Optică

geometrică
Reflexia si refractia luminii
Oglinzi plane. Prisma optică

1 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Istoric
 Prima teorie ştiinţifică cu privire la natura luminii aparţine lui I. Newton
(1704) şi susţine că sursa de lumină emite corpusculi luminoşi care se
propagă în virtutea inerţiei în linie dreaptă cu o viteză relativ mare. Teoria
corpusculară explică fenomenele de reflexie a luminii prin analogie cu
reflexia unor bile elastice de un perete fix, iar fenomenul de refracţie prin
atracţia corpusculilor luminoşi de către mediile mai dense.
 In 1690, C. Huygens pune bazele teoriei ondulatorii cu privire la natura
luminii, conform căreia lumina trebuie să fie considerată ca o undă elastică
ce se propagă într-un mediu special, care umple întregul univers, numit eter.
Teoria ondulatorie a lui Huygens, completată de Young, Fresnel şi alţii
explică majoritatea fenomenelor optice cunoscute: reflexia, refracţia,
interferenţa, difracţia, polarizarea, dar are şi unele neajunsuri.
 Abia în 1893, Maxwell pune bazele teoriei electromagnetice cu privire la
natura luminii. El afirmă că lumina este un fenomen electromagnetic, unda
electromagnetică fiind formată dintr-un câmp electric şi unul magnetic,
variabile în spaţiu şi timp. Conform acestei teorii, deosebirea dintre undele
electromagnetice propriu zise şi undele luminoase constă în frecvenţa lor.

2 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 ISTORIC
 în 1901, Max Planck revine la teoria corpusculară a luminii sub
forma teoriei cuantice a naturii luminii.
 Conform acestei teorii, lumina are o structură discontinuă, sub
formă de cuante (“porţie”) de energie.
 Einstein (1905) a numit particulele de lumină care au energia
egală cu o cuantă, fotoni. Energia unui foton (ε) este egală cu
constanta lui Planck (h) ori frecvenţa (ϑ): ε = h · ϑ.
 Dezvoltarea în continuare a cercetărilor în domeniul opticii au
arătat că lumina este un fenomen complex care reprezintă în
acelaşi timp proprietăţi ondulatorii şi corpusculare.
 Louis de Broglie (1924) dezvoltă această idee şi arată că
dualitatea undă-corpuscul nu este caracteristică numai luminii, ci
oricărei particule. Materia este duală.

3 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Principiile opticii geometrice
Principiul propagării rectilinii a luminii
Lumina se propagă rectiliniu într-un mediu
transparent, omogen si izotrop.
Principiul independentelor fasciculelor de lumină
Efectul produs de fasciculul luminos este
acelaşi,indiferent dacă acesta îşi exercită acţiunea
singur sau simultan cu alte fascicule luminoase.
Principiul reversibilităţii razelor de lumină
Drumul parcurs de lumină în ambele sensuri este
acelaşi.
Principiul lui Fermat
4 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
 Viteza luminii în vid
 Viteza de propagare a luminii în aer sau spaţiul vid este aproximativ
c = 300 000 000 m/s, iar în oricare alt mediu este mai mică ( v < c ).
 O caracteristică a mediului de propagare a luminii este indicele de
refracţie absolut al mediului: n =c/v

n2
 Indicele de refracţie relativ al mediului 2 faţă de mediul 1 va fi: n21 
n1
 Raza de lumină este o porţiune dintr-o dreaptă de-a lungul căreia se
propagă lumina. Ansamblul format de mai multe raze de lumină
formează un fascicul luminos. Acesta poate fi fasciclul convergent,
divergent sau fascicul de raze paralele.

5 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Principiul lui Fermat
 La trecerea luminii printr-un mediu neomogen, la care indicele de
refracţie variază continuu de la punct la punct, razele de lumină
se refractă necontenit şi se propagă pe un drum curbiliniu.
 Propagarea luminii în astfel de medii este descrisă de un
principiu general numit principiul lui Fermat (1679) sau principiul
drumului optic minim, respectiv al drumului minim.
 Pentru formularea acestui principiu să introducem noţiunea de
drum optic (do), definit prin produsul dintre lungimea geometrică
(d) şi indicele de refracţie n al mediului do = n · d
 Principiul lui Fermat poate fi formulat ca principiul timpului minim:
lumina se propagă între două puncte pe acel drum pe care timpul
de propagare este minim.
 O consecinţă a principiului lui Fermat este principiul reversibilităţii
razelor de lumină, care arată că lumina care se propagă într-un
anumit sens în lungul unei raze, se poate propaga în sens
contrar, în lungul aceleiaşi raze.

6 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Principiul propagării rectilinii
a luminii
Propagarea rectilinie a luminii explică formarea
umbrei şi a penumbrei.
În cazul surselor punctiforme, se formează o zona
netă de umbră şi o zona de lumină.
În cazul surselor extinse, apare şi o zonă de
penumbră.
În atmosfera, datorită împrăştierii luminii pe
moleculele de aer şi pe obiectul din jur, umbrele
nu sunt negre, ci au o nuanţă gri-albăstruie, iar pe
zapadă sunt chiar albastre.
În Spaţiul Cosmic sau pe Lună, umbrele sunt
negre.

7 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Reflexia luminii
    Reflexia luminii este fenomenul de
întoarcere a luminii în mediul din care
provine, atunci când întâlneşte suprafaţa de
separaţie cu un alt mediu.
Legile reflexiei

  •Raza de lumină incidentă SI,

raza de lumină reflectată IR şi
normala NI în punctul de
incidenţă sunt coplanare.

  •Unghiul de reflexie r este egal

cu unghiul
8
de incidenţă i (r =Dr. Stanescu
i). Viorica 10/15/20
 Reflexia luminii
http://physics.bu.edu/~duffy/PY106/Reflection.html

 Reflexia dirijată (regulată) este reflexia  pe o suprafaţă de

separaţie netedă smooth surface (razele de lumină incidente
paralele sunt reflectate aşa încât razele reflectate sunt şi ele
paralele).

 Reflexia difuză (neregulată) este reflexia pe o suprafaţă de

separaţie neregulată rough surface (razele de lumină
incidente paralele sunt reflectate în toate direcţiile).

9 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Refracţia luminii
 Refracţia luminii este fenomenul de
schimbare a direcţiei de propagare a
luminii atunci când traversează suprafaţa
de separaţie a două medii.
 Legile refracţiei
   I.Raza de lumină incidentă, raza de
lumină refractată şi normala în punctul
de incidenţă sunt coplanare.
  Sau  II. Raportul dintre sinusul
  II.Legea lui Snell (Snellius-Descartes) unghiului de incidenţă şi sinusul
 Produsul dintre indicele de refracţie al unghiului de refracţie este o
unui mediu şi sinusul unghiului format de constantă specifică unei perechi de
raza de lumină cu normala este o medii date.
constantă specifică mediului.
sin i n2
  n21
n1  sin i  n2  sin r sin r n1
10 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
 https://phet.colorado.edu/sims/html/bending-light/latest/bending-light_en.ht
ml
 https://phet.colorado.edu/en/simulation/bending-light

11 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Indice de refracţie absolut n
 Gaze la 0ºC, 1 atm Liquids at 20ºC
 Aer n = 1,000293 Benzene n = 1.501
 Dioxid de carbon n = Ethanol n = 1.361
1,00045 Glycerine n = 1.473
 Hidrogen n = 1,000139 Water, fresh n = 1.333
 Oxigen n = 1,000271

 Solids at 20ºC
 Diamant n = 2,419
 Sticlă, crown n = 1.52
 Sticlă, flint n = 1.66
 Gheaţă n = 1.309
 Polistiren n = 1.49
 Plexiglas n = 1.51
 Zircon n = 1.923

12 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Efecte optice
Adâncimea aparentă

c H
n= =
v h
13 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
 Reflexia totală
 Reflexia totală se produce atunci când lumina se propagă dintr-un mediu cu
indice de refracţie mai mare (mediul optic mai dens) într-un mediu cu indice
de refracţie mai mic (mediu optic mai puţin dens).
 Pentru o anumită valoare a unghiului de incidenţă numită unghi limită
(desenat cu roz), raza refractată este paralelă cu suprafaţa de separarea a
celor două medii, unghiul de refracţie devine 90º. Dacă unghiul de incidenţă
este mai mare decât unghiul limită refracţia nu se mai produce, raza de
lumină se reflectă.

14 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

Reflexia totală

15 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Reflexia totală
 https://www.youtube.com/watch?v=NAaHPRsveJk
 http://www.physics.louisville.edu/cldavis/phys299/note
s/lo_tir.html
 https://www.youtube.com/watch?v=2oB8kh-PP28
 http://www.goldenkstar.com/physics-software-info/tota
l-internal-reflection-animation-software.htm

n1  sin   n2  sin 90

n1  sin   n2
n2
sin    n21
n1

16 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Mirajul inferior
(Fata Morgana)
 În zilele toride, în imediata
apropiere de sol, aerul este mai
cald şi mai puţin dens (indicii de
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/atmos/mirage.html
refracţie mai mici). Densitatea
creşte pe măsura îndepărtării de
sol. Astfel, prin reflexie totală,
poate apărea reflexia totală,
formându-se imaginea răsturnată a
unui obiect. Pe şosele avem
impresia că vedem „apă”, care în
realitate este imaginea cerului
albastru.

17 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Mirajul superior
 Un miraj superior poate fi produs atunci când există aer cald
peste apa rece. Din nou, folosind modelul de la Greenler, scala
verticală și curbura sunt exagerate mult pentru a arăta efectul.
Astfel de miraje sunt adesea observate la distanțe mari în
regiunea arctică atunci când aerul este semnificativ mai cald
decât apa.

18 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Adâncimi reale și aparente
Soarele este vizibil pentru noi înainte de răsăritul real și după apusul de
soare datorită refracției luminii în straturile atmosferice de diferite
densităţi.
 Razele de la soare (S) care intră în
atmosfera pământului circulă de la
mediu mai puţin dens spre mediu mai
dens. Aceasta duce la apropierea
razelor de normală și pare să provină
din S1, poziția aparentă. Prin urmare,
soarele apare deasupra orizontului.
Acesta este același motiv pentru care
continuă să fie văzut şi la câteva
minute după ce apune. Prin urmare,
ziua devine mai lungă cu aproximativ
4 minute datorită efectului de
refracție.
Efectul sclipitor al unei stele se datorează refracției atmosferice. Deoarece mediul
de refracție nu este constant, razele se îndoaie prin mase fluctuante de aer în
mișcare și acest lucru provoacă fluctuații în poziția aparentă a stelei și, prin urmare,
dă efectul sclipitor.

19 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Binocular
Aranjarea prismelor

 Unghiurile de incidenţă
pe feţele prismei au 45º,
deci sunt mai mari decât
unghiul LIMITĂ (unghiul
critic) pentru sticlă, de
aproximativ 42º (la
interfaţa sticlă-aer).

20 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Diamantul
 Strălucirea diamantului se datorează reflexiei totale.
Pentru diamant indicele de refracţie este n=2,42, iar
unghiul limită este de 24,4º pentru interfața diamant-aer.
Fețele diamantului sunt atât de tăiate încât o rază de
lumină care intră în diamant cade sub unghi mai mare de
24,4º. Aceasta are ca rezultat multiple reflexii totale sub
unghiuri diferite și rămâne în interiorul diamantului. De aici
scânteile de diamante.

21 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Fibra optică
https://www.photonics.com/Articles/Fiber_Optics_Understanding_the_Basics/a25151

 Fibra optică este utilizată pe scară

largă în comunicații, telefon,
Internet.
 Fibrele optice sunt fabricate fie din
sticlă, fie din plastic. Majoritatea au
aproximativ diametrul unui păr uman
și pot avea mulți kilometri. Lumina
este transmisă de-a lungul centrului
fibrei de la un capăt la celălalt și
poate fi impus un semnal. Sistemele
din fibră optică sunt superioare
conductoarelor metalice în multe
aplicații.
22 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
 Fibra optică
 Fibrele optice confecţionate din
sticlă, cuarţ sau plastic sunt
acoperite cu un strat subțire de
material cu un indice de refracție
mai mic decât cel al fibrei.
 Fibra optică funcționează pe principiul reflexiei interne totale care are
loc fără pierderi ale intensităţii. Endoscopul este un instrument
medical care foloseşte tehnica fibrelor optice. Un pacient poate înghiți
un tub care conține o fibră fină de sticlă prin care un medic poate
examina părțile interne și, prin urmare, pot fi evitate intervențiile
chirurgicale inutile. „Fibra optică” este utilizată pentru distrugerea
tumorilor prin intermediul unui LASER direcţionat de-a lungul acesteia.
Laserul este îndreptat către celulele tumorale și le omoară.

http://www.genesis.net.au/~ajs/projects/medical_physics/endoscopes/

23 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 • Fibrele optice sunt nişte fire lungi de sticlă foarte pură de diametrul
unui fir de păr. Ele sunt adunate în pachete numite cabluri optice şi sunt
folosite pentru transmiterea de semnale luminoase pe distanţe mari.
• Părţi componente:
•miez (engleză core) - centrul fibrei prin care circulă lumina;
•învelis optic (engleză cladding) – material optic care înveleşte miezul şi care
reflectă total lumina;
învelis protector (engleză coating) – înveliş de plastic care protejează fibra
de zgârieturi şi umezeală.
• Cele single-mode au miezul de 9
• Fibrele optice sunt de două tipuri: microni în diametru şi transmit lumina de la
single-mode laser în infraroşu (lungimea de undă este
multi-mode de la 1300nm până la 1550nm). Fibrele
optice multi-mode au miezul de 62.5
microni în diametru şi transmit lumina în
infraroşu de la LED-uri (lungimea de undă
de la 850nm la 1300nm). Există şi fibre
optice făcute din plastic cu miezul de până
la 1 milimetru diametru şi lungimea de
undă de 650nm. Lumina roşie transmisă în
24 acest
Dr. Stanescu caz este vizibilă.
Viorica 10/15/20
Spectrul electromagnetic-clasa a XI-a

25 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Spectrul electromagnetic
domeniul vizibil (lumina)

 Lumina albă este formată din culori. Fiecărei

culori îi corespunde o anumită lungime de undă.
26 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
 Dispersia luminii
 Dispersia luminii este fenomenul de
descompunere prin refracție a luminii albe în
fascicule de lumină colorate diferit. Aceste culori
alcătuiesc spectrul luminii albe și sunt: roșu,
oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet.
 Dispersia luminii este variația indicelui de refracție
n al unei substanțe în funcție de culoare (de
lungimea de undă λ, adică indicele de refracție
este diferit în funcție de culoare.
 https://ro.pinterest.com/pin/543387511285636058/

https://www.youtube.com/watch?v=jJtcs9PSqtI

27 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 lungime de indice de
Prisma Culoare undă refracţie

optică Albastru 434 nm 1,528

Galben 550 nm 1,517

Roşu 700 nm 1,510

Prisma
optică

28 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Prisma optică
Prisma optică este un mediu
transparent limitat de două fețe plane
neparalele, numite fețele prismei,
care formează un unghi diedru A.

29 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Unghiul de deviație, δ

30 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Condiția de emergență
 Condiția de emergență
este condiția ca o rază de
lumină care intră în
prismă prin fața AB să
iasă din prismă prin fața
AC. Pentru a fi îndeplinită
această condiție, trebuie
să nu se producă reflexie
totală pe fața AC, la
trecerea luminii din prismă
în aer, adică unghiul de
incidență r’ să fie mai mic
decât unghiul limită,

31 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Deviația minimă
 Deviația este
minimă (δmin) în
cazul mersului
simetric al razei
de lumină prin
prismă. În acest
caz:

32 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

Metodă de determinare a indicelui
de refracție al prismei n

33 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Probleme
1) Rotind cu 300 un obiect în faţa unei oglinzi plane, raza reflectată se roteşte cu:
a) 450; b) 600; c) 300.
1) Rotind cu 300 un obiect în faţa unei oglinzi plane, raza reflectată se roteşte cu:
a) 450; b) 600; c) 300.
Rezolvare: Vom considera că obiectul luminos este liniar AB, aşezat paralel cu
oglinda plană. Analizăm mersul unei raze de lumină ce porneşte din centrul
segmentului AB.
La incidenţă normală, raza reflectată
R1 se întoarce pe acelaşi drum.
Dacă se roteşte obiectul luminos cu A B
un unghi α, atunci şi unghiul de
α R2
incidenţă al luminii pe oglindă este
tot α. Iată deci că unghiul sub care
se roteşte raza reflectată va fi, de
asemenea, α=300. Răspuns corect
punctul c). R1 α α

34 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 2) Rotind o oglindă cu 30º, raza reflectată se roteşte cu:
a) 30º; b) 60 º; c) 40 º.

Rezolvare: Să presupunem că lumina cade pe oglindă sub

incidenţă normală: i1=00, r1=00. Rotind oglinda cu unghiul α şi
normala se va roti cu acelaşi unghi. Conform desenului, i2=r2=α,
adică raza reflectată se roteşte cu unghiul 2α=60º. Răspuns
corect punctul b).

R1
n2

R2 α O2
α
α O1

35 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 3) O rază de lumină intră într-o lamă de sticlă cu
indicele de refracţie 21/2 sub un unghi de 60 şi apoi
trece într-o altă lamă cu indicele de refracţie 31/2. Cât
este unghiul dintre rază şi normală în a doua lamă ?
 Rezolvare: Prin refracţie, raza de lumină se apropie de
normală, ca în figură.
i1
I

r1
r1
I’ n1

n2
r2

36 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 4) Pe faţa inferioară a unei plăci de sticlă cu grosimea
de 2cm şi cu indicele de refracţie 21/2 se plasează o
sursă de lumină. Privită din cealaltă parte se vede pe
faţa superioară un disc luminos. Calculaţi diametrul lui.
 Rezolvare: La trecerea luminii din sticlă în aer
(naer<nsticlă) se poate produce fenomenul de reflexie totală
dacă unghiul de incidenţă îndeplineşte condiţia:
i>unghiul limită. Calculăm unghiul limită, notat cu l:
A r=900

B
l
d

37 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 5) Un bloc transparent cu indicele de refracţie
n=1,73, umple un vas larg, cu fundul şi pereţii laterali
opaci. În bloc este încastrat un obiect de mici
dimensiuni, la o adâncime de 4 cm. Care este raza
minimă a unui disc opac, aşezat pe suprafaţa liberă
(plană şi orizontală) a blocului, cu centrul pe verticala
obiectului, astfel încât aceasta să nu poată fi văzut ?
Rezolvare: Pentru ca
r=900
sursa S să nu poată fi
Rmin.
văzută din exterior trebuie
ca la marginea discului să
se producă fenomenul de
l h
reflexie totală. Raza minimă
a discului se obţine din l
scrierea condiţiei la limită:

38 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 6) O rază de lumină cade normal pe faţa AB a unei prisme a
cărei secţiune principală este un triunghi dreptunghic şi are
indicele de refracţie n1=1,5. Pe faţa exterioară a prismei BC
este o picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui
de refracţie n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se
reflecte total în punctul I ?

 Rezolvare: Pe faţa AB a prismei

i1=00 şi r1=00; lumina cade în B
0
C
punctul I sub un unghi i2=600 . 60
600
Pentru a se obţine reflexia totală,
lumina trebuie să treacă într-un
mediu optic mai puţin dens
(n2<n1). A

La limită:

39 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 7) Se dau k lame cu feţe plan paralele, de grosimi h1, h2,…. hk şi
indici de refracţie n1, n2,… nk aflate în aer. Un punct luminos, aflat
pe baza inferioară a ultimei feţe, îşi formează imaginea la o
anumită înălţime h pe prima faţă. Să se exprime h, în aproximaţia
gaussiană.
 Rezolvare: Calculăm poziţia imaginii pentru situaţia în care se
folosesc doar două lame. α o
B A

α1 α0 h h1
α1
C’ B’ A’ n1

n2
α2 h2

α2

40 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 A) 8) Un fascicul de radiaţii monocromatice cade pe o lamă
cu feţe plan-paralele de grosime d=4mm şi indice de
refracţie n=31/2.
Să se determine unghiul de incidenţă i astfel ca fasciculul
reflectat să fie perpendicular pe cel refractat.
Să se calculeze deplasarea Δ a fasciculului faţă de direcţia
iniţială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub
unghiul de incidenţă obţinut la punctul a).

naer i i

n
r

41 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 i
8) B. A naer

r h
D d
n
r
’
A B naer

i’

42 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

9) Un om priveşte o piatră, sub unghiul de incidenţă normală,
aflată pe fundul unui bazin de adâncime h=1m. Cu cât pare mai
ridicată piatra faţă de fundul bazinului ?
 Rezolvare: Se construieşte imaginea P’ a pietrei; se
obţine o imagine virtuală situată la adâncimea h’.

r
naer I

napa r I’ h’
P’
i h

43 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 10) Un tub de sticlă are pereţii groşi şi este umplut cu
mercur . Să se determine indicele de refacţie al sticlei, ştiind
că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de
3mm, se vede aparent de către un observator, aflat în afara
tubului, ca fiind de 5mm.
 Rezolvare: Desenăm o secţiune transversală prin tub.

A α

B β
d/2
’
d /2 α

D/2

44 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 11) O plăcuţă cu suprafeţele plan – paralele, de grosime
h=3mm, este formată din trei regiuni, plane şi paralele cu feţele
plăcuţei, egale în grosime şi având indicii de refracţie: n1=31/2,
n2=n1/k, n3=n2/k, unde k este o constantă. Mediul înconjurător are
un indice de refracţie n0=2,5. Dacă unghiul minim de incidenţă,
pentru care se produce o reflexie totală pe suprafaţa ce separă
regiunile 2 şi 3, este i1=30º, să se determine valoarea lui k.
Rezolvare: Fie punctele A, B, C de incidenţă ale razei de lumină h pe cele trei suprafeţe. Avem succesiv

i1

n0 A
r1
n1 r1
h
n2 B r2 r2
C

n3

n0

45 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 12) O rază de lumină intră într-o prismă, a cărei
secţiune principală este un triunghi echilateral, sub un
unghi de incidenţă care corespunde deviaţiei minime.
Să se determine valoarea acelui unghi şi indicele de
refracţie al prismei, dacă δm=600 .

46 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

  13) Secţiunea principală a unei prisme este un
triunghi echilateral. Unghiul de incidenţă, egal cu
unghiul de emergenţă, este de 450 . Ce valoare are
indicele de refracţie al prismei ?
Rezolvare: Secţiunea prismei fiind un triunghi echilateral, unghiul prismei
este A=600. Deoarece i1=i2 înseamnă că traversarea prismei are loc la
minimum de deviaţie:

47 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

  14) Trei prisme identice, cu secţiunea principală
triunghi echilateral, având indicele de refracţie
n=1,41 sunt aşezate ca în figura de mai jos. Să se
calculeze unghiul de deviaţie minimă pe ansamblul
celor trei prisme.
Rezolvare: La deviaţie minimă parcursul razei de lumină prezintă simetrie
conform figurii de mai jos şi i1=i2, r1=r2:

i1 i1
r1 r1

naer n n naer

48 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

15.

49 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

16. Varianta 23

50 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

51 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
52 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
53 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
54 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
55 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
56 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
57 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
58 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
59 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
60 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
61 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
62 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
63 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
64 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20
 Curcubeul Rainbow
 Curcubeul primar are
albastru la interior și
roșu la exterior.
 Curcubeul secundar
se datorează luminii
care se reflectă intern
de două ori.

http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/atmos/rbowpri.html

65 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20

 Curcubeul

66 Dr. Stanescu Viorica 10/15/20