastic prin care lumina suferă o
succesiune de reflexii totale.

Fibrele optice au două mari aplicații:

II.1. În comunicații pentru transportarea unor cantități mari de informații

(programe TV, internet la computer, convorbiri telefonice etc. ).

II.2. În medicină la construcția endoscopului. Endoscopul este format din

mănunchiuri de fibre optice, care introdus în interiorul corpului, unul trimite
lumina către organul studiat (stomac, plămân, intestin), celălalt aduce înapoi
imaginea acestuia, care apare pe un monitor.