Formatare cu stiluri și seturi de stiluri

Atunci când redactăm un document cu multe pagini, cu titluri și subtitluri, ceea ce este cel mai dificil
este să asigurăm un aspect unitar, consistent de-a lungul întregii lucrări, al formei documentului:
același format pentru paragrafele normale de text și – cel mai important – aspect identic al titlurilor
pe fiecare nivel.

1 CONCEPTUL DE „STIL” („STYLE”) ÎN WORD

Rolul unui stil este dublu. În primul rând, putem vedea un stil ca un pachet de instrucțiuni de
formatare predefinite pe care le utilizăm repetat în întregul document. Să presupunem că fiecare
titlu trebuie să fie centrat, cu majuscule, îngroșat și cu o dimensiune a fontului puțin mai mare decât
a paragrafelor de conținut. De fiecare dată când trebuie să aplicăm formatarea la un titlu, trebuie să
trecem prin întregul proces pentru a obține textul așa cum dorim. Dacă stocăm comenzile de
formatare într-un stil, putem aplica acel stil oricând avem nevoie de el fără a fi nevoie să refacem
toate comenzile.

Însă mai important este că stilurile sunt folosite pentru a "eticheta" sau identifica părţi ale unui
document. Un exemplu în acest sens este dacă textul face parte dintr-un titlu, o notă de subsol, un
hyperlink sau este text normal al documentului. Acestea sunt toate exemple de stiluri în Word. Mai
mult, cele standard ce vin cu aplicația sunt configurate conform regulilor de control al fluxurilor de
text și au o paletă coloristică armonizată de experți în domeniul tehnoredactării.

2 APLICAREA STILURILOR
În bara de instrumente a opțiunii predefinite „Home” (este opțiunea selectată implicit când
deschidem WORD-ul) avem grupul de instrumente „Styles”:

Ca și în alte cazuri, dacă apăsăm pe butonul din dreapta-jos al grupului, deschidem

fereastra de dialog „Styles” (oferă toate opțiunile de lucru cu setul de stiluri activ):

În grupul de instrumente de pe meniul ribbon avem o listă ascunsă a stilurilor

recomandate, cu opțiunile de tip text și figură, aranjate în sistem matrice de
simboluri. Aici avem avantajul că figura redă aspectul pe care-l va căpăta textul prin
aplicarea stilului. Mai mult, dacă avem o zonă de text sau un paragraf selectate,
prin trecerea cu cursorul peste un stil, selecția va fi temporar modificată la acel stil,
pentru a vedea cum ar arăta dacă
apăsăm pe opțiune și aplicăm definitiv
stilul.

La ferestra de dialog nu mai avem

această facilitate, trecerea cu cursorul
peste opțiunile listei – desfășurată în
acest caz – ducând la afișarea într-o fereastră de „help” interactiv a parametrilor pe care-i aplică
stilul textului asupra căruia acționează, după cum se poate vedea în imaginea din stânga. Vedem că
avem opțiuni aplicate asupra textului („font”), asupra paragrafului și apoi avem și setări specifice
stilului. „Based on: Normal” ne arată că stilul aplică setările afișate deasupra la stilul normal. Deci
putem defini stiluri derivate, bazate pe stiluri existente.

O problemă specifică începătorilor este faptul că reproșează că nu

găsesc un stil specific secțiunii de text pe care vor s-o formateze.
Ideea este că programul nu afișează TOATE stilurile din
componența unui set de stiluri, ci doar pe cele recomandate, asta
însemnând cele mai des utilizate. Putem să le vedem pe toate în
fereastra de dialog, dacă apăsăm pe zona „Options...” de tip
hyperlink din colțul dreapta jos al acestei ferestre. Se va deschide
o nouă fereastră de dialog numită „Style Pane Options” unde
schimbăm opțiun ea din prima listă ascunsă de la
„Recommended” la „All Styles” așa cum se vede în captura din
partea stângă. Acum vom avea foarte multe stiluri și sigur printre ele găsim unul dedicat secțiunii
noastre.

Ce mai vedem în fereastra „Styles” și trebuie să clarificăm aici sunt simbolurile care apar în partea
dreaptă a opțiunilor listei desfășurate:
– stil de tip paragraf, admite toate tipurile de setări învățate, se poate aplica unui paragraf
sau unei zone de text, caz în care aplică doar setări de text, enumerate mai jos;
– stil de tip text, admite doar setări ale „font”-ului, setări de chenar, umbrire și limbă;
– stiluri combinate, pot fi folosite atât la text cât și la paragraf, față de stilurile de tip
paragraf au avantaje la generarea automată a cuprinsurilor și tabelelor de indecși de apariție ai
termenilor (lucruri care depășesc programa noastră – pentru cei interesați, Google e la un click
distanță...).

3 MODIFICAREA STILURILOR
Dacă nu ne place aspectul documentului, putem schimba setul activ de stiluri (subiectul următor, la
nr.4) sau putem face modificări minore asupra stilurilor care ne deranjează. Putem face modificări
direct în document, dacă facem o ajustare necesară o singură dată, punctual, doar în acel loc. Dar
dacă vrem să modificăm aspectul general al stilului iar această modificare vrem să se propage în tot
documentul și de asemenea să fie preluată la utilizările ulterioare, nu modificăm textul sau paragraful
selectat, ci stilul aplicat acelui text sau paragraf.

Pentru a modifica un stil dăm click-dreapta pe stilul respectiv fie în meniul ribbon (imagine stânga),
fie în fereastra de dialog (imagine dreapta), iar din meniul contextual deschis se selectează opțiunea
„Modify...”:
Această opțiune – conform modului în care e scrisă – știm deja că va deschide o fereastră de dialog
care ne permite să facem modificări asupra stilului și care arată așa:

Se poate modifica numele stilului, stilul pe care se

bazează și stilul paragrafului următor (care este creat
când apeși ENTER la sfârșitul acestuia). Tipul
paragrafului nu se poate modifica – lista ascunsă este
activă doar la crearea unui nou stil.

Ce ne interesează este secțiunea care urmează,

„Formatting”. Prima ei parte se adresează
parametrilor de text: tipul, dimensiunea și culoarea
literelor plus parametrii de scriere îngroșată („bold”)
sau înclinată („italic”).

Următoarea linie de butoane se ocupă cu parametrii

principali ai paragrafelor: alinierea (4 butoane),
distanța dintre liniile paragrafului (următoarele 3
butoane), distanța dintre paragrafe (încă 2 butoane)
și indentarea (ultimile 2 butoane). Mai jos avem o
etichetă grafică dinamică ce ne arată aspectul stilului încadrat de
paragrafe generice. Sub aceasta avem o casetă text multilinie needitabilă
în care apar parametrii setați specific pentru acel stil (nu și cei moșteniți de
la stilul stabilit ca stil de bază). Este informația care apare în fereastra de
„help” interactiv afișată când suntem cu cursorul pe stil, în fereastra de
dialog.

Dacă vrem să modificăm parametri inaccesibili prin elementele de control

ale acestei ferestre de dialog, apăsăm pe butonul „Format” cu aspect de
listă ascunsă, dar care deschide un submeniu vertical. Acest submeniu care
se vede în imaginea alăturată ne permite deschiderea mai multor ferestre
de dialog, specifice diferitelor tipuri de parametri. De exemplu, putem
deschide fereastra „Font” ca să stabilim parametrii subscript sau
superscript. Sau putem deschide fereastra „Borders and Shading” (cu „Border...”) pentru a pune
chenar în jurul unui stil de tip „Caption”. Setări pe care le făceam asupra unor elemente izolate, aici
le putem aplica asupra stilului editat.

4 SETURILE DE STILURI ȘI RECONFIGURAREA DOCUMENTELOR

Dacă nu ne place aspectul general al stilurilor propuse, putem să căutăm un alt set de stiluri. Acest
lucru se găsește în zone diferite ale meniului ribbon, funcție de versiunea de Office folosită.

Pentru OFFICE-URILE 2013, 2016 ȘI 2019, avem o listă ascunsă bazată pe o grilă de opțiuni cu grafică și
text, asemănătoare celei prin care aplicăm stilurile, așa cum se vede în imaginea de mai sus.
Problema e că multă lume nu găsește această listă. Ea se află în setul de instrumente specific opțiunii
de meniu „Design”, în cadrul grupului de instrumente „Document Formatting”. Alături de asta, aici se
pot stabili și teme și seturi coloristice. Un alt grup de instrumente permite stabilirea fundalului paginii
(„Page Background”).

Pentru variantele mai vechi de OFFICE 2007 ȘI 2010 nu avem opțiunea de

meniu „Design”. Aici avem lângă lista cu stilurile recomandate din ribbon, o
listă complet ascunsă a cărei primă opțiune este un submeniu cu seturile de
stiluri disponibile – așa cum se vede din imaginea înconjurătoare.
Următoarele opțiuni sunt pentru seturile coloristice și de fonturi, pe care în
variantele noi le găsim în „Design”. Lipsesc doar Temele apărute în noile
versiuni ale aplicației.
În ambele variante, având un document redactat cu un anume set de stiluri, putem proba cum ar
arăta acel document cu un alt set de stiluri prin mutarea cursorului în lista de seturi deasupra altora,
pentru aplicarea temporară a acestora. În capturile următoare avem același document redactat în
stilul nativ al WORD-ului 2007 și aplicări temporare de stiluri atât din OFFICE 2007 cât și din OFFICE
2019:

Documentul în formatul standard Word 2007

Aplicare temporară a formatului nativ Word 2019

Setul Predefinit Alb-Negru din Word 2007

Setul Distinctiv din Word 2007

 Setul Elegant din Word 2007

Setul de stiluri Extravagant din Word 2007

Setul de stiluri Formal din Word 2007

 Setul de stiluri Traditional din Word 2007

Setul de stiluri Centrat din Office 2019

Variantă a setului Distinctiv din Office 2019