Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
y y y y Introducere. Reflexia luminii. Legile reflexiei. Refractia luminii. Legile refractiei. Reflexia totala
Privim in jurul nostru si de multe ori ne punem intrebari de genul: - Cum se formeaza imaginea obiectelor in apa ?
Sunt intrebari la care se poate raspunde cunoscand fenomenele care au loc la suprafata de separatie a doua medii.
La suprafa a de separare a dou medii diferite lumina sufer un dublu fenomen: o parte din ea se ntoarce n mediul din care a venit, iar cealalt parte traverseaz suprafa a de separa ie i trece n cel lalt mediu. Cele dou fenomene, care au loc simultan se numesc reflexie i refrac ie. Propor ia n care au loc aceste fenomene depinde de natura suprafe ei pe care cade lumina. De exemplu, n cazul corpurilor metalice lustruite predomin fenomenul de reflexie (corpuri reflectante) iar n cazul sticlei predomin fenomenul de refrac ie (sticla transmite aproape integral lumina, fiind transparent ).
Reflexia luminii este fenomenul de ntoarcere a luminii n mediul din care provine, atunci cnd ntlne te suprafa a de separa ie cu un alt mediu.
i = unghi de inciden (unghiul dintre raza de lumin incident punctul de inciden ) r0 = unghi de reflexie (unghiul dintre raza de lumin reflectat punctul de inciden )
i normala la suprafa n
i normala la suprafa n
Legile reflexiei
Raza de lumin incident , raza de lumin reflectat coplanare. i normala n punctul de inciden sunt
Unghiul de reflexie r0 este egal cu unghiul de inciden i. r0 = i Reflexia dirijat (regulat ) este reflexia pe o suprafa de separa ie neted (razele de lumin incidente paralele sunt reflectate a a nct razele reflectate sunt i ele paralele). Reflexia difuz (neregulat ) este reflexia pe o suprafa de separa ie neregulat (razele de lumin incidente paralele sunt reflectate n toate direc iile).
i = unghi de inciden (unghiul dintre raza incident i normala la suprafa a de separa ie dintre cele dou medii n punctul de inciden )) r = unghi de refrac ie ( unghiul dintre raza refractat i normala la suprafa a de separa ie dintre cele dou medii n punctul de inciden )
Refractia luminii prin diferite obiecte: INDICE DE REFRACTIE* 1.0000 1.0003 1.309 1.33 1.36 1.46 1.52 1.54 1.92 2.42 Pentru lumina cu lungimea de unda de 590 nm (590 x 10-9 m)
SUBSTANTE Vid Aer Gheata Apa Alcool etilic Sticla (sticla) Sticla (plastic) Clorura de sodium Zircon Diamant
unde: n21 - este indicele de refrac ie relativ al mediului 2 fa de mediul 1 n - este indicele de refrac ie absolut al mediului
r < i, raza refractat se apropie de normal . r > i, raza refractat se departeaz de normal .
Reflexia total
Ce se ntmpl cnd lumina trece dintr-un mediu optic mai dens ntr-un mediu optic mai pu in dens?
Odat cu cre terea unghiului de inciden , cre te i unghiul de refrac ie. Valoarea maxim a unghiului de refrac ie este de 90. Pentru unghiuri de inciden mai mari de 90 lumina nu mai trece n mediul al doilea. Fenomenul se nume te reflexie total .
l = unghi limit = unghiul minim de inciden la care apare fenomenul de reflexie total .
Unghiul critic
Datorita faptului ca o raza este deviata de la normala cand intra intr-un mediu mai putin dens si ca deviatia de la normala creste odata cu unghiul de incidenta, un unghi de incidenta exista, numit unghiul critic, astfel incat raza refractata face un unghi de 90 cu normala la suprafata si trec de-alungul granitei dintre cele doua medii. Daca unghiul de incidenta este mai mare decat unghiul critic, razele de lumina vor fi reflectate total inapoi in mediul de incidenta. Reflexia totala nu poate aparea daca lumina trece dintr-un mediu mai putin dens intr-unul mai dens. Cele trei desene in fig. 6 arata refractia ordinara, refractia la unghi critic, si reflexia totala. La sfarsitul secolului XX, s-a gasit o noua, practica aplicatie a reflexiei totale in folosirea fibrei optice. Daca lumina patrunde oblic intr-un tub solid de sticla sau de plastic, lumina poate fi reflectata total la marginea tubului si, dupa un numar de reflexii totale successive, poate iesi la celalalt capat. Fibrele de sticla pot fi trase la un diametru foarte mic, invelite intr-un material cu indice de refractie mai mic, si apoi asamblate in legaturi flexibile sau fuzionate in placi de fibre folosite pentru a transmite imagini. Legaturile flexibile, care pot fi folosite pentru a produce iluminare ca si pentru a transmite imagine, sunt valoroase in examinarea medicala, deoarece pot fi introduce in diferite orificii.
Bibliografie:
y www.wikipedia.com y Manual clasa a XI a.
Colectiv redactional y Calinescu George y Chiran Adrian y Vasilescu Petre Catalin y Magureanu Ionut y Nitulescu Stefan