Tower Bridge astăzi

Traficul rutier
Tower Bridge este încă o trecere importantă și aglomerată peste Tamisa: în fiecare zi trec peste pod peste
40.000 de oameni (în mașini, cu motociclete sau pe jos).
Pentru a menține integritatea structurii istorice, City of London Corporation a impus o limită de viteză de
32 km/h și o limită de masă de 18 t pentru vehiculele care circulă pe pod.

Navigația pe râu
Părțile mobile ale podului sunt ridicate de aproximativ 1000 de ori pe an.
Traficul pe râu s-a redus mult, dar încă are prioritate față de traficul rutier. În prezent este necesară o
notificare făcută cu 24 de ore înainte de deschiderea podului.

Expoziția Tower Bridge

Pasarelele din partea de sus, care unesc cele două turnuri, au dobândit o reputație neplăcută ca loc de
întâlnire pentru prostituate și pentru hoții de buzunare și au fost închise în anul 1910. În anul 1982,
pasarelele au fost redeschise ca parte a Expoziției Tower Bridge, organizată în turnuri, pasarele și în camera
victoriană a motoarelor. Pasarelele oferă priveliști uimitoare asupra râului și asupra locurilor vestite din
Londra, fiind vizitate de peste 380.000 de turiști anual. Expoziția are și filme, fotografii și afișări interactive
pentru a explica de ce și cum a fost construit Tower Bridge. Vizitatorii pot vedea motorul cu aburi original
care odinioară rotea părțile mobile, expus într-o clădire situată în apropierea capătului sudic al podului.

Modernizările din 2008–2012

În aprilie 2008 s-a făcut anunțul că podul va fi modernizat, costul lucrărilor fiind de 4 milioane de lire sterline.
Lucrările au fost planificate să dureze 4 ani și au presupus îndepărtarea vopselei până la metal și revopsirea în
albastru și alb. Fiecare secțiune a fost învelită în schele și folii de plastic pentru a evita ca vopseaua veche să
cadă în râu și să-l polueze.
Incidente
În luna decembrie 1952, podul a fost deschis în timp ce un autobuz cu etaj se afla în traversare. La acel
moment persoana de la barieră trebuia să sune un clopot de alarmă și să închidă barierele când podul era
liber înainte ca paznicul să dispună ridicarea. Procesul a eșuat în intervalul în care un paznic era învoit.
Autobuzul se afla aproape de capătul părții mobile dinspre sud cînd aceasta a început să se ridice; șoferul
Albert Gunter a luat o decizie într-o fracțiune de secundă și a accelerat pentru a ajunge pe partea mobilă din
partea de nord, care nu începuse să se ridice. Nimeni nu a fost grav rănit.
Pe 5 aprilie 1968 un avion de vânătoare Hawker Hunter din cadrul Royal Air Force, pilotat de locotenentul
Alan Pollok, a zburat pe sub Tower Bridge. Neimpresionat de faptul că înalții funcționari nu aveau de gând să
sărbătorească a 50-a aniversare a Royal Air Force cu zboruri în formație, Pollok a hotărât să facă singur ceva.
Fără autorizație, Pollok a zburat cu avionul Hunter la altitudine mică de-a lungul Tamisei în aval, a trecut pe
lângă Parlament și a continuat spre Tower Bridge. A zburat printre pasarele și calea de rulare pentru traficul
auto, recunoscând ulterior că acesta a fost un gând care i-a venit când a văzut podul profilându-se în fața sa.
Pollok a fost arestat după ce a aterizat și a fost dat afară din Royal Air Force pe motive medicale, fără să i se
dea șansa să se apere în fața unei curți marțiale.

În vara anului 1973, un avion cu un singur motor Beagle Pup a fost pilotat de două ori pe sub pasarela
pietonală a podului de Paul Martin, un broker în vârstă de 29 de ani. Martin era eliberat pe cauțiune în timpul
cercetărilor pentru o fraudă comisă pe piața de acțiuni. El a zburat atunci foarte aproape de clădirile din City
of London, apoi s-a îndreptat spre nord către Lake District, unde a murit după ce avionul său s-a prăbușit.
În mai 1997], mașina oficială a Președintelui Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, a fost surprinsă de
deschiderea podului. Barja Gladys, pe drumul către Docurile St. Katharine, a ajuns conform orarului și podul a
fost deschis la timp pentru ea. Aflat pe drumul de întoarcere de la restaurantul Le Pont de la Tour situat pe
malul Tamisei, cu prim ministrul Tony Blair, președintele Clinton a fost mai puțin punctual și a ajuns chiar în
momentul în care podul se ridica. Podul a împărțit mașina prezidențială în două, spre consternarea
membrilor echipei de securitate. Un purtător de cuvânt pentru Tower Bridge a spus „Am încercat să luăm
legătura cu Ambasada Americană, dar nu au răspuns la telefon.”
Pe 11 mai 2009, șase persoane au rămas blocate și au fost rănite după ce un lift a căzut de la 3 m în turnul de
nord.