MINISTERUL EDUCATIEI ~I iNVATAMiNTULUI

ANATOLIE HRISTEV VASILE FALIE DUMITRU MANDA

; IK
---
Manual pentru clasa a IX-a

EDITURA DIDACTIC4. Sl PEDAGOGIC.!.

BUCURESTI
Manualul a fost elaborat pe baza programei aprobate de M.El
cu nr. 3448/28 IV 1979 ~i avizat de Comisia de fizica a M.EJ.
Revizuit in 1981.

Cap. 1; 2; :3 ( §. 1 - 5}; 5 ~i 6 au fost elaborate de A. Hriste"

Cap. 4: R ~i 9 au fost elaborate de V. Falie
C~l'- 3 l § 6 - 8); 7 ~i 10 au fost ~laborate de D. Manda
CUPRINS

CAP. 1. MI~CAREA ~I REPAUSUL

REFEREN;fl:
1.1. Sistem de referintli ................................ o o •••••••••••• o •• •• •• • o • 7
C. VREJOIU, conf. dr. Facultatea de Fizica Bucure~ti- 1.2. Punct material ........................................ o •••• _•.• o o ••••• o •• o 8
C. CRISTESCU, ~ef de lucrari I.P. Bucure~ti 1o3. Traiectorie. Coordonate. Legea mi~clirii •........... ~-· ·-· .~ ........ . 9
I. POPA, profesor
1./i. Vector de pozitie ........................... -· ·-· ..... · ·-· ··-· · · · · · · · ·. · 11
A. PETRESCU; profesor
1o5. Deplasare ........... ·~ o.......... . 12
PAUl~ ~TEFANESCU, ~ef lucrari
4 •.••••••• •• ·-· -·· .......... ·-· . . . . . . . . . . . . . . . . . -·

1.6. Mlirimi vectoriale ........................................... ·-· ........... 1~

1.7. Viteza •• _ ................................................... ' .... •·· ........... · .. . 18

1.8. Acceleratia ........._.................. . 4 ... ........... ·-· ••• -· ............ -· .......... o o •••• 23
1.9. Clasificarea m~clirilor punctului material .................................... . 26
1.10. Relativi~atea mi~clirii mecanice -· ............ -· ........................... . 27
1'.11. Compui:lerea mi~clirilor ........ - ....... ·- .................. ·-· ............ ·-· ....... . 28
Redactor: ELISABETA MESARO~ prof.
1.12. Reprezentarea graficli a legii mi~carii •.... ·-· .1:. .............. ·-· •.••••••• 29
Tehno.redactor: PARASCHIVA GA~P AR
Coperta: NICOLAE SlRBU Probleme rezolvate ............ ·-· ..................................................... . 31
lntrebari. Exerci1ii. Probleme ....... - ................................ . 32

CAP. 2. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE

2.1. Principiul inertiei ·-· ...... -· .............. -· ..... -· .. . .... .. . .... . .. ... .. . . . . . . . . . 3~
2.2. Sisteme de referinta inertiale ......~ .. ·- ·-· .... ... .... .... ... ... . . ... . . . . . . . . 35
2.3. Principiul fundamental al dinamicii ......................... ; . . . . . . . . . . . . 38
2./i.Principiul . actiunilor reciproce ................................. ·-· . . . . . . . . . . ~li
2~5. Principiul suprapun~rii fortelor .... -· ·-· .... . . . . ... ..• . . . . . . . . . . . . . . . ii8
2.6. Principiul relativitlitii tn mecanica newtoniana -· ...... ·-.... ... . . . . 51
Probleme re,..olvaiie ................ -~ •..•.. ·- ....... .:.. ·-· ................ ·-· ........ : . . .. 52
lnttebilri. ExerciJii. Probleme .... ·- ·- -·- ......... ·- ........... ·-·.......... 57

CAP. 3. ~Il~CAREA PUNCTULUI MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR

TIPURI DE FORTE

3.1. Mi~carea rectilinie uniformli .....,................................. o 60

Probleme rezolvaiie ............ ·-· .........•..•........................... 62
lntrebilri. Exercifii. Probleme •...•.•••.....•................• ,62 •

3
 3.2. Mi!lcarea rectilinie· uniform variata ............................. . 64. fi.5.* Centruldemasaalunuisistemoarecare de particule ............. . 158
Prebleme rezolvate ... ·-· ••_...•.....•............................. ~· . -· 69 5.6. Ciocniri ...................................................... . 159
lntrebiiri. Exerci#i. Probleme . .... ·-· .....•..................... 71 Probleme rezolvate .....· ...................................... . 167
3.3. M~area corpurilor sub actiunea greutatii. ....... ·- ·-· .................. ...., 72 lntrebari. Eierci/ii. Probleme ....... .·....................... . 168
Probleme rezolvate :,. _ _.. ~- -· _ ·- __ ...... -· ........ ·- ·-· ... ·-· ....... . 77
lntrebiiri. ExerciJii. Probleme ·- ••• ~ ............. ~~ -- ·-·. ~ -· ·-· ·- •• 80 CAP. 6. MOMENTUL CINETIC
3.lt. Fortele de frecare .... ~- _ .- ........................ ·- ... -· ....... _ ..•..• ·- 83
Probleme rezolvate _ ... -· ................................ ·'·· ·- ·- ... .:. ..• • • 92 6.1. Momentul fortei. Momentul cinetic al punctului ~aterial.:........ 172
lntrebiiri. ExerciJii. Probleme._ ... ·- ............................ ·-· .• 9~ 6.2. Teorema momentului cinetic pentru punctul material. Conservarea
momentului cinetic ................................. ·-·...... 1 J7
3.5. Mi~Jcarea circulara un iforma ··:·· ·- •• __ ·- .•.. _ ·- ..•.•.•• _ . _ .... ~
6.3*. Teorema momentului cinetic total al unui sistem meeanic. Conserva-
Problema rezolvata ... __ -· ... ____ ................................ -· _ 105 rea momentului cinetic total ·-· .................... ~............. 118
lntrebdri. ExerciJii. Probleme~. ·~ .................... .;. ••• ·- •• _.. •• 106 lntrebari. Exercifii. Probleme .. ............................. _.. . . -17~
3.6. Forte elastice .._ •• -· •.••••••• ·~ ................... -· •••••••• -- ..• -· 108
Probleme rezolvate ........... 4 .............. - ,..; 111
· - - - . . . . . . . . . . . . . .4 - -

lntrebiiri. Exercijii. Probleme .... ............ _.. -· ....................... -· .,.. 112 CAP. 7*. CINBMATICA ~I DINAMICA RICHDULUI
3.7. Legea atractiei universale a lui Newton. Ctmpul gravitationaL ........_. 113
7.1.. Notiunea de rigid ....... ·-··-· ... ·-· .. ·~.............................. 1~1
3.8. Masa gravifica. Relatia · dintre masa gravifica l}i masa inertiala, 7.2. Viteza ~i acceleratia unghiulara.. ... . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . -181
Satelitii artificiali ~ •..•. _..•••.•.•......•.•.. __ •.• • . • • • • • .. .... ... . .. • • 119. 7.3. Energia cinetica de rotatie. Momentul de inertie al unui rigid...... 184
Problema. rezolvata: •.•• """ •• ~· .................. ·- ·- _....... ·- ........ ·- ..,.. 122 7.4. Legile cinematicii :;;i dinamicii solidului rigid .... ·-·................ 186
lntrebar~. ExerciJii. Probleme.~ . •. -· .- ........... -· .. ~· ·-· .... ·- -· ·-· ... 122 Probleme rezotvute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
lntrebari. Exerrijii. Probleme .. ...... ·-· .................... _...... 192

CAP. 4. ENERGIA M~_gi\_N'.!.C_A""~--r!lN.CTDLULMA.T.ERIAL

_$I__ A. ~J.~TEl_MPLDL . DELEUN~--MNI'ERIALE \ CAP. ~- ECHILIBRUL \1ECAJ\IC AL CORPURILOH

4.1. Lucrul mecanic efectuat la mi~Jcarea punctului material intr-un cimp 8.1. Sis tern. de forte concurente. Rezultanta. ~fi~carea de translatie. . 193
de forte ....................,.. ·-- .............. ·- ........... ~· •.. --· .... .... . . . . . . 124 8.2. Compunerea fortelor paralele. Cuplul de forte. Mi~carea de rota tie .. · J 97
4.2. Energia cinetica. Teorema variatiei energiei cinetice _a punctului · 8.3. Centrul de greutate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
material ......... -~ _ _.. ·-~ ·-· ·-· ................................... -........ 135 8.4. Echilibrul mecanic. Conditii de echilibru ..................... _. . 208
4.3. Energia potentiala a pun~tului material in cimp conservativ de 8.5. Echilibrulin cimp gravitational. Echilibrul_ ~i energia potentiaHi . . 21'7
Iorte. Energia mecanica a punctului materiafin cimp consft'vativ lntrebari. ExerciJii. Probleme. ... . . ... .. . . . . . . . . . . . . . . 220
de forte .... -···--· -· ·-· ·-· ...•.. ·-~ •··· •.•
o4 ••• ·- ·- .............. 4 •••••••• 139 " • ··-·

\
4.4. Conservarea energiei · mecanice -· ......... -· ............. 4 • • 14~
• • • • • • • •

4.5.* Sisteme de puncte materiale. Forte interne ~i forte externe . . . . . . 145 I CAP. 9. MECANICA FLUIDELOR
Probleme rezolvate -~ __ -· .......... ·-· ·- ·-· __ •• ··- .....• -~ ·-·........ 147
9.1. Starea flu ida .......•... ~ ...... ·-· ............ ·-~ ... . . ~. . . . . . . . . . . . . . . 225
lntrebari. ExerciJii. Probleme __ .......,. ·-· ·- ...•••.• ,..,.. .. ·- .. ·...... 148 9.2. Notiunea de presiune ...... ~-~ •...... ·-· ...•............•.•... ~. . . . . . . . 226
9.3. Statica fluidelor: hidrostatica !]i aerostatica ...•..... ·-·. . . . . . . . . . 227
9.4. Dinamica fluidelor ... ..- ·- .................. _. . . .. . .... ... .... .. . . . . .. . . . . . . . . 24~
lntrebari. ExerciJii. Probleme .... .... ..• .... .... .... . . ·-· ... .. . ... . . . . . . . . 252

5.1. Teorema impulsului pentru punctul material. Conservarea impulsului 153

--5.2. Teorema impulsului ~i legea conservarii impulsului pentru un sistem \ CAP. 10. UNDE ELASTICE. NOTIUNI DE ACUSTICA
de doua particule ............ ·-· ........... ·-· ·-· .. ·-· •. ·-· ·-· ·- .......... ·-· ... . • 154
5.3.* Teorema impulsului ~i legea conservarii impulsului pentru un sistem 10.1 Oscilatorul liniar armonic. Compunerea oscilatiilor , 0
••••••••• •• • • 255
oarecare de ·particule· ·-· ·-· ·-· ·-· ........... ·-· •..... -· ·-· ...........•..... ·-· -155 10.2. Peridulul gravitational. Rezonanta ............. ·-· ·-· ·-·.. ... . . . . 267
5.~. Centrul de masa al unui sistem de doua particule. . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 1.0.3. Propagarea mi~dirii oscilatorii ·-4 •••••••••••••• , ••• · - . . . . . . . . 270

4 5
10.4. Unde transversale, unde longitudinale. Viteza de propagare.... . . . . · 274
10.5. Bcuatia undei plane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
10.6. Clasificarea undelor elast ic-P dnpa freeventa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
10.7. Conditii de audibilitate a osrilatiilor elastke................... 2R5
·10.8. Reflexia ~i refractia undelur. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
10.9. D·ifractia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
10. to. Interferenta. Unde staponare................................ 293
10 .11. * Co;1rde 9i tuburi son ore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
lntrebari. Exercijii. Probleme ............••........ ·........ 302
Probleme recapltulatlve ..................... , . . . . . . . . . . . . . . 307

1
MI~CAREA ·~I REPAUS.UL

Fizica studiaza diferite fenomene ale naturii: mecanice, termice, electrice.

optice, atomice etc. Cel mai simplu dintre ele este mi$carea mecanica, studiata
in cadrul mecanicii.
Mecanica, numita clasica newtoniand. a fost elaborata· in esen~a de
ISAAC NEWTON (1643-1727) §i expusa in celebra sa ca.rte ,PrincipiilP
matematice ale filo.zofiei naturale" (1687), unde sint formulate cele trei legi
sau principii ale mecanicii, precum §i legea atrac~iei universale (gravita~io-
nale) (aplicata la mi§carea sistemului solar).. .
Mecanica se imparte de obicei in trei capitole: eine:rnatica se ocupa cu
descrierea geometr~c~, spa1io-tem po~aHi, -~l!li§..c_~!'i!_lq()<:)fQ()}l!!t~ 1 timp,_ ltaiec-
torie, viteza, acceleratie}; dinamica studiaza §i cauzele mi§carii (for~ele, impul-
sul, lucrul mecanic, energia); statica studiaza echilibrul corpurilor. Mecanica
se mai imparte in: meca.nica punctului material, mecanica sistemului de puncte
materiale, mecanica. solidului rigid, mecanica fluide1or etc.
In capitolul 1 sint expuse no~iuni de cinematica a punctului material.

1.1. SISTEM DE REFERIN TA

Deplasarile oamenilor, mi§carile diferitelor piese ale ma§inilor unelte,

deplaS'area vehiculelor, curgerea apelor, curentii de aer - iata exemple. de
mi§cdri mecanice.
Cind vorbim de mi§ca.rea mecanica a unui corp, in~elegem totdeauna
schimbarea pozi~iei sale fata de alte corpuri, de obicei fa~a de Pamint sau Jata
de diferite obiecte'iix·e-pe':Pimh}.t (case,.bornekiiomet~ice etc.).
Se nume§te mi$care mecanica a. unui corp schimhB:rea pozitiei sale fa ~a
de an-e-corpuri~---- . -·
_ _fl~~~~~-e~~~--!:!!1:_~~~-E~~~!Q:t!lar__ ~Lr:n!~~~~~!~ ~ .l!!l:. ~()rp ~s.teJn r.epa us .:dac<1
~.zi!J~.!Lf&Ltie.alt~L~Q[PJJJ:Lnu.Ae..~himbi.

7
 Pentru a studia mi§carea unui corp trebuie sa alegem totdea.una un alt.
~2orp, numit corp lie referinJa (ci~ e~emplu, Patnintul), la care sa' raportam in/
fiecare moment pozi~ia corpului studiat. Desigur, orice corp de referint(
este la rindul sau in mi§care fa~a de alte corpuri. Pentru a determina pozilia
eorpului studiat la diferite momente sint necesare o rigla §i un ceasornic.
Corpul de referinta, impreuna cu rigla pentru determinarea pozi~iei
corpurilor studiate §i cu ceasornicul pentru indicarea momentului, consti-
tuie un sistem de referinta, numit pe scurt referential.
1.2. P UNCT MATERIAL
) n mi~~_I':~a~me~_a~:Q_~9-~_JLc()Xp~rilor nu sint dete:minante unele proprietati
ale acestora, ~e exemplu, cele termice, cele optice, §i de aceea le putern neglija.
'lnmulte probleme nu ne intereseaza nici deformarea corpurilor, de exemplu,
la caderea §i aruncarea obiectefor, de acee a in astfel de probleme o put em
neglija, considerind corpul rigid.
Mi§ca.rea solidului rigid este totn§i complicata, _de a.ceea se studiaza mai
intii miijcarea unui corp a.le carui dimensiuni §i rota~ii proprii sint neglijabile
in problema datiL Acesta este punctul material, cara.cterizat numai prin masa
-~1! (deci un corp eu dimensiuni neglijabile fa~a de distan~ele sale pina la cor-
purile i~conjuratoare).
Un acela§i corp poate fi considerat punct material intr-o problema §i
intr-o alta problema, nu. ~ distan~a de }a originea 0 pina }a corp, prevazuta i'U Semnu} plus SaU minus,
De exemplu, in mi§carea unui vapor pe ocean, dimensiunile sale nu sint
esentiale §i pot fi neglija,te (fig. 1.1), H1sa ,in cazul manevrarii in rada unui
port, ele nu pot fi neglHate. 0 piatra in sa in atmosfera poate fi
5
· l<~ig~ ~··~ L':l vapor pe un ocean se.., poate aproxi:ma printr-un punct a earui
pozttte m flecat·e moment este data de coordonatele sale geografice: lati·
tndinea t?i longit.udinea.
8 9
. aproxirnata de cele rnai :rp.ulte ori pi'intr-un punct material, nu insa, d.e exemplu,
. in cazul rostogolirii sale pe o suprafa~a.:.
{:ind toate punctele ·unui ·corp se mi§ci1 identic (mi§carea de translatie),
at unci mi§carea unui singur punct oarecare al corpului ea.racterizeaza , pe
deplin mi§carea intregului corp, indiferent de dimensiunile acestuia, deci putem
aplica roodelul punctului material.
~ Daca nu intereseaza masa corpului (in cinematica), punctul material se
nume~s,t_~_ -~~b il.
1.3. TRAIECTORIE. COORDONATE. LEGEA MI~CARII
Curba deserisa de un mohil in timpul mis,earii sale se nume§te traiectorie
(fig. 1.2). Jr~iectoria poate fi rectilinie sau curbilinie. ~Traiectoria curbilinie
poate fi situata: intr-un plan - mi§care plana (de exemplu, mi§carea circu-
lara), sau in spa~iu (de exemplu, mi§carea. u_nui punct periferic al unui §Urub).
Mi~carea rectilinie §i mi§carea circulara sint cele mai simple s,i mai free-
vente Ini§cari.
1.3.1. Cazul mi§cirii rectilinii. Pentru a deterifi~na p()zi~i~ corp11Iui i:l)
fiecare moment, alegem pe dreapta mi~c.arii un punct origine 0 ~i un sens
_pozitiv. (obtinem astfel ax a. coordonatelor Ox). ~Coordonata .x a corpului este
f'ig. 1.2. Pal'ticulele atomin· deplasindtHw in
'camera cu eeata determina in drumul lor formarea
· unor pir:'lturi fine de apa (vizibile l& mieroscop
prin ilnminare laterala).
 ·~Ji!@.
l

I
., M' 0 M X
..
-2~-~
0
~,
I
:-3 2 4 5 6 y

x'=-1,6 x=3,2
y
Fig.1.3. Pozi~ia mobilului pe traieetoria sa rectilinie este determinata de coordonata
sa x. Coordonata este pozitiva daca mobilul se afla de. partea pozitiva a axei (M)
~i este negativi1, daca mobilul este de partea eealalta (M').
y

_dupa cum corpul se afJa de partea po,zitiva sau de c~a negativa a axB~ X

(fig. 1.3). Fig. l.o. Pozitia ~obilului tn spatiu est~

Fig. 1.4. Pozitia unui mobil in plan data de cele trel coordonate ale s~le.
Pentru a descrie mi~carea mobilului pe traiectori~ sa rectilinie trebuie este data de cele doua coo~donate ale abscisa x = 01\11 , ordonata y = M1M =
sale: abscisa x =OM'. f?l or~onata _OM f?i cota z = M'M = OMa· Covr-
sa, cunoa~tem pozi~ia mobilului in fiecare moment pe aceasta traiectorie, y = M'M =OM". A~se1sa x f?l ordo- donateie x, y, z se obtin proiectind . P,P
adica co~rdonata sEl x in func~ie d.e timpul t: nata y se obtin pro1ectind pe ax;e~e axele de coordonate vectorul de pozi\IC
de coordonate vectorul de pozl\le --+ ~
--+ ~ . ) r=OM ..
X= f(t). r =OM, (x =
rcos<X, ,Y =~sm. <X·
Proiectiile se obtin ducmd dm virful
. +
Aceasta expresie constituie legea mi§carii (ecuatia cinematica a mi§carii). vectorului de pozi~ie r paralele Ia
axele de ~~oordonate.
1.3.2. Cazul mi~carii intr-un plan_. Pentru a determina, pozi~ia corpului
~n fiecare moment, alegem doua axe de coordonate Ox, Oy, perpendiculare intre
ele, situate in planul m1~carii. Pozilia M a corpului este data de cele doua 1~4. VECTOR DE POZI TIE
coordonate: .x (~bscis~) §iy (or·dona.ta), ca;re se ob~in ducind din M paralele
Ja axele de coordonate (fig. 1.4)..Prntrli a. descri~ mi~care§. _co~pJJ.ltii (in plan) Un alt mod de a preciza pozi~ia unui mobil este ~rmatorul: .alegemtpf el
trebuie sa cunoa§tem coordonateJe sale ~x, y) in func~ie de timpul t, adica · · · 0 §I· IAI unim
.e referin+a un punct-origine •
cu mobilul M ' obtmem
• as e
douii fu net ii: corpuI d ~ · · 1
s~gmentul de dreapta orientat (fig. 1.4-1.5), numit vector de poz~tte a
OM
Y = fz(t)
mobilului, r =OM.
- ____..

(ecua~iile cinematice ale_ mi§carii). Fiecare ecua~ie descrie mi§carea proiectiei El este caracterizat prin:
·
mobilului pe axa respectiva sau mi~carea mobilului in direc~ia ·axei respective 1) modul (sau marime) dat de lungimea r =0M a
segmentului orien-
(de exemplu, spre Est sau spre Nord)~Mi§care~ pia~~ ~-!Jl~bilului se descom- ___...
tat OM; __,\_...,,
~~
pune astfel in doua mi§cari_rectilinii gupa cele doua axe alese. 2) direcfie, data de dreapta definita d~ ~unctele. 0, M,
Se pot alege §i alte sisteme de coordonate pentru a descrie pozi~ia §i mi§- 3) sen.r, dat de succesiunea 0-M, origine-mobll.
carea mobilului, de exemplu pozi~ia unui vapor pe ocean este data de coordo-
na-tele sale geografice: latitudinea ·'i longitudinea (fig. 1.1). Cunoa~ter~a vectorului de pozi~ie (ca
modul directie §i sens) inseamna cunoa~te­
1.3.3. Cazul mi~carii in spatiu. A,Iegem un sistem de trei axe de roordonate Ox, Oy rea. p~zitiei in spatiu a mobilului.
Oz, perpendiculare intre ele. Attillci pozipa mo~ilului 1l.f est~ gaUf. de trei coordona te:
X (abscisa), y (ordonata) lji'i z~(cota), care se obtin dudnd di~ 2\1 paralele Ia axe, cain figura De exemplu, o instalatie radar determ~na vec-
1.5. Miljicarea corpului in spatiu este descrisa de trei ecuatit: torul de. pozitie al unui 'obiect-tinta. (aviOn) ~u
ajutorul unui impuls de .. unde. electromagnebce
(radio) dirijat in spatiu. ~tund viteza de p:opagare
l or (c = 300.000 km/s) ljii masurtnd tlmpul de
(eeuatiile cinematice alf' mh;;carii). a un de . . a· t + Fig. 1.6. (ns Iala t ia ~~dar J.e~t!l'·
propagare dus-intors a semnalulm, gasim . IS an,.a
Ele descriu mi~carea corpului in spapu dupa cele trei direetii. mini\ vectorul de poz1t1e al ob1ec·
r pina la obiect. Directia este data de orientarea
Se pot alege ~i alte sisteme de com·donate pentru a d.etermina pozi~ici mobilulu i tului t•eperat.
antenei emitatoare (fig. 1.6).
in spatju,
11
10
 y
In timpul mi~dirii, vectorul de pozi~ie se schimba ca modul ~i orientare,
deci este o functie de timp.
Legam de corpul de referinta un sistem ortogonal de coordonate cu ori~
-+
B
ginea in punctul 0. Daca proiectam vectorul de pozitie r pe axele de coordo-
. -+
nate, ducind din virful vectorului r paralele la axe., ohtinem coordonatele x, y
ale mobilului (fig. 1.4 ). Conform teoremei lui Pitagora r 2 = x 2 y2• +

--+
1.5. DEPLASARE · Fig. 1 •8 • Vectorul deplasare al mobilulJii Fig. ·1.9. Deplasarea rezu1.tanta AC este
~ -+ -+ suma vectoriala a deplasarllor componente
-'l-
AB = fu- = rz. _ ri are drept compo- ~ __,..
1.5.1. Caznl mi~earii reetilinii~ Fie A(x1 ) ~i B(x2 ) pozitiile mobilului la nente deplasarile pe axe. b.x .= Xz ~ ~1. AB l?i BC.
momentele t11 . respectiv t2 (fig. 1. 7). Deplasarea mohilului in intervalul de b.iJ = Y - Yl care se o~tm prm proiec\Ie,
dudnd din originea A ~~ vlrful B paralele
timp /)..t = t 2 - t 1 este segmentul AB (prevazut cu semn) Ax= Xz- x1 . la axele de coordonate.
Litera A (delta ma.juscula) scrisa in fata unei marimi inseamna variatia acelei
marimi, adica diferenta dintre valoarea finala §i cea initiala- El este caracterizat de modul (lungimea segmentului AB), directie (data de
Deplasarea mobilului ln mifcarea rectilinie este variafia coordonatei sale. dreapta care trece prin A ~i B) §i sens (de la A la B).
Deplasarea Ax este pozitiva daca mohilul se mi§ca in ·sensul pozitiv al • --+ . d d
Daca proiectam vectorul deplasare AB pe axele de coordon~te, uci~a
A

axei (Ax> 0, x 2 > x 1 ) ~i negativa daca mobilul se mi~ca in sensul negativ · · . A 81

(Ax < 0) (fig. 1. 7). d
.In or1g1nea •· di·n virful B paralele la axele de coordonate, obtm.em_ dep -
sarile pe axele de coordonate:
1.5.2. Caznl mi~earii plane. Fie A, B pozitiile mobilului Ia momentele
A'B' =Ax Xz- Xt, A "B" = .u. Ay
t11 respectiv t 2 (fig. 1.8). Daca urmarim proiectiile mobilului pe axe, se vede
ca A' B' = Lix = Xz- xl, respectiv A" B" = Ay Y2-yl, reprezinta depla- . b"l re se misca pe o traiectorie curbilinie oare.care (fig. 1.9)
~ F Ie un mo I ca. . . . , . . I t -t D lasarea in
safile in directiile axelor respectiv~. Sl
· r·le A , B , c· pozitiile
,
sale succes1ve la momente e t1, 2, a· ep
Unind pozitia initiala A{t1) a mohilului cu cea finala B(t2) ohtinem seg~
--+
~ d t'
Interva,1u1 e Imp 1, 2
(f t ) este vectorul AB '
iar in intervalul de timp (tz, ta)
mentul de dreapta orientat AB care se nume§te vectorul deplasare al mohi-
~ t d 1 ea globala~' sau rezultanta in intervalul de timp
lului in intervalul de ti:rrip considerat Lit = t 2 - t1• este BC. Ca.re es e ep asar ,
(t1, ta)?

t1.'
II
t1.
I
M Evident, este vectorul AC, care se oh~ine unind originea pr~ei deplasari
. A•
0 B B
.
B
• • ;. X
· se ca" vectorul deplasare AC este suma
' ~ /'
I

-3 -1 2 4 cu virful ultimei deplasari. ~pune

-2 0 1
x=3,6 --+ ~
vectorilor deplasare AB §i BC:
_a --+- --+-
II , i
AC , AB + BC.
--+ (1.1)
B A BO A' B A
X De exemplu un avion ·se deplaseaza de la Bucure§ti Ia Pite§ti AB
-3 -2 -1 0 1 2 3 4 105 km §i ap~i de la Pite§ti la Bra§OV BC = 100 km. Deplasarea rezul-
tanta Bucure§ti-Bra§OV este AC = 140 km.
b , Se vede ca marimea deplasarii rezultante AC nu se ob~ine prin simplii
Fig. 1.7. Deplasarile AB, A' B', A;' B" ale mobilului M irt adunare aritmetica a marimilor deplasarilor AB §i BC, ci dupa regula geomec
eazul ~a) sint pozitive (mobilul se mi~ca in sensul pozitiv
al axel Ox), in cazul (b) s!nt negative (mobilul se mi~ca in tri('a de mai sus.
sensu! negativ al axei Ox).
13
12
 1.6. M ARIMI VECTOR tALE

Marimile caracterizate prin modul, direc~ie §i sens ·(a~a cum este de exem-
plu, vectorul deplasare) se n~mesc marimi vectoriale sau vectori. Ele se r-epre-
zinta, conven~ional, la o anumita scara, priri segmente orientate (analog
vectorului deplasare). Marimile caracterizate doar printr-un numqr (pozitiv
I
sau negativ) se numesc marimi scalare sau scalari, de exemplu, timpul, masa,
d
temperatura, densitatea.
1.6.1. Adunarea 'Veetorilor. Vectorii se aduna dupa regula geometrica
~ ~

data la. vectorii deplasare. Pentru a ad una doi vectori a §i b ii desenam (la
Fig. 1.11. Suma mai multor vectori este datA de linia de tnchidere a
o anumita scara) ·unul cu originea in extremitatea caluilalt §i unim originea conturului poligonal construit cu vectorii componenti.
primului vector cu virful celui de-al doilea. vector ·(fig. 1.10);· Acest vector
de inchidere va da suma celor doi vectori. nen~i. In adevar, orice vector poate fi descompus dupa...,doua direc~ii arhit.rare
~

paca in figura 1.10 ducem din originea priinului vector a un vector paralel
·-?
~i egal cu vectorul b, ob~inem un paralelogram a carui diagonala reprezinta
·suma celor doi vectori. De aici rezulta:
Regula paralelogramnlni. Suma a doi vectori este data de diagonala pa- ·
coplanare cu vectorul dat (sau dupa trei direc~ii arbitrare in spatia), deci poate
fi inlocuit cu vectorii componenfi. Pentru aceasta ducem prin originea §i prin
virful vectorului dat drepte pa.ralele cu direc~iile date (fig. 1.12). Se formeaza
astfel paralelogramul de compunere a vectorilor.
Astfel, de exemplu, vectorul de pozi~ie r
~ .

din figura 1.4 are drept vectori

ralelogramului construit cu cei doi vector·i· ,~omponenti ca laturi, avind origine _.. _..
componen~i pe 0 M' ~i 0 M" :·
comuna.
. Din aceasta construc~ie se vede ca suma vectorial a este comutativa: -~ _.. _.. ~ _.. _..
r=OM=OJU'+M'M=OM'+OM". Analog in spa~iu (fig. 1.5):
~ ~ ~ ~

a+ b = b +·a. (1.2) ~ _..

r =OM..:_ OM1
_.. -4- -4- _..
+ MiM' + M'M = OM + 01~12 + OMa. 1
___., _..

Daca avem mai mul~i vectori suma lor se ob~ine aplicind succesiv regula
paralelogramului. Acela§i rezultat se ob~ine direct cu ajutorul regulii poli-
gonului.
Regula poligonnlni. S uma mai multor vectori este data de Zinia de inchidere
a co~turului poligonal construit cu vectorii componenti (fig. 1.11).
Apllcind regula paralelogramului sau cea a poligonului pentru trei vee-
tori, ne convingem ca adunarea vectorilor este asociativa:
~~~~ ~-)o
1.6.2. Seaderea veetoritor. Daca modulul unui vector se reduce la zero,
se oh~ine vectorul zero (nul), notat cu 0, ca ~i'numarul zero; directia vectoru-
lui zero ramine nedeterminata. De exemplu, daca adunind ma(multi vectori
linia poligonala se inchide, suma vectorilor respectivi este zero. In parti-
cular, daca adunam doi vectori egali in n10dul, de aceea~i diree~ie dar de
sensuri opuse, oh~inem vectorul zero. De aici se vede ca oridirui vector nenul
~ ' ~. ~
a ii corespunde un vector opus a' = -a, de acela~i modul, de a,cee~H~i

(a + b) + c = a + {b + c). (1.3)
Orice diagrama de compunere a doi vectori (de exemplu, cea din fig. 1.10)
poate fi privitA ~i ca o descompunere a unui vector in doi v~ctori compo-

Fig. 1.12. Descompunerea unui vee-

~

lor a dupA doua directii date D 1 , D 2

~
l''ig. 1.10. Vectorii se adunii dupii roplanare eu vectorul dat a. a b
regwa paralelogramului~

15
 AI
~--~
b
diteqie dar de sens opus~ care pr·m
adunare cu primul da vectorul zero:
y

~ ~ -+ -+ -+
tlt-____ _ a a' = a + (-a) = a- a 0.
I
I '
'
Aeum ;putem defini scaderea vee-
I ' -+ •
I
I '
'
tori1or: a sciidea un vector b dintr-un
I '\
-+
vector a, inseamna a aduna la a vecto-
-b -+
rul opus- b:
Fi~. 1.13. Scaderea vectorilor: difertmtil
eslf' data de cealalta diagonala a paralelo. -+ -)- -+ -+
gramului. a- b= a + (-b). (1.4)

Din figura 1.13 se.: vede ca diferen~a a doi vectori este data de cealalta
diagonala a paralelogra.mului construit cu cei doi vectori .drept Iaturi. Fig. 1.14. Componentele unui vector pe axele de coordonate.
Pentru a ohtine diferenta a doi vectori, ii tra.sam cu origine comuna ~i
-+ -+ -+
unim virfurile lor, orientind sageata spre vectorul descazut. Ducindin figura 1.8 Daca adunam doi vectori a + b = c §i proiectaro vectorii pe o axa,
ob~inem aceea§i egalitate §i pentru oomponentele lor: ax + hx = Cx (fig. 1.15).
' -+ ~ ~

vector-ii de pozi~ie r 1 = OA, ~ = OB, se vede imediat, conform. regulii de sea-

. ~ In general, orice suma de vectori poate fi proiectata pe o axa oarecare ~i
dere vectoriala, ca vectorul deplasare AB este egal cu diferenfa vectorilor de se ob~ine o sum a corespunzatoare pentru coroponentele vectorilor:
••• -~~~"~-+-+
poz1~1e a1 punctelor A, B, anume AB = OB- OA = t 2 - r 1 = ar, adica -+ -+ -+
vei:torul deplasare este egal cu variafia vectoru1ui de pozitie. Prin varia~ia unui a =
-+
a1
-+
+ az + ... + an
-+
~ pr · a = pr. a1
-+
+ pr. az + ... + pr. am
vector se in~elege (la fel ca pentru un scalar) diferenfa - binein~eles vecto- ax = a1x + a2x + ... + anx· (1.6)
riala· - dintre valoarea finala si, cea initiala.
,
Proiecfia rezultantei este egala cu suma proiecfiilor vectorilor componenfi sau.
Un vector este constant (in timp) daca nici modulul, nici direcfia ~i nici componenta pe o axa a. rezultantei este egala cu suma componentelor pe acea
sensu! sau nu se schimha in timp: Varia~ia unui vector constant este nula .. axa a vectorilor componenfi. .
1.6.3. Componentele nnui vector. Daca proiectam ortogonal un vector Desigur acelasi, rezultat se obtine
, si
, in cazul diFerentei
J• ' a doi vectori.
-+ ~ .~ -+ -+ -+
a = A B pe o ax a 0 x, ·coborind perpendiculare pe ax a din originea A ~i din Astfel, compon~ntele vectorului deplasare AB = llr = r2 - r 1 pe axeie de
virful B al vectorului (fig. 1.14), ob~inem un segment A' B', orientat in sensul coordona.te sint deplasarile pe axe: ax = x 2 - x 1 , Ay = Yz - Y1 (fig. 1.8).
Orice egalitate vectoriala da prin proiectare pe a~ele de coordonate egalita~i
pozitiv al axei Ox, daca unghiu1 a format de vectorul; si axa Ox este ascutit '
· ~i orientat in sensu! negativ al axei, daca unghiul este obtuz. Lungimea aGes-
. . algebrice pentru componentele vectori]or.
tui segment prevazuta cu semnul plus, respectiv minus, se nume~te compo- y
-+ c
nenta ax a vectorului a pe axa Ox: ax (±) A' B'.
-+
Componenta unui vector ape o axa Ox este data de formula:
-+ -+
a cos a unde a = I a I, a = .-1:: (a, Ox). (1.5)
Cmnpanenta pe axa Oy va fi ay = a cos ~ = a sin a (o cateta este
egala cu ipotenuza inmul~ita cu cosinusul unghiului alaturat sau cu sinusul.
unghiului opus).
Componenta este nula daca vectorul este perpendicular peaxa (a = 90°) l<'ig. l.U). Proiectia sumei a doi
vectori este egala cu suma pro-
~i este ±a, daca vectorul este paralel cu axa (respectiv oc = 0 sau 180°). iectiilor ee1or doi vectori.

16 17
2- Fizlca cl. a IX-a
 -+ p D C 8 A
Prin urmare orice vector a este caracterizat prin ansamblul componentelor 0
------------------------------~------~----~x
x x x x x1
sale (ax, a11 , az) intr-un anumit sistem de coordonate.· Schimbind sistemul de 4 3 2
t t4 t3 t2 t1 t
eoordonate, se schimba 'i componentele vectorului, spre deosebire de un scalar
}~ig~ 1.16. Vi.teza ~omental}a la. momentul t cind mobilul trece prin punctul P(x) se
a ~carui valoare nu depinde de alegerea sistemului de coordonate. obtme calcuhnd v1teza med1e pe mtervale de timp din ce in ce mai scurt" · t - t t 2 -t
t s - t et c., ~~~ d ~o b 1'l'! 1 t rece P!lll P':lnctele A, B, C, ... Cit mai apropiat,e de P, 1deci pentru
0
0
A ' {J t t

deplasar1 dm ce m ce ma1 m1c1: PA = x 1 - x, P B x 2 - x, PC= x 3 - x ...

1.7. VITEZA (fig. 1.16). Aceasta nu reda inca exact viteza din P la momentul t, deoareee
pe segmentul PA in timpul t1 - t mobilul poate sa-§i schimbe viteza. Daca
1.7.1. Mi~carea reetilinie. Pentru a putea compara mi~carile intre ele
luam insa momente t2, ta, t4, etc. din ce in ce mai apropiate de momentul t
trebuie sa comparam deplasarile mobilelo~ efectuat~ in acel0-$i interval de
(deci intervale At din ce in, ce mai mici), cind mobilul se afla respectiv in
timp ~i anume in unitatea de timp (secunda.). Cu'noscind deplasarea Ax
punctele B(x2), C(xa), D(x4) etc. din ce in ce mai apropiate de punctul p
efectuata in intervalul de timp At, pentru a afla deplasarea ce revine (cores~
(deci deplasari Ax din ce in ce mai mici) §i calculam vitezele medii corespun-
punde) unita~-ii de timp trebuie sa tmpar~im Ax la At. Ob~inem astfel viteza zatoare: .
medie a mobilului in intervalul de timp considerat:
V2 = Xz- X Va = Xs- X V4 = X4- X etc.
Vm = D.x = Xs - Xi = deplasare • ( 1. 7) ~-t ~-t ~-t
D.t t 2 - t1 durata
ob~inem valori ·care se apropie din ce in ce mai bine de valoarea vitezei. Ia
Viteza (1.7) are acela§i semn ca ~i deplasarea, deoarece At = t2 - t1 este mo~ent~l t cind mobi~ul .trece prin P. Aceasta viteza, care se ob~ine pina Ia
totdeauna. pozitiv. Viteza este pozitiva daca mobilul se mi§ca in sensul pozi- urma pr1n procedeul 1ndwat, se nume§te viteza momentana sau instantanee
tiv al axei (ax > 0, Vm > 0) §i este negativa daca mobilul se mi§ca in sensul sau pe scurt, viteza: '
~egativ al axei (Ax < 0, Vm < 0). aX §l• u..t
V = b.x
D..t ClndA i\
Slnt f oarte ffilCl
A • • (descresc catre zero). (1.8)

BXEMPLU F~gura 1.17 ilustreaza un experiment pentru situa~ia din figura 1.16.
V1teza momentana difera in general de la un moment la altul, cum este
Un biciclist pleaca din Ploie~ti (x1 = 60 km) la ora t 1 = 8,0 h ~i ajunge la Sinaia de exemplu in caderea libera a unei pietre. La vehicule ea este indicata per-
(x 2 = 127 km) la ora t2 = 13,0 h. Viteza medie pe 'aceasta distanta D.x = x 2 - x 1
manent de vitezometru. ·
· = 67 km san pe intervalul de timp respectiv D.t = t2 - t1 = 5,0 h este Vm = D.xf b.t
= 67 km/5,0 h = 13,(1; kmfh. Dar biciclistul n-a mers tot timpul cu aceasta viteza. .., .o~servam c~ ~n (1.8~ viteza momentana v se ob~ine ca un raport a doua
La lnceput a mers probabil mai repede, apoi mai incet. Cind a oprit sa se odihneasca ~ar1m1 foar~e m1c1 .ax ~I At care descresc simultan catre zero (se spune: tind
viteza a fost zero; dadi a pierdut ceva ~i s-a in tors, viteza a fost negativa. Viteza catre zero §I se Serle: Ax -+- 0 ' at -+- 0). De§i ax §i at descresc fiecare catre
medie calculata pentru alte intervale de timp sau pentru alte distante (de exemplu, zero, raportulior axjf:t.t nu devine in general zero (viteza momentana nu este
Ploie~ti~Cimpina, Breaza-Comarnic) a fost alta.
in general nula). Vom conveni sa notam in cele ee urmeaza raportul a doua
Pentru a afla viteza la un moment dat t sau intr-un anumit punct x al traiectoriei,
vari~~ii foarte rnici, care descresc catre zero, inlocuind simbolul varia~iei A
de exemplu, viteza biciclistului la Baicoi, in dreptul bornei kilometrice x = 80 km,
vom masura viteza medie a biciclistului pe o distanta mica~ de exemplu, D..x =.10 m cu simbolul d, astfel de exemplu (1.8) se scrie: -
in vecinatatea bornei kilometrice respective. Luind o distanta ~?i mai mica, !lx = 1 m,
0 (at unci ~i Ax -+- 0) ·
dx
l?i folosind un ceas electric vom gasi o viteza foarte apropiata de viteza biciclistului v = - , adica ·v = !lx
~~
cind At -+
. (1.9)
dt
in momentul dnd. trece prin punctul x = S<Y km.

~- ·/--/-~,~8
7
Prin urma,re, in intervalul At pentru care calculam viteza medie, mobilul P A______,_._
poate merge mai repede sau mai incet pe subintervale mai mici. Pentru a J•~ig.1.17. Viteza momentana a
~~~I

e
It?
unui camion, in momentul t cir\d L-
a.fla viteza la un ·moment dat t cind mobilul trece prin punctul P(x) putem p~o­
I If
, fy tl
el trece prin punctul P, se poate
ceda astfel:' consideram un moment t1 apropiat de t cind rnobilul trece prin d.etermina calculind viteza medit> - - - -pormrea-
- -• - - - 1/''-l-
I'"'
,J7 .Hf . ! -
.., - ·
----
pe distante din ce in ce rna i cronometrului ;,~.:-.:---- ..._opnrea .
A ( x1) 'i calculam viteza medie mici: PA, PB, PC, PD, ... cronometrulUJ
Cronometrul este porn it ~~ opr it
Vl=---
Xt- X
= -PA- cind camionul calca cablurile,
respec~ive. '
11 - t ll - t

19
18
 Conform procedeului descris, cunoscind legea mi~carii .X = f(t) {adidi ecuwa~ia ~ine­
matica a m~carii), putem calcula viteza (II\Omentana). tn adevar, sa calculam v1teza
1.7.2. Mi~carea plana. (Analog se studiaza mi~carea in spatiu:-) Cunoscind
mobilului la moroentul t. Pentru aceasta sa consideram un moment apropiat t' = t + ll.t· ecua~iile mi~carii x = f 1 (t), y = f 2 (t), putem calcula, exact ca n1ai sus, vitezele
Calculam coordonata mobilului pentru acest moment t' : x' = f(t') = f(t + ll.t). Calculam medi~ ~i momentane ale mobilului in. directiile axelor de coordonate. N otam
deplasarea respectiva ll.x = x' - x = f(t + ll.t) - f(t), o raportam Ia intervalul de timp vitezele respective cu un indice corespunzator axei:
respectiv ll.t = t' - t ~i facem a poi ca ll.t sa descreasca catr..e zero ( ll.t __. 0).
l1x l:l.y
Vxrn = -' Vym = ·-· • (1.14)
D.t !J.t
EXEMPLE Daca luam intervale At din ce in ce mai mici, descrescind (tinzind) catre zero.
At __. 0 (at unci ~i A;c __. 0, fly __. 0), ob~inem vitezele momentane:
1. Fie Iegea mi~carii x 2t 2 - 3. Calculam x' .= 2t' 2 - 3 = 2\t + ll.t) 2 - 3. Calculam
deplasarea ax= x'- x = 2(t + ll.t) 2 - 3 - (2t 2 - 3) 4tll.t + 2(!1t) 2 ~i o rapor- dx dy .
Vx = -:---, Vy =-. (1.15)
tam Ia ll.t: dt dt
2
ll.x = 4tll.t + 2(!1t) = Itt+ 2 ll.t. Pe de alta parte, deplasarile Ax §i !l.y sint componentele pe axe ale vee-
ll.t ll.t \, -+
torului deplasare Ar (fig. 1. 8). Daca impartim vectorul deplasare la intervalul
Facind acum pe ll.t sa descreasca (sa tinda) catre zero (ll.t __,. 0), ultimul termen se
de timp (care este un scalar), ob~inem vectorul viteza medie:
anuleaza ~i obtinem viteza (momentana): ___. -+
dx -+ AB ll.r
v =-=Itt. Vm=~. = -. (1.16)
dt ll.t !:it

2. Mai general, fie legea mi~carii

Vectorul viteza medie are directia §i sensu! vectorului deplasare, ~ar modulul
egal cu modulul vectorului deplasare impar~it la intervalul de timp. Compo-
X = At2 + Bt + c' (1.10)
nentele 'vectorului viteza (1.16) pe axe sint tocmai vitezele (1.14) ale proiec-
unde A, B, C slnt ni~te constante (numere).
tiilor ~obilului.
Calculam· coordonata x' pentru momentul t' = t + ll.t:
x' = A(t + !1t)2 + B(t + ll.t) + C = At2 + 2Atll.t + A(·ll.t) 2 + Bt + B ll.t + C, 1.7.3. lnmultirea vectorilor en sealari. Daca ad.unam un vector a cu el
insu~i ob~inem un vector de aceea§i direc~ie §i acela§i sens, dar de modul
de unde deplasjlrea ll.x x' - x = 2Atl:it + B ll.t + A(ll.t) 2
:;;i viteza medie -+ -+ -+
A dublu, ~eea ce se scrie astfel: a + a _: 2a. La fel pen.tru mai mul~i vectori:
Vm = -l:ix = 2At + B + ll.t.
!:it -+ -+ -+ -+ __,...
a + a + a + ... + a = n · a. (1.17)
Facind acum !:it __. 0 ultimul termen se anuleaza :;;i viteza devine:
' dx - de n ori
v = - =2At +B. (1.1'1)
dt Daca punem a cum:
Prin urmare daca Ie(J'ea. mi~carii este data de un polinom de gradul II in timp (functie -+ -+
patratica de' timp) (~.10), viteza va fi un pol~n?m. de gradul I in timp (functie liniari1 ( -1) · a = -a §1 0 · a 0, (1.18)
de timp) (1.11). Vom folosi acest rezultat ma1 tirzm.
obtinem prin generalizare regula inmul~irii vectorilor cu numere reale (cu
3. Fie legea. mi~carii scalari).
x At+ B, unde A, B sint constante. (1.12) -+
Prin inmulfirea unui vector a cu un numar real r se ob~ine un vector
Calculam coordonata x' pentru t' = t+ ll.t ~i a poi deplasarea l:ix = x' - x: -+ -+ -+
/
-+

x' =At'+ B ·= A(t + !:it) + B; ll.x x'- x = A~t.

ra = ar de modul I r I · I a I §i de aceea§i directie cu a; sensu! va fi acela~i
-+ -t

Viteza medie
cu a daca r > 0 ~i opus lui a daca r < 0 (fig. 1.18) .
-+
A impar~i un vector a la un numar real p =F 0 inseamna a-1 inmulti cu
vm = -ll.x = A = const = dx v. (1.1 ;.{ )
!:it dt . . I -:
numaru 1
p
Nici nu este nevoie sa descre~tem pe ll.t catre zero, deoarece raportul este constant;
-+
viteza medie este constanta ~i coincide ru viteza momentana - mi~carea se nume~te a 1 -+
rectilinie u,niformd. .a,
p p

20 21
 ..
a .......
-a
y = {2(t), z = (3(t). Vitezele mi~cari~or
componente sint componentele vectoru-
IJ
~ ...

I 2t
... lui viteza v(vx, v11 , v:z) al mobilului .
I
I
In cazul plan, aplich)d teorema lui·
___..., I Pitagora, avem r 2 = x2 + yz, v2 = v; + v;. _....or-
0'
. \

i -a=0,5a
1.. • ln cazul mi~carii rectilinii vectorul de- \
\
-=
2 2 -~a=-1
2 s-a -l- ~ _.,.. \
I
plasare !).r !?i vectorul viteza vm = l~.rf ~t,
~
_.,.. ~

Fig. 1.18. lmnultirea ~i tmpar\irea vectorilor cu numere (cu scalari). v drfdt sint situati chiar pe dreapta mi~arii; Fig. 1.20. l.n cazul mi~carii rectilinil,
in locul figurii 1.19 vom av~a figura 1.20. _.,..
Aleg!nd dreapta mi~carii, d~ept axa 0' x' !?i vectorul deplasare llr ~i vectorul viteza
-+ -+ _.,.. -+
a die~ modulul vectorului dat se imparte la I p 1 , direc~ia nu' se schimba, iar -+ _.,..._ -+ Vm = llrf llt, respectiv v = drfdt, slnt
sensul ramine acela~i daca p > 0 §1 se inverseaz~ dac~ p < 0. In cazul vitezei proiectind pe aceasta axa vectorii Ar, Vm, v, chiar pe dreapta mir;;dirii O'x'. Proiee-
obtinem deplasarea llx', respectiv viteza vm = tati pe aceasta . axa, ei dau ~x',
(1.16), At este totdeauna pozitiv! ~x'f llt, v = dx'fdt a~a cu,m le-arn definit Vm = ~x'f ~t, v = dx'fdt.
lnmul~irea vectorilor cu scalari este asociativa §i distributiva: in § ·t 7.1. Observam ca pentru un vector paralel .
-+ r~1 o axa, componenta (proiectiaLsa pe acea axa este egala cu plus sau minus modulul
-+
m(na) = (mn)a, (m + n)a-+ =' ma-+ + na,
-+ -+ -+
m(a + b) =
(1.20)
-+
ma + mb. -~
vectorului, dupa cum acesta este orteu.tat in sensu} pozitiv sau negativ al axei.
~.7:4. Vectorul viteza. In cazul mi~carii curbilinii vectorul deplasare Dadi vectorul viteza este constant, mi§carea este rectilinie uniforma (numita
-+ ~ -+ -+ pe scurt, uniforma).
Ar =. AA' ~i
vectorul viteza medie Vm= ArjAt, pentru un interval oarecare, ·
au direc~ia secantei AA' Ia traiectorie (fig. 1.19). Pentru a ob~ine viteza
momentana intr-un punct A al traiectoriei trebuie sa luain un interval At = 1.8. ACCELERATIA
= t' - t foarte mic, descrescind catre zero, atunci punctul A' se apropie de A,
iar· secanta AA' se rote§te bt jurul punctului A (AA'~ AA" etc.) pinit ctnd In general _vectorul viteza se st5himha in timpuln1i~carii, atit in modul-
devine tangenta la traiectorie (cfnd punctele A, A' se confunda), deci vee- daca mohilul merge mai repede san moi incet pe traiectoria sa, cit ~i ca direc-
torn! viteza momentana (ie - daca traiecivl'ia este curbilinie.

-+
-+
dr
• v llr
v =-, adtea-
dt '
-
dt
..nd
C£
'
A 4
LU -+ O, '/

(1.21)
este tangent la traiectorie in punctul considerat, adica ·are direc~ia tangentei
Ia traiectorJe ~i sensul dat de sensul mi§carii mobilului tn acel moment.
Proiectind punctul m11terial pe axele de coordonate, mi§carea sa curhi-
.lirHe tn spa~iu -r = f(t), -+ -
v = drfdt se descompune in mi§cari rectilinii dupa
\lA.ele de coordonate, descrise de ecua~iile cinematice ale mi§carii: x . · f1 (t),
Fig. 1.19. Vectorul vitez~
. -+ -
vm = llrf llt are directia secantei la tra-
iectorie: AA'. F~ch1d pe ill = t'
sa descreasc~ catre zero, punctul A'
se apropie de A {trectnd prin A" etc.),
secanta se rote~te in jurul lui A ~i de-
.vine tangenta la traiectorie, deci vectorul
-+ -+
viteza (momentan~) v .= drfdt estr
tangent Ia traiectorie tn fiecare moment
Vx :;;i are sensul dat de sensul mi~dirii.,
0 aceea~i Va!'ia~ie . ._ vectorului viteza se poate produce intr-un timp mai
lung san mai scurt. Pent:ru a compa.ra neuniformitatea diferitelor mi~ca'ri
trebuie sa calculam varia~ia de viteza in acela~i interval standard de timp
. (unitatea:de timp). De aceea, vom impar~i varia~ia vitezei la interva,lul Je
timp in care ea s-a prod us, pentru a afla varia~ia vitezei care revine (cores-
j.>nnde) unitatii de timp.
1.8.1. Acceleratia In mi§carea rectilinie. ln cazul mi~carii rectilinii,
accelerafia medie (in intervalul de timp At) este
am = ~v = v2 - v1 =. variatia vitezei • (1. 22 )
ll.t t 2 - t1 intervalul de timp
medie Ea poate fi pozitiva san negativa dupa semnullui Av.
Accelera~ia medie caracterizeaza varia~ia globala a vitezei in 1ntervalul
t At, dar pe subintervale de t._imp mai scurte varia~ia vitezei poate fi diferita.
Pentru a caracteriza varia~ia vitezei ,Ia un moment dat", vom calcula raportul
(1.22) pentru intervale At din ce in ce mai mici, descrescind catre zero, ~i vom
ob~ine astfel accelera~ja momentana (san instantanee):
a =" ~·ij dnd At -+ 0 adica a = ~ . (1.23)
CJ.t dt

22 23
 De exemplu, fie legea vitezei: v = 2t - 5.. Calculam viteza v' Ia momentul apropiat
a curbei, in sensul in care deviaza virful vectorului viteza cind mohilul se
t' = t + +
flt, anume v' 2t' - 5 = 2{t flt) - 5. Calculam acum variatia vitezei
flv = v' - v = 2(t +
flt) - 5 - (2t- 5) = 2 flt ~i o raportam Ia intervalul de timp misca pe traiecto:·ie. Vectorul accelera~ie este paralel cu vectorul vitezei numai
flt : am = flvj flt = 2, deci am este constanta ~i coincide cu acceleratia momentana. Mai in ·cazul mi~arii rectilinii, cind numai modulul vitezei variaza, direc~ia rami-
general, dadi Iegea vitezei este v =At +
B, unde A, B sint constante, rezulta am nind neschimbata.
= a = A ~i mi~carea se nume~te rectilinie uniform variatd ... Subliniem inca o data ca acceleratia caracterizeaza sa u masoara variatia
1.8.2. Veetornl aeeeleratie. ln cazul mi§carii in spafiu, daca impar~im vectorului viteza (calculata, pentru unitatea de timp) §i nu viteza raportata la
-+ timp. Daca vectorul viteza este constant, nu variaza, nu avem accelera~ie,
varia~iavectorului viteza Av (fig. 1.21) la intervalul de timp At in care s-a
indiferent de valoarea vitezei. Accelera~ia momentana poate fi nenula, chiar
produs, ob~inem varia~ia medie a vectorului viteza pe unitatea de timp,
daca in acel moment viteza este nula.
numita vectorul accelerafie ?ftedie: "
Analog ca pentru vectorul viteza, componenta vectorului accelera~ie pe
-+ -+
;m = flv = v 2 - v1 = variatia vectorului viteza ( 1. 24 ) 0 axa reprezinta accelera~ia mobilului in dire~lia acelei axe §i este egala cu
At t2 - t1 intervalul de timp accelera~ia cu care se mi§ca proiec~ia mobilului pe acea axa, de exemplu:
El caracterizeaza global (in medie) varia~ia vectorului viteza in intervalul de ax = . Avx
m At
§i ax = d-Vx (adica AVx
dt flt
cind At -+ o) . (1.26)
timp considerat. Dar in subintervale de timp mai mici varia~ia poate fi dife-
-+
rita. La fel ca in cazul vitezei medii §i vitezei instantanee, luind un interval ln cazul particular al mi§carii rectilinii, varia~ia Av, calculata pentru un
de timp foarte mic (care descre§te catre z~ro), ob~inem vectorul accelera~ie interval At suficient de mic, deci §i vectorul accelera~ie, este in acela§i sens
momentana (sau instantanee), numit pe scurt vectorul accelera~ie. cu vectorul viteza, daca modulul vitezei cre§te (mi§care accelerata) §i este in
Vectorul acceleratie (momentana) este varia~ia vectorului viteza calculata sens opus vectorului viteza, daca modulul vitezei scade (mi§care incetinita)
pentru un interval de timp foarte scurt in jurul momentului care ne intere- (fig. 1.22). .
seaza §i impar~ita la ·acest interval (pentru a ob~ine varia~ia care revine uni- Accelera~ia (L22-1.23) definita mai sus in cazul mi§carii ·rectilinii repre-
tatii de timp): -+ -+ -+ -+
-+ -+ zinta componenta vectorului accelera~ie am = Av/ At, a = dvfdt pe dreapta
-+
a= flv
cin·d. ut
A A
-+
O, a d"ICa... -+
a = -dv . (1.25) mi§carii Ox §i este pozitiva daca vectorul accelera~ie este orientat in sensul
flt dt
pozitiv al axei. Mi§carea .este accelerata,daca viteza v §i accelera~ia a au acel~i
-+ -+
Accelera~ia medie am are direc~ia §i sensu} vectorului A.v (fig. 1.2~). Cind semn,§i lncetinita, daca l;lU semne opuse.
-+
n descre§tem pe A.t catre zero, vectorul a ob~inut poate diferi, in general,
-+ -+ -+ EXE:M:PLU
putin de am (a§a cum Vm are direc~ia secantei, iar v are direc~ia tangentei la
traiectorie). Un tren care se mit?ca cu viteza de 90 kmfh este la un moment dat frinat astfel inctt
in 20 secunde viteza sa scade la 18 kmfh. Sa se calculeze acceleratia medie tn aceasta
0 b s e r v a ~ i e. Din figura 1.21 se vede ca vectorul accelera~ie este mi~care tncetinita.
totdeauna indreptat spre ,interiorul" traiectoriei, adica spre partea concava Rezolvare. Alegem sensul pozitiv pe traiectorie tn sensul mi~carii (al vitezei). Atunci
v 1 = {-90 kmfh = 25 mfs, v 2 = +18 km/h = 5 m/s ~i acceleratia medie:
v2 - v1 5 - 25 m/s
am -1m/s 2•
At 20 s
Semnul minus arata ca vectorul acceleratie este orientat tn sensul opus sensului
pozitiv ales ~i cum vi~eza este pozitiva, semnul este in concordanta cu caracterul
iRcetinit al mi~carii (v > 0, a < 0}.
\ Fig. 1.21. Variatia vectorului
\ -+ -+ -+
\
\ viteza D.:v :::;:= v 2 - v1 in inter- 0 b s e r v a ~ i i. 1. ln cazul mi§carii rectilinii, semnul vitezei v §i semnul
\ valul ae timp . flt = ta - tll accelera~iei a depind atit ·de sensu! mi§carii mobilului, cit §i de sensul ales
~ /
vectorul acceleratie medie
\ /
traiectoria pozitiv pe axa m~carii. Daca schhnbam sensul pozitiv pe axa mi§carii, atit v
\,~/ -~
am =
-+
b.vf l::!,.t ~i aeceleratia cit §i a i§i schimha amindoua semnuJ ,(de aceea caracterul accelerat sau ince-
-+ -+
A1" momentana a = dvfdt. tinit nu depinde de sensul ales pozitiv pe axa mi§carii).
24 25
 ...v1 Ai v2.. 1.10. RELATIVITATEA MISCARII MECANICE
~
A
0 ;.
Am vazut ca no~iunile de repaus .~i de mi§care nu au sens decit relativ
·V.2 Ia un sistem de referin~a. Acela§i lucru este vaJabil §i pentru traiectorie,
a ... adica nu numai viteza, ci §i forma traiectoriei de inde de sistemul de refe-

..-
..;..
B
A v1 v2
f'ig. 1.22. In mh;;carea rectiliniP
accelerata vectorii viteza si aceele-
¥2
><! AV
ra1.ie au acelal?i sens 'a)', iar ..Jn
miscarea incetinita ·ei au sensuri
' opuse (b). e
b fenomenele.
· Aproape totdeauna se alege sensul pozitiv pe axa mi§carii in sensul vitezei
(al mi§carii); in acest caz a > 0 inseamna accelerare ~i a < 0 inseail).na frinare.
2. ln cazul mi~carii rectilinii, accelera~ia medie, conform fo;mulei (1.22)
ne arata cu cit variaza in medie in unitatea de timp (1 s)' viteza corpului
(pentru fiecare secunda din intervalul de timp ll:t pentru care a fost calculata
acea accelera~ie medie). ln adevar, din (1.22) avem ll:v = am ll:t ~i pentru
At= 1 s, rezulta Av = am. De exemplu, daca acceler-a~ia unui tren este
a = 2,0 m/s 2 , inseamna ca viteza sa cre§te in fiecare secunda cu 2,0 mfs. Carac-
terul accelerat sau incetinit depinde ~i de semnul vitezei: daca v > 0, trenul
este accelerat, daca v < 0, el este frinat:Doar semnul.accelera~iei singur nu
ne spune inca despre caracterul accelerat sau incetinit al mi§carii. .
lata inca un exemplu. Daca vectorul accelera~ie al unui lift este indreptat
in sus, aceasta inseamna fie pornire accelerata in sus fie frinare la coborire.
Daca. vectorul acceleratie al liftului este indreptat in jos, aceasta inseamna
fie pornire accelerata in jos fie frinare la urcare.
rinta a es. Uneori in Ioc de s1stem de referin~a se spune ,o])servator", fiindca
totdeauna un observator studiaza fenomenele fa~a de un sistem de referin~a
legat de el (sistem de coordonate, rigla ~i ceasornic) §i reciproc, putem con-
sidera cii in oricare sistem de referinta se afla un observa,tor care studiaza
Pentru exemplificare se considera un observator aflat intr-un vagon,
-+
ce se misca orizontal cu viteza constanta v. Observatorul tine in :mina un
obiect. P•entru observa,torul din tren obiectul este in repaus, traiectoria se
reduce Ia un punct, deplasarea §i viteza sint zero. Pentru observatorul de pe
4
Pamint, obiectul se deplaseaza orizontal cu viteza v impreuna_ cu trenul §i
traiectoria este· o dreapta orizontala.
Daca observatorul din vagon scapa obiectul din mina, · acesta va cadea
yertical in jos fata de vagon, dar fata de observatorul de pe Pam.int, obiectul
va descrie o traiectorie curbilinie §i vectorul viteza va avea directie varia-
hila in timpul caderii (fig. 1.23).
Un alt exemplu ii constituie un obiect lasat Iiber sa cada dintr-un avion
(fig. 1.24). Pentru un observator t~restru, traiectoria va fi curhilinie, analoaga
r------------------,
I I
I I
I I
I I

~~~~) L-~·
Fig. 1.28. Traiedoria ~i vit(•zoJ
Exemple de acceleratii. Acceleratia gravita~ionala de cadere libera a corpu- unui obiect care cade intr-un v
rilor pe suprafa~a pamintului g = 9,8 mfs 2, pe suprafa~a Lunii 1,62 mfs 2, pe vagon !n mi~care sint diferile ~~,~
I
I
1
~ l
I

pentru observatorul din va- ...... {..... : I

suprafa~a Soarelui 271 m/s 2, pe Marte 3, 77 mfs 2• Accelera~ia unui electron gon ~i pentru observatorul · I "-..,. I I
de pe Pamint.
intr-un atom de hidrogen Q,9 · 1022 mjs 2 • Un .om suporta in mod acceptabil L--~--~----~-~
accelera~ii pina Ia de cinci ori accelera~ia gravita~ionala~

1.9. CLASIFICAREA MISCARILOR PUNCTULUI MATERIAL -~ ··~~

t
I
I
I
II I
I t I
reetilinie uniforma v. = .const. (a = 0) (pe scurt: uniformc1)
- 4 I
...I : I

.
I
I I
I
uniform aceelerata I
I
rectilinie <uniform variata ( . , ·· I

Mi~carea
punctului\
1 ·
rectilinie variata :
a ¥= 0
. a = const.

neuniforma
umtorm 1ncetinH&

material a variabil
curbilinie uniforma
curbilinie( 1-; 1= const. (de ex. circularA uniformA) Fig. 1.24. Traieetoi'ia ~i viteza obiEJctului lansat din avion sint diferite pentru avion ~i
'- curbilini~ neuniforma. pen tru observatorul terestru.

27
26

,>
 celei din exemplul precedent, in. timp ce pentru ·aviator traiectoria va fi /; //(({(((({(((((((¥'(((((((<? %/(///W////(<<<<<<<<«((«<
practio (daca neglijam rezisten~ aerului) o liniB verticaHi, tot timpul sub 8 1C e•iI
I
avion, daca avionul continua sa zbo~e orizontal rectiliniu uniform. ..... yb
I_..
------·- v
I
I
I
Astfel de exemple ne demonstreaza relativitatea traiectoriei, deplasii.rii I
+
v
§i vitezei. \
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
1.11. COMPUNEREA MI$CARILOR \
\

Jln .crirJLpoate participa simultan la doU:a mi§cari. Cum se compun ele I

I
I
pentru a da mi~carea rezultanta? A / . ~I
7??>>>>>>>>>>>>??????/??/?J?/J. ;;;;;;;;;;;;;;?);;;;;;;;;;;;/
De exemplu, un om se plimba intr-un va on, care la rindul s" a
-+
in mi~care (sau un o Iec ~a e 1ntr-un vagon in mi~care). Cunoscind cele Fig. 1.26. Compunerea vitezelor. Vite,za b~rcii fata de apa vb se rom-
douii mi~oari, cum aflam mi~carea rezultanta a· omului (obiectului) fa~a de ~

pune vectorial cu viteza apei va pentru a da viteza barcii fata de

pamint? Sau, cunoa~tem mi~carea unui satelit a,rtificial fa~a de Pamint ~i ~ ~ ~

tarm: v = Vb + va. Cum trebuie orientata viteza barciifata deriu pen-

mi~carea Pamintului fa~a de Soare, cum calculam mi§carea satelitului fa~a tru a ajunge perpendicular pe celalalt mal? Cind este pos1bil aceasta?
de Soare?
Alt exemplu: un bloc este ridicat in sus prin intermediul unui scripete
~i in acela§i timp scripetele se deplaseaza orizontal de-a lungul bratului ma- 1.12. REPREZENTAREA GRAFICA A LEG II MI$CARII
caralei. Care va fi mi§carea (viteza) rezultanta (fig. 1.25)?
Care vor fi deplasarea ~i viteza rezultanta a barcii fata de mal. daca se Legea mi~carii poate fi determinata experimental ~i reprezentata sub
vislette pe o directie perpendiculara pe cursul apei unui riu (fig. 1.26)? forma unui tabel:
Studiind exem lele de mai sus, constatam ca deplasarile i vitezele se
;ompun _dupa regula parae ogramu ut, ca orice vectori. (n: s) I -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8

-0,2 0 0,1 0,2 0,4 0,8 1,4 2,2 1,2 0 -0,6 0

Este util ~i sugestiv de reprezentat grafic legea mi~carii intr-o dia.grama

,coordonata-timp". Pe axa orizontala marcam timpul t intr-o scara con.:.
venabila, iar pe axa verticala - coordonata x intr-o alta scara convenabila
(fig. 1.27). Un punct P de pe aceasta diagrama reprezinta pozitia, adica
coordonata x a mobilului la un moment t. Cind niobilul se mi§ca, pozi~ia. sa se
schimba in timp ~i punctul reprezentativ ~escrie o curba. Daca mobilul este in
repaus (x fix sau constant in timp) curba reprezentativa devine o linie dreapta
orizontala, paralela ·. cu axa timpului Ot.
Daca mobilul se departeaza sau se X

apropie de originea coordonatelor de

Fig. 1.29. Blocul este ridieat vertical in sus cu viteza *
v1
fata de scripetele superior, care se deplaseaza orizontal
cu viteza ;:. Care este vi~eza rezultanta ; a blocului fatli
de pamtn~?
pe traiect.oria sa, curba reprezentativa
se departeaza sau se apropie de axa
orizontala Ot. Cind mobilul trece prin
originea cO'ordonatelor (x = 0), curba
reprezentativa taie axa. timpului. Curb<'\ 0 P'
reprezentativa a legii de mi§care x = f (t)
Fig. 1.27. Reprezentarea legii rni~dirii
nu are nici o legatura cu traiectoria. x = f(t}.

28
29
 Xinm 18 23 16 2 21

2,2
2,0 I ~ '"·
Fig. 1.29. Montaj pentru
18 I \ studiul mi$ci'irii rectilinii:
66 - bara de rulare, 27 -
1,6 I \ carucior, 67 - rigla gradata,
1,4 B ~3·1A) \ 18- tntrerupator ND (1), ---- · -~d~................-.....;.;;....J
.1: 23- tntrerupator Nl, (2), ~==========;;:::liJ!lv

'\
31
1,2 20- electromagnet, 28- in- ·L 32
1.0 1,7 ~ scriptor, 30 - dispozittv de L - - ' - - - - - - - - - r •
inregistrare.
08 J/ -~Ax=1P m
o;s ,,,y~ \
04 If
A
---- At .,.__._
=2,0S
I
I \
0,2 / (1;0,4)
\ 12V
~~

'
~ tinS

,.y
~2
~
f-1 0 1 2 3 4 5 7 8
-0.2 )
-04 \ I
-0,6 ~ l/
Fig. 1.28. Reprezentarea graficA a legii mi~carii x = f(t). t'ig.1.80. \lontajul elPrtrir. Fig. 1.81. Insrriptorul.

In exemplul din figura 1.28 la ~omentul (initial) t = 0 mobilul se afla

la distanta x 0 = 0,20 m de origine (coordona,ta ini~iala). In ,trecut". (t < 0)
mobilul a trecut prin origine la, momentul t = - 2,0 s, venind din partea
negativa a traiectoriei. La momentul t = 4,0 s mobilul se afla la distanta
maxima de origine: x 2,20 m, dupa care a inceput sa se apropie de origine
foarte repede. La t = 6,0 s mobilul ajunge in origine §i trece de partea
ceala.lta ,;negativa" a traiectoriei, departindu-se eel ma.i mult (x = -0,60 m) 1-'ig. 1.82. fnregistrarea
la t = 7,0 s, dupa care se intoarce din nou in origine la t = 8,0 s. timpului.
Viteza medie pe diferite intervale de timp se poate calcula din tabel sau
din grafic. Astfel, viteza medie in intervalul (1,0; 3,0) s este: (normal deschis) §iNI (23) (normal inchis) §i un ins9riptor (28). lnregistrarea
_ !lx _ x 2 - x1 _ 1,40 - 0,40 m = O SO / timpului (fig. 1.32) se fa.ce printr-o metoda chimica folosind curentul alter-
Vm- - - , m S.
!lt t2 - t1 3,0- 1,0 s nativ.
Viteza medie in int_ervalul (-3,0; 0,0) s este: Se fac experien~e de masurare a vitezei medii pe diferite distan~e Ax.
Se fixeaza pe rigla gradata (67) intrerupatoarele la aqeasta dista,n~a §i se ma-
Vm = 0,20- {- 0,20) ~ = ~~ ~ = 0,13 m/s.
0,0- {- 3,0) s 3,0 s
soara timpul At, atunci Vm = Ax/ At.

EXPERIMENT£ PROBLEME REZOLVATE

1. a) Putem visli pe un riu astfel incit barca sa ramina pe loc fata de mal? b) Se poate
Se vor face experimente privind mi§carea rectilinie cu ajutorul Trusei deplasa un om pe o scara rulanta astfel incit sa fie in repaus fata de pamint?
de fizica pentru licee. Rezol~are. Daca barca are fata de apa exact viteza apei dar in sens opus, ea va ram_!ne
~ .
· Montajul mecanic (fig.1.29) contine o bara (lf6) pe care ruleaza un carucioJ' pe loc fata de mal. La fel, daca omul are fata de scari'i o viteza v' egala in modul, de
(27) a carui mi~care se studiaza. Montajul electric (fig.1.29, 1.30 ~i 1.31) contJne ~ -+ ~

aceea~i direcpe, dar de sens opU:S cu viteza scarii v, adica v' = -v, ,el va ramtne
un electromagnet (20) pentru re~inerea caruciorului, intrerupatoarele ND (18) pe loc fata de pam in t.
..
30 31
 8. Pentru m~carea din figura 1.28 sa. se calculeze: a) viteza medie a mobilului tn inter..
valele de timp: (1, 0; 4,0)s; (4,0; G,O)s; (6,0; 7,0)s ~i (6,0; 8,0)s. Pentru ce intervale
~----------------·¥
de timp viteza medi~ este nula? b) Distanta strabatuta de mobil in tot tinipul mi~,.
carii. Care a fost viteza medie, tn modul, pe tntregul interval?
B: a) (),60; -1,1; -0,60 $i 0,0 m/s; b) 5,8 m; 0,53 m/s.
9. Poate un mobil avea o viteza indreptata spre Est ~i in acela!li timp o accelera~ie indrep~
tatli spre Vest sau spre Nord?
B: da.
}'lg. 1.83. PentrU: problema rezolvatil 2. 10. Poate avea un corp viteza nuHi, I~ un moment dat, !li acceleratie nenula?
2. Picaturile de ploaie, care cad vertical, formeaza pe geamurile unui tramvai in m~care B: da.
urme tnclinate sub un unghi ex = 60° rata de verticala. Care este viteza picaturilor 11. Po ate varia directia vitezei unui mobil daca vectorul acceleratiei este constant?
de ploaie {fata de pamtnt) daca viteza tramvaiului este v = 12 mfs? B: da.
~

Rezolpare .. Viteza pi~aturilor de ,ploaie fata de tramvai vr (sub ex= 60° fatfi de ve-rti-
-+ 12. Un camion, mi§cindu-se curbiliniu, a descris o traiectorie sun forma unui sfert de cere.
c.ala), compusa cu viteza tramvaiului v (orizontala) trebuie sa dea viteza picaturilor Care este distanta parcursa ~i care est~ modulul vectorului deplasat·er
-+ -+ -+
de ploaie fat~ de pamint (verticala): vp = vr + v. Din figura 1.33 rezulta vp = R: 1tR/2; R V2.
= v ctg ex= 7,0 mfs.
13. Un vapor se deplaseaza dl = 7,0 km spre Est, a poi in continuare dz = 3 V2 km
spre N-V. Care este deplasarea rezultanta?
iNTREBARI. EXERCITII. PROBLEME B:d = 5,0 km.
-+
14. Viteza unui biciclist este v1 = 1~,4 km/h, iar viteza vintului care ii sufla din fata
1. Un vector a are modulul a = 12 unitati ~i este orientat exact spre Est. Ce modul ~i este v 2 = ~.o mfs-. Ce viteza a vintului inregistreaza biciclistul fata de el? Dar daca
ce orientare au vectorii: vintul _sufla din spate?
-+ R: v' v1 ± v2 = 8, respectiv 0 mfs.
-+ a -+ -+
1,5 a; - . -a; -0,5a;
_.!!....?.
~ ' 3 15. Un tractor cu ~enile se mi~ca cu viteza v = 3,0 mfs. Care este viteza ~enilelor infe-
rioare ~~·a celor superioare fata de sol? Dar fata de tractorist?
R: 18; 3 spre Est; 12; 6; 4 spre Vest.
R: a) 0 ~i 2v 6,0 m/s; b) v = ±3,0 ·mfs.
2. Cum se compun mai multi vectori daca ei sint pe a-ceea~i dreapta? Ce devine regula
paralelogramului in cazul a doi veetori coliniari? tntre ce limite este cnprins modulul 16. Un avion cu elice zboara rectiliniu uniform. Care va fi traiectoria unui virf al elicei
-+-+ in sistemul de referinta legat de: a) elice; b) avion; c) pamlnt?
sumei ~i diferentei a doi vectori a, b, daca unghiul dintre ei variaza?
-+ -+ R: a) punct; b) cere; c) elice (ca filetul unui ~urub).
R: algebric; a +b~ I a ± b t ~I a- b 1..
1'1. Ecuatiile mi~carii a cinci puncte materiale sint urmatoarele x = 2t; x = 2 ·3t; +
3. Pot fi combinati doi vectori de marimi diferite astfel incit sa dea rezultanta (suma)
nula? Dar trei vectori?
x = -1 + 2t; x == 2 - t; x = 3. Sa se reprezinte grafic aceste ecuatii pe acee~i
diagrama Otx~ Ce semnificatie au punctele de interse~tie a graficului m~ciirii cu axele
R: nu; da in anumite conditii (cind reprezinta laturile unui triungh1). Ox, Ot?
4. Este operatia de scadere vectoriala, comutativa ~i asociativa? R: coordonata initiala (la t = 0}; momentul trecerii prin origine(cind x = 0).
R: nu
-+ -+ -+ -+ -+
5. Cum sint vectorii a ~ib daca sint valabile relatiile: a+ b = c ~i a+ b = c? Dar in
-+ -+ -+ -+ -+ -+ -+
cazul a +b= a b? Dar in cazul a + b = c ~i a2 + b2 = c2?
-+ -+ -+ -+ -+
R: a II b; b = 0; a j_ b.
6. tn ce fel de mi~care distanta parcursa coincide cu modulul vectorului deplasare?
R: in mi~carea rectilinie cind viteza nu schimba semnul.
7. Suma pe care -o platim Ia un taxi este proportionala cu: ,distanta parcursa" sau cu
,modulul vect~rului deplasare"?
R: cu distanta parcursa.

32 3 Fizica ct. a IX-a

 GALILEO GALILEI (1564-1642) mare in\'a-
tat italian, astronom, fizician, mecanician, unul
din fondatorii f;itiintelor exacte ale naturii. ·A desco-
perit legea inertiei, legile caderii corpurilor' legile
pendulului. Pentru prima data in istoria astrono-
miei, cu ajutorul unei lunete confectionate de el
tnsul?i, a observat corpurile ceref;iti, descoperind
muntii de pe Luna, patru sateliti ai planetei Jupiter,
fazele planetei Venus, structura stelara a Caii
Lactee, petele pe So are. tn car tea sa ,Dialog
asupra celor doua sisteme principale ale lumii,
ptolemaic. l?'i copernican" (1632) a dezvoltat stra-
2 lucit inva,Vitura lui N. Copernic asupra sistemului
solar, pentru care tn 1633 a fost osindit de un
tribunal catolic.

Cum se explica at unci faptult- ca in practica mi~carea rectilinie uniforma

a vehiculelor trehuie permanent intretinuta prin actiunea unui agent exterior
Mecanica clas!ca,_ ?laborata in esenta de ISAAC NEWTON {1643-1 727 )
se h azeaza pe tret legt foarte I· · · · .. ' (motor)? In asemenea cazuri. exista totdeauna actiuni opuse mi~carii, de
. . .. genera. e, numtte pnnclpll. Separa.t fie aceste ohicei frecarile, care trehuie invinse sau compensate . .In ca.zul cind toate
Prtnctpu NEWTON a fo 1t · · · "
lelalte legi ale m ... rmu a . prtnCiptul suprapunerii fortelor. Toate ce- actiunile asupra punctului material se compenseaza reciproc, acesta ramine
ecaniCn newtontene ·se de due at unci din aceste . . ..
teoreme. . prtnctpn ca in repaus sau in mi§care rectilinie uniforma.
2.1.1. Inertia ~i masa. Pentru a pune in miscare un corp. pentru a-1 opri
sau pentru a-i curha traiectoria a-i schimha vectorul viteza), trehuie sa
2.1. PRINCIPI UL INERTIEI {lex prima)
ac .wnam asupra sa. a oriCe actiune exterioara care cauta sa-i schimbe starea
Un tren se. mi~~a .re~til!n~u uniform numai daca este tras de Iocomotiva de repaus sau de mi~care rectilinie uniform&, corpul se ooune, reactioneazii.
allttfel arh~e~ge Incetinit §I ptna la urma s-ar opri. La fel se intimpla cu diferite - Se nume~te ~nertw proprietatea unu1 corp de a-~i mentine starea de repaus
a e ve tcu1e. §.illL de mi~care rectilinie uniformd in absepta aotiunjlor exterioare. respectiv
Sa facem o experienta s.lmpla: sa lasam o hila de otel
tal .dur §i foarte hine lustruit (din sticla) vom constata ~a :e 1 . ·
un P. a~ onzon-
.gohnd~-se) practic re~tiliniu uniform mdit timp. 1n schimh a:e :-~~c~ (r~sto­
de a se opune (reactiona) la orice actiune exterioara care cauta sa-i schimbe
starea de repaus sau de mi~care rectiljpjQ uniforma. in care se ana.
Principiul I al dinamicii se nume§te §i p~~ncip~ut ~nerJwi, tocmai fiindca ·
"~ansa~a pe un plan ortzontal tot din lemn sau din cauciuc s~ oJre t e emn pro prietatea enun~ata in el este o manifestare a inertiei: un punct material
Im~d~at. De ce? ~ii~dca e~te puternic frinata de planul orizonta.l a:p;uarr:og~) izolat se afla in repaus sau se mi§ca rectiliniu uniform in virtutea inerfiei. 0
pnn 1recare, dec1 pnn actlunea unui alt corp.
masura a inertiei este masa. ln aceasta calitate masa se numeste inertial«
. l Daca am elimi~a. ac~iunile tuturor corpurilor inconjuratoare, adica am (sau inerta). ._
lzo a un corp aflat In mt~care, s-ar opri ·el oare?
"' ~e. masura ce d~minuam frecarile ~i alte actiuni ale mediului constat"'
ca m1~carea corpului se apropie tot mai mult de mi~carea rectilinie unifor~~ 2.2, SISTEME DE REFERINTA INERTIALE
(de exe~plu, m1~c~rea pe o linie cu perna de aer). De aici prin idea.li . (
ahstractiza.re se aJunge la principiul I al dinamicii (principiul iner~~~:): sau
Dadi un corp izolat se mi§ca rectiliniu uniform fata de stele (sau este ~n
repaus fata de stele), at unci fata de Pamint el se mi§ca curhiliniu din cauza
rotatiei proprii diurne a Pamintului, iar fata de o nava cosmica, accelerata
fata de stele, else mi~dt accelerat. De aici rezulta evident ca principiul inertiei
nu poate fi valahil in orice sistem de referinta.
Acest principiu a fo~t descoperit de GALILEO GALILEI in 1632 ·
· · · ·J al dJnamiCn
formulat de ISAAC NEWTON drep t pr1ncip1u · . . . (lex prima) (1686).
§l _§istemele de referinja in care este valahil principiul inertiei se numes!l.
sisteme de referin~a inertiale.
34 / 35
 Vom arata ca toate sistemele de referinti1 iner~iale se misca unele fata de
_altele rectiliniu uniform._ . ·. t (sall absolui) adiea
tnvartan . ~i durata
· rezultatele masuratorilor d. e lungime ... nu depind
.. d miscarea instrumentelor de masura, nici de mi~carea obiectelQr masurate.
Experien~a arata ca sistemele de referin~a legato de stele sau chiar de n tel e . · · b'
Aceasta ipoteza este foarte bine verificata in domeniul v1te~e1or o t~nm e c :a.~
't ( h'
Soare sint sisteme de referin~a iner~iale cu un mare grad de precizie. ln pe
ntrll viteze cosmice) dar in domeniul vitezelor foarte mari, aprop1ate de v1teza lummu
' . . .t ... . t
schimh, sistemele de referin~a legate de Pamint nu sint riguros iner~iale din c 3. ·tos m/s (de exemplu, in cazul particulelor atomice), aceasta 1po eza nu ma1 es e

cauza rota~iei Pamintului fa~a de stele. ln majoritatea covir~itoare a nevoilor exaeta ~i bebuie apiicata mecanica relativista. . ... . . .
R amm1And in cadrul mecanicii clasice, putem cons1dera ca lungtmde ~~. duratele~ . au .
practicii, Pamintul poate fi insa considerat sistem de referin~a iner~ial cu un
V A

<·.aracter invariant. Astfel, timpul ,curge" la fel in- cele dou~ sisteme de referi~ta, !?I pr~n
suficient grad de precizie. alegerea noastra a momentelor initiale (t = t' = of
rezulta permanent t = t. ln relatta
Peste tot,in cele ce urmeaza, in rezolvarea problemelor, se in~elege ca se (2 .'1) putem considera; masurat inS, iar-;; miisurat inS', astfel incit obtinem urmatoarele
folose~te un sistem de referinta inertial (de obicei Iegat de Pamint ).

-
transformari Galilei:
Principiile mecanicii n.ewtoniene slnt valabile ln si$temele de re(erinta -·+- - -7

- iner/iale (se va arata la § 2.6) ...

2.2.1. Transformarea Galilei. Un acela!?i eveniment. sau proces (de exemplu mi!?carea
r'

t'
ut',
{
r'

t'
= r

Din transformarile Galilei rezulta imediat. legea clasica de compunere a vitezelor.

t.
u t,
(2.2)

unui punct material) poate fi studiat din doua sisteme de referinta diferite - vom spune,
de catre doi observatori diferiti. Un eveniment .este caracterizat prin coordonatele sale in adevar, considerind doua pozi\ii consecutive Ia doua momente succesive, avem:
spatiale x, y, z, care arata locul unde se produce evenimentul, !?i prin coordonata tem-
--+ -+ ~ ~ ~ --). , ,
porala t, care arata momentul Ia care se ·produce evenimentul. Fiecare observator ~ = rz- rt = r2- r1 + u(t2 ~ 11)
masoara coordonatele evenimentelor cu instrumentele sale {rigla !?i ceasornicul) !?i stabile!?te
legile corespunzatoare. At= t 2 - t1 t; - t; = At'.
Este important de stabilit legatura dintre coordonatele unui eveniment masurate tmpartind ultimele doua relatii membru Ia· membru, gasim legea elasid\ de ;·ompunere a .
de diferiti observatori, adica transformdrile de coordonate care· dau trecerea de la un sistem vitezelor:
de referinJa la altul.
Astfel putem vedea care aspecte ale fenomenelor !?i legilor sint relative, adica depen-
dente de sistemul de referinta, !?i care stnt invariante, adica independente de sistemul de
~
Vm =;
-+ +
&'------
At = llt' + u = v:n u, v v' u, (2.3)
referinta (acelea!?i pentru. toti observatorii). ·
Vom presupune ca riglele !?i ceasornicele diferitilor observatori sint qonstruite ~, eta-
lopate identic, adicii dupa aceea!?i ,reteta" (~cela!?i procedeu tehnologic).
unde -;;, este viteza relativa a mobilului fata de S', u
si -; - viteza :rezultanta fata de S.
- viteza sistemului S' fata de S

Fie doua sisteme de referinta S !?i S' cu axele paralele (axele Oz, O'i! nu stnt dese-
-
nate). -
Presupunem ca S' se mi9ca fata deS cu viteza u coristanta, astfel incit originile 0, O'
au coincis Ia momentul t t' = 0, unde t este timpul masurat in S, iar t' in S'.
.

v1 --------
Daca acum consideram vitezelela doua momente consecutive:

= v 1, + u, Vz
1

v2 + U, Aq, =
uv Vz - V1

Din punctul de vedere al observatorului S, aplicind regula compunerii vectoriale,

rezulta· conform figurii 2.1:

-- - - -
r = r< +r 0 = ·r' + ut,
·

(2.1)
~i

- - --
impartind Ia intervalul dE:' timp At= !!JJ', obtinem pentru acceleratii

am = a;,. !?i a = a'.

adica acceleraJia este aceetqi in toate sistemele de referinJa in mi~care

(2.4)
relativa rectilinie
unde toti vectorii sint masurati cu instrumentele
y
p
din S. Noi vrem insa sa stabilim legatura dintre uniforma (;; = const), deci acceleratia este invariantii fatfi de a~este sisteme.. ... .
-7
tn particula" daca acceleratia este nula intr:un s1stem_ S, ad~ca p...a~ticul~

(F----------x •
;Q
Fig. 2.1. Doua sisteme de referinta
care se mi!?ca rectiliniu uniform unul
.fata de altul. Transformarile Galilei.
-
coordonatele (r, t) ale unui eveniment P, masurate
este in repaus sau se mi!1ca rectiliniu uniform, atunc1 ~ccelerat~a... va f1. nula m ~rt­
de observatorul S cu instrumentele sale, ~i coor- care alt sistem S' mi!?cat rectiliniu uniform fata de pr1mul, adtca part1cula va ft tn
. repaus sau in mi§care rectilinie uniforma in toate aceste sisteme~ de ~ef~ri_nta. afla_t~
donatele (r', t') ale aceluia~i eveniment dar mas u-
rate de observatorul S' cu instrumentele sale. Or, in m~care relativa rectilinie uniforma unele fata d~ altele. Dac~ pr~nc1p~ul mertie~
instrumentele (rigla 9i ceasornicul) din S' se afla este valabil intr-unul din ele, deci acesta este un siStem de refermta mertml, atunc1
in m~care fata de S! Oare distanta O'P masurata aces~ principiu va fi valabil in toate aceste siste~e ~e ..ref~rint~, care vor. fide ase?Ie-
de fiecare observator cu instrumentele sale va fi nea inertiale. Reciproc, dadi doua sisteme de refermta smt mertmle, atune• ele se m19Ca
unul fati de altul rec~iliniu uniform [altfel (2.1•) n-ar fi valabila, adica acceleratia n-ar fi
aceea~i?
1n mecanica clasica newtonianll se considera
ca lungimile (distantele) ~i duratele au caracter
invarianta, deci mi!?Carea inertiala, cu a
in c.elalalt].
- = 0 intr-unul din sisteme, ar aparea accelerata

36
37

2.3. PRINCIPI UL FUNDAMENTAL Al DINAMICII (lex secunda)
.
In procesele de ciocuire a doua corpuri, de frecare intre doua corpuri
solide sau intre un solid ~i un fluid de atrac ie · re cor uri
magnetlza e sa.u e ectrizate etc., corpurile actioneaza reciproG, aael9 Asupta
~ora, adica interactioneaza. ·.ca efect al intQPae\hu~.ii G0 rpnrile in general ae
<k!._ormeaza reciproc si se schimba starea .]or de mi~care, adisa 88 seaim"bi
vectorul viteza.
I. NEWTON a explicat caderea corpurilor ca efect ·al interactiunii gravi-
tationale dintre corp §i Pamint. Acesta este un caz particular al interactiunii
· gravita/ionale sau atractiei universale dintre oricare doua corpuri. Un corp
suspendat de un resort intinde resm;tul, iar lasat liber cade accelerat datorita ,
atractiei reeipruce dintre corp §i PAmint.
d masura a interactiunii este vectorul orftL.o::\.stfei, corpurile care interac-
tioneaza exercita unu asupra ce uilalt cite o forta. Actiunile diferitelor corpuri
inconjuratoa.re asupra unu1 corp dat se man1festa prin forte a plicate acestuia.
_ Prin inter~ediul fortelor aplicate unui corp se transmite mi§carea mecanicai
Porfele se compun dapa regula paralelogramului ca o~ice (,Jectori,
G
Exemple de forte. Toate fortele din natura se reduc pina la u"';ma la un
numar mic de forte fundamentale, cor.espunzator interactiunilor fundamentale.
a) Una dintre acestea este forta de atractie gravitationala, care se exercita
intre oricare corpuri si
'
depinde numai de masa lor "'Sti de distributia
,
substantei
, '
indiferent de- natura ei chi mica.
Legea atractiei universale a fost descoperita de Isaac Newton ~i aplicata ·
la mi§carea corpurilor cere§ti {1687). · curbam traiectoria, ci doar il acceleram sau frinam pe aceasta direc~ie (traiec-
b) Un alt exemplu de forte sint fortele electrice. Ele sint forte de interac-
tiune intre corpurile electrizate. ~tim ca prin frecare, de exemplu, corpurile
se electrizeaza §i intre ele se exercita forte de respingere sau de atracti.e.
Fortele elastice sint forte care apar in corpurile deformate*. Ele se reduc
pina .la urma la forte electrice. In adevar, prin deformarea unui solid, ionii,
atomii sau moleculele sale constituente sint dislocate din pozi~iile lor de
echilibru §i se nasc for~e electrice care tind s~ restabileasca echilibruh
Fortele de frecare se reduc pina la urma tot la forte eleqtrice.
Orice for a a licata unui corp ii modifica vectorul vfteza, adica ii im-
.._prima o ac~eleratie. Din experien~a de toate Zl ele ~tim ca aceeayi for~a apli-
cata dder1telor corpuri produce variat-ii diferite al~ vitezei, fiindca efectul
depinde ~i de inertia corpului, adwa de masa s~. Cu cit masa. este mai ma.re cu
i,iit variatia de vitez,a, la aceea§i forta aplicata, in acela§i interval de iil,!lp,
este mai mica Ne putem da seama de acest fapt ,cind tragem sau impingem cu
. acee~i forta acela~i carucior gol apoi incarcat.
• Aeest tip de fortti va fi studiat mai pe larg la §. 3.6.
38
ISAAC NEWTON (1643-1727) a fost un mare
fizician, astronom ~i matematician englez. ln ce.:.
lebra sa carte ,Principiile matematice ale filozofiei
naturale" (1687) a fundamentat f?i dezvoltat me-
canica clasica, formulind cele trei principii ale
mycanicii, precum ~?i legea atractiei universale. El
;( pus bazele mecanicii corpurilor cere~ti, explicind
mi~carile planetelor in sistemul solar. Pentru rezol-
varea problemelor mecanicii a elaborat mijloace ~i
metod~ matematice noi ~?i de o mare insemnatate,
punind bazele calculului diferential ~i integral (in
acela~i timp ~i independent de Gottfried Wilhelm
Leibniz).
Newton este cunoscut ~i pentru cercetarile
sale in domeniul opticii. El a descoperit f?i a stu-
diat dispersia luminii (descompunerea luminii albe
solare in culori). El este autorul unei teorii cu
privire la natura luminii care a jucat un rol
important in istoria ~tiintei (teoria corpusculara).
A perfectionat aparatele optice, a construit pentru prima datA telescoape (cu oglinda)
fara aberatii cromatice.
Lucrarile ~i conceptiile lui Newton au exercitat o puternica ~?i indelungata influenta
asupra intregii fizici; ele au dominat fizica apro~pe doua secole. Prestigiul ~i succesele·
lucrarilor lui Newton au influentat imens intreaga istorie, nu numai a ~tiinfei ci ~i a cul-
turii in general. .
lncepind cu primele decenii ale secolului XX,s-a stabilit ca mecanica clasica newto-
niana nu este valabila in domeniul vitezelor foarte mari, comparabile cu viteza luminii
tn vid (c = 300 000 km/s), precum ~i in domeniul atomic.
De asemenea; constatam u. or ca aplicind unui corp, a.flat in mi§care
rectilinie, o forta in direc i'a mi§ciirii sale {a v1teze1 , nu modificam caracterul
rectiliniu al mi§carii, adica nu abatem corpul de la tra1ector1a sa rectiinie, nu
torie). Deci variafia vitezei ( accelera{ia) este in acela§i sens cu forfa.
Daca insa aplicam o forta oblic sau er endicular fata de traiectorie
(fa.ta de viteza), atunci abatem corpul de la mi§carea rectibnie; cur am traiec-
toria, modificam direc{ia vectorului v:iteza.· Astfel se inti~pla · de -exem.plu
da,calovim lateral o hila de biliard aflata in mii}Care sa.u daM, in drum.ul u:aei
bile de otel care se rostogole~te pe un plan orizontal de sticla~,·puneni ,}ateral
un magnet (fig. 2.2).
________ ......,____ _
Fig. 2.2. Forta de atractie a magnetului curbeaza traiedoria
unei bile de otel care se rostogole~te pe un plan orizon~~l.
39
 Chiar din aceste expel'i9Bte fi ah~mwQ.tii simple ilG poate hanui ca acCel.e-
r;a£ia imprimata are directia fi suuuZ fgrJgi_ flplicate, fiind propgr=tiaJullR cu forta

l:L_ invers' proporfionala cu masa corpului: ; -:--- const. :

- e

Nenumarate experien~, efectuate cu tot felul-de corpuri, aflate in cele

mai variate stari de mi§Care, carora li s-au aplicat diferite for~ (gravitationale,
- electrice, elastice etc ..), au condus la ~matorul principiu: ---.....,_-;
\
vectorul forta este asa si vectorul acce- 'Av
\
eraf~e

-
F = const. m a.
. - -- tl
\
\

Acesta. este continutul principiului II al dinamicii, numit §i prin.cipiul a b

fundamental (lex securi.da). Acest principiu a fost formulat de I. NEWTON
Fig. 2.3. Variatia vectorului viteza are directia ~i sensul fortei aplicate. (a) Forta ffind
(impreuna cu celelalte principii ale mecanicii), in cartea sa _Principiile mate- 72 paraleUi cu viteza, cre~terea de. viteza ~i acceleratia stnt pe acee~i directie ~i mif}carea
matice ale filozofiei naturale" (1687). este rectilinie. (b) Forta fiind oblica pe viteza, variatia de viteza ~i acceleratia au directia
~i sensul fortei aplicate, deci m~carea va fi curbilinie.
Deoarece unitatea de masura pentru masa (1 kg) este fixata, fiind chiar
unitate fundamentala in SI (Sistem International de unitati), iar unitatea de.
acceleratie a fost deja stahilita ca unitate derivata (1 mfs 2), vom alege unitatea Daca insa forta aplicata este oblica fa~a de viteza, .variatia vitezei va fi
de forta astfel incit constanta de proportionalitate din legea de. mai sus sa in directia §i in sensul fortei, deci traiectoria se va curba inspre regiunea spre
fie 1. At unci ecua.tia principiului II devine: care este indreptata forta (fig. 2.3, b). ·
·- -
F = ma,
~·
(2.5)
iar unitatea de masura pentru forta va fi egala cu unitatea de masa ori uni-·
tatea de aceeleratie:
[F] = [m] ·[a] = 1 kg· 1m -1 kg·m =· 1 N~ (2.6)
- . sa sa -
~
Aceasta un1tate in SI se nume§te newton (N). este o ecua~ie vectoriala. Varia.tia unui vector de exemplu, A.v~ nu trebuie con-
N ewtonul este egal cu miirimea acelei forfe care_ aplicatii, unui corp cu masa
de 1 kg li imprima o acceleratie de 1 m/s2 • -
fundata cu variatia modululU:i fJ.v ( ypde v = I v I). De exemplu, intr-o
~

lntelegind prin forta medie pe up interval de timp At, o forta constanta mi§Care curbilinie uniforma avem 1 v 1 = v = const, deci Av = 0, dar variaza
care produce aceea§i acceleratie medie sau aceea§i varia~ie de viteza pe inte; ~

· · vectorul u1· v1teza,

d trecf"a · d eel· u.v
A-
#= 0 §I· -+
am= l!l.v #= 0 • De asemenea 1 varia-
·
valul .dt ca fi forta variabila data, putem scrie (2.6) pentru valori medii: /l.t
tia modulului, A.v, nu trebuie confundata cu modulul variatiei vectorului
- m = mam
F - = ll.v Av
m-;
~

- = F
- m• -/lt ; (2.7)
~
I av I :1=
-
a I v J.
. /lt m )
2. In cazul mi3carii rectilinii putem sctie;
variatia eitezei are direclia si sensul (ortei (medii) aplicate (este coliniara cu
for~a). Fm = mam = mdv / At, F = m • dv / dt, (2.8~

Daca forta aplica~a este coliniara cu viteza, varia~ia de viteza va fi de
asemenea coliniara cu viteza, deci _viteza lti pastreaza direc~ia, adica
mitcarea va fi rectilinie pe direc~ia comuna a fortei ti vitezei (fig. 2.3, a).
40
unde marimile F, v, a sint componentele vectorilor respectivi pe axa mi~carii
Ox, pozitive daca vectorii respectivi sint orientati in sensu! pozitiv ales pe
axa fJi negative daca vectorii respectivi sint orientati in sensul opus.
41
 - -
In cazul mi§carii plane ecuatia vectoriaiA F - ma se proiecteaz§. pe cele I mpulsul punctului material estt;
--)>. --?-

-
dona axe ~i se ohtin dona ecuatii pi 'eempeBeaie.·
F
-).

ma --. Fx m9-x, F0 ~"u (2.9)

produsul dintre masa ~i riteza sa, p=
_.... Impulsul este o marime vectoriald
care are aceea~i directie §i .acela§i sens
(analog in caz.ul iil'ij""carii in spatiu).
cu vectorul viteza (fig. 2.4).
3;...In ecuatia (2.5) masa apare in calitate de masura a inertiei corpului.
Revenind la ecuatia (2.11), patem
d!_ aceea se numeste masa inerfialtl (sau...inerta). In adevar, acceleratia impri-
mata unui.corp de ca.tre o forf.a data este cu,atit mai mica, cu cit inertia
corpului este mai mare, altfel spus, este invers proportionala cu ma·sura iner-
-
-
scrie:

F m=mam=m-
:+ -
L\v - -
L\(mv)
= ..---- .= -- =
~p

tiei corpului; adica cu masa inertiala: ;.= F .

m
Pede alta parte, forta gravitationala exercitata asupra unui corp de catre.
--
= P2- Pt ,
t2-tl
L\t
--
L\t

F-m;,=m dv = ~.
L\t

dt dt
(2.12)
traiectoria

F orfa este egala cu yariatia imvulsului Eig. 2.4. Impulsul unui punct material,
un cimp gravitational, de exemplu greutatea unui corp in cimpul gravitational
mv,
raportata la intervalul de timp, adica ; = - are directia ~i sensul vitezei v. -
--
terestru, este proportional a tot cu m,asa corpului:

G=mg.
·

(2.10)
varia~ia. impulsului care revine unita~ii
de timp.
Variatia impulsului are directia ~i sensul
fortei aplicate. ·

-
Se va arata mai tirziu ca cele doua mase coincid (§ 3.8.\1 ).
Acceleratia gravitationala g este orientata spre centrul Pamintului, Ia
fel ca ~i greutatea .corpurilor ~i are valoarea g ~ 9,8 m/s 2 (depinde de altitu-
Aceasta est~ o alta formulare (cea mai ge~erala) a principiului II al di-
namicii (de altfel a§a 1-a formulat chiar Newton).
Unitatea de masura pentru impuls rezulta din definitia sa:
dine ~i latitudine). [p]=[m][v]=1kg ·1m/s=1 kg.mjs=1N ·1s=N ·s "(2.13)
Greutatea etalonului masa de 1 kg in cimpul gravita~ional normal (stan-
Aceasta unitate este deci egala cu impulsuf unui punct material care are
dard) dat de acceleratia gravitationala gn = 9,80665 mjs? ~este:
masa de 1 kg ~i se mi~ca cu viteza de 1 mfs.
G = mg = 1 kg · 9,80665 mfs 2 = 9,80665 N ~ 9,8 N.
Acceleratia gravitationala la ~ivelul marii ~i la paralela de 45o este g0 = EXPERIMENT
= 9,80616 m/s 2•
- -
4. Ecuatia F = ma nu ne spune nimic des re natura for ei: ea oate fi
-
Fortele produc doua feluri de efecte: efecte de de ormare a cor urilor
(num1 e e ecte statice) §i efecte de acc(}lerare a corpurilor (numite efecte

frecare etc. - -
de na.tura grav1 a wna. , e ectrica sau in particular forta elastica, forta de
. In ecuatia F = ma forta apare sub forma abstracta ca un model
1
dinamiCe).
a) Electele' de deformare. sint
folosite pentru a masura for~ele .
- -
.!!!.ecanic al oricarei interacVuni a corpurilor, independent de natura fizica a
Exista corpm·i, numite elastice, la
acestei interac~iuni. In modul acesta, relajia F = m·a, pe linga. caracterul de care deformatiile (nu prea mari)
le e a naturi1, poarta ~i caracterul de defini ie dinam ·ca a or ei. De aceea dispar odata cu indepartarea forte-
pentru· determinarea mi~carii unui sistem: oscilator astic,· ·sistem solar, lor care le-au prqdns, de exemplu
atom et~. trebuie cunoscuta ~i legea fortei, de exemplu legea lui Hooke, legea tot felul de resorturi.
atractiei gravitationale (NEWTON), legea int_eractiunii electrice (COU··
D inttmometrele sint resort uri
LOMB) etc.
elast.ice prevazute cu o rigla pentru
2.3.2. Jmpulsul. ~a scriem desfa~urat relatia (2. 7):
' rr1asurarea alungirilor, deci a for~elor
aplicate, rigla fiind gradata direct
(2.11)
in· unitati de for~a (fig. 2.5 ). Cu b
ajutorul dinamometrelor putem veri-
a
.se vede ca aici apare produsul'm7J dintre masa ~i viteza. Acest produs repre· Fig. 2.6. (a) Alungirea unui resort elastic
fica legea de compunere vectoriala este proportiom4Hi cu forta de intindere.
zinta o nouii marime fizica important&. numita impuls. a for~elor. (b) Schema unui dinamometru.

42 43
 b) Etectele de accelerare pot fi puse· in evidenta cu montajul din figura
1.29. Detafind inelul cu placa de prindere (22, 32) fi folosind difer~te greutati:
crestate (25, 26) vom constata ca, cu cit for'(;a de greutate a acestora este mai
mare, cu atit acceleratia iroprimata caruciorului este mai mare.
Fig. 2.7. Intera('tiunea dintre un magnet ~i o bucata de tier: St' a trag reeiproc,
Pll forte egale tn modul ~i de senS\lri opuse.
2.4. PRINCIPI Ul ACTI UNILOR RECIPROCE (lex tertia)

'\. '
Prin ciocnirea a doua bile, fiecare i§i schimba viteza, fiindca in timpul
contactului bilele se deformeaza reciproc fli se nasc forte elastice cu care o hila
actioneaza asupra ·celeilalte. La fel, la. ciocnirea a dona vagoane, x:esorturde
.t~oa.nelor de Ia fiecare figOn se_ com prima, fiecare vagon actionind asupri:
celuilalt cu o forta. ,
r- ln procesul Interactiunii a doua corpuri, fiecare corp exercita o forta
, a supra celuuhlt, ad1ca a par totdeauna simultan doua forte, numite. acftune §I
= reacftune. Care din aceste doua forte se nume§te actiune §i care reactiune,
dep1nae de care corp se considera primul §i care al doilea. Primul corp actio-
neaza asupra celui de-al doilea cu o forta care se va numi ac ,iune, iar corpl~l Fig. 2.S. Oricare din elevi ar trage de sfoara, ambele carucioare se apropie ~i se intilnesc
I mereu tn arela~i loc. ,
.!!_ 01 ea actioneazi) (vom spune acum, reactioneaza) asupra primului cu o
~
forta numita reactiune.
, . Cele doua forte , actioneaza
f · simultan (in conceptia
,
claslca newtonlana a
actiunn instantanee la dlsta,.nta). .
Oriunde constatam o forta actionind asupra unui corp, ea este expresia
actiunii unui alt corp din mediul inconjurator, -este o latura a interactiunii Fig. 2.9. Doua carucioare identice, a~ezate pe un plan orizontal ~i cuplate
printr-un resort comprimat sint supuse reciproc unor forte egale in modul
dintre cele doua corpuri. 0 forta unica, izolata, este o imposibilitate. f}i de sensuri opuse.

EXPERiMENT£ ·
1. Sa luam doua dinamometre, sa le cupHim prin ctrligele lor §i apucin-
du-le de inele sa le intindem ca in figura 2.6. Oricit le-am intinde, indicatiile
dinamometrelor sint permanent identice,( forta cu care ·primul dinal!lometru
a.ctioneaza asupra celui de-al doilea este ~gala ca marime §i opusa ca sens cu
forta cu care eel de-al doilea dinamometru actioneaza asupra primului.
. 2. Punem pe dona carucioare un magnet §i o hucata defier §i prindem
. carucioarele prin intermediul . unor dinamometre de obiecte fixe, ca in
figura 2.7. Oricare ar fi distanta dintre magnet §i hucata de fier, fortele de
interactiu;ne aratate de dinamometre Sint egale in modul §i de sensuri opuse.
Fig. 2.8. Fiecare di'namometru actioneaza asupra celuilalt cu o forta
egala in modul ~i. de ·sens opus.
3 .. Pe doua carucioare stau doi elevi §itrag de o sfoara (fig. 2.8). Indiferent
care dintre ei trage activ ,scurtind" sfoara, amhele carucioare se vor intllni
de fiecare data in acela§i loc. Fiecare elev ac~ioneaza asupra celuilalt, prin
intermediul sforii, cu o'forta egala in modul §ide sens opus (ceea ce se poate
constata cu ajutorul unor dinamometre intercalate).
4. Intr-o alta varianta a experientei doua carucioare identice sint a§ezate
pe o sticla orizontala §i cuplate printr-un resort comprimat, legat cu un fir.
Daca ardem firul, cele doua carucioa.re se vor departa Ia fel, sub actiunea unor
forte egale in modul §i de sensuri opuse (fig. 2.9).
-
6. Daca punem un corp pe o platforma orizontala (u§oara) a§ezata pe un
resort, corpul apasa pe ,platformli cu o forta F egaHi cu greutatea sa G §i
comprima resortul. Apare atunci o forta elastica de reactiune N din partea, - -
resortului, aplicata corpului, egala in modul §i de sens opus cu greuta~ea,
astfel incit corpul v.a fi in repaus (fig. 2.10).
Acela§i Iucru se intimpla cu orice corp atezat pe orice suprafata orizon·
tala, numa.i ca la materialele dure deformarea nu se observa cu ochiulliher.

.45
 /
/
/
/
/
/

l'
;'
/
/

,/~
/
/
/

. a b

Fig. 2.12. La contactul a doua corpuri apar ,totdeauna doua forte, egale in·
modul ~i. de sensuri opuse, actiunea ~i reactiunea, cu care corpurile ,actio-
G neaza unul asupra celuilalt. Componentele normale (perpendiculare) pe planul
de contact se datoresc deformarii reciproce a corpurilor, iar cele tangentiale (de
.t'tg. 2.10. Corpul a~ezat pe un resort n Fig. 2.11. Corpul suspendat frecare), continute 1n planul de contact, se datoresc frecarii dintre corpuri.
comprima cu o forta egala cu greutatea de un resort (fir) intincle
_,.. . resortul cu o. forta ega!a
sa G. Se na~te automat o reactmne elas. Aceste forte sint rezultatul deformarii reciproce a· corpurilor si a (recarii
-.+
-+
tica N din partea resortului, egala in cu greutatea sa G'. Se na9te dintre corpuri la s
->
modul ~i de sens _opus, aplicata corpului. atunci. o forta elastica .F' din nume, prin deformarea reciproca se. nasc forte ( elastice) normale (per-
partea resortului, aplicata
corpului, "'"llgala in modul 9i pendiculare) pe suprafata de contact. ~sigur corpurile se deformeaza diferit,
de sens ~pus tractiunii (greu- de§i fortele normale stnt egale in modul. Prin frecare, intre corpuri se nasc
-+ -.+ -.+
Uitii} G. forte tangenfiale, de frecare, continute in planul de contact. Avern.; N' = - N.
6. Jn alta variiinta, suspeudam corpul de un resort (de exemplu de un *4 '
F{ = -Fr. (Uneori fortele de frecare sint mici §i pot fi neglijate.)
, dinamometrri) (fig. 2.11) .. ln punctul de legatura corpul ac~ioneaza asupra
- 2. In orice sectiJ:tne a unui fir (sau cablul intins de o forta (de exemplu
resortului sau firului cu forta sa de greutate ~i il intinde. Apare atunci o for~a
de greiitatea unui corp atirnat) sau in orice secfiune a unei bare, intinse sau
elastica din partea resortului sau a firului, aplicata corpului, egala in modul
comprimate, ac~ioneaza doua for~e egale in modul i de sensuri o use ac iune
§i de sens opus cu greutatea corpului (acesta fiind in repaus, in echilibru).
§i reac 1unea cu care o arte a fir · (barei) ac~ioneaza asupra celeilalte
Nenumarate experien~e ~i masuratori dovedesc valabilitatea principiului
parti (fig. 2.13). Oricare din aceste doua for~e se nume e te 1c
acfiunilor reciproce sau principiului ac{iunii §i reac{iunii:
din fir (sau bara). Tens1unea In oriCe punct al firului se poate masura cu
fiecarei actiuni i se opune totd.eauna o reacfiune e ala in modul si de sen un dinarnometru inserat pe fir in punctul respectiv. Daca greutatea proprie
opus, sau alt e , acf~unile reciproce a doua corpuri sint totdeauna egale ca marime a firului este neglijabila, tensiunea din fir in orice sec~iune a sa va fi aceea§i
.§!_ dirijate in sensuri opuse..:. (egala cu greutatea corpului atirnat, de exemplu) .
3. Principiul actiunii §i r-eac~iunii sea plica nu numai in cazul unui contact
Cele doua forte, ac~iunea §i reactiunea, stnt aplicate unor corpuri diferite,.
I!.emijlocit intre doua corpuri, ci §i in cazul ctnd corpurile interactioneaza prin
*i ac~wneaza pe aceea§i hnw, hn1a care une§te cele doua corpuri. Daca cele
cimpul gravita~ional sau electrostatic.
doua for~e ar ac~iona asupra aceluia§i corp, acesta n-ar putea fi niciodata
~·--------------------~~~---
'~
acceler~t, deoarece cele doua forte ar da totdeauna rezultanta nula.
Principiul ac~iunii ~i reactiunii p<?ate fi e.x:pricnat §i astfel:
. r1'
,t 1:..-1
=r.,

2.4..1. Exemple ~i aplicatii ale principiului III. i. La. contactul onca.I'or )"lg. 2.18.. Tensiunea (elastica)
doua corpuri apar totdeauna doua forte, egale in modu1 'li de sensun opuse! dintr-un fir tntins poate fi
masurata cu un dinamometru
::icyiunea unui corp asupra celui!alt §I reac~iqnea celui de-al doilea asn,pq.i inserat in fir tn sectiunea
primului (fig. 2.12). dorita.

46 47
 _.,..
De exem plu, o piatra esttL
.Forta F 1 , aplicatii singurii punctului material, i-ar imprima o anumita
atrasa de Pamint. cu o fl)rta gravi- 4. ~ ~ ~

acceleratie a1 , conform legii fundamentale F 1 = ma1 • For~a F 2 , aplicata singura

tationala egala cu greutatea sla.
-+
Dar §i piatra, la rtndul e1, atrage · ar da o anumita acceleratie a2 , F 2 = ma2 si la fel forta F- 3 = -
ma, i-ar imprima
r -+ -+
Pamintul cu o forta egald in modul acceleratia a 3·• :'-cceleratiile sint proportionale cti' fortele. Dadi fortele F r,
§i de sens opus, aplicata in centrul F 2 actioneaza simultan, acceleratia prod usa de ele trehRie sa fie egala in modul
.,.....
Pamintului , (fig. 2.14). Efectele. ... -). ~

~ide sens opus cu acceleratia a 3 prod usa de Fa, de vreme ce corpul rarnine
acestor forte, egale in modul, sint in repaus. Prin urmare, acceleratia rezultanta se com une du a regula
-~---"'"-

tnsa cu totul difer~te, din canza paralelo ramului, din acce eratiile pe care le-ar produce se arat fiecare for~a.
-+ -+
deosebirii colosale in ptivin~a :ntaftei componenta. daca ar ac ,wna sin ura. De asemenea acceleratia im rirnata
f=-G
celor dona corpnri e o or a nu epinde de viteza momentana a corpului (in mecanica relativistii,
1
Fig. 2.1-l. Piatra este atrasa de Pamtnt cu o
La fel, fortele de atractie gra- ~leratia nu este riguros coliniara cu forta. §i depinde side viteza corpului).
forta exact egala tn modul l?i de sens opus vitatlonala reciproca tntre Luna §i - Astfel de consideratii conduc la formularea prittcipiului independenfei
cu forta cu care Pamtntul este atras de pia- Pamint, intre oricare satelit §i actiunii fortelor sau principiului suprapunerii fortelor:
tra.· Efectele acestor forte stnt tnsa cu. totul
diferite din cauza maselor total diferite. Pamiri.t, intre Pamtnt §i Soare etc.
sint egale in modul §i opuse ca sens. dadi mai multe forte ~cponeaza in acelasi timp asupra unui punct
In cazul interactiunii electrostatic~, de asemenea, forta de atractie sau de material, fiecare forta roduce ro ria sa acceleratie in mod inde endent
~ prezenta ce orlalte forte, acceleratia rezultanta fiind suma vectoriala
respingere, exercitata de un purtator de sarcina asupra altuia, este totdeauna
egala in modul §i opusa ca sens fortei exercitate de eel de-al doilea purtator a accelerafhlor tndividuale.
de sarcina asupra primului. Cele doua forte actioneaza pe aceea,i dreapta, I. NEWTON a formulat acest principiu separat de celelalte trei principii
dreapta care une§te cei doi purtatori. sub forma urmatoare:

un corp, sub qcfiunea simultanii a douii forte, descrie diagonala unui

2.5. PRINCIPI UL S UPRAP UNERII FORTE LOR paralelogram avind ca laturi aceste forfe, in acela$i timp in caT:e ar descrie separat
fiecare laturii sub acfiunea forfei corespunziitoare.
Fie un punct material asupra caruia actioneaza trei forte care i§i ·iac
-+ -+ -+
e~hilibru: F1+F ±F = 0 (fig. 2.15 ). Aceasta tnseamna ca suma a. dou a
forte,
- 2

de exemplu, F + F - -
1
3

2 este egala in modul §i de sens opus cu cea de-a

treia forta: F1 +'F:a =-Fa.

''
'
'' EXEMPLU

Daca aruncam o piatra, asupra ei actioneaza, pe de o parte, forta de greutate G,

datorita interactiunii cu Pamintul, ~i pe de alta part() forta arhimedidi ~i fortele
·-
de frecare cu aerul, care se opun mi~carii, dar care intr-o prima aproximatie pot fi

a
-
b
-+ -+
-.
neglijate. Care este atunci acceleratia pietrei in mi~carea sa Iibera in atmosfera?
Conform legii fundamentale, n-avem decit sa impartim forta G la masa <:;orpului
echilibru: F 1 + F 2 + F 3 = fL 9i obtinem vectorul acceleratiei - g -+
-t'lg. 2.15. Punct material supus Ia trei forte ,care t~i fac = Gfm, orientat vertical in jos (fig .. ~t 16).

48
(j}- Fizica cl. a· IX-a
 1n practica, asupra corpu- doua axe ~i deci pentru fiecare axa separat scriem formulele din cazul mi§·
lui ao~ioneaza aproape totdea-
.una simultan·mai mul,te for~e,
printre care este for~a de gre-:
-- parii rectilinii. •
-+ -+
Prin urmare, ecuatia fundamentala R = 1;F = ma scrisa pentru .un
---
-+

punct material dat se aplica totdeauna proiectind-o pe axele de coordonate

utate, deoarece nici un corp de
pe Pamint nu poate fi sustras
interac~iunii sale gr~_vita~io­
nale cu Pamiritut In afara. de
aceasta, corpul este in contact
cu medil1l, adica in contact cu
alte corpuri (a~ezat pe un plan,
.Fig. 2.16. tn ~i~eat'ea liber·a in vid a unui earp sprijinit de un perete, mi~cat
at>,celeratia sa ·g este tot timpul aceea9i, orientata intr-un fluid). La contactul cu
-+
vertical in jos ca ?i forta de greutate G. un solid apar, dupa cum am
vazut, doua forte: reactiunea
nor~ala §i forta de frecare. In cazul Ini~dirii intr-un fluid (Ia c~ntactul 'solid-
fluid) a par de asemenea doua forte: for~a arhimedica (verticala) ~i forta de
rezistenta (opusa vitezei). ln sfir~it, asupra corpului se pot exercita forte de
tractiune sau de impingere prin fire sau tije.
_Qill>a ce am ales corpul pe care vrem sa-l studiem ~i l-am izolat mintal,
reprezentam toate fortele care actioneaza asupra lui §i care sint evident rezul-
tatul interactiunii sale cu mediul exteriQ.r. ··
In cazul unui r anroxi a r · -un unct material toate fortele se
a.E ica in acest punct, deci sint forte concrzrente si se compun dupa regula
paralelogramului sau a poliyonului.
ln cazul mi§carii de translatie a unui corpfortele pot fi deplasate paral~l
\ §i comp~se_ ca la punctul material. .
:De altf~l, 1n rezolvarea problernelor practice nu este de obicei necesar
sa compunem fortele, ci mai degraba sa Ie descompunem.
ln cazul particular cind toate fortele actioneaza pe directia mi~caru,
alegem dreapta respectiva drept axa Ox (cu sensu! pozitiv ales in sensul
vitezei) ~i consideram for~ele pozitive daca actioneaza in sensu! pozitiv ales
§i negative daca ac~ioneaza in sensu! negativ. Suma algebrica a acestor forte
ne da forta rezultanta, pozitiva daca actioneaza in sensu! pozitiv §i negativa
in caz contrar:
"LF = ma.
(Litera sigma majuscula, 1;, inseamna su.tr~a.)
Cind toa.te fortele actioneaza in planul mi~carii, alegem in acel plan doua
directii conve:ilaliii"e de obicei perpendiCulare intre ele) §I descompunem toate
; ortogonale · intre ele (doua axe in cazul mi~carii plane ~i trei axe in cazul
mi§carii in spatiu), adica pe componente.
ma
"*
F1y + F2v + ... (2.14)
(F;z + F2z + ...
2.6. PRINCIPI UL RELATIVIT ATil iN MECANICA NEWTONIAN A ,.,y-"
1ndi pentru Galilei era clar ea prin experiente mecanice, efectuate in intE>riorul unni
sistem (Iaborator), este imposibil de determinat mh;;carea rectilinie uniforma a acestuia
fata de stele sau fata de Soare sau ehiar fata de Pamint. lata ce scria Galilei in 1632 despre
fenomP..nele mecanice dintr-o cabina inchisa a unei corabii:
,Daca miscarea eorabiei este reetilinie uniforma, nu veti observa niei cea mai mid1
schimbare in toate fenomenele ;;i nu veti putea hotari, tinind seama de vreunul din
aceste Jenomene, daea corabia se isca sau sta e loc. Srtrind veti arcurge e odea
ace eas1 Istante ca si atunci cind corahia se afla in repaus, adica, datorita mi~dirii rapide
a corl1biei nu veti face sarituri mai mari sp:r.e pu a d cit s- re )rora corabiei, de~i, ln tim 1~1
dt viraflati in aer, odeaua artea o usrt s~riturii sau, "arunelnd un obiect
oarecare unui prieten, nu va trebui sil-l aruncati cu o forta mai mare, .ara w1etenul
s.e.. va a a mga prora eorabiei, iar dumneavoastrri linga pupa, decit dacii vfti
ocupa pozitii inverse· idlturile dintr"o cana cu"' apa. atirnatii in t.avan vor ci'\t~ea
v odea :;;i nict una din eie nu va cadea !ny directia pupe1, e~1 in tlmpu
dt picatura se aflii in aer, eorabia lnainteaza ..1\Iustele 1si vor continua zborul, indiferent
in ee directie, ~i nieiodaUi. nu s' w l f' a ca de sa se t:.trlng~i spre artea ma i
-12iata e pupa, ca ~i cum ar obosi si:i. se tot tin(t duprt mersuleap1d al cori.l.biei."
Acesta este de fapt continutuJ ptincipiulu i relativilf~!ii meeaniee.
Principiul allui Gaiilei se poate formula fl.:c;tfpl:~~i o experienVi mer.<J·
nic£1. dectuatl1 in interiorul . . de referinFi nn rte permlte sa dete;·.
1lli.ufim miscarea sa rectilinic uniformfi faFi de aUe sts emc ( e rnferinta inert,jal;~ (fat<1.
dP stele ~i nebuloase). Altfel spus:
De aici rezulta cu din punct de vedere rnecanic tonte sbtenw1e de referinta ;nertiale,
eci eele care se mi~ca. rectdmm unlf.orm une!e fa\ft de allele=;! fatii de stele, sint absolut
ech£oalenle niei un sistem i~d nu 'wate l 1 •

fqr~ele, viteza §i accelera~ia, dupa cele doua directii a ese. e cele mai ~
este valahil
ori alegem axele perpendi:culare intre ele, Ox, Oy, atunc1 paralelogramul vee- pent:·u a dcl'ini accste ~bt~·:nt
~un dreptunghi §i componentele vectorilor se ohtin prin proiec{r;-__ durate
ortogonala. Mi§carea plana se descompune in doua mi§cari rectilinii dupsl cele

':.50
 /
in mecanica dasidi newtoniana, ...reznlta d1 ~i f9P~a este ~QQ<l5i in diferite sisteme de
referin:Vl iner~ial:t(este vorba de forte dependente numai de distante ~i viteze relative~,
~~rincipjui4JI eJ s:etinnii fiil rQagVnnii este yalabil in aceste sisteme. In sfir~it RW
aratat cu. ajutorul transformarilor lui Galilei i accelera#a are caracter invariant fatli
v

de sistemele de re • tiale ea si principiul fundamental (II) este va a 1

lnOrrce sistem de referintli inertial (masa este o cons an , m mecamca c asiCii). Prin
lirmare:

·nvariante la trans ormarile Galilei, rezulti'i ca

to ate consecinte ale principiilor) sint invariante la
transformdrile lui Gqljlf\j qdjcQ v1R' uceleayi in tqqte si stemele de ceferj ntif j nerJiale

Dupli cum am spus, un fizician inchis intr-un laborator nu J>Oate determin~ cu

ajutorul experientelor mecanice locale mi~carea rectilinie uniformli a laboratorului sliu
fata de sistemele de referintli inertiale, dar poate determina o mi~care curbilinie accele-
ratli a laboratorului. Astfel, prin. experiente mecanice efectuate chiar pe Pamint se poate
dovedi mi~carea de rotatie diurnli a Pamlntului: amintim, de exemplu, celebra experientli
a lui Foucault din 1851 cu rotatia planului de oscilatie al unui pendul.
Fig. 2.1~. Un scripete ideal (de inertie neglijabiUi ~i fred1ri neglijabile
i'n lagare} schimba convenabil directia fortei: de o parte ~i de alta
/ a scripetelui forta de intindere a firu1ui (tensiunea din fir) este
aceea~i.

mase m 1 = 220 g ~i m 2 = 230 g. Sa se calculeze acceleratia sistemului ~i tensiunea din

PROBLEME REZOLVATE fir (fig. 2.20).
Rezolvare. Un scripete ideal schimbli convenabil direc#a fortei, deci de o parte ~i de alta
1. Un clirucior cu ciment, cu masa m = 100 kg, este ridicat cu ajutorul unei macaralQ a scripetelui ten·siunea din fir este aceea~i.
cu o forta F = 1,20 kN.· Care este acceleratia cliruciorului? Asupra fiecarui corp actioneazli forta de tensiune din fir T in sus ~i forta de greutate
• -+ -+ in jos. Diferenta acestor doua forte produce acceleratia corpului. Cele doua corpuri,
Rezolvare. Asupra carueiorului actioneaza doua forte: greutatea G = mg, in jos, ~i . fiind legate prin fir, se mi~cli solidar, m2 in jos, mi in ~us, cu acc:'leratii egale in
. -+ / .
forta de tractiune F exercitata de macara prin cablu, in sus (neglijlim forta arhimedicli
!;>i fortele de frecare) (fig. 2.17). Alegind axa Ox vertical in sus, ln.sensul mi~clirii, avem
· F -~ mg .
F - mg = ma, a = = 2,2 m/s 2 •
m
0 b s e r vat i e. Forta F poate fi exer,citatli prin intermediul unui fir trecut peste
scripete. Vom presupune totdeauna in problemele de mai jos eli firul este de·masli ne-
glijabila, subtire, flexibil ~i inextensibil.. De asemenea, vom presupune totdeauna
eli scripetele este ideal, adica de masli neglijabila ~i cu frecliri neglijabile in Jagarele
sale {cu rulmenti). '
Un scripete ideal schimba convenabil direcfia forJei: de o parte side alta a scripetelui
forta de ip.tindere a firului va fi aceea~i. Se poate verifica aceasta cu ajutorul unor
dinamometre prinse de cele doua capete ale
Cirului {fig. 2.18).
Prin tensiunea din fir se intelege fortH ca r·•~
F intinde firul ~~ care se poate mlisura taind firul
'-'"' ~i intercalind un dinamometru (fig. 2.1.9). Ten-
x siunea din fir este o forta elastica care se dato-

1.~
tI re~te deformarii (alung1rn) elastice a firulm.'
8
1 0
Astfel de tensiuni in cabluri sau bare din cadrul
diferitelor constructii (poduri, acoperi~uri etc.)
trebuie neaparat cunoscute pentru a alege cabin J
sau bara de grosime corespunzatoare ca sa nu
Fig-. 2.19. Tensru-
nea dintr-un fir esie
forta care intinde
firul ~i se ... poate
Fig. 2.20. Un £cripete peste care •~'Ste- trecut un fir cu doua
corpuri atirnate la capete (Ia exemplul rezclvat ~)

se rupa. masura cu un dina-

2. Peste un scripete ideal este trecut un fir de mometru inserat pe
Pitt· 2.11. La problema l'ezolvata 1, capet~le diruia sint atirnate doua corpuri de fir.

52 53
 de unde .I
modul dar de sensuri opuse. Alegind pentru fiecare corp sensul pozitiv lll axei in
sensul mi~carii sale, scriem ecuatia principiului II: F.= m(g + a) = 1,00 kg· (9,8 + 2,0) m/s 2 = 11-,8 N > G = ·9,8 N.
T - m 1 g = m 1 a, m 2g T = m 2a. Ac~st caz are loc dnd liftul porne9te accelerat tn su&., Atunci corpul ramine la mceput
putin in urma datorita inertiei sale_, resortul se tntinde, se na9te o fort~ elastica supli-
Aici T, a, g reprezinta marime;:1. sau modulul tensiunii,: acceleratiei, respectiv accele- mentara necesara pentru a accelera corpuL Exact la fel se inthp.pla dnJ' liftul coboara
rafiei gravitationale, semnul (+) sau (-) provine de la orientarea vectorilor respectivi 9i iPcepe sa frineze (aceea9i acceleratie ca mai sus). Corpul in virtutea inertiei cauta
fata de sensul pozitiP ales de noi pe axa mi~ciirii. Daca am inversa sensul axei, ecuatiH sa-9i mentina viteza, intinde resortul, se na9te o forta elastica suplimentara care
respectivi1 s-ar inmulti cu ( -1), adica toti membrii ~i-ar. schi~ba semnul. tl frtneaza.
Prin adunarea membru cu membru a celor doua ecu~tii, obtinem acceleratia sistt•-
b) Alegtnd sensu I pozitiv tn jos, in sensul acceleratiei, a vern pentru corpul suspe~dat:
mului:
mg - F = ma, F = m{g- a).= 1,00 kg· (9,8 - 2,u) m/s 2 = 7,~ ~ < G = 9,8 N .
a = g m2 ml = g 230 - 220 0,218 mjs2. Acest caz are loc ctnd liftul urea ~i tncepe sa frineze. Atunci corpul cauta sa-~i men-
m1 +m 2 220 + 230 lt5 tina viteza in sus, tn virtutea inertiei, 9i sUi.be9te intinderea resortului. La fel, ct~d
liftul porne9te accelerat tn jos, corpul ramine initial tn urma 9i tntinderea resortului
Putem obtine acest rezultat direct, scriind ca forta (m2e: - m 1g) este egala en masa
scade. Daca liftul cade liber in jos cu acceleratia a= g, dinamometrul va indica forta
sistemului' (m1 + m2 ) inmultita cu acceleratia sistemului a.
·zero (starea de ,imponderabilitate": oricare corp din cab ina liftului cade liber cu ~·ce­
Jntroducind expresia accele~atiei a in prima sau a doua ecuatie. de mai sus, gasim
ea9i acceleratie de cadere Iibera, ca 9i liftul). Daca liftul ar fi tras tn jos cu o accelera-
tensiunea din fir:
·tie a > g, resortul ar fi comprimat.
T = 2mtmzg = 2,20 N. Caiculati ce forta de apasare simte un om d~> mas~ m = 70 kg din partea podelei
mt +
Tnz liftulu.i in , cazurile de mai · sus.
0 b s e r vat i e. Un corp a~ezat
a. Intr-un lift este suspendat de tavan un dinamometru cle care aUrna un corp cu masa
pe un plan orizontal neted, fara
m = 1,00 kg. Ce forta indica dinamometrul daca liftul se mi:;;d'i. cu acceleratia a
frecari, exercita o fortii de apasare
= 2,0 mjs 2 indreptata: a) in sus, b) in jos (fig. 2.21). asupra planului, deformtndu-l.
RezolPare. Daca liftul este in repaus, resortul dinamometrului este in tins cu o forte --,)>

egala cu greutatea corpului atirnat, acesta fiind in repaus: Apare atunci o forta de reacfune N
din partea planului, exercitata asu~
F G· = mg =· 1,00 kg· 9,8 m/s 2 =: 9,8 N.
pra corpului (principiul III). Forta
a) 1n primul caz, alegind sensul pozitiv in sus, in sensul acceleratiei, a vern pentru --,)> '

N este perpendicular& pe planul

r·orpul suspendat:
orizontal 9i "compenseaza forta · ver-
F.,..,.. mg::::;; ma, -,)o -+
ticala de greutaie G, au.· ·1 N =
-+ -+ -+
-G sau N + G = 0.
Daca acum asupra corpului actio-
neaza forte· pe o aceea9i directie a
orizontala, putem aplica tntocmai m2.g
consideratiile de la cazul unidimen-
-+
sional, deoarece greutatea G a
corpului va fi permanent anulata ·
m
de reactiunea normala N a planului
-+ 0
f·
orizontal. I
Acest. caz intervine frecvent in mi~­ ma
carea vehiculelor pe drumuri recti-

____
.,___
linii orizontale.
4. Pe o masa neteda, fiira frecari,
este a!?ezat un corp de masa m 1 =
X -
m2g

= 5,0 kg de care este prin~ un fir

a b
orizontal, trecut peste un scripete
ideal ~i avtnd la capat un corp de b
masa m 2 = 2,0 kg {fig. 2.22). Sa
Fig. 2.22. Care este acceleratia sistemului ~i
se calculeze acceleratia sistemului ce forta indica dinamometrul? (Exemplul
9i tensiunea din fir. rezolvat ft.)

54 55
 Re~ol(.Jare. Forta de greutate G1 = 1n. 1g a corpului m 1 este anulata de r.eactiunea nor- INTREBJi.RI: EXERCIJII. PROBLE1v1E
mala N 1 a mesei orizontale. Fort.ele de fre~re slnt neglijabile. Scripetele fiind ideal,
tensiunea din fir este aceea~i de o ·parte ~i de alta a scripetelui. · 1. Urr muncitor sparge len;1ne cu toporul. La spargerea unui butuc, toporul a ramas infipt
Alegem axa Ox pentru fiecare corp in directia ~i sensu) mi~carii sale. Atunci. ecuatia in butuc. Cum trebuie sa lovim de un suport rigid: cu butucul in jos sau cu dosul tope~
fundamentala se scrie astfel: rului in jos, pentru a sparge butucul? ( Indicafie: a se oompara inertiile, adica masele
toporului ~i butucului.).
R: cu butucul in sus, daca masa acestuia e mai mare.
dt> undP 11
a·= g - --£2- - = 2,8 mjs 2 ; T 2. Pentru a indeparta praful, hainele sau covoarele sint scuturate sau batute. Explicati
m1 +m 2
aceste doua procedee.
5. 0 lampa cu masa m 3,0 kg este suspendata ca in figura 2.23 Sa se afle tensiunea
R: in virtutea inertiei particulele de praf continua sa mearga inainte sau
din fir (de lungime l = 0,50 m) ~i din bara (de lungime b = 0,40 m). , ramin pe loc.
Rezolvare. Putem judeca in doua moduri:
~
3. De ce atunci cind vrem sa introducem minerul de lemn intr-un ciocan, topor sau Iopata,
a) Descompunem greutatea lampii G dupa directia firului ~i a barei. Pentru aceasta lovim cu capatul liber al minetului de un obiect masiv imobil?
~ ~

ducem prin originea :;;i prin virful vectorului. G mg (desenat separat) paralele la R: masa. minerului e mai mica (v. probl. 1).
~ ~

cele doua directii. Componenta G1 i:ntinde fir-ul :;;i este a_nihilata de tensiunea T 1 din 4. De ce este greu sa batem un cui intr-un gard prost fixat care se leagana? Ce trebuie
~ ' ~- sa facem ca sa putem totu~i bate cuiul?
fir, iar componenta G2 comprima bara :;;i este anihilata de tensiunea T 2 din bar:~L
Prin urmare: R: apasam de partea opusa. cu un obiect masiv (topor, ciocan).

1v -- 1 5. Daca stam intr-o barca u~oara ~i tragem de o sfoar3, legata de un vapor, ne vom apro-
mg tg oc, cos oc =- 12 - b2 , tg oc= b -::-=-.
. z Vz2 - b2 pia de vapor. De ce nu se apropie vaporul de barca?. ·

Deci
Observam ca un fir nu poate fi decit in tins; :in fiecare sectiune a firului actim.eaza
doua forte egale in modul ~i de sensuri opuse, actiunea ~i reactiunea, aplicate cape-
telor firului din sectiune, care intind respectiv cele doua parti ale firului.
0 bara poate fi intinsa, ca un fir, sau comprimata. in ultimul caz, in fiecare sectiune,
cele doua forte comprima re&pectiv cele doua parti ale barei.
h) Nodul P in care se imbina firul, bara ~i cablul de snstinere al ·~ampii este in erhili-
. . . ~
"-hru, deci cele trei' fortt? trebuie sa dea rezultanta nula: T 1 -+ T 2 + G = 0. Ale-
gem doua directii convenabile, in cazul.nostru cea Drizontala ~i cea verticala (fig.2.23,
c) ~i scriem conditia de echilibru separat pentru fiecare directie, proiectind ecucitia
vedoriala de mai sus pe cele doua directii:
pe orizontala T 2 - T 1 sin oc = o, pe verticala T 1 cos oc- mg
De unde
R: de~i fortele sint egale in modul, acce~eratiile imprimate sint total diferite.
6. Un dinamometru u~or este legat prin doua fire orizontale trecute peste doi scripeti,
de dow corpuri identice, fiecare de greutate G, ca in figura 2.24. Dinq.mometrul va
indica: 1) zero, fiindca cele doua forte de greutate egale se echili}4eaza; 2) forta 2G,
fiindca fiecare din cele doua forte de -greutate intinde resortul dinamometrului; 3} forta-
de greutate G a unui singur corp. Care raspuns este corect?
R: 3)
7. 0 sfoara este intinsa oriwntal de doi elevi. La mijlocul sforii este un inel de care este
~ ~
agatat un corp cu masa de 1 kg. Poate fi sfoara intinsa perfect orizontal?
R: nu.
8. in ce consta eroarca afirmatiei: ,Nu pot mi:;;ca din loc (accelera). nici un corp, deoarece
la orice actiune de-a mea, orictt de mare, exercitata asupra corpului, acesta raspunde
= o. automat cu o reactiune egala in modul fiii opusa ca. sens (conform principiului egali-
tatii acthmii ~~ reactiunii), care imi anihileaza deci automat orice actiune"?
R: actiunea §i reactiunea se aplica la cerpuri diterite.

F:?

mg
b
G

Fig. 2.23. 'Descompurierea fortelor in problema rezolv«ta 5. Fig. 2.24. Ce forta arata dinamomE>trul?-.

56 57
 F

'Fag. 2.26. Cu ('e forfa impinge corpul m1

corpul m 2,?

16.; Un corp cu masa m 1 5,0 kg, sub actiunea unei forte, a caplltat acceleratia a1
Fig. 2.26. Fortele cu care este trasll sfoara de clltre elevi slnt permanent ~gale in modul ' = 4,0 mfs 2 • Ce acceleratie va capata u:d' Gorp de masa m 2 = 20 kg sub actiunea
~ji opuse ca sens. Totu~i elevul mai tare invinge ~i U ~rage pe eel mai slab spre el. De ce?
aceleia~i forte?
R: a 2 = a 1 • m1 /m 2 = 1,0 m/s 2 •
9, Doi elevi trag de un capat fji de aitul o sfoarll, opintindu-s~ cu picioarele de pllmlnt
(fig. 2.25). Cele douli forte, cu care fiecare actioneazll asypra celuilalt prin inter- 17. 0 minge cu masa m = 0,40 kg dupa lovire a caplitat o viteza v = 10 mfs. Dacll durata
mediul sforii, stnt. permanent ega1e in modul ~i opuse ca sens, conform principiului lovirii a fost ill = 4,0 ms, sa se afle forta medie de ciocnire.
egalitlltii actiunii ~i reactiunii (ceea ce se poate- verifica punind pe fiecare elev sa R: Fm =m ~v = 1,0 kN.
tragll de sfoara nrin intermediul unui dinamometru prins de un capat). Totu1?i elevul !lt
mai puternic va 1nvmg~, traglnd pe eel slab de partea sa. Cum explicati aceasi:a?
18. 0 sirma de otel rezistll pina la o forta de intindere (de rupere} Fr = 1,20 KN. Cu
R: intervin ~ji fortele de frecare cu solul. ce acceleratie maxima putem ridica, cu ajutorul acestei strme, un bloc de beton de
10. Doull vagoane au Ia tampoanele lor resorturi identic.e.. Vagoanele se ciocnesc. Se masa m = 100 kg atirnat la -capatul sirmei?
consider& mai multe cazuri: unul din vagoane este in ~epa us; amindoua se mi~cll; R: amax = Frfm- g = 2,2 m/s 2 •
unul este tncllrcat, celalalt gol etc. Sa se compare intre ele, comprimarile celor doull ' .....
19. Doull corpuri paralelipipedice t.ie·matie m 1 = 20 kg 1;\i m 2 = 5,0 kg sint a~ezate'alaturat
~

resorturi in aceste cazuri. pe o masa orizontala neteda fara frecari. Corpul de masa rn1 este impins ~u o forta
R: se comprima ega I. orizontala F = 100 N (fig. 2.26). Cu ce forta corpul m1 impinge corpul m2?
11. Un vapor ciocne~te o barca, pe care o rupe, fara ca el sll aiba vreo stricaciune, sau R: f=F-~ 20 Nj
un camion lovefjte un carucior ~i il strica fara a avea el lnsu1ji vreo stricaciune etc. m 1 + m2
Nu contrazice aceasta principiul actiunii fji reacti~nii?
/ I /

R: nu; efectele fortelor depind "'de proprietatil~ corpurilor.

12. Cum sint deformate resorturile tampoanelor intre diferite vagoane consecutive Ia
un tren tras de locomotiva fji Ia un tren tmfins de Iocomotiva?
J,t: alungirile, respectiv comprimariFe~cad de la Jocomotiva spre capatulliber.
-I 1 +
13. a) Cum explicati rasturnarea corpurilor intr-un vehicul care frineaza brusc sau
vireaza brusc?
b) Cum explicati devierea obiectelor suspendate intr-un vagon care accelereaza rec-
tiliniu sau vireaza? tn ce sens are Joe devierea? I I

R: in virtu tea inertiei corpul tinde sa mearga inainte rectiliniu uniform, in timp
ce podeaua (tavanul) fuge a.ccelerat. Devierea relativa este in sensul opus
acceleratiei.
14. Un parafjutist cu masa m 100 kg, dupa deschiderea para~utei, tncepe sa se mi~ta _
uniform. Ce fortll de rezistentll intimpina el din partea aerului in acest caz?
R:Fr = mg = 980 N.

1i~ Sub acpunea unei forte F 1 = 10 N. un punct material se mi~ca cu acceleratia a 1

= 2,0 mjs 2 • Cu ce acceleratie se va mi1jca acesta sub actiunea fortei F 2 = 50 N?
R: a2 = a 1 • F 2/F1 = 10 m/s 2_.

58
 unae. ~ este vecto:ru~ p.pzitie la X

-+ •··
momentul t, iar r 0 ~ vectorul de pozt·
tie Ia momentul t0 (de . mu.lte ori
· t0 == O) (fig. 3.2). · Ecuatii~ vectoriale
(3.3) proieotate pe axa miJ?carii O:c v>o
dau ecuatiile (3.1).
EXPERIMENT

Se realizeaza montajul din

figura. 1.29. Bara. de rulare (66)
se orizontalizeaza cu raportorul t
3 (17).
CaruciQrul (27) incarcat cu
greuta~i cu ~urub (34)(150 g) s~
MISCAREA PUNCTULUI MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR
" . TIPURI DE FORTE • .mi~ca ini~ia,l sub· ac~iunea for~e1 X

F data. de greuta~ile crestate (26).

For~a F este anulata apoi prin
Cunoscind for~ele care a.c~ioneaza asupra punctului material, se poate opriref). greuta~ilor (26) pe placa
determina mi§carea sa. Vom studia numai cazurile simple, dar frecvent intil- v<o
de amortizare (31), mi~carea caru- I
nite in practica. ciorului facindu-se in continuare I
.6Xko
aproximativ uniform, for~ele de I
L---------
3.1. MI~CAREA RECTILINIE UNIFORMA frecare fiind neglijabile. ,61

...,.. a) Se masoara viteza pentru

Conform principiului inertiei, un punct material izolat {F = 0) se mi§ca diferite distan~e Ax, in diferite 0
-+
rectiliniu uniform: vectorul viteza este constant v = const. In acest caz':lviteza puncte ale traiectoriei, exact ca
medie coincide cu viteza momentana: in experimentul de la § 1.12.
Ce concluzii desprinde~i? b
v = Vm = -
L\.x
L\.t
x- x0
= ---, x
t - t0
= x0 + v(t - t 0 ), (v = const.), (3.1) b) Se pastreaza intrerupa- Fig. 3.1. Graficullegii mi~carii r~ctilinii u~i.forme
este o linie dreapta. a) V1teza poz1t1va.
torul 1 intr-o pozi~ie fixa (la b) Viteza negativa.
unde x este coordonata mobilului la momentul t, x 0 coordonata la momentul inceputul riglei gradate) ~i se
t0 §i v-' viteza (constanta) · (v este pozitiv d~ca mobilul se mi§ca in sensu} muta intrerupatorul 2 din 10 in
pozitiv al axeiOx). In particular, daca t0 = 0, 10 em~ Pentru fiecare (lin aceste
x = x0 + vt, (3.2) distan~e se mf\soara t1mpul t.
unde x 0 este coordonata ini~iala la moment1.d ini~ial t = 0. Datele se tree in tabelul urmator:
Daca reprezentam grafic legea mi§carii (3.2), luind pe abscisa timpul t x(m) 1 0;10 0,20 0,30 0,40 0,50
t}i pe ordonata coordonata x, ohtinem o linie dreapta (fig. 3.1). Legea mi§carii
t(~)
(3.1) sau (3.2) este un polinom de gradul intii in timp, adica o functie liniara
Reprezenta~i grafic legea mi~carii
de timp.
ob~inuta x = f(t). Calcula~i panta
Mi§carea rectilinie uniforma va avea loc §i in cazul in care toate ac~iunile
dreptei {adica Ax/ At), alegind
corpurilor inconjuratoare se compenseaza reciproc.
doua puncte dep.artate pe grafic ·
Sub forma vectorial::(:
~i compara~i-o cu viteza ob~inuta
-+ -+ -+
""*' mai sus la punctul a). Scrie~i
-+ -+
11 = Vm = -L\.r 0
= --,
r - r
r
-+
= r0 + __,v(t-
.
t0),
""*'
("-'= const.), (3.3)
ecua~ia dreptei ohvinute.
Fig. 3.2. Ecuatia mi~carii rectilinii uni-
forme sub forma vectoriaHL
L\.t. t - t0

60 61
 x,m
PROBLEME REZOLVATE 8. Stea.ua pol.ara se afUI. la o distan~A d - 460 ani lum-inA de Pll.rntnt. Dn a,n luminA
12
reprezinta distanta parcursa de lumina in timp de un an. Sa se calculeze in kilometri
Sa se scrie ecuatiile tni~?dirUor
l.. valoarea. unui an-luminA, precum ~i distanta pina la steaua polara.
rectilinii uniforme, reprezen tate
1n figura 3.3.
R: 1 an-lumina =
9,5 • 1012 km; d = 4,37 • tots km.

Rezol()are. Pe axa Ox, .Ia inter- 4. ln dt timp lumina parcurge- o distanta de 1,oo m, dar diametrul unui atom de
sectia ru graficul mi~ctirii., citim hidrogen (1,06 • 10-1 0 m)?
(~oordonata initiafa x 0 pentru R: 3,3 ns (nanosecunde}; 0,35 • 10- 18 .~s.
t,a t = O. Gasim respectiv: 0 l 4 ; 5. Sunetul se propaga tn aer practic rectiliniu uniform cu viteza c = 340 mfs. La
-4 8 ~5. VitezCcJ. se gase~te luind ce distanta s-a produs un fulger, daca sunetul s~a auzit dupa D.t = 10 s de la obser-
-6 doua puncte convenabile pe varea fulgerului?,
-a grafic (fie punctele de inter~ R: d = c.1t· = 3,4 km.
sectie cu axele, tie originea ~i
-10 6• Un .autobuz merge prima jumatate din drumul sau total cu viteza v1 = 60 km/h,
un punct de pe grafic), ductnd
iar cealalta jumatate cu vit.eza v2 = 40 km/h. Care este viteza medie a autobuzului pe
Fig. 8.3. Gr·aficele mi~carilor rectilinii uniforme la paralele Ia axe ~i calculind
problema rezolvata 1. . raportul catete)or tn triunghiul intreaga distanta?
2
format: R: Vm = v 1v 2 = 48 kmfh.
·v = b.xf At. CH!.sim respectiv: 1 ;2;- 2 ;0. Prin urmare, ecuatiile sint· (x = Xo. + vt): vl + Vz

X t; X= 4 + 2t; X= 8 - 2t; X= -5. 7. Ecuatiile m1~carii a doi bicicli~ti sint: x 1 = 8t, x 2 200 - 12t. Sa ~e reprezinte
grafic Iegile mi~carii ~i sa se afle Iocul ~i momentul intHnirii lor. Ce reprezinta
2. ? scb.~~! r~I1:n1 ta.r1idicaxu~ ca~ator, aflat tn repaus pe scara, in timpul 11 =
30 s. Pe scara coeficientul lui t in acest.e ecuatii?
1mo 1 tl Ctt tt oru urea. m ~1mpul t 2 = 60 s ..·1n cit timp t urea ci:Uat 1 . R: x = 80 m, t =_10 s; viteza.
mobila? oru pe scara
8. Ecuapile mi~carii a doua mobile sint: x 1 = 1 + t, x 2 2 + 2t.
RezolCJare. Fie Vs - viteza scarii, Vc -·viteza calatorului fatX de scarX
. "- 't Sa se construiasca graOcele mi~carii. Sa se afle Iocul ~i momentul intilnirii mobilelor.
1 1 ·· , . . . ,tt tt VI eza ~~ •' -
ca atoru m fata de Pammt. Atunc1 d1stanta parcursa se scrie in cele trei cazuri: Care este semnificatia fizica a raspunsului obtinut?
d = Vst1 = vct 2 = vt, dar v = Vc + v 8• Atunci
R: x = 0, t = -1 s (s-au intilnit in originea axei in trecut).
d d d t1t2 9. 0 barca cu motor, mi~ctndu-se impotriva sensului de curgere a unui riu, parcurge o
- + Vs = + djt = t- - = 20s.
V Vc djt 2 1 1 + t 2 distanta d = 9,0 km in "t" 0,50 h. tn cit tfmp va parcurge barca aceea~i distanta
8. Doua trenuri inerg unul spre celalalt cu viteze v 1 = 72 kmfh si v = 54 k /h 1fT ,x x inapoi, daca viteza de curgere a riului este v =-= 6,0 km/h?
.
t or d Ill · I , 2 m . 'L n ca1ct-
primu tren observa ca trenul al doilea trece prin dreptul s~<u u t" "t"~-d___
. = 0,30 h = 18 min.
C . , . . a n Imp "t" = 4,0 s. R: "t"'
are este lung1mea trenulm al d01lea? Care sis tern de referinta este mai ot i ·
pentru rezolvare? P r Vlt
d + 2V"t"
10. Distanta d = 100 km dintre doua porturi fluviale este parcursa de o ~alupa in sensul
Rezolvare. Fat.i de calatorul din primui tren, trenul al doilea trece ·t
d · z ·
ec1 2 = (vl
) _ · cu VI eza v 1
V2 "t" = HO m. Se poate rationa ~i fata 'de trenui al doilea.
+ v_2' curentului tn t 1 = 4,0 h, iar impot.riva curentului in t 2 = 10,0 h. Care este viteza apei
~i viteza ~alupei fata de apa?

t2 - tl tl + t2 d
R: Va = ~-d = 7,5 km/h; v0 = ---. = 17,5 km/h.
~tlt2 . 2tlt2
1NTREBARI. EXERCIJII. P'ROBLEME
11. tn cit timp este ridicat de o scara rulanta un om care sta pe ea, ~tiind ca la aceea~i
viteza relativa fata de scara; omul urea scara nemi~cata in timpul t 1 = 120 s, iar
1. ln_tr-un vagon aflat .in mil?care rec~ilinie uniforma un elev arunca vertical in
,mmge (care nu se love~te de tavan;. Cum va arata traiectoria mingii-ln reperul
8 ~18 0 pe scara mobila in t2 30 s?
de vagon; dar intr-un reper de Pam!nt? lt: T = ___!i!_ = 40 s.
l l - t2
R: dreapta vertiea.la; curba din 2.·16 12. Din Bucure~ti ~i Ploie~ti pleaca simultan unul spre celalalt cite un autobuz cu
Semnalele de vitezele constante v1 = 60 km/h ~i respectiv v 2 = 40 kmfh. 1n acela~i moment dintr-unu1
din autobuze i~i ia zborul spre celalalt autobuz un porumbel calator, care continua sa
zboare neintrerupt, intre cele doua autobuze, de la unul Ia celalalt, cu viteza con-
stanta v = 70 kmfh, pina la intnnirea autobuzelor. Ce drum total strabate porumbelul?
(Distanta Bucure~ti - Ploie~ti este d = 60 km.)
; t R: s = d--v__ = 42 km.
V1 + '1.!2
62 63
13. Pe ~oseau.a Bucure~ti-Br~.ov, pleadLdin Bucur~ti un camton nu viteza v1 =50 km/h. variata viteza variaza liniar cu tim-
Din Ploi~ti (la dista_nta s0 = 60 km) pleaca un alt camion cu viteza v2 = 60 km/h, pul sau este o funcfie liniara de timp
dupa un timp t0 =
1,5 h deJa plecarea primului camion. Dupa cit timp 9i tn ce loc
(adica este un polinom · de gradul
se vor tntilni camioanele? Sa se reprezinte grafic pe aceea~i diagrama ,coordonatele
celor doui1 camioane in func~ie de timp. intii in timp). Panta acestei drepte
·r = v2to- so . ·
este Qb._iar .. a~(;~leratia a.
R: = 3,0 h; L = v 1 T = 150 km. Viteza ini~iala v0 (la momentul
Vz- Vt
initial t = 0) poate fi pozitiva (mo-
1~. Un barcagiu vlsle9te perpendicular catre tarm.cu o viteza v0 ::::::,7.,2 km/h fata de apa.
Cursul apei deplaseaza barca cu ,o dista~:tll~¢ = 150 m'ln josul riului. Latimea riului bilul se mi§ca in momentul t = 0
este L = 500 m. Care este viteza riului 9i durata traversarii riului? in sensul pozitiv al axei), negativa
R: v = v 0d/L = 0,60 m/s; T = Ljv0 = 4 min 10 s. (mohilul se mi§cii in momentul
t = 0 in sensul negativ al axei) sau Fig. 3.4. Graficul vitezei in mi~carea uniform
15. Pe un strung trebuie strunjita.o piesa de forma unui trunchi de con cu razele bazelor variata (acceleratie pozitiva}.
r 1 = 15 mm, r 2 = 20 mp1 9i 1naltimea h = 50 mm. Viteza de deplasare longitudinala nula (mobilul era in repaus in mo-
a cuptului este vl d:: 5,0'mmjs. Care trebuie sa fie vit~za Vz de avans transversal~ mentul t.= 0). In ultimul caz legea v
(3.5) devine v = at, adica viteza
R: v2 = v1 r 2 - r1 = 'o,50 mm/s.
cre§te propor~ional cu timpul. De
h
obicei alegem sensul pozitiv al axei
tn sensu! vitezei initiale vo (atunci
3.2. MI$CAREA RECTILINIE UNIFORM VARIAT A v0 > 0) sau al accelera~iei daca .... ..
;
/'
v0 = 0 (atunci a > 0).
Daca vectorul for~a este constant, atunci din legea fu:p.damentala rezulta Din graficul vitezei putem de-
' -~.: ................... ~-"""··-·•""~-- '

ct ~i vectorul accelerafie este constant: a = F fm = const. In acest caz accele- termina accelera~ia, Iuind doua
. ~ ~

ra~ia medie coincide cu acceleratia momentana: am = a. puncte pegrafic A(t1, Vt) 'i B(t2, v2)
Daca for~a are directia vitezei, mi~are!l va fi rectilinie. In adevar, ~ce- §i calcultnd ~v/ At, adica panta Fig. 3.5. Graficul vitezei in mi~carea uni-
-~ ~ ~ -+ dreptei (fig. 3.4 §i 3.5). . form variata (aeceleratie negativa).
lera~ia ti variatia vitezei a.u directia 'i sensul fortei: F = ma = mAv/ At, deci
~-

in acest <:az varia~ia vitezei Av are directia vitezei, care i§i pastreaza astfel
' ' ·;
3.2.2. Legea mi~cirii. Din expresia vitezei medii Vm = lixf At =
direc~ia neschimbata. (x-x0) f (t-t0 ), rezulta .
Vectorii for~a, viteza §i accelera~e sint to~i pe aceea§i dreapta pe care o
(3.6)
alegem drept axa a coordonatelor Ox (a absciselor). Sensu} pozitiv pe axa se
:1lege de obicei in sensu} vitezei (ini~iale). ·
In mi§carea uniform variata, cind viteza este o functie liniara de timp, _
3.2.1. Legea vitezei. Din definilia ~ccelera~iei rezulta: viteza medie e~te_ egala cu media ar~tmeticd a vitez~l()!' i~ilit!J8. ~i fjnaUl pe
ill.tervalul c<msiderat, de aceea (3.6) devine:
a = tl,n = -
,
!:l.v
· /.).t
=vt- t
- v
.........----,.
0
- const. -+ v = v0 +a t -
(
t 0 ), (3.4)
0
x = x0 +. _.!_2 (vo + v)(t -to)· (3.7)
unde V este viteza }a Ufl moment oarecare t §i Vo este viteza }a momentu} to,
iar a este accelerafia constanta. Aceasta este ecuatia sau.legea vitezei in mifcarea
rectilinie uniform. v.ar-iatd-.· Cum v = v 0 + a(t ~ t 0 ); ecua~ia (3. 7) devine:

In particular, daca viteza (iriitiala) va este cunoscuta pentru m-omentul

(initial) t = 0 (adica to = 0), ecuavia de mai sus devine:
~ = X0
.,
+ Vo(t ' - t 0) + 1
-c-
2
. )2
a( t - to . (3.8)

v = 11o +at. (3.5) Aceasta este ,.lei~~~-;,;;;i ;:;;[iinii y,niform variate.

In diagrama viteza -. timp aceasta ecuatie se reprezinta printr-o linie Pentru. a s'crie ecuatia (3.8) trehuie sa cunoa,tem conditiile ini~iale,
dreapta (fig. 3.4 ~i 3.5), de aceea fle spune ca ln mi~carea rectilinie uniform adica coordonata fi viteza la un moment. dat: x = xo ti v = VQ pentru t = to·

64 65

j
5- Fizica ct. a IX-~
 ln parti~ul.a:, daca cuno~~tem coordonata (ini~iala) x0 ~i viteza (ini~iaJ~) vo
Ia momentulini~Ial t = 0 (adwa to = 0), ecua~ia precedenta devine m~isimpla: poi' (v < 0). Durata mi,ctlrii ptnA la oprire se ob~ine imediat, puntnd condi~ia
. v = 0:
de opr1re •
x = Xo + vat + 21 at 2• (3.9)
0 = v0 + at, de unde tm =- ~ , (3.12)
In ecua~iile
(3.8J ~i (3.9) toate marimile pot fi pozitive, negative sau nule.
a

ReCiproc, din legea mi~carii (3.8) sau (3.9) se oh~ine legea vitezei (3.4) iar coordonata maximii
sau (3.5) .
. " Coo~donata. ~obilulu~ in mi~carea unif~rm variata este · o functie patra- -(3.13)
,.."tt~a de ~l"!f! (ad~ca un pohnom de gradul doi in timp). Coeficientul lui t este
~Iteza 1n1~Iala, Iar coeficientul lui~ t 2 este jumatate din acceleratie (termenul 3.2.3. Formula lui Galilei. Sa eliminam timpul t din cele doua ecua~ii,
hber este coordonata .fni~iala). · ·
a vite~ei (3.5) 'i a. coordonatei (3.9). Scoatem timpul din ecuatia vitezei ~i il
De obicei alegem originea .coordonatelor (de unde masuram coordonata) introducem in ecua~ia coordonatei:
in pun<:tul i~: care seafla mobllulla momentul ini~ial t = 0, atunci x = o,
0
X V iar SenSU} pozitiv a} axei n v = v0 + at, d e und e. t = --·-0 ,
v- V

a
luam in sensu! vitezei ini~i­
ale Vo, , atunci v 0 > 0. In · 1 ·(v - v0 )~
v- v
+ v 2a v~
2

cazul ~0 = 0, avem x = x0 ·+.· v~ + 12 at 2

= Xo + Vo - a
- +- a ·-~ . =
2
0

a
.

.
Xo
.,--

x = vot + _!2 at 2
• (3.10) sau

Daca ~i vo .· 0, ecuatia
v 2 = v~ + 2a(x - xo)· (3.14)

devine Aceasta este ecuafia sau formula lui Galilei. Ea ne permite sa calculam viteza
·mobilului pentru orice pozi~ie a sa. Punind v = 0 (condi~ia de oprire), regasim
x =I at 2, (3.11) (3.13).
De obicei x0 = 0, adica alegem originea coordonatelor in punctul in care
0
adica, daca mobilul -pleaca se afla mohilul la t = 0. Atunci (3.14) devine
a
din repaus din- originea
coordonatelor, coordonata v2 = v~ + 2ax. (3.15)
sa este propor~ionala cu ln particular, daca 1Ji v0 = 0, adica mobilul pleaca din repaus (Ia t = 0), avem
patratul timpului.
2
v = 2ax (3':16)
Reprezentind grafic: legea Mentionam ca ecuatiile mi~carii rectilinii uniform variate se pot scrie vectorial
(3.9), obtinem curbele din figu- astfel:
ra 3.6 (graficul' liilei functii
~ ~ ~
patratice este o parabolii). De ~ ~ D.v v- v ~ ~ ~

obicei Vo > 0 ~i ne interesea,za a= a m = - = - · - -0, de unde v = v0 + a(t - t0 ), (3.17)

· D.t t - t0
mi~carea numai pentru t > 0.
. Dadi accelera tia es te nega- ~ ~ ~ 1~ 2
tiva, graficul are un maxim in r = r0 + v0 (t - t0 ) +- a(t - to) . (3.18)
momentul opririi mot.ilului. 2

Daca ~ 0 > 0 ~i a <, 0
mobilul· se departeaza de·
Fig. 3.6. a) D~c~ acc~leratia ~ste pozitiva, coordo- origine lncetinit, la un mo-
nata are un mm~m cmd mobtlul are viteza nula.
b) Daca. acceleratta este llegativa coordonata are un ment dat se opre~te (v = 0,
maxmt tn momen tul opririi (pen tru v = o). x maxim) ~i se intoarce ina-
Binetnteles, din legea mi~carii (3.18) se poate obtine prin procedeul cunoscut legea vitezei
(3.17). Proiectind aceste ecuatii vectoriale pe axa mi~carii, obtinem ecuatiile algebriee
cunoscute (pe componente). Mai mult, aceste ecuatii vectoriale sint valanile chiar daca
vectorii ~ 9i; (;; = .const) nu sint coliniari ~i deci mi9carea nu este rectilinie ci curbilinie
tn planul definit de ve~torii ~01 ; ) sau ~01 P), de exemplu in cazul arunci1rii tn vid in dmpul
~ ~

gravitational terestru (atunci a = Bl·

66
67
EX PER/MENTE
raportul Ffa, care trebuie sa coincida cu masa (M m) a sistemului (caru- +
Se folosqte montajul din figura 1.29.
cior cu greuta~i cu turub +
ctrligul cu greuta~ile crestate).
In a doua varianti, se pistreaza constanta fort& F data de greutatile
a) Legea milcilrii rectilinii uniform Pariate. Se procedeaza ca la experi- crestate (26) ti se modifica incarcarea M a ciruciorului (27).
mentul de la § 3.1, (b).
Se va. reprezenta grafic legea mi~Jcarii x = f(t). Teoreticl ecua~ia mi~Jcarii
PROBLEME REZOLVATE
2
trebuie sa fie X = _!_ at (parabola). Daca trasam graficul
2 .
X = F(t 2) trebuie·
Peste tot unde este posibil alegem originea coordonatelor in punctul in care se afiA
sa obtinem o dreapta cu panta ~. De aceea se va trasa §i graficul x = F(t 2) mobilulla t = 0 (atunci x 0 0}, iar sensul pozitiv pe axa m~ii il alegem in sensul
2 vitezei initiale (atunci v0 > 0) sau al acceleratiei {fortei) daci v0 = 0 (atunci a 0}. >
§i luind doua puncte convenabile pe grafic (aproximat printr-o dreapta)
se va calcula panta aj2 deci 1. ·Un ~fer incep~ sa frineze automobilul pe un drUm orizontal de Ia o distanta d
ac~eleratia a. = 25 m de un obstacol. Forta de frinare e>te Fr = 1,5 kN, iar masa automobilului

b) Legea vitezei ln mi§carea m = 750 kg.

d de la . experimentul pre~edent
Fig. 3.7. Montaj pentru verificarea Iegilor mi~-
carii recti1inii uniform variate.
Care ?Ste viteza maxima admisibila v0 a automobilului pentru .ca acesta sa poata opri
rectilinie uniform va_riata. Se mon- inainte ··de obstacol?
teaza . dispozitivul de prindere
Rezolvare_ Forta de greutate a automo-
(31, 32) astfel tncit sa retina greu- bilului e>te anulata de reactiunea normala
tatile (26) cind. caruciorul a stra- a solului. Ramine forta de frtnare orien-
hatut fiecare din distantele x tata in sens invers mi~carii (fig. 3.9).
Alegind axa Ox in sensul mi~carii, avem
, (fig. 3. 7). In dreptul fiecarei va- - Fr = ma, de unde a -Frfm
lori x, se monteaza intrerupatorul (acceleratia, Ia fel ca ~i forta~ este orien-
(18) 1Ji la o distan~a convenahila tata in sensul cpus vitezei). Aplictnd
Ax' de acesta se monteaza intre- direct formula (3.13) cu x 0 0, avem Fig. 3.9. La problema rezolvata t.
· rupatorul (23). Pe distanta Ax
2 2
_pare ursa in timpul At', carucio- d = -
~
a = 2F 1 m, de unde v
~
= v.~
2Ffd/m ~0 m/s = 36 kmjh.
0
rul se mi~Jca · practic uniform cu 2
viteza avuta ln dreptul coordonatei Putem a plica. de asemenea formula lui Galilei (cu x 0 0), punind conditia de c::prire
x, deci v(x) ~ Ax'jAt'. v = 0.

Se va reprezenta grafic legea 2. Doua corpuri pornesc din acela~i punct pe aceea~i directie cu vitezele initiale v01
vitezei v = f(t). Teoretic, legea 4,0 m/s, respectiv v02 3,0 m/s ~i acceleratiile a 1 2,0 m/s 2 , re>pectiv a 2
!F '· vitezei trehuie sa fie v = at 3,0 m/s 2 , corpul 2 tnsa Ia un interval -r = 2,0 s mai tirziu dectt c.orpul 1. sa se
(dreapta). Se ~a calcula panta afle: a) dupa cit timp §i Ia ce distanta se vor tntilni corpurile; b) vitezele medii ale
corpurilor de Ia plecare pina Ia intilnire.
dreptei oh~inute, deci accelera-
Rezolvare. a) Alegem originea timpului in momentul cind porne§te primul corp, atund
Fig. 3.8. lVlOntaJ pentru verificarea legii tia a, ~ji se va compara cu accele-
fundamentale a dinamicii. tia ohtinuta in experienta pre- x1 = v01t + _!_ ll].t 2 §i x2 = v02 (t - -r) + __!_ a (t -
2 't') 2 (pentru ai doilea corp t0 este "t").
2 2
cedenta, din legea mi~Jcarii. In momentul tntilnirii x1 x 2 (corpurile se afla in acela§i pnnct, Ia aceea§i distanta
c) Legea fundamentala a dinamicii~- Se realizeaza montajul din ~igura 3.8 de origine):
(montajul detaliat este dat in figura 1.29). Se aleg diferite distante :t (-.. 0,5 -
-0,7 m) de la_virful electromagnetuh;ti pina Ia intrerupatorul2_---Forta F este v01t + _!_ a1t2 = v02 (t - 't'} + __!_ a (t- -r)
2
2,
2 2
data de greutatile crestate {26), dirbciorul (27) fiind incarcat cu greuta-
de unde t 2 -- 14t = 0 cu solutiile t = 0 §i t = 14 s. Prima solutie este inacceptabila,
tile cu IJUruh (34). . deoarece corpul 2 pleaca abia peste -r = 2,0 s. Coordonata punctului de inttlnire e;te:
In prima varianta, pentru o distanta afeasa x se masoarii timpul de mi~­
care t sub actiunea ·diferitelor forte F. Se calculeaza acce1eratia a = 2xjt2 vi x = v01 t + _.:;1 a1t2 = 252 m.
2

68 69
 b) Vi~ezele medii: .aj A,·cderaiiil~ medii slnt;
dx 252 252 _ L1v _ 0 . 10,0- 1,0 _ I • -2,0 -10,0 ,_ m
V1m =- = -- = 18 m/s; v 2m = --. = 21 mfs. am - - -- = 0, - 2 , 25 m s 2 , ::::::. - ~, 0 - ;
At 14 12 :!1t . 2 2,o- ( -2,0) 5,0 - 2,0 s2
8. Din originea axei Ox plead! _un mobil cu viteza initiala v'oi = 2,0 m/s ~i acceleratia
o,o-
- - -(-
-2,o) I 2· .Q. -"""' o.
- 2, o ms,
al = 3,0 m/s • ln acela~i moment, dintr~un punct de pe axa Ox, de abscisa x 0 = -.-
2
6,0- 5,0 2
= 18 m, pleaca \m al doilea mobil cu viteza initiala v02 = 5,0 mjs ~i acceleratia· a 2 =
= 1,0 mjs 2 • b) Pentru. un interval At foarte mic, descrescind catre zero, luat la t = 2,0 s, variatia
a) Dupa ctt timp ~i lace distanta se inttlnes,c mobilele? b) Caresint vitezele medii Av este zero, viteza este constanta,' graficul vitezei fiind aiei orizontal, ded a = 0.
· ; ale mobilelor in acest timp?
R.ezol(Jare. a) Ecuatiile pentru coordonatele celor doua mobile stnt~
1NTREBARI. EXERCIJII. PROBLEM£
X1 = Volt + -1 2
a1t ; Xz = Xo + Vozl + --12 azt • 2

2 l. Cum va arata graficul vitezei in cazuJ acceleratiei nule?

Conditia de inUlnire xi
R: dreapta orizontala.
1 - 1 ' ' 2. Legea mi~carii rectilinii a unui corp este data de ecuatia x = + +
·Volt + 2
2
a 1 t = Xo + v t + -2 02 a.,t 2 ~sau t
~ '
2 - 3t -- 18
'
= 0 2,0 1,5t t 2 • Sa se
scrie legea vitezei.
'cu solutiile t = -3,0 s ~i t = 6,0 s. Prima solutie esteinacceptabila deoarece tnseamnc1 R: v = 1,5 + 2t.
tntnnirea mobilelor anterior (t < 0) plecarii lor. Punctul de lnUlnire: 8. Dadi acceleratia nu este consta:rita,- se poate calcula viteza medie in mi9carea recti-
linie ca media aritmetica Vm = (v0 + v)/2?
x = v01 t +-21 a t 1
2
= 66 m. R: nu.
4. S~ se a rate ca pentru mi~carea uniform variRta a vern:
dX 66
b) V1m =- = 6,0
-- = mfs; V 2m = 66- 18
= 8,0 m/s.
+v
< At . 6,0 X= Xo + v-~t.
0

2
4. Fie legea vitezei v = f(t) data sub forma tabelului:
5. Un tren electric se mi~ca cu viteza v 0 = ?2 km/h. fntrerupindu-se curentuJ electric,
tfs] 1
• -4 -a 1 -2 -1 1 o 1 1 1 2 5
trenul se opre~te (uniform incetinit) -dupa !1t = 20 s. S& se afle accelerapa ~i distantu

v [~] 1,0 1,0 lt,o I 2,0 I ~.o js,o jto,o -2,0

pina la oprire.

R: a= - ..3!. = -1,0 m/s 2 ; d = _! v0 dt = 200m.

Sa se reprezinte grafic aceasta lege. a) Sa se calculeze acceleratia medie in intervalek !1t 2
de timp: (-4; -2) s, (-2; 2) s, (2; 5) s, (5; 6) s ~i (6; 8)s. b) Care este accelerapa 6. Un automobil porne~te cu acceleratia a = 0,40 m/s 2 • Cit timp ii trebuie ca sa-~i ma-
momentana a mobilului Ia momentul t = 2,0 s? reasca viteza de la v 1 = 12 m/s la v 2 = 20 m/s?
R.ezol(Jare. Grafkul este dat in figura 3.10.
v in m/s C R: dt = ~2 - v1 = 20 s.
10 ·a
9 A 1. 0 saniuta coboara liber, uniform accelerat, pe un deal de lungime l = 60 m intr-un
~/ I\ l
8
~~ /
n----- · timp t = 10 s. Care a fost acceleratia ~i ce viteza a capatat Ia sfi~itul dealului?
I \\ \---.'
7
~_\\ 1
/i .
Ei R •• .a -- 2l 1,2 mfs 2, v -- ·21
- -- 12 m/s.
6
/I ~r-\
en I \\ t2. t
;5
/ L. v ~--
~I \
\
8. Un schior parcurge cu acceleratia a = 0,30 m/s 2 o portiune de pista dx ·~ 100 m in
=
r---T// A . I
---t- 1\-' I --
dt 20 s. Care a fost viteza schiorului la inceputul ~i la sfir~itul portiunii de pistil?
//// 2 dx dt .
-~----
I \' --1-- R: v1 , 2 =- =t= a - = 2,0 91 8,0 m/s.
8~ !1t
\
A' .J I E I \ I' 2
-- ---,o
E.t ..os
l ~;"
'

I ""o·' F G
tins .9. Un corp cu masa m = 0,50 kg este tras orizontal rectiliniu uniform pe o masli ori-
4 -3 -2 -1 0 1 [2 ~
1

3 L. \ . \ 5 L6 7 8i zontala cu ajutorul unui dinamometru care arata o forta F 1 = 2,0 N. Cu ce acceleratie

se va mi~ca acela~i corp dadl. dinamometrul va arata F 2 3,0 N?
·2 ' - - - __ _ J _ - -
:
---- ~L J
td=3,0s E F2- F1
Fig. a.10. Orat'icul legii vite:t.ei Ja problema rezolvCJta .~. R: a = = 2,0 m/s 2
m
'70 71
 V X
10. Un corp porne!?te fara viteza initiala.
ln prima secunda el parcurge o dis- qintre corp 'L:Pamint. Dacl neglijam efectele rotatiei proprii diurne a ·Pamtn-
tanta egala cu 1 m, tn a doua secundll t1Ilui 'i neomogenitatile globului terestru (care stnt intr-adevar- neglijahile in
parcurge o distantll egala cu 2 m !iii majoritatea covirflitoare a nevoilor practicii), at unci:
aliiB- mai depart.e, tn a n-a secundll
Greutatea unui corp este for( a cu care ac_e:~s~_t_:a_:.....~:_;____.~--~-~-- -----~-~------~- ----~
parcurge o distantll egalll cu n metri.
Este aceasta o mil;icare uniform acce- di recFara-iei ierestreain-acefloc.-
Ierata?
corpuriJei[s~at;iib-;;; in vid, fara viteza ini~iala, cad vertic_al,_sub ae~mnea
R: nu. . '-'?

11. Un corp porne~te uniform accelerat greutatii lor, cu aceea§i accelera~ie gravita~ionala g (g ~ 9,8 mjs 2}, indepen-
cu viteza initiala v0 = 2,0 m/s l;ii denta de masa corpului, natura, dimensiunile sau f<:>!~_l!_QQ!::Plli:!I.Qr. Conform
·-·- --------- ______=li'"___ ---·--·~--------------·---------~----------------------· ' -· . c
ajunge in punctul x 0 = 300 m dupa
legii fundainentale F = ma, rezu]ta atunci
Fig. 3~11. Viteza ~i coo_rdonata tn m~carea
uniform variatll din problema 12.
"t" = 1,0 min. sa se afle acceleratia
~i viteza finala.

R: a= 2(x0 - "t")/"t"2 = 0,10 m/s 2 ;

V0
-
G= mg, - (3.19)

12. Un mobil porne!ite uniform variat din or~gmea axei Ox cu viteza initiala v0
v' = 2x0 /"t" - v0 = 8,0 mjs. g
unde in acelaiJi loc este acelafli pentru toate oorpurile. Aceasta se poate do-
vedi experimental cu ajutorul tuhului lui Newton un tub de sticla vidat in
= 15 mfs. Dupa un timp t' mobilul trece prin punctul de abscisa · x' = 10 m cu
care stnt introduse diferite obiecte: Rasturnind tubul, toate obiectele cad la feJ,
viteza v' = -10 mfs. sa se calculeze: a) acceleratia; b) timpul t'; c) distanta
parcursa in acest timp; d) viteza tn modul, medie. Sa se reprezinte grafic, pe aceea!;ii
diagrama, viteza ~i coordonata.

v'1 - v: 2x'
-
cu aceea'i accelera~ie. In aer insa, corpurile cad cu accelera~ii diferite, fiindca
pe linga greutatea lor mg, ac~ioneaza 'i o for~a de rezisten~a_din . partea aeru-
lui, care depinde sensihil de dimensiunile ~i de forma corpului. In tot ce urmeaza
= -6 25 m/s 2 • b) =
R: a) a= 2 x, ' '
t1
Vo +· ti' = li,O s:
vom neglija forta de rezisten~a a aerului (deci vom considera corp uri

c) d x
,v:+v'2
v: - v'll
0
=26m; d) lvlm= - = - - - = 65 m/s:
d
t'
v2 +v'2
2(v0 - v') '
1nici 'i grele).
Acceleratia gravita~ionala de ~adere libera g depinde de altitudine (de
distan~apina la centrul Pamintului) ~i pu~i~-~-~Jfl::ti:tJ:ldiua (din cauzaturtirii
-
curba ~i dreapta din figura 3.11.
Pamintului Ia poli ~i a rota~iei Pamirifului).
13. Un corp m~at uniform variat parcurge rrima jumatate din drumul saud= 150m tn Accelera~ia gravitationala normalii (sau standard) se considera:
timput t1 = 10 s, iar cealalta jl!matate in t2 = 5,0 s. Sa se afle acceleratia ~i viteza
initiala ale corpului. Cn = 9,80665 mfs2----- -- (3.20)
R •• a-
_ d 1s - 11
2. 1 La nivelul marii §i la paralela 45°: g0 = 9,80616m/s 2 •
t1 t2 (t1 + t . = 1,0 m/s , v =
2}
0 d/2t1 - - at1
2
= 2,5 m/s.
Prin urmare,_tqate_Qorpu!:~!~eare _se_lfijRP-ii liberJnv.id--au aceea§i caecele--
~4. Din originea axei Ox pleaca un mobil cu viteza constanta v' = 1,0 mfs, iar dupa ra~ieg = Gfm, orientata vertical in jos Ia fel ca §i forta de greutate G(fig. 2.16).
't' = 5,0 sun al do ilea mobil cu viteza initiala v0 = 5,0 m/s ~i acceleratia a = -0,71) m/sz.
·Daca viteza initial~ este verticaHi (sal! J1Ula), corp11I _ se va mi~ca pe
Sa se afle ~dupa cit timp de Ia pornirea mobilului 2 .se vor tntilni mobilele.
1
vertfc.aJ.a (for~a Jiind verticala) -;~iform~~~~i~t~-AI~gi~~f iiy vertical in sus, ai:a
R: v'(t + 't") = vot + at 2 , de unde t = tO s si 10 s. a vern
2 7 '
v = v0 - g(t - t 0 ), y = Yo + v (t -0 t0 ) - __!_
2
g(t-to) 2 , (g ~ 9,8 m/s 2)
I
(3.21)

3.3 •. MI~AREA CORPURILOR SUB ACTIUNEA GREUTATII §i in particular, daca conditiile ini~iale y 0 , v0 se refera la momentul t =--= 0
(adica t 0 = 0), avem mai simplu
3.3.1. Ciderea Iibera.,Greutatea unui corp este {or1a cu care acesta intinde v = v0 - gt, y = Yo +vt - _!_ gt 2 , (g ~ 9,8 m/s) 2 • (3.22)
0
. . irul Sa.u resortul de care, este su~p~n<Jat. Ea are direc~ia ,firului cu plumb". 2
Sau, altfel, greutatea unui corp este for~a cu care acesta apasa asupra unui ln ecua~iile de mai ~us, y, y0 , v, v0 pot. Avea diferite semne, in func~ie de
plan orizontal pe care este avezat (planul orizontal este perpendicular pe direc~ia pozi~ia §i sensu} mi§carii corpului pe axa aleasa Oy ( -g este componenta
firului cu plumb)., Greutatea unui corp se datorette atrac~iei gravita~ionale 4
vectorului accelera~ie g pe axa Oy aleasa).
72
73
 Desigur, se poate alege o axa Oy cu sensul pozitiv ln jos, atunci
'
v = Vo + g(t- to), y = Yo + vo(t - to) +-12 g(t - t0) 2, (g ~ 9,8 m/s 2), (3.23)

unde y, Yo, v, Vo au semne corespunzatoare noii axe {+c este acum componenta
~

vectoruluig pe axa aleasa).

EXEMPLE

1. Un corp cade liber (far& vitezii initiala) de la o inaltime h. Sa se afle viteza ~i

timpul de cadere.
RezolfJare. Este mai convenabil sa alegem axa verticala Oy cu sensu} pozitiv in jos
~i cu originea in punctul de unde cade corpul la momentul t = o {fig. 3.12). Atunci
-
v = gt, h

corpul cade. accelerat cu. acceleratia g.

1
- gt 2 , de unde v
2. '
= -.
V2gh, tc =
V 2h
-
g
• (3.24)
Fig. 8.14. Graficul vitezei ~
coordonatei unui corp aruncat
vertical tn sus -cu viteza ini-
tiala · v 0 •
Fig. 8.to. MonUtjul mecanic .
pentru studiul ciiderii libere.

2. Un corp este aruncat vertical tn sus cu viteza initial& v 0 • Sii se afle timpul de urcare
~i inaltimea maxima Ia care s_e ridicii corpul. Dacii reprezentiim grafic pe aceea~i diagram& pe v ~i pe y tn functie de timp:
Rezolflare. Alegem a(x.a "(jy ve~~ical, cu ~ensul p~zitiv in sus ~i cu originea in punctul v = v0 - gt, y = v0t - _.!_ gt 2, obtinem o linie dreaptii (pentru v) ~i o parabola (pen-
de unde se arunca icorpul (fig. 3.13). Alund · 2
tru y) (fig. 3.14).
1
v = -v0 - gt, y = v0t - - gt2. (3.25)
2
EXPERIMENT
Puntnd conditia de oprire v = 0, gi'l.sim timpul de urcare ~i a poi inaltimea maxima:

Vo 1 2 v~ Studiul diderii libere. ;Montajul mecanic este dat in figura 3.15.

0 = v0 -
g
gt, tu = - ' h = y m = v0tu -
2g
gtu
(3.26) = - '
Corpul a carui mi~care se analizea,za este o hila (50) din o~el. Din virful '
corpul urea tncetinit cu acceleratia -g.
Aceste rezultate se obtin ~i din formulele (3.12-3.~3) pentru timpul pina Ia oprire ~i
miezului electromagnetului (20) se lasa sa cada hila pe clapeta captorului (37).
distanta maxima din cazul mi~?carii uniform incetinite, daca punerri acolo a = -g. Montajul electric este dat in figura 3.16.
- ' Dupa atingeren iniiltimii maxime ~i oprire,
Experimentul se face montind captorul~ succesiv, la diferite distan~e y
B {v;:'Q) corpul cade tnapoi accelerat ~i c1nd ajunge din
nou la punctul de lansare va avea viteza fa~a de reperul 0 al riglei ~i masurind de fiecare data. timpul t de cadere.
final a v', egala in modul ~i de sens opus cu Se va reprezenta grlifiQ legea mi~carii
viteza initial& de lansare v 0 • De asemenea,
timpul de urcare este egal cu timpul de y = f(t). Teoretic: y = 1
g~ 2 - parabola. De
coborire: 2
ac~ea, se va trasa ~i graficul y .· F(t 2 ), care trebuie
v' =V2gh = sa fie o dreapta cu panta gj2, de unde se ob~ine
accelera~ia gravita~ionala g.
~=
8 tu =
g v v~ = "\v/ v~
"\ /
g2 2g
• 2
g
=
3.3.2. Mi§Carea pe plan inclinat. Vom neglija
Fig. 8.12. Ciiderea
Iibera de Ia o iniil-
time h.
(Exemplul1.)
Fig. 8.18. Arun-
carea unui corp
vertical in sus
cu viteza initi-
= -v 2
: = '•· (3.27)
frecarile dintre corp ~i planul inclinat {de ex em-
plu, un carucior pe ~ine netede). ln acest caz
asupra corpului ac~ioneaza: for~a de greutate
al& v0 • Observiim eli ecuatiile (3.25) descri~ aUt urea.
(Exemplul 2.) rea, cit ~i coborirea ulterioara a corpului.
G= mi ti reac~iunea normala N a pianului
Fig. 8.16. Montajul electric
pentru studiul ciiderii libere.
74 75
 Se va reprezenta grafic legea
T (N=mgcosa.} inclinat (fig. 3.17). Daca desco~- 1 •

mi§carii x = f(t). Teoretic (cu negli-

Nl

. s punem greutatea dupa doua direc-

l tii: una paraleHi cu planul inclinat j arile respective) ea trebuie sa fie

i
.s::: '-~-------~----0--o-=L-g_,sina.
G=mg a.
§i alta
pe pe:rpendiculara
directia peel,
perpendiculara atunci
pe planu1
. indinat nu este accelera~ie (corpul
luneca paralel cu planul inclinat!},
Fig. 3.17. Mi~carea pe ptan tnclinat fara deci N- mg cos«= 0. Prin urm8J"e
frecare. reacpunea normal a· N a planulhl
x . _!_ g sin
2
IX • t 2• De aceea reprezen-

tind dependenta x =l F(t 2) §i aproxi~

mind-o printr-o dreapta, panta aces-
teia trebuie sa fie egala ou _!_ g sin
-2
(X '
' Fig. 3.18. Montajul electric pentru stu-
inclinat asupra corpului este egala in limitele erorilor experimentale. diu! mi~carii pe planul inclinat.
cu componenta mg cos a: a greutatii, cu care corpul apasa asupra planului
inclinat. ln adevar, corpul nu apasa asupra planului lnclinat cu toata greu-
PROBLEME REZOLVATE
tatea sa mg, ci numai. cu componenta normala mg cos a:, cealalta compo-
nenta mg _sin IX fiind paralelii, cu planul inclinat. 1. Un corp cade liber de Ia o inaltime h = 15 m fiira vitezli initiala. ln acela~i tilbp este
Componenta mg sin_«, paralela cu planul inclinat (ea este bineinteles aruncat vertical in sus un al doilea corp cu viteza initiala v0 = 1(}.-mjs. Dupa cit tinip
~ ~
~i Ia ce 1n1Htime _deasupra solului se intllnesc corpurile?
rezultanta celor doua for~e G §i N), imprima corpului o acceleratie
Rezolvare. Alegem axa Oy vertical in sus cu originea tn punctul de unde este aruncat
mg sin ex
a = F- = · = g sin
•
IX (3.28) corpul 2 (fig. 3.19). Atunci, ecuatiile mi~dirii sint:
m m
1 2 1 2
h - - gtm, y 2 = v0 t - - gt .
in direc~ia §i sensu! acestei forte, adica paralela cu planul inclinat §i indreptata 2 2
in jos. Punem conditia de intUnire y 1 = y 2 (in momentul inttlnirii distanta corpurilor ptna
Prin urmare~ un corp lasat liber pe un plan inclinat fara frecari, va cohort la originea 0 este aceea~i):
uniform accelerat cu accelera.tia a = g sin IX, iar lansat in sus de-a lungul 1 2 1 2
Y2 , h - - gt = v0 t - gt ,
planului inclinat cu viteza initiala v0 va urea incetinit, se va opri §i apoi se 2 2
va intoarce inapoi accelerat. Situa.tia este perfect asemanatoare cu cea din de unde
mi§carea pe Yru-tjcala in cimp gravitational~ cu singura deosebire ca mi§carea h
1,5 s; Ym = h -
1 2
-gtm 4,0m.
se face paralel cu plhnul inclinat (§i nu pe verticala), cu acceleratia a = g sin a 2
(in loc ~e- g). 2. Dona corpuri sint aruncate vertical in sus cu vitezele initiale Vo 1 = 60 m/s ~i Vo2
Da.ca no~am cu ;h inaltimea de la care coboara Iiber corpul §i cu s lungimea = 40 m/s, corpul 2 Ia un interval 't' = 6,0 s dupa primul. Dupa cit timp ~i Ia ce inal-
corespunzatoa~e--a~planului i~clinat, atunci h s sin a:. Deci Ia coborire time deasupra solului se vor intilni corpurile ? (Se va lua g = 10 m/s 2 .) -
Rezolpare. Alegem axa Oy vertical in sus. Atunci ecuatiile mi~-

,- v- v-
·
lihera (fara viteza initiala): 1~
carii sint:
-·
v = V2as = V2g SID IX· s =
.
V2CJi,. tc = lJ-2s
a
=
2s
- .- = -.-
g sm ex
1
sm ex
2k
-
g
(3.29)
1
Yt = Vott- - gt 2, Y2 = Vo2(t- ..-) -
2
1
_ g(t- 't') 2•
2
I
I
I
I
§i Ia urcare cu viteza initia.la vo·: Punind conditia de intilnire y 1 = y 2, gasim

~. = ~~ , h =_~,·
2
~-
(tc = ""'
tm = g't'2f2 + Vo2't' = 10·,5 s;
llg
t -
u - g sin ex
s
2g sm a. 2g v , = -vo.
) (3.30) +
g't' Vo2- VoJ. I
y
I
1 2
EXPERIMENT gtm = 78,8 m.
2
3. Un corp cade liber (in vid) fiiri'i viteza initiala dintr-un punct
Mlfcarea pe planul inclinat. Se reface montajul din figura 1.29. Montajul A aflat Ia o iniiltime H 4,9 m. Simultan, dintr-un punct B 2
electric este prezentat in figura 3.18. situat cu h == 2,0 m mai jos de A, este a.runcat vertical in sus / 0
Experimen~ul se realizeaza inclinind bara de rulare cu 5°, fixind intreru- un al doilea corp. Cu ce viteza initiala v0 a fost aruncat a~esla, Fig. S.lth La pro-
patorul la diferite distante x §i masurind timpul de mi§oare respectiv. daca a ajuns pe Pamint simultan cu primnJ? blema rezolvata 1.

76 77
 0 1 Aceasta este ecuatia explicita a traiectoriei --:- o parabola, deoarece y este o functie

[~t
patratica de x, de forma y = Ax+ Bx2 •
Timpul de urcare pina la ini1ltimea .maxima se bbtine din conditia ca tn punctul. de
.r: tnaltime maxima C: vy = o, deoarece aici vectorul viteza este orizon tal §i nu are
componenta pe axa Oy:
y v0 sin tlo
Vy = 0 v0 sin tlo - gt, de unde lu {3.33)
I
g

g! I
J
I
I
:I: 'm=h §i inaltimea maxima:

h = Ym (3.34)
I y
I voy adic! obtinem formulele cunoscute pentru timpul de urcare ~i inaltimea maxima de
I la aruncarea verticala (3.26), dar cu viteza initiala v0 y v0 sin oc0 •
I in timpul de urcare tu deplasarea pe orizontala va fi
0
<1 2 .
Xm v0 tu cos tlo = - vo s1n oc 0 cos tl 0 • (3.35)
g
Fl!. 3.20. La pro· Fig. 8.21. Mi~carea 1n ctmp gravitational terestru.
blema re-zolvata a. (Problema rezolvata 4.) · Distanta maxima ·pe orizontala OA (fig. 3.21), numita bataia (proiectilului) este 2xm:

b = 2xm 1 Vo22 Slll

. oc COS tlo = -
1 Vo2. 2
Slll x0 , (3.36)
Rezolvare. Alegem axa Oy vertical tn jos; cu· originea tn punctul A (fig. 3.20). Atunci 0
g g
ecuatiile mi:;;carii sint:
unde am folosit o formula din trigonometrie: sin 2oc = 2 sin tl cos tl.
1
Y1 = - gt 2 , Y2 = h- v0t +-12 gt 2 Daca se arunca corpurile cu aceea§i viteza initiala v 0 dar ~tub diferite unghiuri fata
2 de orizontala, bataia maxima va fi sub unghiul ocm pentru care sin 2ocm = 1 in' (3.36),
.~
deci 2oc.m ~ 90°, de unde oc.m = lt5°.
(comf}onenta vitezei initiale v0 pe axa aleasa este -v0 ).
Gondit,ia de tn.Ulnire la suprafata pamtntului este: o.* Sa se studieze aruncarea pe orizontala a unui corp (in vid).

H, adica.~ gt 2 = h- v0t + 1 gt2 = H, Rewtvare. Alegem axele de coordonate ca in figura 3.22, unde h este inalyimea de la
2 ·2 care se arunca corpul. Se vede imediat ca traiectoria coincide in acest caz cu juma-
de unde tatea dreapta a parabolei de la problema precedenta (daca mutam axa Oy astfel incit
ea sa treaca prin virful.C). Asemanator problemei precedente avem
tm hjv0 ~i = h· "\ / g = 2,0 mjs.
V0
Y 2H
Vx = v0 = const,
Vy = -gt,
~ 1 . (3.37)
4.* Sa se studieze aruncarea oblica a unui corp (in vid) cu o viteza initiala v0 care face .
{
X = V 0t, { y = h - gt 2 •
uil unghi tlo cu orizontala. 2
~ ~ ~
Rezolvare. Mi~carea va avea loc in planul vertical continind forta G = mg si. viteza v0 ,
~i se descompune in doua mi9cari: in directia orizontala dupa axa Ox ~i'tn directia
~ ~ ~
verticala dllpa axa Oy (fig. 3.21). Deoarece forta G = mg ~i acceleratia respectiva g
sint permanent verticale, nu avem forta ~i acceleratie pe directia orizontala Ox, ~?i
mi~carea pe directia orizontala va fi uniforma cu viteza constanta vx = v0 x = v0 cos C'lo·
ln schimb pe directia verticala; dupa axa Oy, avem o mi~care uniform variata cu
acceleratia - g ~i viteza initiala v0 y = v~ sin tlo:
Vv ~ v0 v- gt : 0 sin «o- gt,
Vx = Vox = v0 cos tl0,
(3.31)
{ x = v 0 t cos tl0 , {y = v 0 tsin C'lo- gt2.
2
X

Scoatem timpul din, ecuatia lui x: · t = xjv0 cos C'l0 , ~i U introducem in ecuatia lui y:
}'lg. 3.22. Arunearea orizontala a unui corp in cimpul
x 1 x2 1 g ·
y = v0 • sin tlo - - g = xtg Q:0 - - x2 (3.32) gravitational terestru. (Problema rezolvata 5.)
v0 cos C'lQ 2 v6 cos 2
C'lo 2 v6 ccs2 tlo ·
79
78
 Din aceste ecuatii rezulta imed.iat: ecuatia traiectoriei, timpul de cobortre · (pun em 1. sa se aile iniU{imea h de Ia care cade liber un corp !iii durata T a mi17dirii sale l?tiind
condipa y = o), distanta parcursa pe orizontala !?~ viteza finala t/: ··a in inlt•r·valul de limp 't' 1,0 s inain._te de atingerea Pamintului, el strabate o
x 1 x9 fractiune k = 0,19 din inaltimea totala de Ia care cade.
(parabola ) ; (3.3~)
y
= h -2 g -v3
v 0
;

V -g" R •• T -- T
1 + Vt=::k
. k 10 s; h = 2
1
gT 2 = 490 m:

y = 0; tc =
2
; , d = v.,tc Vo
V 2h (3.39) 8. De Ia inaltimea h = 225 m, pe o planeta oarecare, cad liber doua corpuri unul dupa
altul; al doilea incepe sa cada tn·momentul cind primul a parcurs h'=16 m. sa se
v V "'' + vy
V:c.. '2 = v vo.+ 2 ( -gtc )2 Vv5 + 2gh. (3.40) afle distanta dintre corpuri in momentul cind primul corp,.a ajuns Ia suprafa~a
planetei.
Observam ca ecuatiile (3.24) !?i (3.25) de Ia mi!?care~ pe verticala, c~t !iii ~cuat~ile {3 ..31) R: d = 2 Vhh'- h' = 104 m.
de Ia aruncarea oblica sau {3.37) de la aruncarea orizontala se obtin Imedmt prm pro1ec 4

9. Doua corpuri sint aruncate vertical in sus_cu aceea~i viteza iniVala v0 = 19,6 m/s
-+ -+
tarea pe cele C!oua axe Ox, Oy a ecuatiilor vectoriale (3.17 -3.18) (cu a = g): ~i Ia un interval -r = 2,0 s · un.ul dupa altul. Dupa cit timp ele se vor intUni? Sa se
reprezinte grafic coordonatele in functie de timp.
)2
-+ -+
v = v0 +-+g(t - t 0 }; r
-+
=
-+
r0 + -+v (t .- to} + 21
0
-+
g (t .- to (3.41)
R: T = v 0 fg + -r/2 ='3,0 s.
I -

-+
10. Un corp cade liber de Ia o ina.ltime h = 10 m. ln acela~i moment un alt corp este
~i tinind seama, bineinteles, ca g are proiectia zero pe Ox. aruncat vertical in jos de Ia o inaltime H = 20 m. Sa se afle viteza initiala a/ corpu-
lui 2, daca ambele corpuri au cazut simultan pe pamint.

iNTREBARI. EXERC/f/1. PROBLEM£ R: v0 n-hv-

- - 2gh. = 7;0 mfs.
2h .
11.* Cum se schimba durata ~i distanta orizontala de cadere a unui corp aruncat
1. Un corp cade liber de Ia o inaltime h = 1,1 km !iii parcurge a~tfel o distaAnta
~~ = orizon~al, daca viteza de aruncare cr~te den ori?
= 314 m:, dupa care t~i continua mi~area uniform pina la atmgerea PammtulUI. Sa
se afle durata rni!?carii. R: nu ·se schimba; cre§te de n ori.
h + h' 12.*· Un corp este aruncat orizontal cu viteza v0 = 10 m/s. De Ia ce in~ltime a fost
R: t =- = :=:: 18 s.
aruncat, daca aceasta inaltime este egaHi cu distanta orizontala de cadere? (g =
(2gh'
10 m/s 2 .1
2. Un corp aruncat vertical in sus are Ia inaltimea h1 viteza vl. Sa se afle viteza
R: h = 2v~Jg = 20 m.
initiala v0 •
13.* Un corp aruncat orizontal t*i mar~te viteza den ori dupa un timp-. de Ia inceputul
R: vo = V~r + 2ghl. mi11carii. Care este viteza initial~ v0 a corpului?
3: Considerind di 0 saritura de Ia inaltimea h ~ 1 m pe Pamint nu este periculoasa, sa _R: v0 = g-r
se calculeze inaltimea corespunzatoare pe Luna (g = 1,62 m/s }.
2
Vn2 - 1
R: h' = h gp/ gL ~ 6 m (2 etaje!}. 14.*· Un avion zboara orizontal Ia tnaltimea h cu viteza constanta v0 • Aviat~rul trebuie
sa arunce o bomba asupra unei tinte. Sa se afle: tinghiul (3 dintre raza vizuala spre
4:. 'un corp aruncat vertical in sus a revenit pe p~mint ~u~a un timp -: = 4 s. Sa se tinta *i verticala in moment~l arunclirii bombei, pentru ca ea sa nimereasca tinta;
afle viteza initiala a corpului !iii inalpmea la care s-a r1d1cat corpul. distanta d pe orizont_ala pi:pa Ia tinta in acel moment. Unde se va gasi avionulin mo-
R: v 0 = g-r/2 = 19,6 ~; h = g-. 2/8 = 19,6 m. mentul cind bomba atinge tinta?
s

0 • Un corp aruncat vertical in sus ajunge Ia inaltimea maxima h = 1v9,6 .m. D~p~. ci~
timp revine el pe Pamint? La ce inaitime se va ridica corpul daca v1teza 1mtmla
R: tg ~ = "• Vg: i d = vo Vi) deasupra Vntei.

16.* Doi copii se joacli cu mingea arunctnd-o unul altuia. Ce tnaltime maxima h atinge
este mar ita de n = 3 ori?
mingea in timpul jocului, 11tiind ca mingea zboara de Ia un copil Ia ~altul timp de
R: -r = 2 V2hfg = 4,0 s; h' = n 2h = 176,4 m. ~ = 2,0 s? . ,\
1
6. De la inaltimea h = 117,7 m cade o piatra dintr un aeros~at c~re: 1) urea cu ~iteza 4
R: h = - g~2 = 4,9 m.
v = 9,8 m/s; 2) coboara cu aceea!?i viteza. Sa se afle viteza p1etre1 la suprafata Pamin- 8
0
tulu i ~i durata de d'idere a pietrei in cele doua ca1.uri. 16*. De cite ori este maimare distanta (bataia) la care un sportiv ar arunca o greutate
v' ± v0 = pe Luna fata de Pamint? (Acc.elera~ia gravita~ionala pe Luna gL = 1,62 m/s 2 .)
R: v' =V v~ + 2gh = 49 mjs; t' = 6,0 ~i 4,0 s. I .
g
81
80
6 - Fizica cl. a IX-a
17 .~ Cu ce viteza initiala v0 tre?uie lansata o rachet& sub un unghi cx = 45° fata de ori- 3.4. FORTELE DE FRECARE
zontala, pentru ca si1. explodeze la tnaltimea maxima a .traiectoriei sale, ~tiind ~a
timpul de ardere a fitilului este -r ;;;::: 6 s?

R: v0 = ~ = 82 m/s .. 3.4.1. For}ele de frecare Ia alunecare intre solide. Daca lansam un obiect
Sill cx • , cu o viteza ini~iala v0 de-a lungul unui plan orizontal (pe o masa), el va avea
18.* De ·pe puntea unui vapor care merge cu· viteza constanta vx se trage un obuz vertical o mi~care incetinita de lunecare ~i pina la urmaJ,e va opri. Cum se explica
!n sus cu viteza vy. Sa se afle ecua}ia traiectoriei obuzului fata de Pamint. Unde va
ci1dea obuzul ?' ,.,. · aceasta mi~care incetinita? Deoarece viteza se mic~oreaza, ·vectorul accelera~ie
este opus vectorului viteza, deci ~i for~a rezultanta trebuie' ~.a fie opusa ve.c-
R: y = ~ x - ~x 2 ; pe vapor. torului viteza. Greutatea corpului este orientata vertical in jos ~i este anihilata
Vx 2vx
(echilibrata) de reac~iunea normala a -planplui. b{rr-pul-nu-are 1rccelef~~ie pe
19.* Un vinator oche~te virful uo.ui turn de inaltime h = 20· m. La ce distanta d ie
direc~ia verticala. Prin urmare trebuie sa existe o for~a orizontala de inter-
· turn. trebuie sa traga pentru ca glontul care iese cu viteza initiala v0 = 250 mfs sa
loveasca baza turnului? actiune intre corp §i plan. ~eeasta este forta de frecare~ Ea se datore§te
intrepatrunderii asperitaHio; -~i- neregularit~vilor- 'ii1fcroscopiee ale eelor
R: d = V h(2v~/g- h) =' 505 m. doua suprafete care luneca una fata de _Gealalta_.~ Prin urmare, . mi§carea
20. Cu ce forta orizontala trebuie apasat un corp de greutate G = 10,0 N, a~ezat pe un ori~ontala incetinita se datore~te for~ei de frecare, exer.citata d.e plan .asupra
plan inclinat fara frecari, de unghi ex= 60°, pentru ca acest corp sa nu lunece? corpulut-Aceastii for{a de frecare este con{in,llta )n, .Planul lunecarii ~i este
·.R:F = G tg cx = 1?,3 N. }ndreptata in sens opus vitezei corpului (fig. 3.24). Desigur in planul de con-
21. Pe un plan inclinat ueted, fara .frecari, de unghi cx 30° fata de orizontala, este tact .exista doua forte de frecare, actiunea ~i reac~iunea, egale in modul ~i
· a~ezat un corp de masa m = 2,0 kg, legat printr-un fir de un alt corp de ma~a de sensuri opuse, una ac~ioneaza asupra corpului, iar cealalta asupra planului.
M = 3,0 ~g.
Pen~~l.J._a)Ilentin:e eorpul in rni~care uni[orrnd ~e alunecare treJ?l.Iie sa
Firul este intins paralel cu planul ~i trecut peste un scripete ideal din cre~tetul
planului, ca hi figura 3.23. Sa se afle acceleratia cu care se mi~ca eorpurile. aplic~in o forta de· trac~iun-e (sau-de-impingereLegala in modul ~i de sens opus
R: T - Mg = Ma; mg sin cx T = ma, N - mg cos ex o,
cu forta de frecare, de exeJUplu, o saD:ie Jn_:r;ni§(;i!re]i-iiilormafrebuie~trasa~
de cal.
de unde
Pent~u a deplasa un ohiect pe podea, de exemplu un dulap,,un frigider,
a=g
m sin ex- M
-3,92 m/s 2 ; T = mMg
1 + sin
cx
= 176,4 N. o mas a, trebuie sa imp in gem corpul cu .o anumita forta.mi11im..JlJ Jl.e~esarii
m+M m+M
pentru a-1 urni din Joe, adica pentru a invinge intepenirea (aderenta} initiala
de repaus. Dar, odata corpul pornit, este neces~ra o forta mqi mic?c p~ntru a-1
men tine in mi~carea de alunecal'e·p~]iocfea. · Daca dulapul sau frigiderul este
· - plin (incarcat} aceste forte sint mai mari, decit.1n caziii Cind dulapul sau f~igi­
derul este gol.
Ori de cite ori un corp aluneca peste alt corp, in planul de contact (planul
T alunecarii), .ap_a.r·. {Qr(~...il!L{re.c.arL.CO.n,fi11rUte--in·aeest ·plan ~i orientate in se.ns.ui
T t+ opus vitezei relative a ...~f!~EJ!~f!:.i. ~()!1~~-de-
M
M

Mg
I
I
I

I
',S:
;
. '--a
/mgsino-
X
rat, fata de (}eJ}l!q}t _.9.~!:P·.___ f_Qr!&l~ __ge..
frecare frineaza totdeauna mi~carea rela-.
tiva a corpurilor care ahu1:~ca.
3.4.2. Legil~ frecarii. Experiment.
Sa punem pe o scindura fixa o placa
mg mg paralelipipedica dintr-un material oare-
(a) (b J care (lemn, plastic, metal) prevazuta
cu un clrlig. Pe placa se pot pune diferite
Fig. 8.28. La pcoblf'ma 21.
. etaloane- de masa, iar de cirlig putem
Fig. 3.24. Forta de frecare in cazul alu-
trage orizontal printr-un dinamometru necarii unui corp pe un plan orizontal.
82
83
6* .
 cind forta de tractiune a tinge valoarea F c' corpul odata pornit (prin ciocanirea
scindu.-ii) i§i va mentine mi§carea de alunecare, practic uniforma, deoarece
forta
, de tractiune
, va fi echilibrata de forta , de frecare la alunecare. ·
.f\.paratul cu ajutorul diruia se studiaza legile Irecarii se nume§te tribo-
metru. El este format dintr-o sci11dura care poate fi fixata twi~11ntal sau se
poate inclina -treptat §i care are la un cap~tJIIl, mic scripet~u§<lr;-"cU frec·ari
a b neglijabile. Aparatul mai are trei sau patru corpuri paralelipipedice ideritice
Fig. 3.29. Studiul legilor frecarii Ia alune{'al't' pe 1m plan orizontal. (de ohicei din lemn, dar avind fixate pe fe~ele later ale placi din alte materiale:
plastic, metal, sticla), prevazute cu cirlige pent~u a putea fi \ cuplate intre
sau pdtem lega un fir, intins orizontal ti trecut peste un scripete. La capatul ele sau legate printr:..un fir. Cu acest aparat se lucreaza in doua vari~nte: ca
fi~ului se leaga un platan, pe care putem pune diferite etaloane de plan orizontal (fig. 3.25, b) §i ca plan inclinat (fig. 3.28). Vom studia maijos
masa (fig. 3.25). numai fortele de frecare la alunecare,Fc.
Daca tragem incet de dinamometru sau adaugam treptat etaloane de Jn prima vari~ntii.J ca in .figur_aG:i'} masuram forta necesara pentru,
masa pe taler, constatam ca Ia inceput placa nu porne§te. Cum greutatea placii men~inerea unei nU§cari uniforme de alunecare,- aaica·rorta
---··. ..
de~lrecare
····"···~· ····· ..
ltf
__ ......... •··-·-······-.···~-

este echilibrata de reactiunea normala a scin(iurii fi in plus aceste forte sint alunecare F c {prin ciocanirea U§Oara a scindurii).
verticale, ele nu pot echilibra forta de trac~iune exe~citata de fir. Aceas~a Punind corpul paralelipipedic pe diferite fete (cu acela§i material),
for~a de trac~iune este echilibrata de forfa de frecare. care ia na,tere in planul constatam experimental ca fortele masurate F c sint de fiecare data acelea§.i,
de contact. de§i corpul se sprijina de fiecare data cu suprafe~e de arie diferitli. Mai mult,
Prin urmare, chiar tnainte de a incep'e alunecarea apar fori(}. de.frecare intre punind trei_~-~~P_lll'i · identice unul pr:s_!f} altul sau legig~~p,·:lf;LJ!:QJ!l duptL.altul
.§Ql~de, numite forfe de frecare statica san de aderenfa. (fig. 3.27), pe o fa~a sau pe alta (cu acela§i materiai),-gasim iara§i aceea.§i fo~ta·'
Daca ma;im treptat forta de tl•actiune~~ fie tragind d~ dinamometru de frecare Fe, de§i aria suprafe~ej !I.~ Q9.1l1ac.t.s-a schimhat d0. -f.iecare data.~·_,
(fig. 3.25, a), fie adaugind etaloane de masa pe platan (fig. 3.25, b), constatam insa greutatea sistemului a·fost aceea~i. De aici deducem prima lege a freciirii~·
ca la un moment dat, pentru o anumita for~a de trac~iune F s corpul porne§te. Fe intre doua. corp uri nu ~rnind~ Jle. ~I'hL
¥orta F 8 ~stfi_egf!@_ ~~1:!1l!J:1~ JJ!q,~}m.tl.k-fre~arf: .a.tf#f!;~~~~de aderenta). _.Qdata de contact dintre corvuri. --'" .
.
miscarea
.
inceputa' . daca "''" mentinem aceeasi- for~l de tracthj:Qe F s, corpul se
.. -~----····· ........ ,....... ···,····
.

misca accelerat. Reducind insa ulteriQr, convenabil, for.t!l de trac~Iune, este ·

·. . •.... ·-' . . ..
'
Punind peste corpul studiat diferite etaloane de masa, constatam experi-
mental ca fo:rtele de frecare cresc §f""anume: .
• . . poslhH sa· se obtini o n11,care ~niforma a··
f=O
~'?"?'n'77"J7.lv'7.="
0 I
corpului (cu diferite viteze constante); pen.,ru
· .t:";
fort a de . fre(~are . la.~lune_care . F c este~_})rQporJiQ!!~l!t~lL !ol'l~ -~e ~pasart•
o anumita for~a de trac~iune Fe mai mica n o r m a J a exercitata pe suprafaja de ~o:ntact. ·
decit,·Fs (fig. 3.26). Fort;a:Fc este egaJa · cu Notind cu N forta normala de apasare pe suprafata de contact dintre
~"--_.,.. v=D {orfa de frecare la alunecare (for~a de frecare corpuri (in cazul experientei descrise N este egal cu gretttatea corpului 'i a
cinetiea) ... (Cu. F r vom nota for~a de frecare etaloanelor de masa puse peste corp) 'i cu fl. coeficientul de proporlionalitate..
in general.) putem scrie deci Fe = flN. (3_.42)
Pentru a masura forta de frecare de
alunecare F c incarcam treptat platanul cu Coeficientul flo S& numett~-~oefici~T!Ld&frecare ta alunecare.
mici etaloane de masa 'i de fiecare data ~-,
~
ciocanim u'or ·scindura pentru a imprima ~ ~-
"F
mici impulsuri .corpulni. Cit timp for~a de ·;F; I Po : .4 &??????:ow; ,ijk
_ tractiune (tensiunea din fir), egala cu greu-
0
~;;;; const tatea platanului 'i a etaloanelor de masa,
t-'-1---'IF..,..= Fe este mai mica decit for~ de frecare la alu-
necare F c' micile impulsuri imprimate corpu- a b.
_ng. 3.26. Fortt>lt· de frecare staticii lui prin ciocanirea scindurii se sting ·,i corpul Fig. 3.27. Forta de frecare la aluneeare illl depinde de aria suprafetei de eontatt dintt·~:~
(aderenta) ~i fortele d~ fr.ecare Ia nu va aluneca pe scindura. Dar in momentul corpuri.
alunec.are (cmetice).
85
84
 '
Repetind experien~eJe descrise cu alte materiale, constatam ca intr-adevar Exem ple- de coefi~ienti de frecare la alunecare
coeficientul de frecare tJ. nu depinde de aria suprafe~ei de contac1t dintre cele Piele pe metal 0,6 Plele pe fonta 0,28
doua corpuri (nelubrifiate), dar ~epinde de natura corpurilor §i de felul pre- Caramida pe caramida 0,5-0,7 Otel pe otel . 0,17
Lemn pe lemn 0,2-0,6 Lemn pe gheata: 0,035
lucrarii suprafetelor in contact (gradul de §lefuire sau contaminare cu oxizi Cauciuc. pe ~osea asfaltaUi 0,4-0,6 Otel pe gheata 0,020
Piele pe lemn 0,40
. sau alte substante).
De asemenea, experien~a arata ca tJ. este practic indepell_~~.Q~:_vj~_~_za Cele doua legi ale frecarii au fost descoperite experimental de LEONARDO
a
Telativa 'd.e J~Jyn~9i~_e C<?~Pl.llui (sc~idemalintli.Pu~incu 'cre§te~ea vitezei, ca DA VINCI (1452-1519) ~i redescoperite in 1691) de inginerul francez
apoi sa creasca iara§i, putin, cu viteza). G. AMONTONS. Ulterior savantul francez CHARLES A. COULOMB (1736-
Ac~lea§i legi ale frecarii se ob~in in varianta experimentala cu planul 1_806) a efectuat multe experiente asupra frecarii §i a subliniat deosebirea
inclinat. Punem corpul pe .s.cindura tribometruluiti:tn~linam (ri~iein<U treptg,t diritre frecarea statica §.i cea cinetica. In cinstea lui cele doua legi ii poarta
~e}ndura pina eind la un moment dat, pentru un anllffiit unghi a <!e Jp.{}Jjpare .. numele.
corpul porne§te. l11...a~est moment componenta grE:mHl.tiiGsin. a invinge for~a Explicatia legifor frecarii rezulta din analiza microscopica a suprafetelor
maxima de freg~r-~s_tfl:ti~a (de ad.wenta) F s (fig. 3~28). Odafa- corpul_ pornit, in contact.
. "' . .<:)!,'~-~~-de §_lefuite ar fi supra~etele, ele prezinta· nenumarate neregu-
daca nu mic§orain ungh.iui; ·c_orpul va aluneca in jos ·acee1erat, deoarece for~a.
"·;·-\;;-..,---~--------:-----;---·---·--··--;··---··;·------------------·----------------------·--·-·-:---------·-
1arita ~I- sa u a~_peritati mwroscop1c.e ... At:unCLar.la..r.e.a.ld..J:L.cont.a.ctlil ui este m ult
de frecare cinetica (de alunecare) Fe este mai mica decit cea de. frecare statica, _ ~~i-!fiidi deeit aria apar(mta macroscopica (poate fi de zece miX"d·e·~~-i-~ai
F c < F 8 • Reluind experien~adar ciocanind U§Or scindura putem gasi un unghi mica) (fig.-3:29[!~~~8-tK arie reaHi"de-~cont-act este proportionala cu apasarea
<p (mai mic decit eel precedent} pentru care eorpul odata pornit va luneca in normala, deoarece virfurile neregularitaTHor, dllca sint supuse la o apasare.
jos practic uniform. ln acest caz Gsin <p :P c• spotita, se deformeaza plastic (presiunea este ·foarte mare din cauza ariei
Exact ca in experienta cu scindura orizontala, punind corpul pe diferite mici) §i aria de contact ·-cre§te practic propQrtional. ln cazul alunecarii aceste
fe~e sau combinin~___llli!.L11lUlt.e. norlluri identicer-~gasim .C:a unghiul cp, nun:lit -~~I_l:~~~-t-~~~':!.~-~2:.~---~-~~~~~-S!lP!:.~f~t~ ~Jp.t J'Ypt~. §i se formeaza continuu altele
Unght71rfrecare;-;ste de fiecare da~a ace~~,.._gd_!Q~_J!:t!_~~l!14e_de ?Ei~ supra-. noi.
J~te-i- d~tegeal)~""Fuftfi.i({p.esii'~rp .diierite"~.t-~l~ane d~ -~a~!___gasim Prin urmare, forta de frecare este in realitate proportionala· cu aria reala
c~ fortii'F;eite~projwrtiona}A.cu.a.pasareanQ:r:m!lta r)e planuTin~il~at, care este a siiPfareyelor·-Ihicr()scop~~-~-~~~--~§iltact~~~-~a:ie'e"ste ~ind~p~nde~t~ --~~. ari~.--~~a­
c' cos <p •.•(legea II). Coeficientul de freca~~- re~u1Wmed1at din aceastif eXpe:-. ren~~ Illacroscopica""de- c·ontt:l.ct, dar care este propor~lonafti cil apas~~ea nor-
rienta: mala. Rezulta ca i2T'ta de frecare este proportionalA cu apasarea normaHi
dar este independenta ..:: ' atia apa.renta macroscopica de contact. '
(3.43).
3.4.3. Freearea in natura §i in tehniea. Fortele de frecare la contactul
Coeficientul d~ _frecar~ la al~necare tJ. ~ste_ egal .Cll tangertta , ung_hiului de dintre soli de a par peste tot in natura §i ii]. tehnica. ln unele ,domenii ele sint
fre~are cp,-care- Ia--·nifuullui·es:ce egal cu unghi~l.-plaruiluTin-ciiiiat- - -- care utile, chia.r indispensabile, ia.r in alte domenii sint daunatoare si trehuie red use
· ?<?rpuLlun.~Qi! uniform pe plan.---- - ---- cit mai mult. •
- CoefiQ!_~ntiii:<re~f:d~llar:e~,-jl:ind '4ll raJ>_m:tde fort,e, este adimensional (numar · Astfel, echilibrul corpurilor pe suprafete u~or inclinate este posihil numai
far{CITin~nsiuni fizice, adic·a fara unitati d~--~1~8\ir~}:------------------~-~ datorita fortelor de frecare. lnsUfi mersul oamenilor este posihil datorita for-
telor de frecare dintre talpa incaltamintei §i teren. La fel mersul vehiculelor
este posibil dat_orita for~elor"ile freeare dintre. periferia rotilor motoare (antre-.

a b a
b
~'ig.a.28. For·pc~ d.e fret~are pe planul iitdinat. La ·ethil ibru /l~t = G ·sin rx. in eazul_ a1uneearii
\lniforme: Fe =G sin rp ~i Fe= !JN-= tJG cost?, de unde 1.1 = tg tp (cp- unghiul de f~ecare) . . Fig. 3.29. Contactul mieroscopic intre solide ~i rolullubritiantului.

eo 81
 nate de motor) ~i teren. Pe gheata sau polei mersul este foarte greoi (la vehi-
cule rotile patineaza, adica se invirtesc pe Ioc ).
Trehuie ohservat c·a la ro~ile motoare (actionate de motor) ale vehiculelor,
for~a de frecare asupra rotii este orientata tnaiT~Je {roata impinge Pamintul
i~a~_oi ~~_Pamintul" impi~ge roata inainte,_ a~~ cum s_e vede clar in cazul pati-
naru rotu). Aceasta forfa de frecare reprez1nta tocma1 forfa de tracfiune dezvol-
tata de motor. La. fel in cazul mersului oamenilor for~a de frecare asupra talpii
~c~~oneaza inainte: noi impingem Pamintul inapoi ~Ji Pamintul ne impinge
1na1nte.
Frinarea vehiculelor este posihila tot datorita fortelor de frecare (intre
sahoti §i discul rotii, intre roti 'i ~osea). Pentru o frinare eficienta a vehicu-
Iului nu trehuie sa intram in regimul. de ~lunecare a rotilor pe ~osea, frinind
prea hrusc pe teren lunecos sau hlocind rotile, ci sa mentinem rostogolirea
rotilor in preajma alunecarii, cind forta de aderenta este mai mare dec!t for~a
de fr.ecare la alunecare.
· Transmiterea mi~carii de rotatie· p~_:in curele de transmisie este posihila
datorita fortelor de_ frecare dintre curea ~i periferia rotii (fig. 3.30 ~i fig. _3.31). ·
Legarea nodurllor la sforile pentru amhalarea marfurilor; tinerea Ia mal
a unui vas care acosteaza prin infa,urarea funiei de amaraj de mai multe ori
in jurul hornei cilindrice fixate pe tarm; tinerea cu degetele minii a diferitelor
obiecte (creion, unelte) - toate sint posihile numai datorita fortelor de
frecare. ' . ., . •
Pe de alta parte for~ele de frecare sint daun~toare in diferite motoare si
mecanisme, deoarece pentru invingerea lor se consuma energie in plus in mod
inutil, energie care se transforma in caldura, ducind Ia incalzirea pi~selor in
mi~Jcare. Uneori aceasta incalzire poate duce Ia deformarea pieselor, la gripa-
rea lor. sau chiar la topirea lor.
A
.o\
}'ig. 3.00. Curele de transmisie. Fig. 3.31. Transmisie pr in
rot;i din tate ~i prin curea.
88
A=-#M#l~£&/4#. ¢##j##JN~/;J;///~#1~#d&.
a b
Fig. 3.32. Frecarea la alunerare i?i fr~rar~a ·la rostogolire.
Pentru a mic~Jora fortele de frecare la lunecare se folosesc lubrifianli:
uleiuri ~Ji unsori. Acestea formeaza o pelicula care separa solidele l}i duce astfel
la lunecarea pe o patura de lichid, la care fortele de frecare sint de zeci de ori
mai mici.
0 alta cale este folosirea rostogolirii in locul lunecarii. Forta de frecare
care se opune deplasarii unui corp care•se rostogole~te peste altul este mult
mai mica (de sute de ori) decit forta de frecare la alunecare. De exemplu, un
cilindru (creion rotund) pus de-a lungul unui plan, inclinat u~or, ramine in
repaus, dar pus de-a curmezi~Jul planului (pantei) sigur ·Se va rostogoli, chiar
la inclinari mici ale planului.
La rostogolire asperitatile sint mai degraha ,netezite" sau ,c3Jcate",
decit rupte ca in cazullunec·arii.
Pentru a deplasa un bloc greu se pun sub el butuci de lemn (fig. 3.32)-
procedeu cunoscut cu mult inaintea erei noastre, de exemplu in Egiptul antic,
Ia constructia piramidelor.
Descoperirea rotii a marcat unimportant progres al omenirii.
Pentru a reduce frecarile in lagare, in care se rotesc arbori sau osii, se
folosesc rulmenfi cu bile sau cu role (fig. 3.33, 3~34, 3.35) transformind fre-
carea de alunecare· din lagare in frecarea de rostogolire a hilelor.
Forta d~ frecare la rostogolire se .poate masura in principiu la fel ca §i .
forta de frecare la lunecare (cu tribometrul).
Astazi exista vehicule pe perna de aer in care motoare speciale creeaza
o p~tura de aer sub vehicul, pe care acesta luneca~ De asemenea, se experi-
menteaza vehicule cu suspensie magnetica care se deplaseaza deasupra unor -
§ine speciale, fiind mentinute in suspensie cu ajutorul cimpului magnetic.
Fig. 3.33. a) Rulmenti cu bile ~i b) rulmenti cu role.
89.
 - "G
Fig. 3.38. Montaj pentru studiul Fig. 3.39. Componentele fortei de
- frecarii pe plan inclinat. greutate (la d'i.ruciorul indircat).

b) Metoda planului inclinat. Se l..ltilizeaza planul inclinat far a montajuJ

Fig. 3.34. Rulmenti .cu bile la o biciclet~ Fig, 3.36. Lagiir de alunecare
(fiira rulmenti).
ln afara de frecarea intre solide, exista forte de frecare intre solide si
fluide sau intre straturi de fluid. Astfel, orice corp care se mi~caintr-~n fluid
intimpi~a din ~artea acestuia o forta de rezistenta, de exemplu Ia vapoare,
suhmar1ne, vehiCule terestre, avioa.ne, rachete.
EXPERIMENT£
Studiul frecarii la alunecare. (Trusa de fizica pentru liceu.) Se analizeaza
· electric (fig. 3.38). Pe acesta se lasa sa lunece caruciorur cu rotile blocate.
.Forta care pune in mi~care caruciorul este componenta tangentiala_ a greuta-
tii acestuia (fig. 3.39). In mi~care uniforma, cu unghiul q> al planului, forta de
frecare F ~ = !J.N - 1-1Gn = IJ.mg cos q> este echilibrata de componenta tan-
gentiala Gt = mg sin cp astfel incit !1- = tgq> (cp-;- unghiul de frecare).
Se lasa carucio:cul sa lunece pe bara de rul/ilre ~i se modifica unghiul de
inclinare ~ al acesteia ptna se ohtine o m[fcare ·uniforma tn urma unui impuls.
Se masoara unghiul q:J cu raportorul (17). Se repeta experienta de ctteva ori
~i se ia media valorilor !J.· Se va compara cu valoar~a ohtinuta tn varianta

frecarea de alunecare dintre carucior (cu rotile hlocate) ~i bara derulare. Pentru precedenta. "'
aceasta se realizeaza montajul din figura 3.36 (detalii in fig. 1.29). Se hlocheaza 2~ Determinarea randamentului planului inclinat. Pentru a ridica uniform ,
rotile caruciorului (fig. 3.37) pentru a realiza frecarea de alunecare. un corp pe un plan tnclinat de lungirrie l §i inaltime h, fara frecari, trebuie sa
fl) Metoda planului orizontal. Se inc arc a caruciorul cu greutati cu suruh efectuam lucrul mecanic Lu = G sin ~ · l = Gh, la fel ca pentru ridicarea
de 100 g. Forta de tractiune· se alege prin incer~ari astfel tncit ca~ucio;ul cu directa pe vertical a. In prezenta frecarilor: Lt = (G sin ~ +
fl. G cos~) ·l > Lu
rotile hlocate sa lunece uniform dupa ce a fost pus in mi~care. Atunci forta de deci ridicarea corpului se face cu randamentul
tractiune F echilihreaza forta de frecare la lunecare Fe §i fl.= FeiN =·FfG.
1l = Lu = ____mgh . ;:;_. . ___ - - - - sin-(X - - 1
Se fac mai. multe determinari pentru incarcari diferite ale caruciorului ~i --- -----<1.
Lt mg(sin (X + ll cos (X)l sin (X + ll cos (X + !lftg (X
se calculeaza llt· In limitele erorilor e,xperimentale se ohtine acela~i coeficient 1-l. 1

Cu dt unghiul ~ este mai mare (deci tg IX mai mare), cu atit 11 este mai mare,
dar ~i forta necesara este mai mare. La ungh~ri oc mici randamentul este mai
mic dar in schimh ~i for~a necesara
este mai mica.
Se realizeaza montajul din
figura 3.40 montat ca plan incli-
nat (rotile caruciorului sint hlo-
cate). Se tncarca caruciorul cu greu-
tati cu ~urub. Pe taler se pun corpuri
cu mase cunoscute M pina ctnd
Fig. 3.36. Montaj pentru studiul frecarii Fig. a.37. Blocat•ea
pe plan orizon tal. rotilor caruciorului caruciorul se deplaseaza unifarm Fig. 3. 40. Montaj pentru determinarea ran-
in sus in urma unui impuls. Atunci damentului unui plan inclinat.
/ 90
91
G sih ex + tJ.G Cos ex = F - (mt + M)g, unde G este greutatea caruciorului s. Un corp de masa M = 4,0 kg este a~ez~t ~e ~m
incarcat, mt - masa talerului, M ..,.... etaloanele de masa. Randamentul se plan orizontal. De corp este legat un fir mtms
orizontal, trecut peste un scripete ideal.~i ~vind
calculeaza cu formula: la capat un corp de masii m = 3,0 kg (ftg. 3.43).
Gk m sin ex Coeficientul de frecare la alunecarc dinlre eorpul
1)=-= .
Fl mt +M M l}i planul orizontal este t.t = 0,25. Sa se a!le
acceleratia sistemului !?i tensiunea din ftr. A:_
Se repeta experien~a pentru diferite incarcari ale caruciorului ti apoi pentru
alte unghiuri de inclinare. Se va compara cu valoarea teoretica de mai sus. Rezolvare. Conform figurii 3.43 av(1m: fmg
pentru corpul M: T - Fr = Ma,
N - Mg = 0; Fig. 8.43. La problema rezolvata 3.
PROBLEME REZOLVATE
pentru corpul m: mg - T = ma. · / ..
·· F F N - , Mg Rezolvind atunci sistemul de ectiatu,
1. Un corp este lansat de-a Iungul unui plan orizontal cu viteza initiala v 0 = 4,9 mjs. Dar in cazul lunecarn f e = ll - ~"' ·
Coeficientul de frecare la alunecare intre corp ~i plan este ll = 0,20. sa se afle accele- obtinem:
ratia corpului, timpul ptna Ia oprire
-+
~i ~istanta
-+ -+
pattcursa.
-+
m- f.tM ,..:_ 2 8 mfs2 T = -(1 !J.)mMg + = 21 N.
Rezolvare. Conform figurii 3.41 avem G + N + Fr = ma, care proiectafa pe cele doua a=g-;;;+M-' ' m+M
axe da ecuatiile pe componente: 4. Sa ~e studieze lunecarea Iibera a unui corp pe un plan inclinat cu fr~care... .,
- Fr = ma, N- G = 0, Rezolvare. a) Corpulluneca liber in jos {fara viteza initiala). Conform figurn3.44, a avem.
dar, deoarece are loc alunecarea, FJ =Fe = 11-N = ~.tG !Jmg, atunci
mg sin ex - F f = ma, . N - mg cos ex = 0,
- ~.tmg = ma, a = -~g~
dar in cazul lunecarii Fr Fe= vN = vmg cos ex, atunci
Semnul minus arata ca acceleratia este tndreptata in sensul opus vitezei (mi~care in- ac = g{sin ex - !l cos ex). (3.44)
cetinita). Apliclnd formulele . cunoscute pentru timpul ptna Ia oprire ~i. distanta
mg ~in a_ ll mg cos ex = ma,
parcursa pina la oprire intr-o mi~care .incetinita, obtinem: Pentru ca corpul sa lunece trebuie ca:
a > 0, sin ex > ll cos ex sau !l < tg ex
Vo v0 v0 · v~
trff= -""a= - -_-!J._g_ = -Jlg- = 2,5 S: :rm = - 2a altfel corpul ramine tn ~epaus pe planul inclinat.

L
2. Uri corp de masa m = 10,0 kg, Cazuri particulare :
a!?ezat pe un plan orizontal, este _,,_g, adi'ca rezultatul cunoscut de Ia problema rezolvata 1;
a= 0, plan orizontal, a r
tras de o forta care formeaza un
X unghi ex = 30° cu orizon tala a = goo, caderea Iibera, a g \(rezultat bine cunoscut). . , . . .
(fig. 3.42). Sa se afle aceasta forta, Cunoscind acceleratia la coborire ae (3.44), putem calcula ttmpul de coborire ~~ vtteza
i
-<--r------ !?tiind ca corpul se· m~ orizontal fi nalil:
cu acceleratia a = 1,34 m/S2 ~i
coeficientul d~ frecare la alunecare v' = V2aes = V'2g(sin a- fl cos a)s. (3.46)
tc =
, G... este !l 0,27.
y
Rezolvare. · Conform figurii 3.42
3.41. Altmecarea libera a unui corp pe
un plan orizontal cu frecare.
·-+ -+
avem F + mg + N + Fr = ma,
-+ -+ -+
:~
v,
;s!r:': __ ~ 11-F
I I
-L~
care proiectata pe cele doua axe da
ecuatiile: ' ...
N I
I
I
I
F cos ex- Fr = ma; F sin ex+ N-
r----+----i' : -- --- ·-- - X - mg 0; ·dar F 1 = Fc ~ 11N
!l (mg - F sin a),
- o:_ __ - ~ F cOS«
de unde:
r~~~~~~~~~~~a~:r,
~ m(a + (Lg)
F ----'----=--:=---
cos a +
!l sin a
= 40 N. mg
mg Aici se gre~e~te uneori punind ~a }coborire {b) urcore
Fig. 3.-12. La problema rezolvata 2. Fr = !J.mg. Fig. 8.44. Mi~carea pe plan inclinat cu frecare. La problenla rezolvata 4,
93
92
 bfj L?:ns3a;n cobrpul cu o viteza i~itiala Vo in sus de·a lungul planului indinat Conforn• 6. Un camion cu masa m 5,0 t porne~te eu acceleratia a = 0,61 m/s2 • ~tiind .cu
1guru .44, avem: . · •
fortele de frecare (rezistenta) reprezinta o fractiune f ~ 0,040 din greutatea camio-
- me. sin et - l1't = ma', N - mg cos et = 0, nului, sa se afle forta de tractiune dezvoltata de motor.
Fr = tJ.N = tJ.mgcoset, au= - g(sin et + ll cos rxJ. R: F = m(fg + a) = 5,0 kN.
(3.47)
Acceleratia este indreptata in sensul opus 't.ezei (mi~care tncetiniU'i). 7. Un tren cu masa m = 1 000 t i~i mare~te viteza de la v1 = 54 km/h la v2 = 72 km/h
VI intr-un timp !J.t = 1 min 40 s. ~tiind forta de tractiune a locomotivei F = 80 kN,
Cazuri ·particulare:_ sa se afle forta de rezistenta.
_et = O~_ylan orizontal, -:a = - tJ.g, rezultat cunoscut· -v2 - vl
et = 90~,- arunca:re vertical 1n sus, a= - iarA~i 'rezultat · cu-noscut. R: Fr F- m - - - - = 30 kN.
g, Llt
Cunoscmd acceleratia _g.e urcare (3.47), putem calcula timpul de
parcursa: urcare ~i distanta 8. Pentru a evita o ciocnire un !?Ofer a frinat brusc, la maximum. Masurind lungimea
urmelor lasate de anvelope pe asfalt s-a gasit lungimea de frinare s = 22 m. ~tiind
coeficientul de freeare pe asfalt 11 = 0,'60, sa se afle daca !?Oferul a respectat viteza
maxima legala vmax = 60 kmjh.
R: v0 V2t-tgs = 16,1 m/s = 58 km/h.
9. Un corp cade liber in aer de la o inalpme h = 14,7 m intr-un timp tc = 2,0 s. Ce
fractiune din greri'tatea sa reprezinta forta de rezistenta medie intimpinata de corp
din partea aerului? '

tc = v ,~

2sm Vo
=.

ac _ g
V sm
.
2
1
.
et - 11 2COS 2et
= tu "\I sin et + f1 cos
V sin et -. f1 cos
Ot
Ot =
R:Frfmg = 1 - 2hjgt'i = 0,25.
10. Pentru a mentine in repaus un cofp pe un plan inclinat de unghi et = 30° trebuie
aplicata o forta minima in sus de-a Iungul planului F 1 3,5 N, iar pentru a-1 trage
= tu "\I tg et·;"';:·~t·•·.· ···· unifo:rm in sus de-a lungul planului trebuie o forta in sus de-a lungul planului
v tg C( - !1 _.. . u' (3.49) F 2 = 6,5 N.
Sa se afle coeficientul de freeare Ia lunecare (fig. 3.45).

v' = V2acsm
Vo
v sin C( -
--.- - - - - =
!1 cos C( ~
Vo
v-tg C( - II
r < v R: !1 =
F2- Ft
tg ex = 0,1 7.
sm et + !1 cos et tg Ot + f1 o· ·
(3.50) F2 + F1
11. 0 saniuta luneca pe ·zapada pe un drum inclinat de unghi ex = 45° de Ia o inaltime
h = 2,0 m, dupa care intra pe un drum orizontal, oprindu-se pina la urma datorite
1NTREBARI. EXERCITII. PROBLEM£ frecarii pe zapada. Coeficientul de frecare la luneeare pe zapada t-t = 0,050. Sa se
afle distanta parcursa pe planul orizonta1.
R: d h(1/t-t - etg ex} = 38 m.'.
1. De ce locomotivele se fac grele din otel ~inu u~oare din aluminiu (sau duraluminiu)? 12. 0 saniuta lansata in. sus de-a lungul unui plan ·inclinat, care formeaza unghiul•
R: forta de tractiune este forta de frecare la ro+ile motoare (F _ G) et = 45° cu orizontala, revine inapoi la baza planului astfel incit timpul de coborire:
2 . . · ~ f. max - !1 •
este de n = t,1 ori mai mare dedt timpui de urcare. Care este coeficientul de frecare'
• Carle esdte c~ndit.Ia ca un corp, lansat in sus de-a lungul unui plan inclinat sa raminx
pe oc upa opr1re? ~ la lunecare intre saniuta ~i planul inclinat? . '
R: !1 tget(n 2 1)/(n 2 + 1} = 0,095.

-
-
R: !1 > tg et.
3. Este posibil ca un vag_on (sau sanie) sa couuare •.;ect1'I 1'n 1·,_1
• um orm pe o pan ta lin a ?
·r F, (rni111ini)
.R: da (daea et = cp).
4. ~n corp Iansat de-a Iungul unui plan orizontal se opre~te datorita frecarii pe
distanta d = 19 •6 m intr-un Limp ' = 4,0 s. Sa se afle viteza ini+iala ~i coeficientul
0

de frecare la Iunecare. ~ "(

. R: Vo = 2dj'r 9,8 mjs; (J. = 2dj.g;;2 ~ o 25.

5 •.u~ .tren frineaza cu o forta de n =' 10 ori ~ai mica decit greutatea sa. ~tiind vi:eza
Illltia}a Vo ::::., 108 kmjh, Sa Se afle timpuJ pina }a oprire ~i distanta parcUPSa.
1 a
R: lm = nvofg = 31 s; d = nvgj2g = 460 m, J<'lg. 8.45. La proh lemA I O,

94 95
 13. Q,saniuta de greutate G = 0,50 kN
lunedi.. liber in jos pe o panta
p = 4% cu viteza constantd. Ce
fortA., paraleiA. cu planul, este
necesarA. pentru a urea saniuta
tnapoi cu vitezA. constanta?
R:F = 2Gp 40 N.
14. Cu ce acceleratie ori~ontala mini-
mii trebuie impins un plan inclinat
Fig. 3.46. La 'problema 14. de unghi ~ = 45° pentru ca un
corp al?ezat pe el sa inceapa sa
urce pe plan. Coeficientul de frecare dintre corp l?i planul inclinat este
ll = 0,20 (fig. 3.46).
R: N sin ~ + Fr cos~ ma, N cos~ - mg- Fr sin ~
\ IL+tg~ 3
Fr= !J.N, de unde a= g = g.
1-~J.tg~ 2 T
3.5. MI$CAREA CIRCULARA UNIFORMA
C3a mai simpHi 'i una din cele n1ai raspindite §i mai importante mi,cari
curhilinii este tn~carea circularli. ln mi§carea circulara traiectoria punctulu~
material este un cere.
ln structura diferitelor mecanisme, motoare, ma§ini-unelte intra tot felul
de ro~i §i osii ale e&ror particule descriu cercuri in jurul axei de rota~ie, deci au
o mi§care circulara. · ·
Sa legam o piatra de o sfoara §i s-o invirtim deasupra capului astfel incit
~a. de-scrie un cere orizont!ll. Piatra va avea o mi§care eirculara.
Mi§c~rc~l~:ti! __f}!t~<~~Jll!i/J!r:111d_.~!JJ!Ca
vitezan:;ohilulgi ~ste co7tstan~li tn, mod'!'l, adica
mohilul desc~ie. arce de c~rc- egale i.n intervale.
d_~,J;~.
Y~ctQ~~~~"'1 ..Ji!l!L!Q!.~~~~.1l_! tangent
A Ia traiectorie, d~§i ram.i.ve'' tl9ll§i!!n1 !li~l!i.Qt!11I~
in timpulmi§carii circulare uniforme,i§ischimha
permanent directia (fig. 3.47).
--* ~
Vectorul de pozi~ie r -· .l?~~~J:IS_~U!!_Q~RtruL
ce!:_c~lui -~JP.ii _J~ ~:I!iQ_~il .._se mai .~uJil~§.t~- !l!~il­
vectoare a mohilului.
Fig. 3.47. In mi9care1 circulara ~·---·In timpul mi§carii raza vectoare a mohi-
uniforma vectorul viteza este
constant in modul, dar il?i schim-
ba mereu directia, deoarece este
lului matura aria cercului, iar vectorul
tangent Ia cere sau perpendicu- -~-~~t.~..p.er1JlQ,J1.~I.lt Mr..p.endicu.l!!r p~ !:~~~~Y~J~:tmu:e
lar pe raza vectoare a mobilului. a moblli!luL~--3...41}r"
-~···-
96
Jrli~ar~a_cir.culara .uniform~ est~ () m,i§care pe:riQdi.ctl deoar.ece· se repet a
identic dupa parcurg~!.~B..Jntregului .. <ier.c, .la.intervale egale de timp.
Perioad~· ·;;;;;cdrii circulare un~forme este in~t:rf)a.lU:l-tJ,c timp .Jn ...c.~rc
mobilul parcurg~.!.cir.~!i-_f!.tJed.TI,L'!...f~~·· ....
Perioada T se masoara in s~:unde.
0 car;cteristica a mi§carii circul~t~.l!:I!i(Qtm~, JQ.lQ.~it~ .ma,i <fes in p~ac­
tic~l, este (urafia·. §au .{r_f!CVJ!.!JJ!J. d,e 1Q~aJie Ca[e_ [eprez.intii .llumJir:u.£ JJe . .f.QJafii
efectuate in unitatea de timp ~ 1 s ).
Daca inmultim durata unei rota~ii, adica perioada T, cu numarul rota-
.tiilOI'.-ef.ectuate..in. unitatea.de..timp~. adicii.cJI.. fr~.CY~nt;!!-Y.,..tr..e.hui~L~a ..9J!ti!!~!f.l.
unitatea de timp: T 'V 1, de unde rezulta ca frecv~D~fi §i perioada sint
o, inverse intre ele sau reciproce:
1
Tv= 1, v=.!.,T= • (3.51}
v
Frecventa se masoara in 1js sau s- 1• In practi~a turatia (notata de ohicei cu 71,)_
se maso~ra adesea in rotjmin (1'r~t/8"--. '60 rotfmill}." -
· 3.5.1. Viteza unghiulara. Pozitia mohilului pe cere poate fi determinata
cu ajut~rul coordonatei <mrhilin~i care masoara lungimea arcului de cere de
la un pl}nct-origine 0, considerata pozitiva in sensul trigonometric (antiorar).
_Fie la momentul initial t = t0 mobilul in A 0 (,s-0).~iJa ~o.mentult mohilul
in/A(s) (fig. 3.48), atunci mi§carea liind unlforma pe traiectorie, avem analog
mi~earii rectilinii uniforme:
s0• + v(t- to)
As 0 s s
v =- = - - = const, de unde s (3.52)
~t t t0
(v va fi negativa in cazul mi~ca~~...!!!.~.!~n~-~qrar).
,.-·Fi~--6~ ~i-t};~ghi~;ile };~entru pe care le formeaza raza vectoare a mobi-
luluj cu raza de referin~a CO ( 6 = 0) la momentele t0 ~i t. Upghiul la centru
a 6 = 6 - 6o, masurat in radiani ' descris qe raza vectoare in .timpul at
. t-t0 est~ Iegat de arcul suhintins As ~·~=.so A(s)
prin rela~ia cunoscuta din trigonometrie:
As=s-s0 =RA6 (3.53)
~-~"~----~~--····~·~··~-~---··~
unde R este raza cercului.
Radianul este un ungP:!.J~.~~-~~.!!'.!t. .J!anL....
subintinde un arc de cere egal cu raza cercului.
Cum unghiul total <le '360()· suhmtiride'toata
Jungimea cercului care cuprinde 27t raze, rezulta
ca unghiul de 360° are 27t radiani, deci
Fig. 3.48. In mi~carea .rin:ulcfl·•1
360° 180° uniforma: s = s0 + v(t - tn) ~i
1 rad = -- = ·-
27t 1t ft= &0 + c.l(t t~) 1fpgea ml::;;.citrii).
97
7 Fizica cl. a IX-a
 ln fiecare se.cu~~ii moh.ilul descrie arce egale, deci ~1 unghiuri Ia centru punct, de exemplu din A. Triunghiul vitezelor AB/3' este a,semenea .cu tri·
egale. ?caracter~stwa, ungh1ulara a mi~carii circulare este viteza unghiulara. · unghiul CAA', ele fiind isoscele §i avind laturile respectiv perpendiculare.
A V ~teza ungh~ulara reprezinta u_T}g/i~ll,l la centru descris de raza vectoare Din asemanarea acestora avem ·
tn un~tatea de timp. - · -,---·--1~-.--~-
~v I v
~e
w == --- , [w] = 1 radjs. AA' R
/].t (6.55)
Pentru intervale de timp L1t foarte mici punctele A, A' sint foarte apropiate
Vit~-~~-lJ-~ghiulara.s.e masoa-~ in radiani pe s~e;y,ruiifjr~~js). ·
JrtiUl~~f!31! CI!:Q_Ulfl:r.:~.l111:1for~.~ _w = const. Intr-o
circular a oare- mi~care
~i coarda AA' coincide (la limita) cu arcul .L1s. Atunci
.
ca~e (neunifo~.r;na) u~ghiu~ la centru maturat de raza vectoare, raportat la
uni~at~a Ade t~mp, adiCa viteza unghiulara (momentana), nu este constant, ci
var1aza In tim p. . · (pentru A.t ~i L1s ~ 0).
Vom stu.dia numai mi~carea eirc,~!ar~-- ~~ifqt:~.t!: .. RL~~J3-:~-~-!:~ulta Jmpar~ind la L1t eorespunzator·, rezulta
....,..
6-~
L=.ltt (3.56) I ~- I = ~~~J = ·!.:._ ~s =
.~L- ................. '-"'····-- ··-·--LA.,.yt;.._ _

Directia ~i sensu) accelera~iei sint date de segmentul BB' care este perpt>n-
dicular pe AA'. Cind At descre~te catre z~ro (At ~o) ·~i A' se apropie de A,
coarda ia directia tangentei la cere in A, iar BB' ia directia razei cercului.
Prin urmare, acceleratia este radiala~ o-rieniata _§pJ:f~---~t;!llnJ[i;~r~yl.y.i,.~f}._ ae~~a
Rw. (3.57) se num~r:ea·ccerera:~te-centripe.ta:--·E·a :este··_p;,.p_ef14i~Jl?qra. permanent pe traiec-
torie (pe tarigenta-la-·ce-rc·-saup:e 'vectorul vitez..a), de aceea se nume~te ~i
A c~asta estelega~ra dintre viteza v (numita ~i viteza Iiniara) ~i viteza unghiu-
1 ara w. acceleratie normala:
In timpul unei perioade T mohilul descrie circumferinta cu viteza con- (3.59)
stanta v, deci .. .

2
de unde w = 1t = 2n v. (3.5~)
T
' serie 9i vectorial, folosind raza
Aceasta este legatura dintre viteza unghiulara w (in radjs) ~i perioada T (in 8 )
sau frecven~a v (in 1/s). · (3.60)
3:5.2. Acceleratia centripeta. In · miscarea
->m·-~"~""~~~,.~ ... -. "~--..,_~-·->•"··• _, ··-
Aceasta rela tie fJectoriala ne atit ca marime, cit ~i
circulara uniforma 1
-?
v l
const. sau L1v = 0, dar ca directie
-,).
~i sens. Observam ca in • .., •• !.1 ....... circulara uniforma 1
_,..
a l = const,
'
"# 0, d.eoarece · " ca
v vanaza dar an variaza permanent ca direc(ie (o
-·-···~·······-~--~·-·-·--~····-=··-~---~··~·-~·

qf~ec{i~ ~i deci ~~~ista . ~ ac~el~~atie ; = a-;;; At. Sa Daca mi~ca,rea circulara nu este uniforma, adica 1 v 1 ~i cu variaza, atunei
calculam aceasta ac·ceTeratie -
'· .
S~ consideram mob11ul ]a dona momenft>
1n variatia 11-; apare ~i un termen suplimentar careprovine din variatia modu-
su€cesrv~~--t~i~-t-,--.... _punct"efe ~-A, -+
lului vitezei ~i atunci vectorul acceleratie a este orientat oblic fata de raza
a,yind vite~ele ~ respectiv -;, unde 1;, 1 = i w-1 vectoare (variind ca modui· ~i direc~ie).
(fig. 3.49). 3.5.3. Forta centripeta. Pentru a schimba vectorul viteza, fie ca marime
-,). -.:;.. .-.:;,.
fie ca directie, este nevoie de o for~a aplicata corpului. Altfel, corpul s-ar
Pig. 3.49. Calculul accelera- Dlferen~a Av = v' - v se ob~ine dupa cum
Pei centripete in mi~carea mi~ca rectiliniu uniform, conform princip.iului iner.~iei.ln mi~carea circulara
circulara uniforma. ~tim unind virfurile vectorilor "J,-; du~i din acela§i uniforma acceleratia este centripeta (3.59-3.60) ~i conform legii fundamentale

98 99
,.
 3. Schimbam corpul m (luam un alt dop cu m :::::::. 3,0 g) §i repet,ihn expe~
rienta.
4. Schimbam corpul M (luam M :::::::. 30 g) sau rnentinem dinamometruJ
ht o aJta valoar·e a fortei P ~1 repetam experienta.
PrrlucrarPa datel.or. Trebu.:.e sa verifiram legea
~----~----.~·-······ . . - IJ1J!}7~ (3. 61)
Forta centripeta nu este uu !!911. ~~})-~<!~ f()Ft~~ (3.62)
Ea poate fi forta elastica de tensiune a unui fir
I~gatae corp, r~;ti~·--g;;;I~fi0ila1ii-exe;Citata Alr:Hu.im un t.abel ea eel d~ mai jo_s:
c~rpul central "(de exe'Iitplli, in sistemul solar):" lnr: 2m ll/ Ti :\ J
Fi2. 3.00•. Elementele mi~­
forta electrica exercitata de nl!cleul atom.ulu(
F sau Mg [!\I
I m[k~]
I R[m]
I 'lls]) ~
i
dirii circulare uniforme. '
0,196 2,0 • to- 3 0,40 0,41 0,188
asupra ~1~~-~.!"Q!!~~!"~~£·
-
EXPERIMENT
~--·--·

Descrierea dispozitivului. Pentru a verifica expresia fortei .centripete Trebuie sa comparam valorile din prima coloana (F) cu cele d~n ultima
(3.61) putem face un experiment simplu. Luam un tub de sticla de diametru eo Joana (li1t 2 mRj T 2 ).
~ 1 em ~i de lungime ~ 10 em cu marginile rasfrinte Ia un capat ~i un Experimentul simplu de mai sus, precum f5l nenumarate alte experiente
fir de ~ 80 em. La un capat al firului Iegam un dop de masa bine cin- foarte precise s.i observatii asupra mif5ciirii- circulare din natura confirma
tarita (m_ ~ 2,0 g) iar la celalalt capat Iegam un etlllon de masa (M ~ 20 g) ~ *
valahilitatea legii fundamentale F = ·ma in cazul mif5carii circulare (in m1~-
sau un d1namometru cu un capat prins de masa (fig. 3.51). ·+

M~dul de lu_cru. 1. ~?u~em corpul min mi§care circulara uniforma pe un <>area rirculara uniformii P - mcu 2r).
cere or1zontaJ. Firul va fnntins de forta,F = Mg in varianta din figura 3.5·1. a In mi~carile circulare neuniforme, pe linga componenta centripeta Fn =
san de l'oi'\<~f indic~ta ~e dinamometru in varianta din figura 3.51, b §i va mcu 2r, care modifica direcfia vectorului viteza, mai apare ~i o compo-
a. vea o poz1t1e practlc or1zontala, deci forta centripeta va fi practic chiar F -nenta tangential a a fortei ( F t = mdvfdt) care mqdifica modulul vectorului
(altfel trebuie calcula.ta componenta orizontala a tensiunii din fir). viteza.
_2. Alegem t~ei valori pentru raza R (20 em; 40 em §i 60 em) ~i masura m
E \. E \I P L U
})f>riOa,da respect1va (cronometram timpul a 10-20 rotatii).
------- ---- in mi~c·art>a dt> rotatit> pro1ll'it' diurna a Pamintnlui. sa Sf' c·al .. nlez~:>: viteza unghi1•
-- ...................
.... -------------- -- ...........
',\
lara de rotatit> a PtunintuJui, viteza ~i aeeP.IeratiH c·entripet.a a unui pund dp Jk
suprafata Pamintului. aflat Ia JatitudinPa ~ ~ t.f•" (fi~. 3.;"l:l)"
m_~
'I \

\ F:Mg /
I
Re;oh•are. \'iteza ung:hiulara: N
',, ____ _ __ --
__....,/ ...... "'//)
...

---
--- F=mJR
2;r
(•} = - = -·
T
. 2 • 3.1 !t rad
24 • 60 ·60s
_ .
= ;.29 · to-" rau s

Ea f'Slt> foartf' mi1·a (gituliti-v[t. rit de incet

tr·ehuit> 8~\ invirtiti 0 mingr r·a ea sa far·:. i1
r·nta\if' in 24 h). Viteza liniar;1:
F
v = cur =. Ct>R cos ~ = 7, 29 ·1 ()-6 s-t.
·6 380·103 m ·cos 45° = 330 "m/s
!}i acceleratia centripeta:
a b an= w'"r = w 2R cos~ 0,024 mjs 2 ,
s
Fig. 3.51. Forta centripeta In mi!?earea cireular·a uuif•.rrwi. mult mai mica decit g(an ~ g/400 sau 0,25%
1-'ig. 3.52. •Rotatia proprit> diurm1
din g). a PamintuluL
100
tO I
 3.5.4. J'orta centrifuga. Aplic~h_P_JjncmiU~ ~J!lJ~~J!!!~9!!~ -~a J;'u.nl-..Je-:am ,
formulat, sint valahileintr-11n sistem~g~.-~r.e!et'inta inertial, daexmnp1ulegat,
~qe So~re (s~stemul heif~~~~£ri~f sau de stele ~i nebuloa;e sau chiar de Pamint
intr-o a _proxima tie destul de. hufi,r:-tntr-ui1-astlefde SiStenrd-e--~fffl'in:ya-e&~e
val~hil principiul inertiei: un corp if(punct material) izolat, adica -nesupu-8 la
~llrci 0 forta, S~_111i~9a rectiJini1i u:riiforin.in vfr'ftitea irter~iei, sau este i~·~~pa-us~"
Daca -insa privim miscarea , dintr-un sistem. <Ie···referi:ntanei'nerti'a:Z,
' '
accelerat fata de stele sau fat;a de Pamint, atunci un corp izolat apare in
mi§care accelerata fata de noi, fara sa putem indica vreo forta - cauza a
mi§dirii accelerate. Invers, intr-un sistem de referinta r,1einertial un corp
poate fi in repaus, de~i asupra lui aetioneaza o for~a rezultanta: De exemplu,
fie pe un disc un corp legat de centru printr-un fir cu dinamometru, amhele
aflate intr-o mi~care de rota tie uniforma (dupa atingerea rotatiei uniforme nu
este nevoie de nici o forta ~angentia.la) (fig. 3.53). Pentru observatorul teres-
tru, inertial, forta de tractiune centripeta exercitata de resortul dinamometru-
lui ohliga corpul sa execute mi§carea circular a uniforma .. Pentru ohservatorul
situat pe platforma ~orpul este in repaus (fata de acest observator) de~i este
was spre centru de forta indicata de di:q.amometru. Lucrurile se petrec ca §i
cum asupra corpului ar mai actiona o ,forta", centrifuga, -egala in modul ~i
opusa pa sens cu fo.rta reala centripeta.
_Qri de
-·-.. . ...
cite ori
....---
.
J:ltudiEnn mi§carea
....,._·
unui corp intr-un sistem
' ' '
de referinta
. neinertial, pe linga fortele reale F trebuie sa introducem anumite forte comple- _
mentare Fc pentru a putea scrie §i in astfel de reperelegea: Jorta este egala cu
·. ' -+ -+ .. ,,- -....,..
masa inmultitir-cu··ac·ceJer~a-·(F -+-Fe = ma).
Fortele complementare nu existupentr:Jfii~ ~~~,~rPator inertial, ele nu satisfac
principiul I II a{rn.~CfJnicii~( al ac{iunii ~i reactiunii sau al actiunii reciproce),
nu e:ri~tii un corp din mediuJ inc()fl,jurator care sa le exerfite}i asupra ciiruiu .~a
'8 e
exercite reactiunea respectiva, adica ele. nu sint forte de iT?teractiun:e. __Forte] e
compleme'ntare se mai num~sc' pseudofor~e _s~:u for{~_dl3 .. i!!-~IHe. Observam ca
Newton a numitforte de inertie, fortele reale exercitate de corpul a?cele~a~
fata de repere inertiale, asupra legaturilor, de exemplu piatra asupra f1rulu1 §1
rniinii, Luna asup.ra Pamintului. _
adici. Pentru ohser,vatorul neinertial fortele complementare se manifesta insa
ca forte reale pe care eJ nu le poate discerne deJor~ele reale (gra_vi~atio~ale) c~-­
ajutorul UriOf experienfe localein cadrul restrins al laboratoruJru sau, Cl llUIIla1
<lac-a examineaza ~i mediul lnconjurator. .
In cazul miscarii circulare uniforme a unui corp, pentru observatorul
rotit solidar cu co~.pul, pe linga forta centripeta, apa.re ~i o forta complemerltara
-+ -::.
centrifuga (forta de inertie centrifuga) F c = 2
+
mw r, care explic~ repau~ul
_relativ al corpului. De multe ori acest punct de vedere este mal sugest1v,
deoarece reduce problema dinamica la o problema de statica, de echilibru
intre aceste doua forte.
lata citeva exemple.
1. Intr-un autobuz care vireaza brusc sinten1 azvirliti in afar a de cat l'e
' forta (complementara) centrifuga, care va fi echilihrata de forta centripet ft
'
produsa de peretele autohuzului sau de scaun. Pentru observatorul terestr11·
iner·tial, rw exista aceasta forta centdfug?, podeaua ~i peretele vehieulului
sint deviate in timp ce noi a vern tendinta sa ne _mi~c~~ in co!lti~uare
rectiliniu uniform, in virtutea inertiei. Forta centnpeta exermtata d.e
perete ne obliga atunci sa ne inscriem in rni~carea circulara a autobuzulu1.
2., a) Pe ma§ina .centrifuga fix am o t ij~ orizontala pe care aluneca libN
doua bile de mase diferite m1, m 2 , legate printr-un fir (fig. 3.54). Daca punem
bilele la egala distanta de axul de rotatie §i rotim tija, constatam ca hila dP
masa mai mare m 2 este aruncata la margine, tragind dupa ea §i hila de mas<'\
mai mica m 1 • In adevar, in reperul legat de tija ::tsupra hilelor· actioneaz<l
for~ele cenll'ifuge F 1 ,= rn 1 w 2 R, 1
1
'-:. m2 u/·R in sensuri opuse, dar F 2 > F,
:.:.

eeea ce explica deplasarea lor. .

Daca aranjam bilele la distante invers proportionale cu masele: R1/ R2
m 2 jm 1 sau m 1 R 1 = m 2 R 2 , atunci fortele centrifuge sint egale in modul ~J
de sen.suri opuse ~i bile!e ramin in echilibru relativ la or~ce tura.tie.
b) 0 alta experienta se face
fixind la ma§ina centrifuga un pahar
bombat umplut cu mercur §i apii
colorata (fig. 3.55). In repaus,
mercurul se a~aza la fund §i apa
deasupra, din cauza for~elor de gre-
~1 ig. 3.63. Mi$car,ea eirculal'l1 uniform:1 lntr-un sistem de I'l-"ft•- ut::lte (mercurul avind densitate mai Fig. 3.64. Echilibrul unor bile la ma$ina
rintil inertial $i ln sistt>nnd de referinta propriu.,
mare decit apa). erntrifuga.

102
103
 Punind _in rota tie rapid a l 1 nghiul de inclinare a dn1mulul este dat df'
paharul, constatam ca mercurul
Fe mv2JR v2
Hg
urea ~i se a~aza ca un man~on tg ot = - == - - == - · {3.63)
· G mg gR
Ia periferia bombata a paharulu;.
b iar apa in stratul urmator spre El nu depinde de masa vehiculului,' ci de viteza
centru. Aceasta stratificare se acestuia si de raza de curbura R a drumului.
explica cu ajutorul fortelor cen- Anal~g, /la viraje, bicicli~tii ~i motoci-
trifuge, care sint proportionale cu cli§tii se inclina spre centrul de rota-~ie (de
ma'Sa (~i cu distanta pina la axa). eurbura) pentru a
nu cadea {fig. 3.58):
Ia fel cum se explica stratificarea
Fig. 3..55. Echilibrul lichidp)or Ja rna!? ina Fe v2
in cazul repausului prin fortele tg ot = ==-
centrifn~.-~. G gR Fig. 3.98. La viraje bieicli~ti1
de greutate. !?i motocicli~ii se inclina spre
c) Sa punem pe ma~ina cen~ adica acela§i rezultat ca pentru inclinarea centrul de curbura pentru a nu
cad ea.
trifuga un inel elastic de otel drumurilor.
care poate culisa liber pe axu l 4. a) Separatorul centrifugal. Pentru a separa rapid particulele in suspen-
,/r_. vertical de . rota tie (fig. 3.56) ~
sie intr-un Iichid, se a§aza vasele Ia ma§ina centrifuga. La turatii mari [forta
--~= ___/ Punind in rotatie inelu]. el se centrifuga Fe = mC»2 R este foarte mare _§i impinge particulele cu masa mai
turte~te, datorita fortelor centri-
mare spre fundul vasului, upde ele se de~un. (fig. 3.59). .
fuge care sint proportionale cu b) Usciitorul centrifugal. Separ?-rea hcllldehH' de sohde se face pe baza
distanta pin·a Ia axa de rotatie~ aceleia§i metode. Corpurile sint a§ezate intr-un vas cilindric perforat fixat
t'i2. 3.{)6. i Mlorita rotatif:"i inelul Sf' turt~tf'. Un astfel de efect explica intr-un vas cilindric mai larg (fig. 3.60). Prin rotirea rapida a vas_ului interior,
turtirea Pamintului Ia poli. liehidul este impins spre exterior, iese prin orificiile peretelui ~i se scurge In
3. Pentru a preintbnpina solicitarea inegaHi a ~inelor ~i chiar rasturnarea vasul exterior.
vagoanelor Ia curbe, ualea ferata este suprainaltata Ia ~ina exterioara. La viraj Un astfel de uscator este folosit la ma§inile de spalat. Un aparat asema-
for~ centripeta este produsa de ~jine (asupra carora se exercita actiunea rotilor ).
~ ~ -'>
n·ator serve§te pentru scoaterea mierii de alhine din faguri.
Forta r.entrifuga F c se f'Ompune cu. greutatea G pent.ru a da rezultanta R.
Daeii areasta rezult.anf.a cade perpendicular pe drum. ~inelP vor fi ega] sol;-
•·it at f' (fig. 3.:l7).

•'ig. 3.5». Sepa1·atoru 1 eentrifugal. l<'ig. 3.60. Uscatorul centrifugal.

PROBLEMA REZOLVATA

Pendulul conic. Un corp de dimensiuni neglijabile, suspendat de un punet fix~

printr-un fir de lungime l = 0,40 m, este pus sa descrie 0 circumferinta tntr-un
t'ig. S..'li. La t'UI"L~t• lwla exterioara t".ste suprainaltaUi pentru a preintimpina plan orizontal. Firul de suspensie descrie atunci plnza unui con cu . desrhiderea
solit·it.ar..-a inegala a :jinelor ~i ehiar rasturnare-a vagoanelor, 2C( = 2 •.60° (fig. 3.61)0

104 105
 Sa se afle perioada de rotatie.
~. Cu ce viteza ~i tn ce sons ar trebui sa zboare un avion deasupra Ecuatorului pentru
a vedea Soarele sta~ionar?
Rezoware~ Asupra corpului actioneazA doul forte:
R: v = 2nR/T = 4p0 m/s spre vest.
greutatea ~i tensiunea din fir. Rezultanta lor trebuie
sA fie forta centripetl, egalA cu m(l)8r, deoarece corpul 9. Care ar trebui sf\ fie durata unei zile !]i nopti pentru ca la Ecuator corpurile sa. n-aiba
are o mi~care circulara uniforma. Din para.lelogramul greutate?
fortelor se vede ca
R: T = 2nt/ Rfg = 1 h _25 min.
F mw 2r 47t2r
tgot=- = - - - - 10. Un autobuz de masa m 10,0 t merge cu viteza v 54 km/h peste un drum (pod)
mg mg - T 2g.'
curbat: a) convex; b) concav, cu raza de curbura R = 100 m. ·Ce apasare exercita
dar r = l sin ot, de unde autobuzul asupra drumului in punctul superior, respectiv eel inferior, al dr~rriului?
R: N mg =F mv 2JR = (98 =F 22,5) kN.
T = 27t v-g-
"/t cos~ = 0,9 s. (3.64)
11. Un corp de masa m 5,0 kg (o c<1hlaJ'e eu apa), legat de o sfoara de lungime l
= 1,00 m, este rotit intr-un plan verticaL Care este frecventa minima de rotatie pen-
Daca eonsideram sistemul de referinta propriu tru ca sf oara sa ramina in tinslt- (apa sa nu curga)? Car·e va fi tensiunea in sfoar a in
-+ ->

t'ig. 3.61. Pendulul conic.

atunci adaugam forta centrifuga Fe
scriem conditia de echilibru relativ.
= +mw 2r !?i acest caz, dnd corpuJ trece prin punctul inferior?

R: Vmin
' y-= _!__
27t
JL
l
0,50 rotjs; T = 2mg = 98 N.

12. Un copil invirte~te o piatrajcu frecventa v = 120 rot/min intr-un plan vertical, legati'i
1NTREBARI. EX£RCIJII. PROBL'EME de un fir de lungime l 1,0 m. In ce moment trebuie sa lase firulliber pentru ca
piatra sa zboare vertical in sus? Pina lace inaltime se va ridica piatra?
1. Cum trebuie sa cireule automobili~tii la curbe, daca vremea este umeda (mizga) sau R: cind piatra este la capatul diametrului orizontal cu viteza tn sus;
este polei? De ce?
v~ 2 2 2
27t n l
R: cu viteza redusa (pericol de derapaj datorita fortei centrifuge 9i aderentei h = -2g =- g
-= 8 •0 m.
scazute).
.2. Ct- viteza unghiulara !?i ce perioada are o placa de patefon cu turatia n = 33 rot/min? 13. Cu ce unghi trebuie inclinat drumul la o curba de raza R = 100 m, prevazut pentru
circul;;ttie cu viteza v 54 km/h ?
1
R: w-= 27tn = 1,1 r. ~ 3,5 radjs; T =- = 1,8 s.
n
3: Viteza liniara periferica a discurilor de polizor nu trebuie sa depa~easca v = 100 mjs. 14. On camion face un viraj de raza R = 100 m eu viteza v = 54 km/h. Care trebuie
Ce turatie maxima poate avea un disc de diametru D 20 em? sa fie coeficientut-de frecare la alunecare minim dintre anvelope ~i ~osea pentru ca
autocamionul sa nu lunece?
R: n _v_ = 16 rotjs = 960 rot/min.
nD 2
R: !lmin = V /Rg = 0,23.
4. Sa se afle durata a N = 100 f'Otatii efectuate de o roata cu viteza unghiulara w
4 1t rad/s. , 15. La ce distanta maxima de centru poate fi a~ezata o
21rN .. moneda pe un disc de patefon care se rote~te cu i=,
R: t =-=50s. turatia n =-= 78 rot/min pentru ca moneda sa nu
w
5. Care este perioada df rotatiP !?i viteza unghiulara a acelor unui ceasornic?
lunece? Coeficientul de frecare la lunecare !.l = 0,30.
N
m -
N=-mw~·r

R: orar T = 12 h, <•) 1,45 · to-~ 1 radjs; minutar T 1 h, w = 1,75 ·10-:-s radjs; R: Rmax = (J.g/47t 2 n2 = ~,4 em.
mg
secundar T 1 min, oo = 0,1.05 radfs. 16. Cu ce turatie minima trebuie rotit un cilindru de
6. Virful minutarului unui eeasornk dintr-un turn s-a deplasat cu D.s = 15,7 em intr-un raza r = 1,0 m in jurul axei sale verticale, pentru
timp b.t = 1 min. Care este lungimea minutaru1ui? ca un 'corp a~ezat pe peretele interior al cilindrului
/ T~
R: l = ~- = 1-,50 m. sa ramina in repaus rata de cilindru (fig. 3.62)?
27t b.t Coeficientul de frecare intre corp ~i cilindru "¥'"
7. Un automobil se nli!?eil cu viteza v = ?2 km/h :,i are roti cu diametrul D = 60 em. (.1. = 0,25. Fig. 3.62. Un corp in echilibru
Care este t'urat.ia rotilor ~i acceleratia normala a punctt3ior periferice ale rotilor? pe o suprafata in rotatie (pro·
R: n = vfnD = 10,5 rotjs; an v2 /R = 1 330 m/s 2 = 136 ·g. R: n, -<= (1/27t)t/ gfw = 1,0 rotfs. blema 16).

106 107

3 .6. FORTE ELASTICE ,
3.6.1. Deformiri elastice. Legea lui Hooke. Cind o fortaaetiQ_:Qf:1a:la 1\~upr-a
unui corp, atunci acesta i~i modifica starea de mi~care saUt s~ deformeaziL Vom
analiza cazul eind forteJe produc numa.i deformari asupra corpului cu ca·r·e in~
terac~io_:ueaza.
Sa tragem de un fir (tija) dintr-un material oar~care (cauciuc, otel, P~!l_fl1b,
material plastic). Vom observa ca firul se aluhge~fe, J;e deformeaza. Dac~.
ac~iunea fortei inceteaza sint po~i})jle doua situa~ii:
a) deformatia-"nu" ·a!s=p~~;
b) deformati~ _dispar~.
In primul caz deformarile sint permanente ~i ele caracterizeaza materia-·
lele nrimite plqs~ice. In .aceasta categorie deosehim rnateriale ca: ceara~
·tilina, plumhul, smoala etc.
in al doilea caz deformarile sint elastice. Majoritatea corpurilor prezinta
ac.easta proprietate numita elasticitate. Corpuri perfect· elastice nu exista, '
dar daca fortele care actioneaza asupra lor nu depa~esc anumite limite, atunci
·aeforrnatiile sint considerate elastice ..
EXPERIMENT
Un fir cilindric (de ot~l sau cauciuc) de lungime l0 ~i arie S 0 {aria 'sectiunii
transversale), este suspendat vertical la un capat (fig. 3.63, a). De capatul
inferior se suspenda discuri identice cu masa cunoscuta. Sub ac~iunea gre.uta-
tii unui disc lungimea firului devine l (fig.
:3.63, b). Diferenta l - l0 = .6.l se num~~te
alungire ahsoluta. Daca suspendam de fir
doua discuri, adica daca duhlam forta de greu-
tate se constata ca ~i alungirea se dubleaza
(fig. 3.63, c). Daca forta cre~te de trei, de patru
sau de mai multe ori, se constata ca: ~i alungirea
cre~te de ace1a~i numar de ori. Concluzia care
se imp une este :
alungirea este p_ropol:ti()rtf!liJ.fU Jqr__ta defo!-
matoare dl""' F. -·
2.11
Alegeni acum un fir din acela~i material
avind aceea~i sect.iune dar lungimea initiala·
dubla 2l0 • Suspendind un disc ca in figura
3.63, d, se _poate observa ca in acest caz a1un-
girea este dubHi fata de cazul din figura 3.63, b.
Fig. 3.63. Alungirea barei este
direct proportional& cu forta Deci:
deformatoare :;;i cu lungimea sa alungirea este pro portionala cu I ungimea
initiala :;;i invers proportionala
cu aria sectiunii transversalP. initz~lii ill "'"' /.,.
108
Daca tnlocuim..firul cilindric de lungime l 0 cu un altul de aceea~i lungime~
din acela§i material dar cu aria sec~iunii 28 0, suspendind de el un disc vom
observa ca alungirea lui devine Al/2 (fig. 3.63, e). Pe aceasta cale- se ajungt•
Ia concluzia:
alungirea este invers proportionala cu aria sectiunii transversale a matePia-
lului solicitat Al .......,. _!_ •
So
Rezultatele 'ob~inute pe cale experimentala pot fi puse _sub forma:
ill "-' Fl0 •
s.
Daca lungimea initiala 10 , aria se~c~-iunii(transversale) initiale 8 0 §i forta F
care ac~ioneaza asupra firului vor ramine neschimhate, dar vom experimenta
cu fire din materi~le diferite vom oh~ine alungiri diferi_~-Q~formari!~_Q~Jl.in~
pias- deci §iiJ~Jl!.l!-Jl!-.!..~_,!llJJf}f~g_l_y,_lu_i supns solicitMii. Aceste constatari experimentale
pot fi sc:r-ise sub forma: -
ill 1 . !!_!o_ sau .!_ = E M cr EE, (3.65)
E S0 S0 10 '
unde E este un factor de proportionalitate.
Raportul F)~o.. ~--cr_ 1 _Qe _reprezintaJor~a exercitatiL.p.e . unitatea da~pra­
fa~a, se nume§te tensi11-_ne $(J,U efortZJn,itai~ &fl0~= E~reprezintarapo.rtuLdintre
alungirea absoluta §i lungimea initiala- §i --~e nume§te .alu_ngire rf!.[ll_tivti_ s~u
deforma~ie specifica; factorul de _propor~ionali tate E este o constanta de
¢aterial ~i se- nume~te modul de. elasticitate longitudina( sau modulu1 lui
Young, se masoaril,_Jn~Nfm 2 •
Rela~ia (3. 65) ara~a dtf.lJ!!!!gjrile".r.elatixe..AlJ4"sinL.proJH1rliQ!!l!lfLQ!L efor-
turile-unltare-FjS~~- pent;~ un material d~\-!; Aceasta dependenta ..reprezintli-
~/egea lui Hooke sal1Jez~i,deform.arilor.~elastice... LegeaJui lfg_oJ~e e~te Qlege
empirica, ohtinuta experimental, valahila pina 1~ anumit~ valori ale efortului
'unitar, valori caracteri~tice materialului solicita( motiv pentru care este,
d(mumita ~i lege de material.
Scriind rela~ia (3.65) sub
§i ohservind ca pentru un s~stem fizic (de exemplu: firul din experimentul
nostru, un resort et.c.) putem · pune ES 0 fl 0 = k (constant) expresie numita
· constanta de elaflticitate (a firului sau a resortului) avem:
= kdl.
· Constanta k se masoara In Nfm.
Notind· deformarea elastica (alungirea san comprimarea) .6.l cu X obti.
nem, pentru forta care provoaca deformarea, expresia
F = kx. (3.66)
Putem determina pe cale experimentala constanta de elasticitate a. unui
r·esort elastic, utilizind legea defurmari]or elastice.
109
 EXPERIMENT

Din tr-usa de experien~e de mecanica, alegem din&n1ometrul etalonat pen.

tru masurarea for~elor pina la 1 N §i· fixam pe marginea lui o hirtie milimetrica
ca in figura 3.64. Pe ea vom masura alungirile. Dinamop}etrul se fixeaza\ 0
~
~·
(J'lJJJJJSSJj ~ 0
I

apoi, pe un suport a§a cum se arata in figura 3.65, iar de cirligul sau se I O~'_:·::.__-l----X
IF=O / I X I
suspenda cirligp.l pentru discuri crestate, cu ma.se cunoscute. Se introduc pe I
b
el diferite discuri ~i pentru fiecare valoare a masei discului (a greutatii) Sf'
noteaza alungirea resortului. Fiecare determinare permite calculul factoru1ni
k din rela~ia F = k.6.l, unde F = G = mg.
F(x)bt:_
-~
1

kx ---
·..

I
•.

=kx
Se inlocuie~te dinamometrul de 1 N cu eel de 2,5 N ~i se repeta determina-
rile. Rezultatele ob~inute se tree intr-un tabel (km este valoarea medie pentru k): 0" I
+X X . X

Dinamometru 1N Dinainometru 2,5 N

Fig. 3.67. Un resort elastic. Forta Fig. 3.68. Graficul dependentei · dt·
Deter-
min area I F~G 1/!.l
(N) '(m) I (N7m)
km
(N/m)
F
(N)
G D.l
(m) 1 (N%.) I
km
(~/m)
exercitata de resort este aratata in
fiecare caz. Corpul aluneca pe o
alungire a fqrtei deformatoare, egalr1
~i de sens opus cu forta elastica.
I I I masa fara freeari.

+-1-·' --1-~1 I 1--~--1 1---1 "

Porta Fe, propor(ionalii cu. ~aloarea ~eforn:atiei ~i orientatii in sens OJ!U-"
Se ob~in valori identice pentru fiecare deterrninare? De ce? Pute~i deter- ,
..
/
1
"'se nume~~te~~rorUf~iliistTCa: ~~ -~---~·------·-~·~·~-~ ·-.....~. -~- ..
cre.~ieriT de~'ormatle1:,
.. , , • I'- ,
_mina eroarea facuta? ·Forteie.efa.strc·e s~ilt. forTe···ifit:;;~·e care a par intre regiunile depiasate aie
. 3.6.2. F.2.-I:lad~lasti~~!.lnJ.i.rnpu1.defpr~!~~!_!!.!!~i ,2rQ£1>-1. in el apa: f.~~l~.f.(t.~. c~qr.p.urilor
solicitate ~i sub actiu_J!ea carora ele I'evin la forma ini~iaHi. Urr exem-
egale ca valoare cu for~ele deformatoare F ~i orientate in sens ~E~s. aces tor a plu de forta elastica este forta care apare"fiitr-un res.ori.de.~otel stipus unei
(fig~ 3.66). Deci aceste· for~e sint de foriD.a:· · deformari (intindere sau comprimare). Figura 3.67 ilustreaza for~a F care
.~Fe=- kx. (3.6i) deforme~za resortul cu 11l x ~i for~a elastica Fe kx care apare in re-
sort ~i care tinde sa~I readuca la forma initiala. Figura 3.68 prezinta grafieul
0 dependentei de alung1re, 11l x, a fortei deformatoare, egala ca valoare cu
0 for~a elastica.

PROBLEME REZOLVATE

1. Un ascensor cintare~te 980 kg, iar cablul srw de aetionare, din otel, are lungimea dt>
25 m ~i cintare~te Q,800 kg/m. Pornirea se face uniform aecelerat eu aeceleratia de
1,96 m/s 2 • Efortul unitar admisibil in cahill Ga este de 11?,60 ·10 6 Nfm 2 , iar pentn1
otel modulul de elasficitate este E == 1,96 • 1011 :K/m 2 . Se cere :a) forta de tractiune
suportati'i de cRblu In pornire; b) sec_t,iunea eablului, p.entnJ a n11 se depa9i d~)rt11l
0 unitar admisibil; c) alungirea cablului datorita fortei de traetiune la porn ire; d) for·t.a
elastica care apare in cablu, la pornirea ascensorului, daca sectiunea cablului este n'n
de la punctul b.
Bezolvare. a) Ascensorul ~i cablul au imprenna m = 980 + 25 • 0,8 =-.:. 1000 kg. Forta
de tractiune la porn ire a~e valoarea:
F = m(g + a.) = 1000 • 11,?6 = 11 ?60 N.

b) Din relatia Ga
F
= ·--- rezulta S =
F
~
11 ?60 =
= -·--·-·- ,
t0-4 m2 =< 1 cmz.
Fig. 8.64. Dina. Fig. 3.65. Dispozitiv experimental Fig. 8.66. In orice moment., S Ga. 4
11 ?60' 10
mometru. pentru determinarea constantei forta elastica este egala cu
elastice. forta deformatoare ~i tndrep, 11 ?60. 25
ta ta in sens opus ei. c) Din D./ = Fl se obtine !ll 0,015 m 1,.5 em.
SE 10 4 • 19,6. 1010

110
111
 · . l t.
d) Din p = -k~unde k = SE
l " .·
rez.u.ltil valcarea forte1 e a~ Ice
F
= lSE D.l = 4. Sa se calculeze alungirea unei bare de otel de seetiune patrata ~i de iungime 10 = 20 m
sub efectul propriei greutati. Densitatea barei este p 7,85 · 103 kg/m 3 ~i E
= _1o-" • 1,96 • 1011 • 15. 1o.:...a = 11 ?60 N, egaUi cu forta de tractiune exercitatu = 2,1 · 10 N/m • Se eonsidera g :::=:: 10 m/s •
11 2 2

25 .
asupra cablului, dar de sens opus acesteia.
R: M = -1 .
pg18 ~ 7,85 . to-s m.
2E
2. Doua cabluri metalice de otel cu sectiunile egale S 1 S 2 = S = 1 cm 2 sint fixate de 5. Un cablu de otel are lungimea 10 =20 m 9i este format din tmpletirea aN= 70 fire de otel.
cite un zid, iar capetele libere ale lor trebuie prinse impreuna in prelungire. Distanta Cu cablul de acest profil se ridica un corp cu masa m .== 904 kg. ~tiind ca alungirea
dintre ziduri este l 12 m, iar lungimile cablurilor stnt 4 = 6,930 m !?i l 2 = 5,065 m. cablului a fost b.l = 15 mm ~i E ± 2,15 · 1011 N/m 2, g 10 m/s 2, sa se calculeze:
Lungimea totala a cablurilor fiind mai mica dectt distanta dintre ziduri, cablurile tre- a) diametrul unui fir de otel;
buie intinse bine, pentru a se putea prinde intre ele. ~tiind eli efortul unitar admi- b) efortul in cablu.
sibilla intindere aa 11?,6 · 106 N/m 2 ~i ca modulul de elasticitate al cablurilor ~te

V
4 mgl- F til ·
E = 2,1 ·1011 Nfm 2 se cer: a) tensiunile din cabluri; bf este posibila prinderea cablu- R: a) d0 0
--- = 1 mm; b) = E · - = 15 • 107 N/m 2 •
N1r:E til .. S0 lo
rilor fara ca aces tea s}i se rupa?
Rezolvare. a) Dupa prinderea capetelor cablurilor tensiunile care apar au areea~i 6. Un corp de masa m = 510 kg este deplasat pe un plan orizontal cu ajutorul unui cablu
valoare: paralel cu directia planului. Cablul are lungimea l 0 , sectiunea S0 = 16 cm2 !?i
modulul de elasticitate E 2,15 • 1011 N/m2 • Considertnd g = 10 m/s 2 ~i coeficientul
T 1 = T 2 = T.
de frecare la alunecarea a corpului pe plan t.t. = 0,215, sa se calculeze:
Suma alungirilor celor doua cabluri trebuie sa fie egala cu dist:anta dintre capetele a) raportul alungirilor cablului in cazul deplasarii uniform~ a corpului ~i in cazul depla-
care trebn ie unite : sarii uniform accelerate cu acceleratia a = 2,5 mjs2 ;
D.l = ~1 1 + ~l 2 =- I - (11.· ·+ 12 ) = 12 - 11,995 = tl,Oo:) m. b) alungirile relative tn cele doua cazuri de deplasare.

Dar: t:J _ T 1l 1
1
_ _Tl 1 si M 2 = T 2l 2 = Tl 2 • R: a) ~!1!: = __ f.l3._ ~ 0 46; ~lu
- ES1 - ES ES 2 ES tila a + ~g 10

A vem a cum:· D..l = T

ES
(l1 + 12 ) si• de aici rezulta:
T- ES b.l - -~~~~~· 10-" . 5_:_!_~-a = 8 753 N. 3.7. LEGEA ATRACTIEI UNIVERSALE A LUI NEWTON.
- ll ,_ l2 - 11,99ft CfMPUL GRAVITATIONAL
b) Eforturilf' unitare .in cabluri sint.:
T 753 3.7.1. Legea atracjiei universale a lui Newton. Proprietatea unui corp de
a2 = - = 8---- = 87,53 • 106 'K/m 2 •
s ·to- 4 a cadea catre Pamint, greutatea sa, a fost privita ca o proprietate inerenta
Pentru d'l a1 = a2 < aa rezulti'i c.~. eele dona cabluri pot fi intinse 1ara Pa ele sa S<' tuturor corpurilor pina in secolul al XVII-lea. Newton este acela care a afirmat
rupa. ca greutatea unui corp trebuie privita ~a o forta de atrac~ie dintre Pamint
~i acel corp.
iNTREBARI. EXERCifll. PROBLEM£
Mi~carea corpurilor cere§ti, in particular cea a planetelor §i a Soarelui, era
pe vremea lui Newton un subiect de mare interes. Legile mi§carilor acestor
1. Care este diferenta intre forta exprimatii prin legea lui Hooke §i forta elastica?
corpuri erau considerate ca fiind cu totul diferite de cele ale mi§carii corpu-
~. 0 bara de otel cilindrica cu lungimea lo:19,8 m s-a alungit datoritii. unei forte de in-
tindere F = 98 N cu b.l 0,455 mm. Sa se calculeze raza barei. Se cunoa~te modulul de
rilor de pe Pamint. Newton a considerat ca aceea§i for~a a gravita~ieLcar,e
elasticitate al otelului B = 1,96 · 1011 N/m 2 •
atrage un corp (de exemplu un mar) catre Pamint, ar putea atrage de asemenea
§i Luna-catre·Pamint, altfel ea s-ar rni§ca pe o traiectorie rectilinie §i nli pe Ullfl
R: R 0 = "'\/~Flo = 0,26 · t0-2 m.
(aproape) circulara.
V 1r:B M
Datorita anestei for~e de atrac~ie apare o accelera~ie centripeta car:e
3. Pentru a masura moduiul lui Young, se suspenda un corp cu greutatea G = 4 410 N
de un fir de otel cu lungimea l 0 = 5 em ~i sectiunea S 0 = 0,0625 cm 2 ; se giis~!?te di poate fi calculata §tiind perioada de revolu~ie de T = 28 zile §i raza orhitei
alungirea absoluta a firului este b.l = 0,18 em. Sa se ealeuleze: efortul umtar a, pe care se mi§di Luna in jurul Pamintului, RpL = 380 000 km. Din expresia
alungirea relativa e: ~i modulul de elasticitate E al firului de otel. accelera~iei centripete se ob~ine
G D..l ~ a 11 N/ 2
R: o = ~ = 7 056. 105 N/m 2 ; e: = - = 0,0036; E = -( = 1,96 · 10 ' m.
S0 lo a L = 41t2 !!J>.f. = 2 7 ·10-3 m/s 2•
T2 '

112 113
8 -· Fizica cl. a IX-a
 ·---,---~
Rela~ia(3.68) exprima valoarea
Aceasta valoare, aL = 2, 7 · 10-s m/s 2, este dP
for~eide atracyie gravita~ionala din-
aproximativ 3 600 ori rnai mica decit g, adica
tre doua corpuri punctiforme. Pentru
, 9,8 I8 2 corpuri ca Pamintul, Luna, Soarele
a=cJR aL = 3 600 = 3 600 m •
I
etc. se va presupune ca intreaga
Newton a explicat aceasta diferen~a, ha- masa este concentrata in centrele
zindu-se pe ideea ca accelera~ia unui -corp in lor de masa. Fig. 3.70. Fortele gravitationale dintre douil
cadere este invers propor~ionala cu patratul Lege.a atrac+iei universale i.m- corpuri sint forte de atractie ~i constituie o
. Y pereehe actiune-reactiune.
distantei sale pina la Pamin~, 1/R 2 • Conside- plica ideea ca for~a gravita~ionala
rind masa Pamintului concentrata in centrul dintre doua corpuri este independenta de prezenya altor corpuri sau de
Pamlnt sau, un corp cB;re cade la suprafa~a Pamintului proprietatile spayiului dintre ele.
se afla la o distan~a de o raza terestra, R P ~
~ 6 400 krn de centrul efectiv de atrac~ie. Dar Constanta K poate fi determinata pe cale experimentala. Pentru aceasta trebuie
Luna se afla la aproxirn~tiv 380 000 ij:m dis- masurata forta de atractie dintre doua corpuri de mase cunoscute. Prima masuratoare
Fig. 3.69. Luna ~i un corp de la tan~a (RpL) de Pamint. Patratul ra,portului de acest fel a fost facuta de Cavendish in 1798. Astazi, pentru constanta atractiei uni-
suprafata Pammtului sint atrase
spre centrul Pamintului. acestor distan~e .
f
versale, este. acceptata valoarea .!f;;,..=;.J! 1 §2:.l:~: 111-:;:~ 1 . N · m~/kga.
( Constanta K a~fost determ.mata cu aJutorul balantei de torsiune care este re11re-
Rp )2 _ _(6 ~00)2 __ ~--1 _ umtata in figura 3.?1.
(
Rp£ (380 000) 2 3 600 De capetele unei tije rigide ~i u~oare de lungime l sint fixate doua sfere mici, fiecare
de masa m(50 g). Tija prevazuta cu cele doua sfere este suspendata, printr-un fir vertical
·este in concordanta cu raportul aLfg. foarte fin din euart, astfelinelt axa ei sa fie orizontala. Doua sfere mari, fiecare de masa
For~ele exercitate asupra Lunii ~i asupra corpului de la suprafa~a Pamin- M(50 kg) sint situate in vecinatatea capetelor tijei ~i determina, datorita atractiei gravita-
tului depind de· masa Lunii ~i respectiv de masa corpului pre cum ~i de rna sa tionale, ribucirea firului de cuart. Masurind pe scala unghiul cu care s-a rasucit firul, se
poate calcula valoarea fortei de atractie dintre sfere, pentru ca aceasta forta este propor-
Pamintului. A~adar Newton a presupus ca forta de atractie gravita~ionala · _tionala cu unghiul de rasucire a firului, Fl = constanta ·a:.
depinde atit de masele corpurilor oare se atrag cit ~i de inversul patratului
distan~ei dintre ele. Mai rnult, el a considerat ca toate corpurile. din Univers,
indiferent unde s-ar afla ele, exercita o forta de atrac~ie· gravita~ionaHi
h
({jg. 3.69) unele asupra alt·ora.
j,
~
q_, de cuor)
' i
,,I
\/ i Fof1a ~avit.ationali dintre doua corpuri cu masele m 1 ~i m 2 considerate
:\ ' punctiforme fatA de distanta dintre ele, situate la o distantA r unul lata
I \de altul, este o for~a de atrac~ie care ac~ioneaza de-a lungulliniei ce une~te
''frpurile ~i are valoarea:
F = K mlm~' (3.653)
r2
> sursa de
lumina
unde K este o constanta universala avind aceea~i valoare pentru orice perecho
de corpuri din Univers.
Rela~ia (3.68) exprima legea atractiei uniPersa(e.
0 b s e r v apt i i. Fortele- gravita~ionale dintre doua rorpuri con~i!.uie
~-~------------------------------~--~ ···---~----~.. ---
t_J?~!:._edJe ..ac.tin.n.e:i'.~~tiun~!-. .C.orpul de masa m1 exercita, asupr·a eorpului
lde masa m2, o'for~a F 12 , avind direc~ia data de dreapta care une~te cele dona
jeorpuri ~i sensul a~a cum se arata in figura 3. 70. La ri~dul sau corpul de masa
~ ~ -+-~
1 Fig. 8.71. Balanta lui ca·vendish folosita peutru
m2 exercita, asupra corpului de masa m1 , o forya F 21 egala 1n valoare cu F 12 , determinarea constantei K.
~_vind aceea~i direc~ie cu aceasta dar sensul opus.
115
114
 I>in: Astazi se considera ca ori~e corp modifica proprietatile fi~~?~e__ ~le sp~:­
tiullii inconjurator, hi a§a fel incit in acest spa~iu-asupra unui cor~- ca~~-~~~
caracteristica particulara masa, masa grea sau gravifica,_~~~- e~~~cita~~-f~~t~·
Cu alte cuxfut~_,__t.~Yh~!!: d~n lfpalili-~In: ca:Nfexista un corp de masa data
~i daca m 1 = m 2 = 1 kg, iar distan~a r = 1 m se ohti~e K = F. Adica: ~te--p~~tatoarea unei propiiet~li...fiziCe~noi;---uare---tn-lfbs-eJ$: uorpului 'IlU se
Constanta atrac1iei universale K este numeric egala cii~fiir(a, exprimata
manifesta. In ace?-St~ regiune se manifest a uri. sistern fizic_ numit -ciinp gravi-
in newtoni· cafe~se eierCittrfiiire-aoua corpuri punctiforme avind fiecare masa
~ ~-~-"""''""""'•'•--.,.< ,-,'"-'""·-·~"""'•~.-----·-1•"""""'""~-··•·••"""- talional sau cfmp gravific.
de l . kg §i fiind situate .. ~f!-·arstaTJ-li!-..Jl.fLJ._meU!u-~-~
' •.• ..., - , , - o • , .,, '• • • "'••-•c-.,,, "''''•

-
Cimpul_ ~ravitational, f_o_r_~a de existenta ~~~eriei~e --~u~:_
· Rezutta~ca:{f();:ii corp uri punctiforme, cu masa de un kilogram fiecare,
stanf~; facej9~Il>1iK=Itao~m1~-~~e-a--?inapr()apein aproape a ~trac~~ei dintre-
aflate la un metru departare unul de altul se atrag cu o for~a egala cu
corpuri. ~-~gea at~~~1t~l-J!n.ixer§_~!~- ne---~j-~tl1 c-i-orfce-
co::e-~!~nuie ~ privit ca -o
6673- ·10- 11 N ceea ce reprezinta aproximativ_!_ ·10- 9 Nl Acum se poate sursa,- uii-izvor, ~e _Q!ffiJL_grS!yitg.tionaL
' 15
in~elege de ce for~a de atrac~ie dintre doua corpuri afiate la suprafa~a Pa-- lYe exemplu; fie Pamintul o sursa de cimp gravita~ional izolata de alte
mintului nu poate fi observata direct. In timp ce doua corpuri CJI masa de surse (Luna, Soare, planete). Daca in vecinatatea Pamintului este adus un
cite 1.1-n kilogram fiecare, aflate la un metru departare unul de altul, se corp de masa m ~ Mp, denumit corp de proba, atunci asupra lui se va
9 exercita o forta de atrac~ie F pe direc~ia razei Pamintului (presupus sferic)
atrag cu o forta
., de F - _! 15 • 10- N, fiecare dintre ele este atras de Pamint care trece prin acel punct (fig. 3. 72). Valoarea acestei for~e este:
cu o for~a de F' = 9,8 N, deci o for~a de 147 · 109 ori mai mare decit" F~- F = KmMp,
For~a gravita~ionala mare pe care Pamintul o exercita asupra tuturor r2
corpurilor de la suprafa~a sa se datore§te masei foart~ mari a Pamintului.
uncle r este distan~a dintre centrul Pamintului ~i corpul de proba, Mp masa
Stiind valoarea lui K putem determina masa Pamintului. Sa -consideram Pa-
Pamintului, m masa corpului de proba.
r~1intul de masa .1.ll,1 §i un f·orp de pe suprafa~a sa cu masa m. For·ta de H.t !'He-
tie gravitationala este data atit de legea a II-a a dinamicii F = mg cit ~i de
Raportul
F = r,
-
relatia F = Km~p, de unde rezulta: - (3. 70)
Rp
defineste marimea fizica numita intensitatea_ c_lmpului gra~itationqLJ)Io.duft_de
MP -_ gR~
K
= (9,8 mjs2) (6,37 • 106 m) 2
6,67 • 10-11 N • m 2/kg 2
S,9 7 . 1024 kg. ·-;~~~-;_- ~raviflcii. Parninti!l_~~~LJ2!l~_~:t. _§_I_ ~..e.NnifiQj_J9xti_c1_~~~~!~.£1~~g~~.;:L!L1 -
f!oriaia-·care~~~e!ir~j~~~~P,~ ~ni!a_~~a. Q~."!l'l~_!J_~l·eL_~~~~-~-l!. ~:~r_I_lJ!~ulu<i_; Di__n
d efinitia data intensita Fi cl.mpului.<gLi.U:ita:t-ionaL.rez.ult.!L_'
Din mg0 = K m~p rezulta valoarea accelera~iei gravita~ionale la su~ .' '

Rp
r = !!__m = K !I.E. (3. 70')
prafata Pamintului, go K Mp ·care la distant a r. de centrul Pamtntului r2
R~' y

Mp Deci marimea r nu depinde de corpul de proba, ea depinde numai de

are valoarea g = K -.
,.z.
(3.69) sursa gravifica (Mp) §i locul (r) ! n care se analize!iza cimpul gravitational.
Comparind relaHile (3.69) §i (6. 70') se })()ateeonstata egalitatea int~~ valorile
3. 7.2. Cimpul gravita~ional. Din capitol ell:! anterioare se ~tie ca_ for~a
rriarimilor r §i g (acceleratia gravitationala).-- De--a~emeriea din (3.70) s-e
inseamna actiunea ·unui corp asupra altui corp. Actiunile, fortele, . care se
exercita intre corp uri presupun fie un contact direct .intre corp uri, fie leg a-
turi materiale (tije, sfori, §ine) prin care ele actioneaza unele asupra altora.
In cazul atrac~iei gravitationale, situa~ia pare sa fie deosebita. De aceea s~_a
-- _____,__.._,r-om
vorbit la inceput despre atractia gravitationala ca despre o iorta care actio-
neaza instantaneu ~i la distanta fara intermediul unei legaturi materiale in-
tre corpuri.
Cel care a formulat ideea ca in cazul gravita~iei este vorba de un efect
eare se transmite din aproape i~ aproape, de la un punct din spa~iu la altul,
a fost Faraday.

116
 , I

~
\ ./ \
\ I
I
j
~ '\ ! I / ' "-..

~ /
r(r)=Q(r)
-~-
r I

II
\ ' "
/
/

,, \
1
I
I
\/
\
Fig. 3.76. Ctmp gravitational uniform. Fig-. :l.76. Intensitatea dmpului gravi-
tn ~ ional prod us de doua corpuri (dona
surse gravifice) este suma vectorialtt
Fig. 3.73. Un clmp grayitational radial, Ffg. 3.74. Reprez.entarea unui ctmp a intrnsitap!or cimpurilor gravifict•
genera t de un corp sferic omogen ~i gravitational prin I inii de ctmp. prorlusP de fif>care corp (sursa) in partP.
vectorii intensitate ata~ati acestui
dmp.
3.8. MASA GRAVIFICA. RELATIA DINTRE MASA GRAVIFICA
~I MASA INERTIALA. SATELITII ARTIFICIAL! Y\}1-*"
prezenta (fig. 3. 73). peoarece~c~sJ:gL_2!!!!l?_JjEQ i' ~~JlQ~t~_aSJlJ:li1l._ un eJmp de
3.8.1. Masa gravifica. Relatia dintre masa gravifica .~i masa inertia.Ui.. in capitolul II
~vectorise sp~!!e_ ~Jt el e~t_~ -.;t!l: __~!!!!:P_yect_Qrial. Cimpul gravitational pro~11s. ....,.. ~

de- "di~friJi~~ie ~~-~tiQ!._dat~ a masei unui_Qg:r.p __ este §i un exemplu de c{mjl'' paragraful 2.3.1 s-a aratat caIn ecuapa (2.5), F = ma, masa apare in calitate demasurii
a iner1i~iCQ!:.Pl1l'ttL 1ntr-adeviir daca incercam sit impingem un corp aflat in repaus pe ~
~~~E~!!!!.lj____~~-~£~.. ~~-2-~~-~-i~~~-~,sitapi ..ci~p_l1Il1_i_~~~t~~~~-~-~~~I~~~~t-~Iili. ·:va;i- suprafatii oriz-ontal&, fara frecari, constat&m di este necesarA o anumit& forta pentru a-1
_..~imp. pune tn mi9care. Aici se manifesta inertia corpului, gravitatia nu se manifesta. Experi-
-~ Cin1pul gravitational, ca orice cimp fizic de altfeh po~te fi reprezentat mentul se poate face ~i intr-un spatiu lipsit de gravitatie (stare de imponderabilitate).
. §i prin linil de cimp: Liniile de cill1P sint linii a caror tangenta coincide in tn acest caz pentruaccelera~~a Q9:rpttll1i arfinecesara acee~~i
m este niaEa ~ in.ert.a::-·~ - -~--·-··-- ~ · -·-- · ·
~ ~

F = ma, deci masa

l fi~care_punct cu directia '\Tectorului intensitate a-CimpuiuT re.spe-ctiv.~Pentru.

un corp sferic o·mogen I{niile de dmp arata caJnJigura 3.74 ~Lele .£.oincid 1n cele ce lirmeaza "r?m ari1ta di ~~_i_s~t~~ ~.it~~iii ~geri te -~~ ~-~_<!~ ~n terioara in
de asemenea este implicata h.~:·s-a.··corpufui. De exemplu, pentru a tine -un corp repaus
cu directllle razelor care pofnesc din centrul sur12ei de cimp; un a,stfeL_d~- deasupra PAmintului este necesarc1 o fortc1:=-~in-caz-·contra:r·la:s1ft''Ub_er._corpu1-·cad·e·-spre
cimp este un clmp radial sau central. Pamint-in.Tr~o mi9care accelerata. Forta care tine corpul este egala ca- valoar~e- cu "forta
.~,- ,. '~'··~·· ~.· ..;-"~·'' ·"""""'"""~'"""'""""""""~"'·-"''""-?

Masuratori efectuate la distante mari (de ordinul 102 - 104 km), cu <!e atractie gravitationala dintre er §i Paniint. tn aceasta sihiitieinei'Fa'nu "'To-aacnrcr
un rol; aici e~te impo:rtan,ta proprietatea corpurilor 'materiale' de-a fi alras"e"<IeaTfe. corpuri,
ajutorul satelitilor artificiali, au dus la concluziay_~J~_Qi!Z,Ul :p_~_g.ti,!!hJ.l~- curii"ar ..li -Pamintul. For·ta de atraetie gravitational& este: , ..
pul sau gravitational este un radial.
F ~- K mgMp
-~·-r;;~i~~s·t~-{rivestigat, cerceta.t, cimpul gravitational al Pamintului in -- R1:> ,
~---·~~··---
imediata sa vecinatate, in regiuni de mica intindere, de exemplu intr-o sala unde mg este masa gravita~~2!!~~~;~.Jnl:.lJia grea a
de clasa sau de laborator' at unci se poa.te constata ca in puncte diferite ~orpu(u],.. __
....,.. .
Sint masele .'~rtY (masa gravitational&) 4i m
ale spatiului investigat r ar~ aceea§i valoare, iar directiile vectorilor inten- (mas~ hiert]f~aTe···~cclui~i corp . identiee?
sitate sint pa,ralele._ R~~eL~Jn.~a.sJfel Mde regiuni eimpul gravitall~~~l_al Pamin:- _fl~_<!ou_~ QQl'I>.!!r.LA ~i ll. __cl~.. !Jl i~~ c:f.}~!:.I'l.S.!~~~!,
t ului poat c fi desu·is prin linii de cimp parah~le~-§re~hi.ciT~·t;nte, intensit~te~ <~ mas_e!~ grayita~i'!'lla.Ie ~.9! mgB asup~~.. _earora
actioneaza un al treilea corp C cu masa grayit~t_i­
cfrrl:pului avind aproximativ a.ceea~i valoare in to!}te punctele (fig: 3:75) .. Un
-~ ~nala mgc· ~_e corpul C la egala dista~t~ r_ c:J.~
astfel d~_ei mp se
nume~te clmp uniform. .. . . ' .
-celelalte doua (fig ... 3.?7): Forta gray!tfl.tionala
1n cazul unui sistem de s~rse.. ~wavifice, intensitatea cimpului intr-un exereitata asupra lui' A. de catre C este.
punct este surna vectoria.la a i!lt~Q.si~~lU.ox cirnpurilorgray~tajj().Dale.. prod use m m
Fig. 3.77. Fot·tele exercitate de un
Ji' ·= /( gA gC corp C asupra a doua corpuri A
d.e fiecare ·sursa in punctul considerat (fig. 3.76}. .4C r2 9i B aflate la egala distanta de C.

118 119
forta gravitationala en care C actioneaza asupra lui B este: liber tn punctul A~ se va mi~ca dupa. directia razei r, adica. dupa linia de cimp, ~i vn
~

(·<:"tdra in punctul L, dt> lasuprafata Pamiritului. Daca in punetul A corpul are o viteza v

Raportul dintre fortele gravit~tionale exercitate asupra lui A ~i B de dHre corpul

r
ori~mtata perpendicular pe d.irectia inte_nsitJHJLc:hnpului gravitational din acei punct.
atunci else mi~ca descriind o traiectorie curba care nu mai coincide cu directia Iiniei dt·
C este egal cu raportul maselor lor gravitationale: -+
eimp. Pentru o anumita viteza v1 a corpului, acesta se va deplasa pe curba C1 ~i
FAc mgA
-~=--·
va ajunge pe PAmint ln punctul B1 • Pentru o alta. viteza v 2 > v 1 corpul &e va deplasa
FBc mgB -+
pe o curba C2 ~i va ajunge in B 2 • Se observa., ea pe masura. ce viteza v cre~te, corpul
Daca eel de-al treilea corp C'esfe
:Pcf~i~;tl~1',' atunci F Ac ~i Fnc sint ceea ce numim ajunge pe Pamint intr-un' punct din ce in ce mai departat de B. lnseamna ca poate
greutaple corpurilor A ~i B , in cimpt¥ gravific al I_>amintului. Avern deci: 4
sa existe o astfel de valoare a vitezei v pentru care corpul nu mai ajunge pe -Pa.mint
, ,fA = mnA.) . ci descrie o mi~care circulara in jurul Pamintului. Un astfel de corp se nunie~te salelit
'fiB maB artificial al Pamtntului.
A~adar legea atractiei universale impiic[ faptul di greutatile diferitelor corpuri, Cind satelitul descrie o mi~care circulara in jurul Pamtntului, in fiecare punet al
in acela~i loc pe suprafata Pamintului sint exact proportionale cu masele lor gravitationale. -+
Sa masuram masele inerte m~ ~i mB ale corpurilor A ~i .f3 pe o cale oarecare (de exem- traiectoriei, directia 'vectorului viteza v este perpendiculara. pe directia intensitatii
plu prin metoda ciocnirilor). Sa lasam apoi aceste corpuri sa cada spre Pamint dintr-un dmpului gravitational radial. Acceleratia centrip_~t!a satelituluia := v2fr. este iinprimata
anumit loc ~i sa masuram acceleratiile mi~carilor lor. Se afla experimental, ca obiecte, de {9rta gravitationala a Pamtntului, F ~ mr. Din legea a doua a dinamicfC avem:
corp'uri,- cu mase inertiale dlferite cad cu aceea~i acceleratie g datorita atractiei T,nv2 va
gravitationale terestre. Dar fortele de atractie gravitationale exercitate asupra corpurilor F = ma ~i- = mr, de unde rezulta = r(r).
r . r
reprezinta chiar greutatile lor, astfelincit din legea a doua a dinamicii obtinem:
GA= mA ·g ~i Gn = mB • g Deci pentru a descrie o traiectorie de raza r viteza satelitnlui trebuie sa ajunga la
sau GA mA valoarea:
-=--·
GB mB
v = Vrr(r), (3.71)
-Deci greutatile corpurilor in acela~i loc de pe Pamint sint de asemenea exact proportionale
cu masele lor inerte. unde r(r) este il!~ensitat~a dmpului gravitational 1n punctele corespunzatoare traiee-
Madar masa inerta ~.( rn_a_~l}: .~ra_Pi,!(ltif!'!(l{fi:. si11t ~e.!.J2~tti.'! E':.?PorJiQnlJle intre eJe. As tazi tor1ei satelitului. Ea este numeric egala cu valoarea g a acceleratiei gravitaponale din
se conSra'eracr~masaTnertiala este echivalenta cu masa gravitationala. - acel loc r{r) = g(r).
ln anul 1909 Eotvos a construit un aparat care putea detec.ta o diferenta de 5 • 10-9 Un satelit artificial al Pamintului care are traiectoria tn imediata vecinatate a
in valoarea fortei gravitaponale. El a aflat ca masele inerte egale sufera totdeauna forte suprafet~i·i~r trebuie sa aib~ viteza Vo = ."'7 R . g"o = 7'9. kmjs, unde R = 64()6Im este
gravitationale egale in limitele preciziei aparatului sau. raza Pamintulur~r g0 = 9,8 m/s'r este aeceleratia . gravitatio~aTa.···rrcstip~a:flita··Parnin­
ln fizica clasica, newtoniana, echivalenta dintre masa gravitationala ~i masa inert.l .tului. Valoarea Vo = 7,9 km/s se nume~te prima fJitezd cosmic(f" ~i este o'·va!oarf'cai·ac~
a fost considerata ca o coincidenta remarcabila fara vreo semtrificatie mai adinca. ln
teris~~~~~!!!P~~L .gE,~!i!,~}~~~!. ~~...~~~t.~!~lu i. ., ·
fizica moderna, insa, echivalenta masei grele ~i a masei inertiale este considerata un fapt
--·· Daca satelitul se afla la distanta r = R + h de centrul Pamintului din relatiilt~
fundamental care duce !a o intelegere mai profunda a gravitatiei.
3.8.2. Sateli*ii artiflciali. ~a considera~ un punct A sitnat)n chnpul gravitational
al Pamintului Ia distanta r de c'(mtru1 acestu1a (fig. 3. 78). Un corp de masa m Iasat
A v ,,.A

/
/
-- T~"~~--;----
/ h . (C1}\ "{C2J/'xM
_
.. \ \ v
/ . \·. \ - ";::
~i tnlo_cuind in exprcsia lui v se obtine:
·<>)r.=mg \
I
R1/R ~~·
I
/;~
71 . :':a2
.·· ..·.
\
\ Fig. 3.78. Exista o valoare
a vitezei cu care un corp
lansa.t din A se deplaseaza
pe o traiectorie ce !neon- sa
v =

Pelt t ru ea t.raiectoria satelitului sa fie relati·,r stahilrt este neeesar· ea asupra lui
nu se 0xereite forte de frecare cu aerul (forte perturbat.oare) motiv peutru care alti·
jura Pamintul devenind tudin(·a h la care se plaseaza un sa tel it este mare, de ordinul a 10 2 km, aculo unde rarefierea
satelit artificial. aerului este pronuntata. (mare),

120 121
 X
PROBLEMA REZOL¥ATA 5. Un corp cu masa m1 = 800 kg se afla la distanta r = 0,25 m de un alt corp cu masa
m 2 = 600 kg. Sa se calculeze intensitatea ctmpului gravitational tntr-un punct situat
lntr-o sfera masivit. de. masil m 1 ~i de raza R se". la r 1 = 0,20 m de m1 ljli la distanta r 2 = ·0,15 m de m 2 •
practica o cavitate sferica de raza R/2 care este R: r = V r 21 + r22 + 2 r lr2 cos a. , r 1= K 2m1
rt
, r z = K -mz2
r2
,
tangentii Ia suprafata sferei masive.
Sa se exprime f9rta gravitatrionala dintre sfera cos a.= o, r = 2,2 . 1o-a N/kg.
~i unpunct material m 2 aflat la distanta x(x ~ R)
de centrul sferei masive ~i pe directia care 6. Cunosctnd ca distanta dintre Pamtnt l?i Luna este d = 3S4 • 103 km !?i camp= 81 mL,
Fig. 3.79. La problema rezolvata. une~te centrul sferei cu centrul caviU1Jii. sa se afle la ce distanta de centrul Lunii cimpul gravitational rezultant este nul.
Rezolpare. Deoarece in enunt se · f:pecifica R: x = d = !!:... = 38,4 • 10 3 km.
x > R vom considera aUt sfera cit ljli cavitatea sferica drept puncte mate~iale situate 1 + V mp/mL 10
in centrele sferelor. 7. Doua corpuri sferice cere!?ti au raportul razelor 1/2 iar raportul acceleratiilor gravita-
Distingem doua cazuri: . tionale 3/2. ~tiind ca valoarea masei primului corp este M 1 se cere sa se determine
a) punctul material se afla de aceealjli parte cu cavitatea (fig. 3.79). ln acest caz masa celuilalt-corp~eresc M 2 •
fOTtele de interactie stnt F 1 , F 2 iar rezultanta lor este:
(1)
8. ~tiind ca raza Soarelui este, R !?i densitatea medie a materiei solare este ps, sa se deter-
mine distanta· Pamtnt-Soare, daca perioada de rotatie a Pamtntului tn jurul Soarelui
este T.
Km1 m 2 7x 2 - 8xR + 2R 2 •
F
8 x 2 (x - R/2) 2
R: da = -~Rap.s • rz.
3n

b) punctul material se afla in partea opusa ravit11tii. 9. De pe o planeta cu raza R = 1/8 din 'raza Pamtntului, trebuie lansat un satelit
Avem in· acest caz: artificial pe o orbita circulara la inaltimea h = 600 km. ~tiind ca masa planetei
este m = 8 · 10 21 kg sa se calculeze: a) viteza tangentiala care trebuie imprimata sate-
(1') litului; b) viteza unghiulara ~i c) perioada lui de rota tie.

mimz

r
----'::.__;::'--
8 {x +%
~i tnloruind 1n (1') avem: R: v = V1t: h"' 0,6 km/s; "'= R : h"" 0,75 • 10-' radfs; T =
2
: ""8 320 s.

lNTRt.BARI. EXERCITII. PROBLEM£

1. Considerind Pam1ntul ~i Luna doua corpuri punctiforme, explicati cum variazit. greu-
tatea unui cosmonaut tntr-o calatorie de Ia Pit.mint la Luna.
2. Explicati de ce toate corpurile cad la fel ·de repede in vid cu toate 'ca. forta de atracf.ie
gravitationala este proportionala cu masa lor.
3. Undeva. intr-un punct de pe suprafata Pamintului se a:;aza un tun uria~. Se poate lansa
un satelit artificial al Pamintului folosind acest tu~? (Se neglijeaza dificultatile tehnice
~i frecarile cu aerul.)

4:. Se confectioneaza un proiectil suficient de mare ca sa incapa in el oameni ~i materiale.

Proiectilul este lansat in vid dintr-un tun special. Pasagerii afirma ca 'Ia un moment
dat au incetat sa mai simta atractia gravitationala. Cind a fost posibil acest lucru?
R: tot timpul {din momentul parasirii bmului pina la atingerea Pamintului).
122
 Fig. 4.2. Lucrul mecanic efedua t
-+
de forta F, pentru o depl:1sare d
a punctului sau de 8plicatie
pe suportul sau este: L = Fd.

tate de ·catre alte corp uri de care este legat sau cu care este in contact,. se
nume~te corp supus la legaturi sau neliher. Exemple: o u~a fixaifin bala-
male, o lustra fixat~ printr-o tija de tavan, un vagon de tren care. se mi~ca
pe §ine.
Un corp care nu este legat de alte corpuri §i care se poate deplasa in orice
4 directie din spatiu se nume§te corp liber. Exemple: tin halon care plute~te in
aer, un elicopter in timpul zborului.
Sa consideram un corp liber asimilat cu un punct material, care este
ENERGIA MECANICA A PUNCTULUI MATERIAL Sl A -+
~
attionat de o for~a constanta F §i care il deplaseaza pe distanta d intre doua
SlSTEMULUI DE PUNCTE MATER[ALE
puncte A §i B, de coordonate xi §i x 2. Corpul fiind liher se Q.eplaseaza pe
directia §i in sensul for~ei (fig. 4.2 ).
4.1. LUCRUL MECANJC EFECTUAT LA MI$CAREA PUNCTULUI MATERIAL ~

lNTR- UN ClM P DE FORTE _RF~:g~-g~fintier lucrul mecanic al U7Jei ZJ,nei forte constar_tt~_J!, l1:_l care~_P'!:'!ct d_~
'}:pliqa#e se deplaseazii pedistan{a.d, indirecJ.ia $iJn, sensul fortei, este e[l!:_~ cu
4.1.1. Notiunea de lueru mecanic. In activit.atea sa fizica, omul intrebuin- produsul dintre marimea §imdJ:imea depl:amrtt: ·-· --
teaza fie propria sa forta musculara, fie aceea a animalelor de munca sau a L=Fd, (4.1)
ma~inilor, cu scopul de a pune in mi~care o unealta, un vehicul prin invinge-
rea unei alte forte, care se opune mi§carii, sau inertiei: uncle d =· x 2 - x 1. este distan~a dintre punctele A §i B, intre care se depla-
Astfel, un muncitor actioneaza asupra unui carucior deplasindu-1 seaza punctul de aplicatie al fortei.
F'o!'tr1 ear·e pwduce mi~carea se mune§te forta mutoare, iar· for~a f·ar·e se
"""*
(fig.4.1.). Forta F cu care actioneaza muncitorul asigura deplasarea opune mi§carii se nume§te forta rezistenta. Lucrul mecanic al for~ei motoare
caruciorului invingind forta de frecare. se nume§.te lucru mecanic motor, iar eel al fortei rezistente se nume~te lucru
in toate procesele in care se transmite mi§carea de la un corp la alt corp, mecanic rezistent.
un rol e_sential il joaca o marime fizica numita lucru mecanic.
Lucrul mecanic definit prin relatia (4.1)- se poate calcula §i printr·o
Masura lucrului mecanic este legata de notiunea de forta ~i de deplasarea -+
pp.nctului de aplicatie al fortei. ~etoda grafica. Reprezentam grafic varia.tia for~ei F in functie de distan~a,
Se spune ca o forta efectueaza lucru mecanic cind aceasta actionind asu- F f(x), intr-un sistem de coordonate FOx. For~a F, fiind constanta intre
pra unui corp i§i deplaseaza punctul de, apficatie pe o anumita distanta. xi §i x2 graficul functiei f(i) este o dreapta paralela ou axa Ox (fig. 4.3). Pro-
d usul F (x 2 - xi) = F d, reprezinta
4.1.2. Lucrul mecanic al nnei forte constante al carei punct de aplicaf.ie -- £(N)
aria suprafetei limitata de curha
st~ deplaseaza pe suportul sau. Un corp ale carui deplasari in spatiu sint lirni-
F = f(x) de axa Ox §i de segmen-
F
tele perpendiculare pe aXB: ·0 x in
punctele A(xi, 0) §i B(x2, 0). Acest
produs este egal cu lucrul :me-
canic efectuat de for~a pe dis- x(m)
tanta AB. 0
· Aceasta metoda de aflare a
f.;ig. 4.1. t:n om deplaseaza un dirucior pe un drum orizontal. Lucrul meeanic
. ~
lucrului mecanic este valabila §i Fig. 4.3. Lucrul mecanic efectuat de forta con-
dectuat in timpul at·estei deplasari este determinat de for~a de tractiune F in cazul in care forta F nu este stanta F -+
~i de deplasarea pwnctulu i ~e aplicatie al acesteia pe distanta d. pe distanta d = x 2 - x 1 este egal ell
constanta. aria sup1·afetei ha!;iurate.
124
125
 ....

I. y
---;,
/I
, ...
Fx
X • Li
F

• .
F

1~~
• fx <IJ • .
(} A fX>D lJ % 0 A B .X
o~_x-1.....-~
0 /;

Fit!. !.5. Clnd forta F face un unghi ~ <. rt

2
cu direetia
'
deplasarii, Pfeetunaz:'i

>.u; pentru-1t < ct. < -:l rt ftF~ft

-+ . . motoe, L
Fig. 4.4. Lucrul mecanic al fortei F, a carei directie este oblica tn raport un lucru mecamc or\'a e ec ueaz.t.tx
• cu directia deplasarii, este egal cu produsul dintre componenta forte~ pe ' 2 2 \.,

directia deplasarii ~i marimea deplasarii: L == Fd cos ~. · un lucru mec:anic rezistent, L < 0.

Daca in relatia (4.1) se ia F ~ 1 N §i ·d = 1 m se ohtine unitatea de lucru

mecanic in SI, numita joule (J): Daca unghiul ~ < IX < 3
7t (fi~. 4.5, b), forta F se opune deplas'arii.
2 2
....
1 joule = 1 newton X 1 metru. F este o forta rezistenta ·~i efectueaza un lucru mecanic rezistent; in acest
Un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta de 1 newton al carei punct eaz cos IX< 0, deci L = Fd cos oc < 0; pentru oc = 7t, L = -Fd.
de aplicafie se deplaseaza cu un metru pe suportul forfei ,i in sensul fortei.
4.1.3. Luerul meeanic al unei forte eonstante a earei direetie face un ungbi EXEMPLE
eu direefia deplasarii. Sa consideram un corp, asimilat cu un punct material,_
supus Ja legaturi, care se poate deplasa pe directia Ox, sub actiunea une1 1. Un om pune 1n mi~care, pe o suprafata orizontala, un corp cu masa m = 20 kg, actio:
-+ nlnd asupra lui cu o forta F = 50 N, a carei directie face cu orizontala un ungh1
forte F, a carei directie face unghiul oc cu directia Ox. ex = 3? 0 {cos 37o = 0,8). Actiunea omului asupra corpului dureaza 3 secunde. Neglijind
-+ fortele de frecare, sa se calculeze lucrul mecanic efeetuat de om asupra corpului. ..
Pentru calculullucrului mecanic al fortei F, se poate folosi, §i in acest caz, Rezolvare. a) Calculul deplasarii corpului. Vom calcula mai intii aeceleratia eorpultu .
relatia (4.1). aplicind relatia fundamentala a dinamieii (fig. 4.6):
-+ .
S~descompune forta F in doua componente, dupa directiile perpendicu- -+
N +mg +F-+ -+ -+
= ma.
lare Ox §i Oy (fig. 4.4): Proiecttnd relatia (4.4) pe directia deplas:'irii (pe directia Ox), obtinem:
(4.2) F x = F cos ex = ma,
de unde:
Lucrul mecanic al componentei F y este zero deoarece ea nu produce nici a = 50 N. 0,8 c= 2 mfs2.
o deplasare pe directia Oy. 20 kg
Corpul se deplaseaza pe distanta d, intre ptmctele A §i B de abscise x 1 tn 3 secunde, corpul s-a deplasat pe distanta y
§i x 2 .sub actiunea componentei F x· Lucrul mecanic produs de aceasta compo-
1 1
nenta este: · d = v0 t +- at 2 = - •2 • 9 9 m; v 0 = 0.
2 2
L = Fxd . Fd cos oc, (4.3)
b) Calculul lucrului mecanic. Calculam lucrul
mecanic aplicind relatia (4.3): 0
-+ X
n·aca unghiul oc este ascutit (fig. 4.5, a), forta. F contrihuie la deplasarea L = Fd cos ~ .= 50 • 9 • 0,8 = 360 J.
punctului material, aceasta este o forta motoare §i .efectueaza un lucru meca- 2. Un copil trage o sanie de masa m = 4 kg,
nic motor; cos oc > 0 deci L = Fd cos oc > 0; pentru oc = 0, L = Fd §i pentru -+ mg
cu o forta F care face cu directia depla-
oc = 3.., L = 0. s:\.rii un unghi ex, impr1mtndu-i o acceleratie
2
a~ 3 m/s 2. Fig. 4.6. La exemplul 1.

126 127
 Daca forta de frecare dintre sanie ~i
zapada este Fr = 5 N, ce lucrul mecani1·
a efectuat copilul asupra saniei, pe dis-
Analizind relatia (4.6) observam ca:
-
a) prodnsnl scalar este zero, (a· h = 0), cind nnul dintre vectori are
~~

tanta d = 4 m? modnlul egal en zero- (a = 0 san b = 0), sau ctnd vectorii sint perpendicularf
X Rezolvare. a) Calculul forJei care produce
lucrul mecanic. Forta F x = F cos (X, care {
oc = -1t , •
cos -1t = 0) .
2 2 '
produee lucrul mecanic o determinam
:lplictnd relatia fundamentala a dinamicii, h) produsuJ scalar este maxim cind vectorii sint pa.raleli (ex - 0;

- -- - -
"'!! la mi~carea saniei {fig. 4.?): cos 0 = 1);
f'lg. 4.7. La e:xemplnl 2.. +F +
ProieeUnd relatia (4.5) pe directia dPplasarii, adica pe directia Ox, obtinem:
- Fr +F cos or. = ma; F cos or.
Ft +

=
N

ma + F t·
mg = ma. (4.5)

-- --
c) produsnl scalar este comutativ:

a· b = b•a = ab
d) produsul scalar are §i proprietatea de distrihutivitate fata ,de adunare:
cos ex;

b) Calculullucrului mecam:c. Lucrul mecanic~ produs de forta F este dat de relatia:

L = (Fr +.ma) • d = (5 N + {!kg·· 3 m/s 2 ) • 4 m =68 J. ---
a • (b + c) = --
a·b + a-+-+
· c.
4.1.4. Produsul scalar a doi vectori. Vom defini o noua opera~ie cu vectori Produsul scalar al unui vector prin el insu§i este dat de re~atia:
~i anume o opera~ie de inmul~ire a vectorilor.
Regulile de inmultire a vectorilor sint diferite de regulile de inmultire (4.7)
a marimilor scalare. Se pot defini doua feluri de prod use a doi vectori: Aplicilm aceasta proprietate a produsului scalar pentru a obtine moduluJ
a) produsul scalar, al carui rezultat este o marime scalar a; . - --+ --+ --+ -+ --+ -+
b) produsul vectorial, al carui rezultat este o marime vectoriala. 1·ezultantei a doi vectori. Notind cu csuma vectorilor a ~i b, adica c = a -t- b.
Produsul vectorial urmeaza sa fie definit in capitolul 6 {§ 6.1); a cum ~i facind produsul scal~r al vectorului --; prin el insu~i, obtinem:

--
vom defiJ!.i produsul scalar a doi vectori.
Sa c(msideram doi vectori a ~i b, orientati dupa djrectiile (D 1 ) ~i (D 2 ),
c- · c- = (a
-
+ b) --?- 2
= a--?-2 + 2a • b + b
- - - 2
,

de unde
care fac intre ei unghiul ex (fig. 4.8).
S e nurrteyte prod us scalar al vectorilor a §i b numarul real notat cu a · b,
egal cu produsul modulelor celor doi vectori prin cosinusul unghiului dintre ei.
-- -- und~ oc
c2
este unghitJI dintre cei doi vectori.
a2 + b + 2ab 2
cos oc,

-
AstfeJ: Notind r·u v(~.ctorul diferenta al veotorilor -+
a ~i
-
b, adica -d = -+
a; -
-+
b,
··+ -lo-

Rela~ia (4.6)

s = (a
s

eos oc)b
=

se mai poa.te scrie ~i astfel:

a·b = ab cos ex.

a(b cos ex) = a1b = ab 11

(4.6) ~i facind produsuJ

din care rezulta

--
~calar

d·d
al vectorului d prin el

(a
-
_:: -b) 2 = -a 2 - 2a
insu~i,

·b
--?- -
obtinem:

unde a 1 = a cos oc reprezinta a2 +b 2

- 2ab cos oc.
componenta. vectorului a pe
directia (D 2 ), iar b1 = b cos oc
este componenta lui b P.e ,direc-
-;..
Tinind seama de relatia de defini~ie a produsului scalar (4.6), putern
spune ca lucrul mecanic al unei forte constante F, care-§i deplaseaza punctul - - ...
tia (!Jt)·
Prin urmare produsul scalar·
a doi vectori este egal cu pro-
de aplica~ie

L = F •d --
pe distanfa d este egal cu produsul scalar al vectorilor F §i d, deci

= F d cos oc. (4.8)

•·i~. 4:.8. ~->rodusul scalar

este .numarul real a· b
~
;1 doi vt·rtol'i a
__,.
= ab eos or..
~i b- dusul dintre nwdulul unuia dintre
e1 prin com ponenta celuilal t pe
direc~ia priroului vector.
Daca forta ~i deplasarea au acela§i sens lucrul mecanic este pozitiv (lucru
rnecanic motor), iar daca for~a ~i deplasarea sint de sensuri opuse luer·ul
mecanic este negativ (lucru roeranic rezislent).
129
128 9 Fizica cl. a IX-a
 Din proprietatea de dis~ributivitate a prod,usului scalar, fata de adunare,
~
Rezulta ca:
·rezulta ca lucrul mecanic al rezultantei f!. a unui sistem de for~e concurente lucrul mecanic al ·greutatii este independent de drumul mu:·c.~uJrlS
~

1naterial §i de legea mi§elrii aeestuia §i este eg~l cu

--). --).
I
.F h .F 2 , ••• ,Fn este egal cu suma lucrurilor mecanice ale fortelor componente: greutatii
-~ ~ ~-
diferenta de nivel h, dintre ~~ cea
.L = R · d = (F1 + F2 + ... + FrJ · d = F1 · d + F2 · d + ... + Fn · d;
-l-- - -l- -l- ·-'>- -cr
material.
L = L1 + L2 + ... +Ln. Greutatea efectueaza acela§i Iucru mecanic fie ca se deplaseaza pe dru-
4.1.5. Lucrul mecanic al fortei de greutate. Sa consideram o regiune rnul AB, fie pe drumul FG ... KL sau pe drumul NO. . . ..
restrinsa din apropierea Pamintului ~n care c!mpul gravitational este uniform. Q. IQ!:l!_~~~~ ac~2?~-1~AJl~!U~r~-~!l~_i,_p_~.!1:~-~- ~~t_e~~-~}-~.-~!~.?;~?~~~~-~~~-~~1 (· r ~~
In aceasta regiune liniile de cimp sint drepte paralele, ia,r acceleratia gravi- 88
mec;-nic __i_gQ~]?~!lif~~~-.. -~-~~Ji!-~ID!!~~J!.m:.£.1!~.:}! -~~--!~¥-~~ duE~-~~~a!~ .. ~~;~~~
tationala este constanta, adica are in ·toate punctele aceea§i marime, directie punciuT material §i d~p,inde n~~c~~--~-2:-J>.Q~-~t~!l~ p~_!letelor extre~e=·~- .tr..a.~~+--
fji se:ns. Greutatea unui punct material care se mi§ca in acest cimp ramine ··riei.MLPume§te _forta conservauva. ~-~e~_P.~~~~~-!~E1~_<;_?E~~!:Y.9J~!Y2......gr:e.uta-~,
constanta in to~ timpul mi§carii lui. forta eiastlcli~-foita-erectr.osfutiCa etc. ' .
lntr-un punct A al acestui cimp, la inaltimea h fata de suprafata P a- - .... '· Q regiune din sea~iu, limitatasau nelimitata,. und~}J1.fte~~are_ pu_f1d Sf:
mintului, se afla un corp de masa m, asimila~ cu un punct materiaL Punctul face sim~ita actiunea unei forte determinataJn m9dul, direct~eJI!~~s"-~~"~~~:t,n
material se poate deplasa de la nivelul A la nivelul B, pe verticala, sau ur- ca formeaza un cimp de forte. Cimpul ale carui forte sint conservative se
mind unul dintre drumurile urmatoare: CD; FGHJJKL sau .NO (fig. 4.9). numeste Clmp de forte conser,v(ltiy. Cimpul gravitational~ste un exemplu de
Vom calcula lucrul mecanic al greutatii corpului, cind. acesta cade liber cimp de forte conse~va~i:, ..nelimitat: creat in jurul unei mas_e gravi~ati~nale: •
pe vert_icala '~i apoi cind corpul se deplaseaza pe planul inclinat CD, consi- 'Forta care se face s1mt1ta In acest cnnp este forta de a~ractie gravitatwnala
derind frecarea neglijabila. exercitata asupra corpurilor plasate in punctele dmpului.
Lucrul mecanic al greutatii pe distanta AB = h este
L = mgh. (4.9)
EXEMPLE
Lucrul mecanic al greutatii corpului, cind acesta se deplaseaza pe dis-
tanta CD = l, se poate calcula aplicind formula {4.1). ln acest scop,inlocuim 1. Se transporUi un punr.t material de masa m, in ctmp~l gravit~tional uniform, p~
greutatea cu componentele sale G t = G sin ex pe planul inclinat §i Gn = G cos ex. drumul in chis FGH ... LMF (fig. 4.9). 1n timpul ace$tei dei>_lasart asupra punctulUI
norma.la pe planul inclinat.
-
Rea,ctiunea normala N a planului inclin.at ~i forta compone,nta Gn' nu
efectueaza lucru mecanic. Prin urmare, efectueaza lucru mecanic numai forta
~
material actioneaza mai multe forte, printre care gre~tatea ~i f~rta de frecare. ,Sa se
calculeze Iucrul mecanic al greuUitii ~?i lucrul mecamc al fortet de frecare pe acest
drum tnchis.
RezolrJare. a} Calculullucrului mecanic a1 greutafii. Calculam mai intii lucrurile mecanice
~ partiale pe diferi tele portiun i de drum:
cp:mponenta Gt: Lpa = o, forta este perpendiculara pe deplasare;
L = G,l = mgl sin oc = mgh, (4.10) LaH=mg·GH; LHJ=O; LIJ=mg•IJ; LJK=O; LH.L=mg•KL; LLM=O:
deoarece l sin :x = h. LMF = - mg • MF, lucru mecanic rezist~nt.
Lucrul mecanic efectuat de greutate pe mtreg drumul este egal eu suma lucrurilor
F G N mecanice partiale:
Lpp= mg (GH + IJ+ J(L -MF) = O.
deoarece segmentul MF este egal cu suma _segmentelor GH, IJ ~i KL. Rezulta di
lucrul mecanic al greutatii pe un drum tnch1s este egal cu zero. . .
b) Calculul lucrului mecanic al fortei de frecare. ln cazul exemplulm ?rez~?tat, t~ flgura
forta de frecare este paralela cu deplasarea ~i de sens opus m1~~ru. D_eci, l~crul
49
1
~e~anic al fortei de frecare este egal cu pro~usul dintre marimea acestei forte ~tlungtmea
drumului total parcurs dt- pnnct.ul materml:
OM 0
LFf Fr (FG +HI+ JK +
LM +
MF),
pe GH, I J -l?i KL forta de free are fiind nula.
Pi~. 4.H. Lucrul mecan k al greutilt.ii este egal cu produsul rlintre
modulul si'iu prin diferenta de nivel dintre punetul initial !;'i punctul Lucrul mecanic al fortei de frecare depinztnd de lungimea drumului parcurs, rezultii
final al drllmlllui urmat dr tmnctul sau de aplicatie (centrul df' ca forta de frecare nu este o forta conservativa. Se spune C"a for~a de frPcHrt> este o
greutate): L -- mgh.
fortd disipativd.

130 131
2. l n copii arunul o minge cu masa m = 100 g pe vertkala in sus ~i o prinde in pundu( este pozitivar deci ~i lucrul mecanic . este •F(N)
din care a fost arunc,ata. Mingea a tinge tnAltimea maxim! hm = 5 m. se calculezesa pozitiv (fig. 4.10, a), iar daca f(x) ~ 0, at unci
lucrul mecanic al greutatii tn timpul Urdlrii mingii Ia tnllltimea hm. Ia coborirea mingii aria S este negativa, deci ti lucrul mecanic x(m)
pe aceea~i distanta ~i pe toaUl distanta parcursa. de minge. Se va lua g ~
este negativ (fig. 4.10, b) •.
= 10 m/s 9 •
Rezolvare~ a) Lucrul mecanic al greuUitii mingii, in timpul urcllrii acesteia, este un
Vom calcula lucrul mecanic al fortei
lucru mecanic rezistent, dat de relatia: elastice F = -kx folosind graficul de
varia~ie al acestei forte in func~ie de :c,
Lu = - mghm = -5 J.
intr-un sistem de coordonate FOx (fig. 4.11).
b) tn timpul coboririi mingii, greutatea acesteia efectueam un lucru mecanic motor
Graficul func~iei F = -kx este o dreapt~
Lc = mghm = 5 J. care trece prin originea axelor de coor-
c) Lucrul mecanic al greutAtii, pe tot parcursul, este: donate. Fig. 4.11. Lucrul nwcanic al for\'-''-
elasticeF = -· kx, pentru x E [O,.r]
L = Lu + Lc = - 5 J + 5 J = 0. .Lucrul mecanic al fortei elastice este este egal cu aria suprafetei ha~urA I e.
egal cu aria supra.fe~ei Iimitata de dreapta
4.1.6. Lucrul meeanic al forj;ei elastice. Am studiat lucrul mecanic al
P = -kx ~i segmentele de dreapta OA *i AA 17 deci este egal cu aria tri-
fortelor constante/tnsi( in practica intilnim foarte des for\e care variaza in
unghiului A 1AO: ·
functie de pozitia corpului asupra caruia ele ac\ioneaza. Un exemplu de astfel
de forta este forta elastica: .r AA 1 ·0A kx· X
JJ= = ----·
2 2
F=-kx, (4.11}
unde k este constanta elastica a resortului ti ~ este deforma.rea resortului.
For~a elastica este egala ti de sens opus fortei deformatoare F 1 = kx. (4.12)
L=
ln timpul deformarii resortului, se deplaseaza pe distan\a x, atit punctul
de ~plica~ie al fortei deformatoare F1 cit ti eel al fortei elastice F. Ambele Din relatia (4.'12) rezulta di lucrulmecanie al iortei e!astice depinde numai
for~e e,fectueaza Iucru I9,ecanic. La intindere sau comprimare, lucrul mecanie
de pozitia punctului ini~ial §i a celui final al drumului parcuts dn pund.ul de
al for~ei jeformatoare F 1 este 11:n lucru mecanic motor, pe cind eel al fortei aplicat.ie al for~ei. Deci f'orfa elastica este o for(li conserc'atiPa. Fort~le din inte-
elastice F este un lucru mecanic rezistent. Aceste doua lucruri mecanice sint riorul resortului constituie lin ciq1p de forte eonsr.evativ unidimensionaL
egale ~i de semn contrar.
Lucrul mecanic L, al unei forte variabile F = f(x), al carei punct de a pli-
EXEM:PLE
ca tie se deplaseaza pe distanta AB {fig. 4.10, a ti b), este egal cu ariaS, a
suprafetei Iimitata de curha f(r), un segment din axa Ox- ti doua ordonate

F
'i
(cele ale puncteJor At B1). Dadi in intervalul [a, b1 f(x) ~ 0, atunci aria S
F
l. 0 for-ta, care actioneaza asupra unui corp, varitu:a. hl funcpe de di~tan\ii rh1pi:'< legeH
F = 3x, unde F este exprimata in newtoni ;;;i distan\a x in metri. Sa sc caleukw lucrul
mecanic efectuat de forta intre punctele A(2, 0) ~i 8(6, 0).
/ Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat de forta
este ega! cu aria suprafet.ei limitaUi de dreapL> Bt
18
F = 3 x, de segmentul AB ~i de ordonatele
F(x1 ) = AA 1 ~i F(xz} = B B 1 (fig. 4.12). Prin !5
//
urmare lucrul mecank al fortei p -:: :. :;x este
egal cu aria trapezului AA 1 B 1 B: IE
/
// I
' ' ~;=~-~,----~
A,(~-F,
L = ·-i.:i1 + B B! A II
2
~1~~!)_2-_fJ:~} (.r.,
2 '·
9
~, / I
8
-+---e:----_-:_=::1_-:.~~.- _ _~,..~ = 4H J. /"
/
A{o,o) " B{h,o) r ~ 1<---;-
/
IJin relatia de rnai sus rezulU\. ea luerul meea-- ~rm/
.(.tfb, -~) nie al fortei variubile P 3x poate fi cakulat ()
I//

1 2 J ~ 5 5
a ·b inmul~illd media aritmetidi a valorilor in i~ia1ri. 8~ 1 0)

Flg. 4.10. a) Aria S e~te

'
pozitiva dad! se iiflii deasupr·a i!xei Ox; b) aria S este h;.gati\-A
~i finala a fcwtei cu deplnsarea punci ului flu
aplica1 it> al fortei. Fig·.
A[x1 ,0}

~.12. La exemplul 1.
daca se a rta sub ·H xa Ox. ,
132 133
 tri inal~ime in 60 secunde. Se pune intrebarea care dintre cele doua mararaJ£
F(N) este mai productiva?
F(ll}
40
Prima efectueaza lucrul mecanic L 1 = 5 000 N X 2" m ==~ 10 000 J, iar
A 8 intr-o secunda produce un lucru mecanic de 200 J fs. A doua macara produce
6 30
Jucrul mecanic L 2 = 8 000 N X 3 m = 24 000 J, iar pe ~ecunda produee
¥

A'x!ml lucrul mecanic de 400 J fs. A doua macara este mai productiva deoarece pro·
I 20
I
I
I
t 10 duce un lucru mecanic mai mare in timp de o secunda, deci ea este mai puter-
2
I l nica decit prima. Puterea este o marime care caracterizeaza viteza cu ca.re se
1£ 1/)• x(m) o~--o.~s,----,~~---,.~s,--~2~,--7
2~.5,---
(} 1 2 J ¥ .f ,. ·I· •I j -i
I
efectueaza un lucru mecanic.
Prin definiH~.LE~~ea mJ!di~___!ntr-un interval t$e timp d.~te. egala c~
raportul din!r:~ }JJ.Cr«l mecanic efectu~LiLJJ!t!&!!tLllll.C..fl!.!!:'l produ_~erit_~iifil'Jit:t1];c:ru-
f'ig. 4.13. La exemplul 2. Fig. 4.14. Lucrul mecanic efectuat de forta ~- - __ .... ~ -~""""~·~~="'~""'"'

n mecan[c:
variabilll F este: L = 22 Fi!lxi.
i (4.13)
·+
2. 0 forta F ce se exercita asupra unui corp variaza tn functie de deplasarea :punctului Am definit puterea medie deoarece, in general, lucrul mecanic nu se efec.tueaza
sau de aplicatie dupa cum se arata in graficul din figura 4.1::J. Ce lucru mecanic Pfec~
tueaza. forta pe intervalul [0 m; 4 m]?
in mod uniform in timp.
I -+ ln cazul cind puterea este constanta, ea este data de relatia:
Rezolvar.e. Lucrul mecanic al fortei F este egal cu aria suprafetei OABCDO. Observllm
ea acea;ta. suprafata se cornpune din: dreptunghiul OABEQ 9i trapezul EBCDE. L
P=-· (4.14)
Valoarea lucrului mecanic cautat este egala cu suma ariilor dreptunghiului OABEO t
~i trapezului EBCDE, deci:
Daca in rela~ia (4.14) se ia L = 1 joule ~i t = 1 secunda, se ob~ine unitatea
L=OA x OE + (BE+CD)ED, pentru putere numitii watt, cu simholul ~:
2
1 watt = 1 joule ; 1 J
, , {6 N + 2 N) t W=-.
L 6 1\ · 2 m +. , .2 rn = 20 J. 1 secunda 1 s
2
8. 0 forta variabila F actioneaza asupra unui punct material,deplasindu-1 pe o anumita
distanta !lx. in figura 4.14 este reprezentata variatia fortei ,in functie de distanta,
-+ 4.2 ..ENERGIA CINETICA. TEOREMA VARIA fiEI ENERGIEI CINETICE
F = f(x). Sa se calculeze lucrul mecanic total efectuat de catre forta F, intre limi-
tele intre care variaza x, 9i care sint indicate pe figura. A PUNCTULUI MATERIAL
Rezolvare. Lucrul mecanic total este egal cu aria suprafetei ha9urate pe figuriL Se
imparte suprafata ha9urata intr-un numar de dreptunghiuri, de baza !lxi, astfel ca pe · 4.2.1. Notiunea de energie. Energia este O!fl:~~i~eJi~i~!~.~all!ra ce .ca.rac·
intervalul LlXi, forta Sa fie COnstanta.
-+
a
terizeaza ca.pacitatea unui corp sau- unuisistem de corpuri de a ~r.~?uce
Luerul meeanic total efectuat de forta F este egal cu suma ariilor Fi!lxi, a drept- lucru mecanic.
unghiurilor, deci: ' · Daca un corp are capacita.tea sa efectueze lucru mecanic da.torita unor
factori mecanici cum ar fi schimharea. pozi~iei lui intr-un cimp de forte, defor.?'
sau ma~iei sale sau accelerarii sale spunem caposeda r:nergie mecanica. Spre exem-
L = (10 + 20 + 30 + 40) · 0,5 50 J. plu un corp in cadere poa.te ac~iona meca.nismul unui ceasornic punindu-1
in ~i~ca.re (fig. 4.15). Apa zagazuita de un haraj poate ac~iona paletele unei
4.1. 7. Puterea. ln considera~iile pe care le-am fa cut pina a cum nu am
turbine punind in func~iune un gater, o moara sau o hidroceQtrala (fig. 4.16).
~inut seama de timpul in care 0 for~a efectueaza un anumit lucru mecanic.
Hesortul comprimat, al unui pistol jucarie, prin destindere arunca proiectiluJ
For~a care produce lucrul mecanic se poate datora unui motor sau unei insta ..
la o ~numita distan~a.
Ja~ii. In activitatea practica,timpul in care o instala~ie sau un motor efectueaza
Din exemplele date rezulta ca un corp efectueaza lucru meca.nic numai
un anumit lucru mecanic prezinta o deosebita importan~a.
daca acesta trece dintr-o stare in alta. Astfel, resortul comprimat al pistolului
Spre exemplu, sa presupunem ca o macara ridica o sarcina de 5 000 N
jucarie efectueaza Iucru mecanic numai cind acesta se destinde.
-la 2 metri inal~ime in 50 secunde~ iar alta ridica o sarcina de 8 000 N la 3 me· (

135
134
 4.2.2. Energia einetieii a punetulni material. Corpurile in mi~care poseda
energie, deoarece actionind asupra altor corpuri le pot deplasa, deci pot ~a
efectueze luc.ru mecanic.
Energi.a pe CllJ'{} () p()~_eda 11n corp datorita mi~carii sale (in raport cu un
sist001 de. referinta dat) se nume~te ~nergie cineiic(["" lata cfteva exerople de
corp uri care posed a energie cinetica: vintul, care reprezinta mi~carea unor
mase de a'er, prin actiunea sa poate pune in m,i~care o moara de vint, o nava
cu vele, poate smulge copacii din pamint sau poate avaria cladiri cind viteza

~l
sa depa§e§te o anumita valoare; un ciocan in mi~care care love~te un cui §i il
introduce intr-un material oarecare; o apa curgatoare (apa unui riu) care poate
transporta pe suprafata sa plute facute din trunchiuri de copac.

.
E~ergia cine~ica a unlli cor.[h este definita prin lucr!JJ ..mecanic p_e cal'e
0 I treb'iiie -s~-refectueze acest corp--din momentul frlnarii sale ~i pina Ia oprireA
~ I
sa, sau prin lucrul mecanic efectuat pentru a-i imprima o 1lD.umita vite~ij._._
I

ll
Sa consideram un punct material in mi~care rectilinie uniform variata
f--f·-~ --*
sub actiunea unei forte F. Viteza punctului material variaza pe distanta
~ i d x 2 ...a.... x 17 dintre doua puncte A ~i B de pe traiectorie, de Ia v1 Ia v 2
~ --*

f'ig. 4.15. Ft:nepo" Fig. 4.16. Apa zagazuita. de barajul unei (fig. 4.17). Legatura dintre cele doua viteze este data de formula lui Galilei:
narea ceasorn icul u i hidrocen trale are inmagazina ta in ea
reprezentatin figura
f'.ste asiguraUi prin
energie. Aceasta apa poate actiona pale- vi- vi= 2ad. (4.15)
tela unei turbine producind un lucru
actiun~a u'nui corp mecanic.
in didere asupra inlocuind in (4.15) acceleratia a, prin valoarea sa data de relatia funda-
mecanismului sau. mentala a dinamicii F ma, ohtinem:
2 2
Deoarece energia unui corp (sistem de corpuri) este lega.ta de posibilitatea ~~·~- m;t = Fd. (4.16)
aeestu:i eorp (sistem.ului de corpuri) de a efectua lucru mecanic, este norma.l
ca energia corpului (sistemului) sa scada cind el efectueaza Iucru mecanic Termenul F d reprezinta lucrul mecanic al fortei F pe distanta d = x2
asupra a,ltor corpuri ~i invers_, sa creasca cind se efectueaza lucru mecanic · x 11 deci
asupra lui. 2 . 2
- ffl7'2
L AB ffll't •
(4.17)
" Fiecarei stari a _corplJJ!ILJsi~~-~1!1l!D!L~orespunde o ~~~r_gje, p~ car~ o _T_ 2-
notam cu E, iar la trecerea corpului (sistemului) -"dfri.-starea A in starea B --+
ener_gia- varrazli-cu"valO"are~i:---- -~--- Din relatia (4.17) rezulta ca lucrul mecanic efectuat de forta F t·are
act1oneazK as~pra puD.-ctuiui mater!aTa contr1huit,Ia variatia marnnii
'\ E = _!__ mv 2 (4.18)
Variatia ~E (cre§terea sau descre~terea) a energiei este masurata prin Jucrul c 2 '
mecanic efectuat in timpul acestei variatii.
Energia este o marime fizica de sta.re, caracterizind corpul (sisteJnul) numita prin definitie energia cinetica a Pllnctului material.
in fr-o stare stationara. LucruJ- ~ffi.ecanic-earaet~rizeaza corpul (sistemul) Deci, en~~gia cineticii a unu(~~;p.de rnasa m. care se aflil in mi~care de
cind acesta ia parte la procesul de trecere dintr-o stare A intr-o stare B: lranslafie.cu v£teza v, in raport cu un sistnn df referirita inertial • este egalii cu
Deci, lucrul mecanic este o marime de proces. ~-s-;;;;il·;~rod ~suraz~rlire-fi~as(i--corJiulili '~T patraTiiC71ttezeiaceslzii«-.' ··
Energ~~ mecanica E, pe care o studiem in continuare, are dona parti:
energia cinetica Ec, sau energia de mi§care.J §i energia potentiala Ep, numita
.
Fig. 4.17. Lucrul mecanic efectuat d•· 0 A -v
1 8 --v2 X
-).
--o-----o~--••------~o------~•~------•
9i euergie de pozi~ie ~au energie. de ~onfiguratie. forta· F pe distant_a AB este egal eu
variat ia energiei cinetice lntre punc· ·
x,
Energia are aceea~i unitate de masura ca ~i Iucr\l.l ~ecanic (joule: .J ). t('lt> A ~i B,

136
137
 Rela~ia (4.17) exprima teorema yaria~iei energiei cinetice pe care o enun· ,,_;,

ta!fl astfel: ()in relapa {4.20) rezulta ca lucrul mecanic al fortei F ~f>te egal eu luerul tneoanic al

variatia energiei cinetiee a fortei Ft!?ide semn contrar. Aceste lucruri mecanice ~tnt o masura IJ inl(:)raotluni~
tnsotite de modificarea pozitiei corpului. Cum corpul se deplasea~a, ?cesi~ l\lQfHt'l
---=-.... ~-- eu un sistem
mecanice sint diferite de zero. Din relatia (4.20) obtht~m:
__ de for(;a rezultanta care aetioneaza asupra Dtnlctttulluiiurlnai;eri:iil
F = Ft = p.m.g = ~o N.
~-
timvul· a~estei
. -+.·-··-------· -
variatii.
b) Puterea medie este data de relatia
ln concluzie. putem spune ca energia ·cinetica a punctului material este
j,L FAx
o marime care caracterizeaza mi~carea sa mecanica. Fiecarei stari de mi~care p = - = --·- = Fvm.
At At
a punctului material ii corespunde o energie cinetica, iar la trecerea punctului
material dintr-o stare de mi~care (1) intr-o alta stare de mi~care (2) energia Deoarece viteza este constanta, rezulta
lui cinetica variaza cu valoarea: · P Fv = 50 • 0,8 = 40 W.

6.Er = Ecz- Ec1· 2. Un automobil cu masa de 1 000 kg porne:;;te din repaus :;;i ajunge la viteza de 30 m/s
dupa ce parcurge 500 m, pe un drum orizontal. Sa se calculeze forta de tractiune a
Modificarea starii de mi~care a runctului material se datoreaza for~ei motorului, daca forta de frecare este de 200 N.
-+
rezultante care actioneaza asupra lui. lnseamna ca lucrul mecanic L al for~ei Rezo[Qare. Asupra automobilului actioneaza fortele: greutatea G, reactiunea normala
rezultante este o masura a efectelor acestei forte in procesele de modificare a N, forta de tractiune F :;;i forta de frecare F~. Suma algebriea a luerurilor mecanice
starii de mi~care. Ded, lucrul mecanic al for~ei rezultante este ega.l cu varia~.ia ale fortelor ce act.ioneaza asupra automobilului pe distanta d este:
energiei Qinetice a punctului material: *"
~Li = Fd- Ffd.
L = Ec2 -- Ect· (4.19) Acest lucru meeanic fiind diferit de zero, el este folosit pentru accelerarea auto-
mobilului.
Aplicind teorema variatiei energiei cinetice, obtinem:
EXEMPLE
1
mv 2 - 0 = (F - F r)d,
I. Lin om deplas~aza un corp cu masa m = 50 kg, pe o suprafata orizontala cu viteza 2
v = 0,8 m/s (fig: 4.18). Coeficientul de frecare dintre corp :;;i suprafata orizontala ~ste
dt> unde
!L = 0,1. Sa se calculeze:
mv2
a) forta de tractiune exercitaU'i. de om asupra corpului, aplidhd teorema variatiei F =- + Ft = 1100 N.
energiei cinetice; 2d
· b) p,uterea medie de_zvoltata de om. Se da g = 10 m/s 2 •
. -+-+-+-+ 4.3. ENERGIA POTENTIAL.A. A PUNCTULUI MATERIAL
Rezolvare. a) Lucrul mecanic rezultant, efeetuat de fortele F, Fr. N :;;i G care a.ctio- iN CiMP CONSERVATIV DE FORTE. ENERGIA MECANICA A PUNCTULUI
neaza asupra corpului, este 0 masura a efectelor fortelor, pentru procesele insotite de MATERIAL IN ClMP CONSERVATIV DE FORTE
schimbarea vitezei corpului. Cum viteza corpului :riu se modific.a, lucrul mecanic rezul.
tant este nul:
4.3.1. Energia potentiala a punetului material in cimpul gravitational.
4 -+ - -+ -+ Consideram un punct material de masa m plasat intr-un punct A din cimpul
L = (F + Fr + G + N) • d = Fd- Ffd = 0. (lt.20)
gravita~ional al Pamintului considerat uniform (fig. 4.19). Punctul material
~i Pamintul, care interac~ioneaza prin cimpul gravitational, alcatuiesc un
sistem fizic deform,abil in cadrul caruia actioneaza for~e conservative (for-
tele de greutate). Configuratia .. sistemului (st:area sistemului) este determi-
nata de inaltimea h a punctului material fa~a de un plan orizontal P de Ia
:;uprafa~a Pamintului, luat ca -nivel de referin~a. Spunem ca inal~imea h este
/ un parametru de stare al sistemului.
G Lasam punctul material sa cada-Iiber din punctul A tn punctul Ao, aflat
Ia inal~imea h0 • Lucrul mecanic efectuat de greutatea punctului material
ttg. t.i8. La problema rezolvn tiL pc distan~a h - h0 este
L = mg(h - ho)· (4.21)
138
139
 --,A- -
G=mg
Astfel punctul material apropiindu-se de
Pamint poate efectua un lucru_ mecanic. Din
· acest motiv noi spunem ca sistemul alcatuit
Alegerea configura~iei zero, adica a nivelului de referinta pentru energia
poten~ialii, este cu totul arbitrara. ln rezolvarea problemelor se ia drept
configura~ie zero acea configura~ie in care energia potentialS. a sistemului este
diri Pamint 'i punctul material·- sistem de- minima ~i careia i se atribuie in mod conventional valoarea zero.
h
formabil (cu interac~iune gravita~ionala) -
poseda energie. Aceasta energie, care depinde
de pozi~ia p\mctului material fa~a de Pamint, EXEMPLE
se nume~te energie de pozi~ie sau energie 1. ln figura (1.20 se prezinta o poJ.i.iune a ctmpului gravitational din apropierea unei pla-
potentiald graPitOlionald. nete. Se indica, de asemenea, valoarea energiei potentiale, pentru diferite configuratii
· Cu toate ca energia potentiala oaracteri- ale sistemului alcatuit dintr-un corp cu masa m = 2 kg ~i planeta (sistemul corp-pla-
p zeaza starea sistemului Pamint-punct material, neta cu interactiune gravitationala).
Sa se calculeze:
datorita unei comodita~i de exprimare se spune ·
a) lucrul mecanic necesar deplasarii corpului din punctul A in punctul B, ru viteza
Fig. 4.19~ Variatia energiei po- adesea: energia poten~iala gravita~ionala a Constanta; r

tentiale a sistemului Pamtnt- punctului material, lasind impresia ca se b) lucrul inecanic al greutatii cind corpul cade liber din punctul C pina Ia. suprafata
punct · material, pentru depla-
sarea punctului material din A face ahstrac~ie de rolul esen~ial a I Pamintului planetei;
tn A 0 este egala ~i de semn care genereaza cimpul gravita~ional. c) lucrul mecanic al greutatii, efectuat in timpul deplasarii corpului, cu viteza con·
contrar cu lucr.ul mecanic efec- stanta, din punctul A in punctul D.
tuat de greutate pe distanta Fiecarei configuratii (stari) a sistemului ii
AA 0 : !1Ep = - mg(h h0 ). corespunde o energie poten~iala Ep, iar mo- RezolPare. a) Lucrul mecanic efectuat de forta externa sistemului, care _deplaseaza
corpul din A in B, este egal ~i de semn contrar cu lucrul m:ecanic al greuUitii, eare
dificarea configuratiei sistemului determina
la rindul sau este egal ~i de semn contrar cu diferenta dintre energiile potentiate din
varia~ia energiei potentiale. Astfel, daca punctui material se deplaseaza din starile B ~i A, deci:
pozitia initiala A, de altitudine h, in pozitia finala A 0 de altitudine h0 (fig.
LAB -LG(AB) = -(EpB- EpA) -6 J.
4.19}, energia poten~iala a sistemului sufera varia~ia:
Pentru deplasarea corpului din A in B s-a cheltuit un lucru mecanic egal cu 6 J, iar
llEp = Epo - Ep. (4.22) energia potentiala a sistemului a crescut cu 6 J.
Energia poten~iala Epa sistemului nu se poate determina in mod absolut, b) Lucrul mecanic al greutatii pe distanta CO este egal ~ide semn contrar cu diferen~a
energiilor potentiale din starile 0 (sol) ~i C:
se pot masura variatiile acestei energii, prin lucrul mecanic efectuat de eatre
,, fortele de greutate. La(co> (Epo- Epe) = -(0- 8 J) = 8 J.
Prin conven~ie, variatia energiei potentiale intre doua stari (configuratii Prin deplasarea corpului din C in 0, energia potentiala a sistemului a scazut cu 8 J.
date} este egala ~i de semn contrar cu lucrul mecanic al fortelor de greutate~ c) Putern deplasa corpul din A in B pe unul din drurnurile ~ notate de la 1 Ia 4 pe
figura 4.21. Greutatea fiind o forta conservativa, lucrul sau mecanic nu depinde dP
exercitate asupra punctului m.aterial, intre aceste stari, deci: dt·um. Indiferent ce drum am urma, pentru deplasarea corpului din A in D, lucrul
sau D.EP = Epo - Ep = - mg(h - ho), (4.23) mecanic al greutatii este acelal;)i. Alegind drumul1, adica dl'Umul ABD, lucrul mecanic
<·au tat este:
Eno -- E P = mgho - mgh.
LG(AD) La(AB) + LG HD) = 6 J + 0 = 6 J,
1

Daca se alege starea careia ii eorespunde parametrul h 0 = 0, ca stare de

Pe distanta BD greutatea nu efectueaztl lncrn mecanic deoarece diferenta de nivel
referint~i ~i ca~eia i se atribuie energia potentiala Ep 0 , atunci energia poten-
dintre B ~i D este nula.
tiala a sistemului in starea eorespunzatoare parametrului h va fi data de
o. 1 8
relatia: D B - _--....., __ ,
(4.24) ----o---o-- /OJ '-........... -, ~
0 -

Din rBlatia (4.24) rezuH.a ca energia potentiala nu este total determinata, ea

c
'-"''"
1
~~4~~---------A--- 8J \ .,__"\
1
este determinata pina la constanta arbitrara aditiva Ep 0 , careia i se poate
r ' \
..... ,,
da in mod conventional valoarea zero. In acest caz
(4.2f))
I 171 = 2m
__t_ -o
o---~J

Ej;u =(}
\
... ,
0 A
Configuratia (starea) peiltru car•e s-a convenit sa se ia energia poten~iala a
sistemului egaHi. cu zero Epo = 0 se nume~te configuratie zero (starea zero). Fig. 4.20. La exempiul L

140 141
 :!. lln corp en masa rri .-;;;;: ;j kg eade liber· de la lniHP·
mea h = 5 m. Sa se calcu1eze energia cinetidi a
corpului ~i energia potentiala a sistemului corp·
Pamint, cind corpul se afll1 la inaltimea h1 = 2 m
deasupra Pamintului. Se va lua ·g = 10 m/s 2 •
Rezofpare: Energia cinetica la inaltimea h 1 este:
2 -
Ec = !?!..;~ ,
tate). Deci, se poate defini energia poten}iala a oricarui sistem in care actio-
neaza forj.e conservative: for~e gr~vita}ionale; for~e elastice, datorate defor-
marii temporare a unui solid; for~e electrostatice; for~e magnetice care se
exerci~a intre mag~eti permanen~i.
Lucml mecanic efectuat de catre fo:rtele conservative ca:re in
sistem este ~i de semn opus cu va:natla An.o. ... oPJAJ vo1~entiale
-·--
~-

unde vi= 2g(h - h1). L = ~-(Ep2 - Ep1) b Epi - EP2'

deci unde Ep 1 este energia poten}iala a sistemului in stare ini}iala §i Ep 2 este energia
E c = mg(h - h 1 ) ~ 90 J. potentiala a sistemului ·in stare final a.
F.nergia potential& a sistemului, dnd corpul se
ln caz_ul sistemelor in care actioneaza forte neconservative nu se poate
afla la inaltimea h1 fata de Pamint, este: defini o energie poten~iala. Spre exemplu, in sisteme1e in care actioneaza:
f'ig. 4.22. La exemplul 3.. Ep mgh1 = 60 J. fortele .de presiune dintr-un gaz, forte electromagnetice, forte de frecare.
4.3.3. Energia potentiala in cimpul fortelor elastice. Sa ne inchipuim un
Am considerat suprafata Pamintului nivel zero pentru energia potentiala.
8. Un corp este aruncat pe verticala in sus cu. viteza v~ 10 rnjs. La c~ inaltim~ e!ler- area§ care ~i-a incordat arcul (fig. 4.23). Pe coarda intinsa a arcului se spri-
gia cinetica a corpului este egala cu energ1a potentiala a s1stemulm corp-Pammt? jina o sageata. Sistemul arc-sageata are inmagazinat in el o energie meca-
Se va lua g = 10 m/s 2 • nica, numita energie potentiala elastic~. Acest srstem este capabil sa produca
RezolPare. a) Vom considera. ni':elul. zero pentru energia p_otentiala. su~pra~ata Pamin-
tului !?i nivelul la care energ1a cmet1ca este egala cu energta potentiala, mvelul cores- un lucru mecanic in momentul cind se da drumul corzii care arunca sageata
punzator punctului A (fig. 4.22}. ~ spre ~inta. Deci cind sistemul i§i roodifica configuratia.
Deci Sa coroprimaro un resort §i sa a§ezam a poi pe el un corp (fig. 4.24). Cind
mv 2 resortul este lasat Iiber, el se destin de ~i se lanseaza corpul, efectuind un
EpA= Ec.4. = 2· (4.26)
lucru mecanio. Deci, resortul compriroat (acela§i lucru §i pentru resortul
Variatia energiei potentiale tntre nivelele A !?i 0 (sol) este egala ~i de semn contrar cu intins). poseda energie potentiala· elastica.
lucrul mecanic al greutatii pe distanta OA, deci: Energia potentiala de deformare a unui corp elastic, spre exeroplu ener-
EpA- Epo = - La(oAl = - ( - mgh). (4.27) gia potentiala a unui resort elastic, depinde de pozitia relativa a diferitelor
plrti ale acestui corp.
Am luat La = -mgh, deoarer.e La este un lucru mecanic rez-istent.
Av!nd in vedere relatiile (4.26) ~i (4.27), obtinem: Variatia energiei potentiale elastice a resortului este egala ~i de semn
mv 2
contrar cu lucrul mecanic al fortelor elastice. Deci, conform relatiei (4.12).
mgh= - . (4.28)
ob~inem:
2
(4.30)
Variatia energiei cinetice pe distanta OA este egala eu lucrul mecanic al greutatii pe
2
aceasta distant a:
2 2
E cA · - E co _·m1· m7'n. = -mgh. (4.29)
- 2 ·- 2-
Comparind relatiile (4.28) !?i (4.29), obtinem:
2
mgh - mvo = -mgh,
2
de nnde
2
h = ~ = 2,5 m.
4g 0 b c
Fig. 4.28. Sistemul a.rc-eoai'• Fig. 4.24. Resortul comprimat are tnma·
da are inmae-azinat~ in el gazinati1 in el --energie poten~ialA.. Daea
4.3.2. Generalizarea notinnii de energie potentiala. Am putut defini ener- energie potenttala. Se va pro· resortul este li1sat tiber, el se destinde
gia potentiala a sistemului alcatuit dintr-un punct material §i Pamint (pentru duee lucru rnecanic numai ~i lanseazil corpul care este a~ezat pe el
daci1 se dA drumul corzii care efectuind lucru mecanic. ~
deplasari mici cind cimpul gravitational este uniform) numai datorita fap- va arunca sageata din arc. -
tului ca in cadrul sistemului actioneaza forte conservative (fortele de greu-
143
142
 4.3.4. Energia meeanica a punetului material in eimp eonserva tiv de Energia rneeanica a sistemului~ tin d pultd ul
forte. Fie un sistem alcatuit dintr-un punct material .f}i un alt corp (pre~upus material se afla in punctul A, este
fix), interac~ionind printr-un cimp de for~e conservat1v (spre exemplu c1mpul EA = EpA + EcA = mgh,
gravita~ional). Presupunem ca asupra sistemului nu ac~ioneaza for~e prove-
deoarece EcA = 0, punctul material fiind imobil in A
nind de Ia alte sisteme, adica, sistem ul este izolat. (fig. 4.25 ). '
Consideram ca punctul material se deplaseaza in cimp sub ac~iunea for- In A se lasa punctul mate~ial sa cad a liber;
~elor cimpului. in timpul deplasarii punctului material se produce o varia~ie el ajunge in punctul B cu viteza '
continua atit a energiei cinetice cit f}i a energiei potentiale a sistemului. Astfel
Ja momentul t0 = 0, sistemul poseda energia cinetica Eca f}i energia potentiala v8 · V2gx,
Epo, iar la momentul t poseda energia cinetica Ec f}i energia poten~iala Ep· unde x = AB.
Conform teoremei varia~iei energiei cinetice L = Ec- Ec{J f}i a defini~iei Energia mecanica a sistemului, cind punct 111 c
energiei poten~iale L = -(Ep .- Epo), unde L este lucrul· mecanic al for~~i material se afla in B, este
Fig. 4.25. In timpul mi~­
rezultante aplicata punctului material in intervalul de timp At = t - to, deci:
En = Ep8 + EcB = mg(h - x) + mgx = mgh, carii unui punct · materi<~l
tn cimpul gravitational,
L = Ec- Ec0 = -(Ep Epo), 2 energia mecanidi PSte con-
deoarece E cB = -mvB
2
- = mgx.
stantll.
de unde
Energia mecanica a sistemului este constanta in timpul caderii libere a punc-
(4.31)
tului material. In timpul acestei mi~cari variaza atit energia cinetica cit §i
Din relatia (4.31) rezulta ca in timpul modificarii configuratiei unui sis- energia poten~iala a sistemului.
tern fizic izolat, ·in care actioneaza forte conservative, suma
(4.32) 4.5. SISTEME DE PUNCTE MATERIALE.
numita energia mecanica a sistemului, are o valoare constanta pentru orice FORTE INTERNE ~I FORTE EXTERNE
stare (configuratie) a sistemului. 4.5.1. Sistem mecanic. Corpurile ~i sistemele de corpuri din natura pot fi descrise
din punct de vedere al echilibrului ~i al mi~carilor lor relative, precurri :,;i din punctul de
vedere al interactiunilor care influenteaza aceste mi~cari, ca sisteme de puncte materiale
tntre care, In general, se exerciUi anumite forte de interactiune. De exempln, si!:>temul
4.4. CONSERVAREA ENERGIEI MECANICE ~olar poate fi considerat in prima aproximatie ca un sistem de puncte materiale (planetele
~i Soarel~ ale caror dimensiuni sint mici in comparatie cu distantele reciproce) intre
care se exercita fortele de interactiune gravitationale. Un atom poate fi considerat ca
Rela~ia (4~31) reprezinta legea conservarii energiei mccanice pentru forte un sistem de particule (nucleu ~i electroni) considerate punde niateriale, 1ntre care se
eonserva,tive, care se enunta astfel: exerciUi forte electrice de atracpe (nucleu - electroni) sau de respingere (electron
- electron).
Tot astfel, un corp oarecare poale fi descompus mintal intr~un numa; foarte mare
energia mecanica, E = Ec + Ep, a unui sistem izolat in care acjioneaza de elemente de volum foarte mici care pot fi aproximate prin puncte materialr. Apt'll·
for~e conservative este constanta, dooi energia mecanica a acestui sis· x.imatia este buna daca luam aceste eiementn de volum suficieut de :nici.
tfm se conserva. Prin sistem mecanic vom lntelege un sistem de puncte materiale care·uu sinl iudt>pen-
dente intre ele, ci supuse la legaturi reciproce, astfel dt formeaza un ,intreg" mai mull
sau mai putin stabil, mai mult sau mai putin deformabll.
Conditia necesara pentru ca sa se conserve energia mecanica este ca
Sistemul mecanic este un model al realitaJii care refleeta mai mult sau mai pti\il!
asupra. pu~ctului material, respectiv in sist~m, sa nu ac~ioneze ~ici _o for~a exact proprietatile mecanice ale. corpurilor reale.
neconserYiltiva. Aceasta implica ca foryele de frecare sa ftP nule, 1ar ststemul 4.5.2. Sistem material. Mai general, prin sistem material se ilf'telege orice portinne
sa nu cuprinda ma§ini termice sau ma~ini electrice. d!n Univers, bine delimitata fie prin frontiere naturale fie min tal. pe care o considera.rn
~i o studiem la un moment dat.
4.4.1. Conservarea energiei mecanice in mi~carea de cadere Iibera. Fie un Astfel, un sistem material poate fi: o planeta, o piatra, o ma~ina, gazul dintr- tm
punct material de masa m, plasat intr-un punct A, din cimpul gravita~io~al vas, sistemul de corpuri reprezentat in figura lt.26, alciHuit di11 doua ccrpnri lege~te de
uniform al Pamintului. Consideram sistemul fizic Pamint-punct matertal,· capetele unui fir trecut peste un scripete etc.
izolat.
144 145
lO ·- Fizica cl. a IX-a
 Sistemul material este ddormabil daea distarrt01e
dintre partile sale componente sint variabile. D~ exempl 11 1ntre d.ouil mom.ente date ( t 1 ~i t2 ) cin.etice a unui sistun de
1m resort, sistemul solar, sistemul reprezentat in flgura lt.26. materiale este cu suma lucrurilor mecanice ale tuturor attt interioar<: ctt
Sistemul material este nedeformabil sau rigid daf'tt care asupra materiale din sistem.
distantele reciproce dintre elementele care ti alcatuiesc nu
se modifidi in procesul mi~d\rii mecanice. Ec2- Ect = Lint. + Lext.· (~.34:
4.5.3. Forte externe. Odata sistemul ales ~i bine pre- tn cazul sistemulm defor~abil, lucrul mecanic al fortelor interioare este, in general,
diferit. de zero.
eizat, interactiunea cu restul Universului este luaUi in
considerare prin fortele exercitate de acesta, numite forte In cazul imni solid indeformabil, luerul mecanic al tortelor interioare este egai
A cu zero.
externe.
Variatia energiei cinetice a unui solid indeformabil intre doua momente date este
f~or*ele externe sint for*e,le exercitate asupra sistemului egala cu suma lucrurilor mecanice efectuate intre aceste momente de catre toate fortele
din partea eorpurUor exterioare care nu fae partt> din exterioare carp actioneaza asupra solidului.
sistemui considf'rat.

- PROBLEME REZOLVATE

Fig. 4.26. Siste!Uul. mate-
rial este alcatmt dm cor-
purile A ~i B legate de
capetele un:ui fir trecut
peste un scr1pete cu J:J?-asa
neglijabila: Asupra siste-
--
Vom nota fortele interne eu litera SF rond cu indiei1 dl·
exemplu daca conslderam sistemul Luna - Pamint supus
' 1. Un punct material de masa m aluneca fara frecare pe o suprafata curba AB (fig. 4.28).
atractie.i Soarelui (fig. 4.27), atunci prin F 1 ~i F 2 .am repre-
.
Sa se determine viteza punctului material in punctul B, daca mi~carea se face fara
zentat rezultantele fortelor externe care se exerc1ta asu!_)ra viteza initiala.
Lunii,respectiv Pam.intului.
Rezol"are. Sistemul alcatuit din punctul material ~i Pamint (interactiontnd prin dmpul
4.5.4. Forte interne. Asupra fiecarei particule (parti)

Pxterne ~ --
mului actwneaza fortele
Glt G2 -~i fortele
~
din sistem. se exercita aUt forte externe din partea corpu-
rilor care nu fac parte din sistem cit ~i forte interne din
partea tuturor celorlalte partieule {j>arti) ~in sistem.
gravitational) este actionat numai de forte conservative. Energia mecanica a siste-
mului tn starea A este egala cu energia mecanica a sistemului in starea B:
2
mvA + E pA- mvB +
_ -2~·
2
interne T 1 , T2. ·-2- .. E p B·
Vom nota fortele interne cu litera :J rond, cu indici.
Fortele interne stnt fortele de interactiun~ dintre punctt-le materiale (partile) ale Luind nivelul B, ca nivel de referinta pentru energia potentiala gravitatiohala ~i tin!nd
sistemului considerat. . seama dt VA = o, obtinein:
Sa analizam din nou sistemul Luna - Pamint (fig. 4.27), in care.am no~t cu 1. . 2
- . ;; f .,. 1 1· nterne. Forfa-; este forta exercitata de Ramlnt asupr·~ Lunii, iar &' 12 este mgh - mv11:
2. •
§'12•"'21 or.,.e e .,. 21 ... l . 'I . I d' ...
forta exercitata de Luna asupra Pamintului. Conform prmc1ptu u1 al tre• ea a mamiCn deci
fortele interne -;2i ~i -;12 stnt egale tn mcdul ~i de sens opus:

- -- -
8f 12 = - Sl"21;

Rczultanta tuturor forfelor interne din sistem cste nula. ,

Sf12 + SF21
•
0.
VB= V2gh.
2. Un corp de masa m = 1 kg este HL.1mt sa..cada liber de la iniHtimea It = ~ m, pe un resort
cu constanta elastica k = 200 N/m (fig. 4.29}. Sit se calcule-ze .viteza cu care corpul
ciocne$te resortul ~i deformarea x a resortului.
4.5.5. Teorema. va.ria.tiei energiei einetiee a unui sfstem de punete ma.teria.le. Pentru
un · punct material,~ energia cinetid\. are expresia

L Pt'ntru un sistem de puncte materiale,

-----, .c.
I
energia cinetidi este egaHi cu suma ener-
giilor cinetice ale tuturor punetelor din
!
lh
sistem:
I
Fig. 4.27. Fortele mterne care se ~x~rrita n 1 2
I
intre punctele materiale ale unm s1ste!fi Ec = E~mivi. (4.33}
mecanic sint doua cite doua .egale ~~ i=l 2

- -- -
mcdul ~i de sens opus (actmnea ~~
reactitmea) SF 12 =
tanta lcr f'ste nula:
-SF 2lt de aceea rezul-
+ = O.
Vom. enunta, fara a o demonstra,
teorema variatiei energiei cinetice pentru
un sistem de puncte materiale. };ig~ 4.28. La problema
8

SF12 SF21
rezolvata 1. Fig~ :i.29. La twoblema
rezol va ta. ~
146
147
10•
 Rezolvare. In sisternul a~dltuit din corp, resort ~~ Pamint actioneaza doua forte con· a) forta aplicata corpului;
servative: forta de greuta te ~i fo:rta elastica. Consideram ca nivele de referinta, nivelul b) lucrul mecanic efectuat asupra corpului.
H pentru energia potentiaHi elastica !1i nivelul C pentru energia potentiala gravita
R: a) F= ____r:-mg ___ '"":.<'1 \ b) L = FdCv:5a. ~ 4'287 .1.
tionala.. cos ex + !L sin ex "' u.. · ·
j.~nergia mecanica to tala la nivelele A, B !1i C este:
5. Asupra unui corp actioneaza o forta F = 24 N,... care fuc:e un unghi rx = 37., cu ori-
'EA = mg(h + x); En= mgx +- mv 1 2
; Ec
1
= - kx 2
• (4.05) zontala. Sa se calculeze luerul mecanic efectuat de forta F pe distanta d = 20 m. o
2 2 Frecarile sint neglijabile_ {cos 3-?' = 0,8},
Sistemu l Hind izola t, aces te energii mecanice sin t egale. R: L = Fd eos r:/. ~ a8lt ,L
Pentru calculul vite~ei ]a nivelul B folosim primele doua relatii {4.35) ~i obtinem:
6. Doi vectori ;; 9i b au = 8 unita"i
rnarirnile, respectiv a =-= 4 unitati conventionale si b
mg.(h + x) = mgx +-1 mv2, c~nventi~nal~. Sa se calculeze produsul scalar al celor doi vectori,luind 'pentru unghiul ~
2 dmtre ce1 dm vee tori valorile;
0, r. ' ..::.. t ~ t r.,
de unde . 6 4 2
v = V2gh.
R: 32, 16 V3, 16 V2, 0, -1. (tn unitati conventionale corespnn·t ;i-t-n:~~e.)
Pentrn ealculul vitezei vom considera g = 10 m/s 2 • ·~ d ,...;.. ,...;..
•· Sa se ernonstreze dt produs•d i"<"<lbr· a doi vector{ u ~i b sr' poate serie astfe):
v = V2 ·10 · 2 = 6,32 mfs.
r;. (; ,, a.rbx ,. a,,!Jy,
Pentru ealculul deformarii _x a resortului vom folosi prima ~?i ultima relatia (4.3~) ~~ unde (ax, ay) ~i {b;c, •:omp··npnt,,ie Yl't torilo: i'•' dt.Hl[l axe de coordonate prl';>• n
obtinem: dieu lar!' {/ :L ny
.... ::-\;1 se en•duFZ~' prodnsul ~-i.~lb!· .d \'(:dor!ld· ,., F'''Z!'ntatl in fignra !LJO, iJ.,h
mg(h + x) = -1 kx 2,
:::i c. Marimile ved~wi!m· ;;int jndi:·.d•: IW ~.trnfi· in \lllitup convent)onale.
2
sau
10x 2 - x - 2 = 0, H. U maeara rh:tica un corp cu ~;u•,;l r:: ;~ou kg 1~:: ;n:!H;irnea h
de nnde Iucrul metan!c efedua t. d.: mdcar~~ in c;;zu1·ile ur!w:Uc;:Jt<::
x = 0,5 m. a) eorpul este rhlieat c11 vitez;) eonst;inU.:

iNTREBARL EXERCITII. PROBLEM£ R: a) L '-'""' m. gh =· 15 ·103 .) ; b) L = m (g +a) h = ;r. ~;;:1 .1

10. lin copil arunca o minge cu masa m l oo g care se urea la inaltimea h = 2fJ rn. :~
1. Ce lucru mecanic efectueaza forta centripeta in tirnpul unei rotatii complete, intr-o se calculeaza · iucrul mecanie al greuUitii mingiL Se va lua g =,to m/s2 ·
mi~?Ca.re circulara uniforma?
R: L = o (F .J.. vJ. .
11. Un. corp cu masa m se dep1asea:di dintr-un P'HH.:t A intr-un punct C, in cimpul gr<n i
R: 1. -= - mgh = -- !lU J

2. Un corp se deplaseazrt cu o viteza constanta pe un drum orizontaL 'Forta rez.ulla11Li tatJOnai terestru, pe trC!fi"Ui ABC, indicat in Jigura 4.31. S~\ se rtemonstreze •·a luct·td
care actioneaza asupra corpului este nuHL Se efectueaza lucru_ mecanic asupra corpului't rw::r~<mk <:Ofectuat ne ;.u·eqt;:de ;:.s1e "'U ze1·o.
Justificati raspunsul.
3. Un om deplaseaza pe o · suprafata orizontaHi, pe distanta d = 10 m, o lada cu masa
m = 100 kg. Coeficientul de frecare dintre lada ~?i suprafata pe care se deplaseaza
este 1-' = 0,4. Forta de traetiune are directia orizontala (g = 10 m/s 2 ).
1° Se presupune viteza constanta. Sa se calculeze:
(J
a) lucrul mecanic efectua t de om asupra lazii;
b) lucrul mecanic al fortei de frecare;
c) !ucrul mecanic total efectuat asupra lazii.
2° Se presupune ca lada are acceleratia a = 0,5 mfs 2 • Sa se raspunda la acelea~i inLre-
-
II
bari ale. punctlllui 1°.
R~l
0
a) L 0 = (.Lm gd = 4 000 J; b) Lr = - 4 000 J; c) L = 0_;
2° a) L 0 = ({L mg + ma)d = 4 500 J; bJ Lr = -4 000 J; c) L= 500 J.
4. Un corp cu masa m = 20 kg se deplaseaza cu viteza constanta pe distanta d 60 m.
pe o suprafata orizontaHL Coeficientul de frecare este ll = 0,45. Forta a plica t.~ corpiJ--
----~----.-----~~--._~
a
c
r
hli ·fat:.e on unghi «. = 30° cu orizontala. Sa se calculeze: Fh;. 4.#kt\ La problema ~:L

148
 21. Un om sUi pe o banca intr-~n autobuz carl' y(m)
12. tn timp ce un alpinist escaladeaza peretele vertical al unui munte, un turist de se deplaseaza cu viteza v = 15 mjs. Masa 8,....._______.1
aceea~i greutate ca ~i alpinistul urea in virful muntelui pe o carare in serpentina ~i o.mului este m = 70 kg. Care este energia cinr- J
ajunge in acela~i loc ca ~i alpinistul. Care dintre cei doi a efectuat un lucru mecanic tlca a omului in raport cu ceilalti pasageri?
mai mare impJtriva gravitatiei? Dar tn raport. cu Pamintul?
R: EfectueazA acela~i lucru mecank.
13. ln figura 4-.32 este reprezentata dependenta alungirii unui resort de marimea fortei
R: E 1 c .::::: o;
E2C = ? 875J.
t - P,;;r: -------4 A
I
deformatoare. Sa se calculeze lucrul mecanic al fortei deformatoare intre punctelf' x(m)
de abscise 0 em ~i 8 em. Sa se spun a care este sensu I fizic al tangentei unghiului ex. ~i a I · 22. Un corp. cu masa m = 0,5 kg este m·ur11:at U ~
ariei triungltiului de sub segmentul OA de pe grafic. vertical in sus cu vite~a v0 = 4 mfs. S:i se }'lg. !.8!. La problema 24
R: tg ex.= k, L ~ Fx/2 = 32 J. calcu~e~e: lucrul mecamc al greutatii, variatia ·
ener~Iel potentiale ~i var.iatia energiei cinetice la urcarea corpului ptna Ia tnxlt'
14. Ce lucru mecanic trebu.ie efectuat pentru a intinde, cu !J.l = 0,5 em, un resort eu maxima. a. ylmea
constanta elastica k = 40 kN/m? R: La = - mv0 2/2 =- 4 J ·' tillp = 4 J.I A v _ · ·'f, ,,, •
L.lLJC - -
R: L = k( !J.l) 2 /2 = 0,5 .J
23. ~ &ageata cu masa m = 50 g' este Iansata, dintr-un arc cu viteza v - 30 ;· .
16. Pentru a tntinde un resort cu lll1 = 4 mm, trebuie sa se efectueze un lucru mecanic tlcala in sus sa s 1 . . . ' o - m s pe ver-
L 1 = 0,02 J. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a intinde resortul cu Al2
. · . e f'acu 1eze energ1a cmeboa ~i energia potentiala a sa etii d a
timp t = 2 s dt' Ia lansare. Se va lua g = 10 m/s2. g · · up Ull
= 4cm?
R: L,. = L 1 (Al1 / Al1 ) 1 = 2 J. •) R: Ep = mg (v0 t - gt 2 /2) = 20 J; Ec = m~v0 _ gt)2/2 = 2,5 J.
16. Un motor cu puterea P = 10 kW este folosit pentru a ridica o sarcina cu masa m = ..!. u~ c~rp cu rn_asa "! .= 2 kg se ?eplaseaza din punctul pl in punctul p2 in dm ul . ra-
= .'JOO kg la inaltimea h = 40 m. ln cit timp va ridica motorul sarcina respectiva? Vltatwnalumform,. m care g este constant ~i egal cu 10 mjs2 (fig. ~.3ft). p g
( ~ =~ 10 mjs 2 .) R: t = mghf.P = 20 s. a) Sa se calculeze lucrul mecanic al greutatii pe traiectoriile pAP · p BP
1 2 ~1 1 2•

17. In t'igurile 4.33, a, b, c ~i d stnt reprezentate dependentele de distant& ale fortei F b) Dr·acal se presupune energia potentiala a sistemului corp-Pamint nula. in PI, car·p
va 1 va oarea sa in P 2 ? .
care actioneaza asupra unui corp. Sa se calculeze lucrul mecanic al fortei in fiecare
caz. c) Ce valoare are lucrul meeanic efectuat de ctmp pe traiectoria p cp ?
R: a) 180 J; b) 60 J; c) 150 J; ,d) 2,5 J. 1 2
d) Care este valoarea energiei potentiale in punctul de coord t
y = 3 m? , on a e x =· t m :;; i
18. Sa se calculeze puterea minima a unui automobil pentru a se deplasa cu viteza con-
stanta v = 100 km/h, daca forta de frecare care actioneaza asupra automobilului
este Ft = 1,8 ·10 8 N. ·tt: L1 = - 40 .T : L 2 = - 40 J ; b) E P = 40 J ; c) L = _ 40 J :
R: P = F fV = 5 • 1 04 \'\'. d) Ep = 40 .J.
19~ Punctul de aplicatie al unei forte F = 2,35 N se deplaseaza,cu viteza constant& v 25. Cu dt trebuie alungit un resort cu constanta elastira k =
20 ~/m penti'tl ca energia
= 0,456 m/s, pe directia fortei. Care este puterea pusa in joe in aceasta deplasare ( inmagazinata in resort sa fie Ep = 14,4 J?
R: P = F u = 1, 0? vV.
R: x =V2 Epjir 1,2 m. =
20. Depinde energia cinetica de sistemul de referinta in raport cu care se calculeaza l 26. l!n corf cu masa m = 2 kg aluneca pe o suprafata orizontala fara frecare Corp I
cwcne~ e tm resort pe care-1 comprima cu x = 0 5 m lnainte de . . u
M[t(N~
A

elastica a resortului este k 20 N/m Car t '··t ' .• as~ opri. Constanta
b_f(N)
. R: Da. . e es e "\1 eza corpulm mamte de ciocnire·?

8flfl
· F(N)
A
2/J !L
I
I
1
1
20 ..-----""!
I
I
I
I
•
maxima F
.
20 N Sa
.
-
R: v ~ a:Vkfm = 1,58 m/s.
t7 • La comprtmarea resortului unui piston jucarie cu a; - 3 em 8 a t · t
- ac)'Iona cu o forta
1/ D 2 5 b(m} Q t 4 x(m; · = . se calculeze energi~ potentiala a resortului comprimat.
v o. b R: Ep = Fx/2 = 0,3 J.
/ 28. ;.;n pistol juc~rie este prevazut cu un resort de constanta elastica k _
.J(J(J
/ 1
,/ rN} F{N}
mcarcarea pistotului, resortul a fost comprimat cu x
I t 1 t 1
ansa g on~u cu masa m 20 g, pe directia orizontala?
- 800 Njm. La
5 em. Cu ce viteza est ..

v
v
~0(.
/
X(c.m)
mC\ . J

29. LJn vagon de cale ferata cu masa m -

__ 0 I . -
20 t ·
R: v = 10 m/s.
· .
one c1ocne~te un obstacol cu viteza v _
0t 2 5 7 .x{m) x(m}
(J 8 -. ,2f m s. Res?rt~rlle ta~poanelor se comprima fierare cu x = 4 em. Sa se det~·­
-2 mme orta maxima ce actwneaza asupra resorturilcr.
c d
}'lg. !.32. La problema ·t:l J<'fg. 4:.33. La problema 17. R: F = m?P/23: = 10 kN.

150 151
 A :tu. "\supra uuu i corp a~~ioneaz<i u forta care
\·ariaza cu distanta dupa Iegea: F = 50 -

n-t~l--~-~c - 0,5 x, unde x este exprimat in metri

~i F in newtoni. sa se calculeze lucrul
mecanic al fortei, ci!ld punctul sau de
aplicatie · se deplaseaza intre punctele df'
abscise x 0 0 m !?i x = 20 m.
Fig. 4:.35. La pro11e~ui ;31.

:n. Un corp cu nnsa 111 ( ·= ::! kgl coboara fara frecare pe l!n plan inclinat de inalthne 5
h = 1 m. Ajnnglnd la haza planului, corpul se deplaseaza cu frecare pe o suprafata
plana pina intr-un pund C, parcurgind distanta d 2 m. Coeficientul de frecare
tste ;t = 0,3 .. In punctul C, corpul urea fara frecare, pe o suprafata curba CD (rig. IMPULSUL MECANIC
!i.3[)). Sa se calculeze:
u) viteza v 1 a corpului la baza planului inclinat ~
~ -+-
f,) viteza v 2 a corpului in punctul C; Am definit impulsul punctului material in,§ 2.q.2 prin relatia: p = mv;
c) ;-,L~dtimea 1a rar•~ urea corpul pe suprafata CD . el are directia §i sensu] vectorului viteza, iar varia~ia sa pe unitatea de timp -
d J S,i se determine pozitia punctului !n cart"' se oprqte corpul (pe suprafata plan<">). -+- -,)-
'fa}i'l de punetul B. Se va lua g = 9,8 m/s 2 • ·' I'eprezinta forta: F = dpfdt (lex secunda).

R: a) v1 = 1/2 gk=4,4i mfs; b) v2 = t/-ig{h-- f!'d} = 2 8 mfs;

1
5.1. TEOREMA IM PULS UL Ul PENTR U P UNCT UL MATERIAL
•) h1 ·= h- ttd=0,4 m; d) d 1 = 2d- h/iJ. = 0,66 rn fata de JJ.
CONSERVAREA IM PULSULUI

-,)- -+-
Sa transcriem ecnHtia (2.12) Fm = Apflit sub forma:
~ ~ ~ ~ -,)- ~

= = mvz- mv1.
-
F m !l.t = llp sHu P,,(tz - t1) Pz -PI (5.1)
. -,)- -
Produsul H = Fmlit se nume§te impulsul forfei. Ecuatia (5.1) exprima t~orema
impulsului pentru: punctul material:
YariaJia impulsului punctnlui material este egala cu impulsul fort;ei
aj)ii;ati
____./-
punctului material. .- •

= -=
Daca impulsul fortei aplicate este zero, de exemplu daca forla aplicata
este nula, adica punctul material este f,zolat (P -)-
0, H 0), variatia de impuls
va fi nula: Ap -
= 0, deCi inipulsul -+

Impulsul unui punct material izolat se conserva, p

.
-
p ·= mv ramine neschimhat (constant).

material izolat se mi§ca rectiliniu uniform sau este in repaus (v = const) (in
- '
= ronst~
-,)-
adicii punctul

sistema de referinta inertiale).

Impulsul se poate schimba numai sub actiunea unei forte exterioare.
Itt procesul interae·~iunii reallzat prin intermediul fortei seface un transfer
de mi~care de la un corp la altul, n1asurat prin transferul de iropuls ~i de ener·
gie einetica. adica prin irnpul~ui fortei egal cu variatia de impuls a em·pului,

153
 Pe de alta parte)impulsul total aJ sistemului este suma vectoriala a impul·
respectiv prin lucrul me.canic al ·foi·tei, ega! cu varia.tia de ~nergie cinetica a surilor particulelor componente:
corpului.
· lmpulsul este o masura a mi4carii. Impulsul punctului material = m-;;, p P = m1v1
-4-
m2v2 = P1
.......
+ - .......
+ Pz· .......
(5.6)
Tinind seama de aceasta, ecuatia (5.4) devine: ·
este o masura a mi,carii mecanice pe care el o poseda (de aici provine ti denu-
mirea de cantitate de mi§care). Teorema impulsului exprima o lege de con- (5.7)
servare a mi$carii materiei. . _
en
Verificarea experimenta]a a legii impulsului se reduce In fond Ia verifj ....
carea l~gii fundamentale a dinamicii~
Ecua~ia (5. 7) se poate transcrie sub forma cunoscuta a legii II:

5.2. TEOREMA IMPULSULUI $1 LEGEA CONSERV ARII IMPULSULUI (5.8)

PEN-r:R U UN SISTEM DE DO UA PARTIC ULE

Fie un sistem format din doua particule m1 , m2 care interactioneaza intre

unde F este rezultanta for~elor externe ~i P impulsul total al sistemului.
Fortele interne ale sistemului nu contribuie la varia~ia impulsului total
-
ele. Conform principiului actiunii 'i reactjunii forta 12 exercitata asupra par- i al sistemului, adica nu pot schimba impulsul total al sistemului (rezultanta lor

..
ticulei m1 de catre particula m2 este egafa in modul §i de sens opus cu forta
exercitata asupra particulei m 2 de catre particula m1 , adica
fiind nuHi). (Ele pot insa ·redistriEuiTmpulsuTintre particulele sistemului prin
ciocniri.) ,
621

..
8112 =
..
-SF 21 sau SF12
- + .. SF 21 = 0. (5.2)
Daca rezultanta fortelor externe este permanent zero sau daca sistemul este
izolat, adica nu interactioneaza cu mediul exterior, impulsul total se conserva
( ra mine constant).
Cele doua forte actioneaza de-a lungul dreptei care une§te cele doua particule
(fig. 5.1) §i rezultanta lor este nula. '
In afara de aceste forte de interactiune care constituie forte interne pentru 5.3. TEOREMA IMPULSULUI Sl LEGEA CONSERV ARII IMPULSULUI
sistemul nostru, fiecare particula interactioneaza in genera.] cu mediul exte- PENTR U UN SISTEM OARECARE DE PARTIC ULE

rior, ceea ce se traduce prin fortele externe: F asupra particulei m F

1 1, 2
asu-
Rezultatele obtinute 5int valabile pentru un sistem format dintr-un numar oarecare
pra partioulei m2 (fig. 5.1). Am notat fortele interne cu ii rond. de particule. In adevar, particulele sistemului interactioneaza intre ele prin forte interne
Sa scriem legea impulsului pentru fiecare partic~Hi. Daca fortele nu sint perechi, doua cite doua egale in modul ~ide sensuri opuse, conform principiului actiunii
~i reactiunii. De aceea,daca le insumam pentru intregul sistem, ele se anuleaza doua cite
constante, atunci pentru un interval llt oarecare trebuie considerate fortele
doua ~i dau rezultantii nula.
medii pe acel interval, de aceea mai jos toate fortele sint constante sau
medii pe intervalul llt: Rezultanta forJelor interne ale' unui sistem de particule este nuliJ..

-+
(F 1
__,..
SF12).6.t =
__,..
ll(m1v1); (F 2
-+ __,..
SF21)ilt :c
__,..
il(m 2v2). (5.3)
Scriind legea impulsului pentru fiecare particula ~i adunind ecuatiile membru cu
membru, a~a cum am facut pentr1l un sistem format din dou(t particule, gasim lege1 im-
pulsului pentru un sistem oarecare:

(F 1
,.. __,..
+F2 +
..
8F12 +
-
· Adunind membru cu membru cele doua ecuatii, gasim:

S'2t)llt = il(m1v1)
__,..
2
__,..
+ il(m v2) = il(m1v1
__,..
+mv
__,..
2 2) (5.4) _,.
unde Fm este valoarea medie
-?

F m !:lt

a rezultantei F
__,..

= uP = P 2
-~

__,..
-

= F1
-
__,..

P 11
.......
+ F 2 + ... t Fn
-? -~
~i P =
+
..
m 1v 1
m, . ·+ -7 ,__,.. -~ __,..
Dar, conform lui (5.2), rezultanta + ... + mnvn = p1 p 2 ... + Pn sau sub forma legii II:
~
m2v2

1 ------- ..!:../ F,
fortelor interne este nula. Suma vec-
toriala a fortelor 'externe da rezultanta (5.9)
m2 forfelor externe:
Fig. 6.1. Sistem 'de dcuii particule care
interactioneaza tntre ele ~i ru mediul
. (\Xterior.
__,..
F = Ft
.. + __,..
F2. (5.5)
ln acesie legi ale impulsului nu apar decit fortele extern.e care actioneaza asupra siste,
mulni (cele internP dau rezultanta nula).

155
154
 Daei "' sistemul este izolat ~Sau dael rezuUanta lortei~r e:derne permanent
iiJlpulsuJ total al sistemului se eonserva.
Aceasta lege este attt de generala !li de importanta · inctt uneori este formula til De exeJnplu, alegind axa Ox pe directia celor dona particule (fig. 5.2).
~i nmoscuta sub numele de principiul conser"drii impulsului pentru sisteme izolate, alaturi
dt· principiul conser"arii energiei. c·u originea in m 1 ~i sensu} spre m 2 , avem:
N umai prin interac#une cu mediul exterior se transmite mifcare ,i se schimba impulsul . m 1 • 0 + m 2d d
tt;lal al sistemului. X1 = 0, Xz = d §1 XcM = · = 1·
mt + m2
D~i fortele interne nu pot schimba ·impulsul total al sistemului, ele schimba in gene~
ral impulsurile piir/ilor componente ale sistemului, adica redistribuie impulsul in interiorul Vom demonstra doua proprieta~i remarcahile ale centrului de masa.
si_stemului, tocmai ca urmare a interactiunii dintre piirlile sistemului.. a) Sa calculam viteza centrului de masa. Pentru doua momente succes1ve
t, t' avem (notam m = m 1 +
m 2 - n1asa sistemului):
-+ ~ ~ ~ ~ -+
5.4. CENTRUL DE MASA AL UtJUJ SISTEM DE DOUA PARTICULE mrcM = m1r1 + nizrz; mrcM - mlr; + mzr;.
De unde prin scadere memhru cu memhru:
-->- -+. -+ -->- -+ _,.
+ mz(r; - + m f:t.r-2
~ ~ ~
Vom introduce acum no~iunea de centru de masa (CM) al unui sistem -- m(rcM - reM) = m 1 (r~ - r1) rz) sau m~reM = m1~r 1 2
un punct asociat sistemului care caracterizeaza oarecum ,global" distrihu~ia
de masa a sistemului §i se hucura de proprieta~i 'remarcahile.
§i impar~ind la intervahll de timp ~t = t' - t:
Pentru doua particule de aceea~i masa m 1 = m 2 , centrul lor de masa
se afla la mijlocul distan~ei dintre ele, pe dreapta care une§te cele doua parti-
cule. Daca particulele au mase diferite, centrullor de masa se va gasi tot pe sa u
dreapta. care le une§te, dar mai aproape de particula de masa ma.i mare. l}i ~ -+ _,. ->-

anume, distan~ele CM pina la cele doua pa.rticule sint in raport i'nvers cu ma;;, mtVJ. + mzvz = Pt + Pz P. (5.13)
sele lor (fig. 5.2): cu cu
~! = m
2
sau m 1d 1 = mzdz, de unde d1 = ~ d, unde d = d1 + d2• (5.10)
~ ~ . ~+~ . Observatie. Centrul de masa se poate defini plecind de la expresia impul-
~
sului total al sistemului. ln adevar, srriind impulsul total al sistemului astfel:
Sa gasim vectorul de pozitie reM al centrului de masa. Ohservam ca
~ ~ ~
·-+ -+ -+
reM se coinpune din r 1 plus vectorul d 1 dus din m1 spre C JJtl. Dar d1 P = m1v1 + mzVz
-+- -+
~ ~ ~-(~rt : m2r2 J.
~(Tntrt + m~2) = m , (m = fflt + mz),
~t ~t
sau
se vede ca punctul definit prin vectorul de pozitie:
-+ 1 ~ -+
reM= - (m1r1 + mzrz)
Relatia vectoriala (5.11) are proprietatea remarcahila ca viteza sa tnmultita cu masa sistemului ne
scrisa pe componente, de exem·· da impulsul total, ca f" cum toata masa s1stemului ar fi concentrata in centrul
plu tn cazu.l plan, ne da !;om·do- demasa ~I s-ar mi§Ca cu v1teza acestu1a.
nate)e centrulni de masii: -: · b) Sa caiculam acceleratia centrului de masa:
-+ -+ -+ -+ - - -+ -
mvcM = P, mvcM = P', m(vc.M- veM) = P'- P,
0
(5.12)
Fi~. 5.2. Centrul de masa (Ci\tl) al unui sistem
d t' doull pat·ticule.
~i tinind seam a de (5.8):
150 ·+ ..
(5.1'.)
macM =F.
157
 r c

aeeeleraj~
eelltWotun
externe este egali eu masa sistemului inmulHta eu

Prin urrila.re, centrul de masa· se comporta ca un punct material avind

t

r
b\
·0
CM (xcM'Yc,.,J
0

t--~. L
rnasa eg~la cu masa sistemului ~i supus fortelor externe, ca ~i cum intreagH mg
masa a sistemului ar fi concentrata in CM ~i for~ele externe ar actiona in CM.
Daca sistemul este izolat (sau rezulta.nta for~elor externe este nula), Yc• I[d mg

e.entrul de 1nasa va fi in repaus sau in mi~care rectilinie uniforma. 0\~-------~0------~1 X

Fig. o.a. Calculul pozitiei t·t•ntrului de }'ig. 6.4. Centrul de masa al unui obuz
masa (CM) al unei pla.d onlt)gene. continua sa se mi!?te dupa explozie, ca
centru de masa al schijelor, neperturbat
5.5. CENTRUL DE MASA AL UN Ul SISTEM OARECARE DE PARTICULE · pe parabola (in vid).

Formula (5.11) se generalizeaza U!?Or pentru un sistem format dintr-un numar oare- EXEMPLU
care de particule. Sa 'se calculeze CM al placii omogene din figura 5.3.
Fie 3 particule. Calculam intli centrul de masa a doua particule, de exemplu ltezolfare. :fllaca fiind omogena, masele sint proportionale cu ariile !?i in (5.16) putern
-+ -+ folosi ariile respective. Aleglnd axele ca 1n figura, avem
-+
=
mtrt
~
+ m2r2
+ m
. .
!?I, i;nlocumdu-le cu o singura particula de masa (m1 + m2) situata
"2d + ( + -b-- d) -
r12

-+
2 ad· !!:..
2
+ (b ~' d)c • ~2 ad· (b - d)c • d
2
in r12 , calcuHim centrul de masa dintre aceasta !?i particula m3 : =-- 1d + YcM =
X
CJl (b d)c ad+ (b- d)c
-+ ( )-+ -+ -+ -+ -+
_ m1
rCM -
+ m r12 + mara = --=:.-=--:...__--=:..-=--.;:...__...:L..::
2 m 1r1 + m r + m:ta 2 2 Cele doua teoreme privind CM, de la § 5.3, ramin valabile 9i in cazul unui sis tern
(m 1 + m 2 ) + m:J m 1 + m 2 + ma oarecare. Astfel, de exemplu, dacii rezultanta fortelor externe este zero (sau daca sistemul
Procedind astfrl din aproape in aproape obtinem in general: este izolat), centrul sau de masa va fi in ;epaus sau in mi~care rectilinie uniformii, de~i par-
-+ -+ -+ -+ n
tile sistemului se pot mi!?ca accelerat.
m1r1 + mar2 + ... + mnrn = -1 "t....t" m~trk·
-+ Mi!?carea centrului de masa este dfctata de fortele externe, fortele interne nu influen-
reM
m1 + m2 + ... + mn m k=l.
(5.15) teazii 1ni.~carea centrului de masa. De exemplu, daca un obuz care se mi9ca liber in vid
(sub actiunea greutatii) explodeaza Ia un moment dat, centrul sau de masa continua
Dadi un corp omogen poseda un plan de simetrie, atunci grupind ca mai sus doua sa semi9te, ca centru de masa al schijelor, neperturbat pe parabola, ca !?i cum nimicnu s-a
cite doua particulele identice simetrice (situate de o parte !?i de alta a planului de sime- tntlmplat, pina cind macar una din schije atinge pamintul !?i apare o forta externa care
trie), gasim ca CM se afla in planul de simetrie. La fel se intimpla in cazul unei axe va devia CM de pe parabola (fig. 5.4).
de simetrie sau in eel al centrului de simetrie. tntr-un cimp gravitational omogen centrul de masa coincide cu centrul de greutate
Dadi un corp omogen poseda un plan de simetrie, o axii de simetrie sau un centru de (punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de greutate).
simetrie, centrul sau de masa se va giisi in planul de simetrie, pe axa de simetrie sau ln cen-
trul de simetrie.
De exemplu, CM al unui cilindru omogen se afla pe axa sa; CM al unei sfere ornogene 5.6. ~leCNIRI
:-;e .a~lain c~ntrul sferei; .ClJ!
al unui paralelipiped dreptunghic se afla in centrul para-
Ielrpipedulm; CM al unm disc omogen subtire se afla in centrul discului; CM al unei Prin ci1cnirea a doua sau mai multe corpuri se intelege un proces de inter-
placi omogene dreptunghiulare este in eentrul ei. actiune care dureaza un timp finit, astfel incit atit inainte, cit ~i dupa cioc-
Subliniem ca G_JJf este un punct geometric asociat sistemului. a carui pozit.ie este nire corpurile nu interactioneaza. La ciec.nirea corpurilor ma,croscopice inter-
determitwta de distributia masei. 1n C"lf pcate sa nu fie deloc mas'l, ca in cazul unui actiunea dur_eaza atit timp cit corpurile sint in contact §i acest timp de contact
inel omogen.
• t.n formula (5.~5) putei_U gru?a ter~enii sumei corespunzatori unui subsistem !?i este foarte scurt fata de duratele obi§nuite (timpul de contact este de ordinul
·mlocm cu masa subs1stemulm (M} mmultita cu vectorul de pozitie al CM corespunzator milisecundelor).
-+ · La c.iecnirea a doua cwpuri (macrtscopice) putem distinge d•ua faze
al subsistemului (R):
sau etape. 'Imediat ce cerpurile vin in c,ntact incepe frinarea l•r recip~ca,
(5.16) brusca, ~i def~marea l•r. Energia cinetica de mi§care relativa a unui tt>rp
fata 'de celalalt se transf•rma, prin lucrul 1necanic. al f•r~elor interne de cite~
-+
unde Mj sint masele .subsistemelor ~i R; vectorii de pozitie ai centrelor lor de masiL
nire. in energie peten~iala de deftr·mare a c~purilor. La un m•ment d:d
Formul,a (5.16) se scrie pe componente tntr-un sistem de coordonate convenabil.
159
158
 '
vitezu relutiva a unui eorp fat a de ce1ala1t se redut:e
-+ -
la zero: iar defoi'HHt tiile De exemplu, in cazul a doua particule:
lor sint maxime. Energia cinetica de mi~are relativa s-a transformat in energie
potentiala de deformare §i in alte forme de energie (in special caldura). In
~
m 1v1 + m2v2 = ~
m1v; mzv;. (5.18)
acest moment corpurile au o vitez.a com una, se mi§ca soli dar §i in acest m.oment Ecua~ia de conservare a impulsului este o egalitate vectoriala. Ease scrie
se termina prima faza a ciocnirii, numita faza comprimiirii. Imediat incepe faza pina la urma pe componente intr-un sistem de coordonate ales converiahil.
a doua a ciocnirii: faza separarii. Corpurile incep sa se departeze unul fata de Astfel, daca inainte §i dupa ciocnire particulele se mi~ca pe acee~i dreaptd
altu], viteza relativa a unui corp fata de celalalt cre§te, deformatiile lor se - cazul unidimensional alegem aceasta dreapta Ji'ept axa Ox §i atunci
reduc, corpurile cauta sa revina Ia forma lor initiala. Energia poten!iala de ecua~ia de conservare a hnpulsului devine:
deformare se transforma partial in energie cinetica de mi§care relativa a corpu-
rilor. In momentul cind· se separa complet, se termina faza decomprimarii sau m1v1 m 2v2 = m1v; + m2v;, (5.19)
separarii. unde vitezele initiale v1 , v2 §i cele finale v;,
v;, pot fi pozitive sau negative dupa
La ciocnirea unor corpuri elastice (bile de otel, bile de filde~), deformatiile cum pa.rticulele se mi§ca in sensul pozitiv ales sau eel negativ al axei.
dispar dupa ciocnire, corpurile i§i recRv.ata forma lor initiala, energia cinetidi 5.6.1. Ciocnirea plastica (total neelastica). Un caz particular important al
,relativa" se restituie aproa.pe integral §i ciocnirea se cheama elastica. Dar, in ciocnirilor este ciocnirea total neelasticd sau plasticg. ln acest caz, prin cioc-
general, dupa ciocnire ramin deforma~ii remanente, de exemplu I~ bilele de nire corpurile se cupleazii, se lip esc ~i i§i continua mi§carea impreuna, cu ace-
plumb sau de plastilina. ea§i viteza com una. Exemple: · cind aruncam o piatra intr-un vagonet sau
in timpul ciocnirii apar forte de interactiune mari intre corpurile care se alergam dupa un vagonet (tramvai, harca) §i sarim in el sau.,_ cind un glont
ciocnesc, dar aceste forte dureaza foarte putin, atita timp cit dureaza ciocnirea ramine infipt intr-o tinta sau un obiect fragil cade jos pe podea etc. Reversul
(contactul dintre corpuri). Con'form legii actiunii §i reactiunii, fortele cu acestor ciocniri este cazul descompunerii sau desfaeerii unui corp in mai multe
care actioneaza cele doua corpuri, unul asupra. celuilalt, sint egale in modul fragmente (de exemplu cazul exploziei unui ohuz). Dadi filmam acest proces
§i de sensuri opuse (fig. 5.5). Fortele normale se datoresc deformarii elastice ~i proiectam filmul in sens invers, ohtinem exact cazul ciocnirii plastice; §i
reciproce a celor doua corpuri, iar fortele tangentiale se datoresc frecarii din- invers, o ciocnire plastica filmata §i proiectata in sens invers apare ca o dez-
tre corp uri in planul de contact (intrepatrunderii asperita~ilor sau rugozita- agregare, descompunere sau e.xplozie. De aceea §i aceste procese de descom-
tilor suprafetelor in contact). punere pot fi inglohate in categoria de docniri plastice. De exemplu, sarim
Pentru sistemul format din cele doua corpuri fortele care apar in procesul din mers dintr-un vagonet (carucior, barca) sau aruncam dintr-un vagonet sau
ciocnirii sint forte interne §i dau rezultanta nula. Prin urmare aceste for~e nu harca diferite obiecte etc. In toate aceste cazuri se aplica evident legea con-
,pot schimba impulsul total al celor doua corpuri, dar il redistribuie intre cele servarii impulsului.
doua corpuri. De exemplu, daca un vagonet Jove~te un altul aflat in repaus, -+ -+
Fie doua particule cu masele m1, m 2 §i vitezele v11 v2 care se ciocnese plastic., '
acesta din urma va capata un impuls pe sea.ma impulsnlui primului corp: avem . ~ -+
un transfer de mi§care mecanica §ide impuls de la un- corp la altul prin ciocnire. lnainte de ciocnire avem doua corpuri cu impulsurile m 1v1, mzvz, iar dupa
In timpul foarte scurt cit dureaza ciocnirea, for~ele externe obi§nuite (de ciocnire a.vem un singur corp de masa m 1 +
m 2 §i viteza v'. Scriem legea con-
exemplu forte1e de. frecare sau fortefe de greutate) nu pot modifica sensihil servarii impulsului total:
impulsul total al sistemului. De aceea chiar daca
corpurile care se cio~nesc sint supuse la forte (5.20)
externe, putem totu§i scrie cons'ervarea impulsu-
lui total al sistemului in sensul urmator: Viteza finala se poate afla

) Suma vectoriala · a impulsurilor corpurilor

imediat inainte de ciocnire trebuie sa fie egala cu
~i grafic. Reprezentam la o
anumita sca.ra vitezele ~i im-
pulsurile (fig. 5.6). Compunem
/ . suma vectorialii a impulsurilor corpurilor imediat
/''.,~L---t..J -+
',
,N
dupd ciocnire: vectorial impulsurile m1v1 §I
~
·-;.. ~ _,_ 4
F'=-F
Pinitial = P1 + Pz + ···· = Pfinal == Pt P::. + m 2v2 ( dupa regula paralelogra-
Ft~. 6.5. f~ortele eal'e apar la mului) ~i rezultatul il impartim
ci(knirea a doua rorpuri. (5.17) la. masa tetala m1 +m2. Fig. 5.6. Cioenirt>a pla~lidi a doua pt-u·lic·ule.
160
161
11 - Fizica cL a IX-a
 In cazul unidimensional forJ!lula (5.20) devine
Ciocnirea este perfect elastica daca energia cineticd a corpurilor se conservd
v' = mtvt + m2v2 • prin ciocnire, adica energia cinetica totala a co~urilor inainte de ciocnire este
mt + m2 (5.21)
1 . . . egala cu energia cinetica total a a corpurilor dupa ciocnire:
f nA c.wcnirea plastica o parte din energia cinetica a. corpurilor se trans-
orma In alte forme de energie (in special in cal dura): -1 m1v12
2
+ -21 m v2 2
2 1
= - m 1v1
2
'2
+ -21 m 2 v2'2 • (5.24)
1
2 mlvt
2
+ 21 mzv~ = 1
2 (mz + ml)v'2 + Q, Binein~eles, mai a vern ~i ecua.~ia de conservare a impulsului total:
~ ~ ~. ~

Q- A.E 1 (5.22) m 1v1 +' m 2v2 = m1v; + mzv;. (5.25)

- - c= 2 mlvt
2
·+ 2 mzv~ -
1 1·
2 (ml
·
+ m2)v'2. In natura nu exista riguros ciocnire perfect elastica intre corpuri macro-
Introducind aici pe v' din (5.21), oh~inem~: scopice, dar de multe ori corpurile elastice (de exemplu hilele de filde~, de o~el,
carucioarele prevazute cu tampoane-resorturi elas.tice) la ciocniri u~oare veri-
Q = - AEc = ..! m1m2
-~.::o.._ =. -1 fica hine condi~ia (5.24).
2 m1 + m 2 (vl - Vz)2
2
m v2
r r' (5.23)
De obicei cunoa~tem masele ~i vitezele ini~iale ale corpurilor ~i vrem sa
unde Vr = V1 - Vz este viteza relativa (a particulei 1 fa~a d~ particula 2), iar aflam vitezele lor finale. Avem o ecua~ie de conservare a energiei cinetice
~r se. nui_fle~te ma~a redusa a celor doua particule. Prin urmare numai imer- (5.24) ~i trei ecua~ii algebrice (pe componente) de conservare a impulsului
gia einetwa d.e mi~care relativa (a unei particule fa~a de alta)' dis .~l"A prin (5.25), deci 4 ecua~ii, ~i 3 +
3 = 6 necunoscute pentru componentele vite-
cuplarea partiCulelor, transformindu-se in alte forme de energie. P~~.., zelor finale. Prin urmare, in cazul general al ciocnirii in spatiu a doua par-
ticule, datele ~i ecuatiile de mai sus nu sint suficiente. in cazul ciocnirii in

EXEMPLU
plan vom ·avea 1 + 2 = 3 ecua~ij ~i 2 +
2 = 4 necunoscute, deci trebuie sir
mai cunoa~tem o data asupra ciocnirii.
In cazul unidimensional, cind atit inainte, cit ~i dupa ciocnire particulele
Doua carucioare de mase m - 1 oo ka ·
cu vi't I t - , o• mz = 2,00 kg se ml~ca unui spre eelaialt se mi§ca pe aceea$i dreapta pe care o alegem drept axa Ox, avem dona ecua~ii
eze e vt = 1,00 m/s v - 2 00 I p · · . .
(ciocnire I t' a) C ' 2. - . - ' m s. rm cwcmre carucwareie se cupleaza de conservare §I doua necunoscute:
pierduta/ as Ic . .are va fi viteza lor comuna dupa ciocnire ~i energia cinetica
(5.26)
Rezol(}are Am ales axa Ox in 8 1 · v .. •
t ·t. . ensu mi~carn pr1mului carucior, de aceea viteza v 2
e: e nega IVa. Scriem con·servarea impulsului: m1v1 + m2v2 = m1v~ + m v;. 2 (5.27)
~vt + m2v2 = (ml + m2}v', v' = mlvl + m2v?. Sistemul se rezolva astfel. Trecem termenii care con~in pe m 1 in stinga ~~ pe
mt+m2 , cei care con~in pe m 2 in dreapta:
v' = 1,00 kg· 1,00 m/s - 2,00 kg· 2,00 m/s .·
ml(vi - v?) = m2(v; 2 - v~)
1,00 kg + 2,00 kg = -1,00 m/s.
sau
Semnul minus arata ca d
upa ciocmre ~~ cupiare carucioarele se vor mil?Ca In sensul
v • • •
. .
fc~:t~va:~~:e~ ~lese 10~, ~~icia in. sensul vitezei initiale a celui de-al do ilea carucior
. Impu s m1..,1a ma1 mare).
Ener~Ia cinetica pierduta (vr = v 1 _ v 2 = 1,00 _ ( _ 2 ,oo) = 3 , 00 m/s);
1 m1m lmpar~im membru la memhru cele doua ecua~ii:
Q -_ -
A£
u c=- ---- (v - 2
v )2 3 00 J
2 ml ·+ m2 1 2 -
-
' - . 7h + v~ = v; + Vz sa;u v; = v~- v; = -(Vt - Vz) = - 'L'r· (5.28)
. 5:6.2 . .Cioc.nirea perfect elastica. Un alt caz particular simplu al ciocni- Aici v~ - v; reprezinta viteza relativa v;, a particulei 1 fa~a de particula 2,
rllor... es.te c~ocnirea P_erfe~t el~sticd. In acest caz deforma~iile corpurilor dis ar dupa ciocnire, iar v1 - v2 reprezinta viteza relativa vr imiinte de ciocnire. Prin
dupa .Ciocnire, .en;rgia Cinetwa ,relativa", transformata in timpul ciocnirifin urmare, in ciocnirea perfect elastica unidimensionala a doua particule una.
din ele (de exemplu prima) se apropie de cealalta cu o anumita viteza
e~:rgie ~ot~n~I~la de deformare elastica, se restituie integral in energie cine- relativ~ vr=v1 -v2 , o love§te.§i se intoarce inapoi cu o viteza relativa.
twa dupa cwcmre.
egala in modul dar de semn schimhat.

162
163
ll*
 ~cuatia (5.28~ im~reun~cu ecuatia de conservare a impulsului (5.27) ne
pe~~Ite sa. aflam 1med1at v1tezele finale vi, v'2 dupa ciocnirea. perfect elastica
umd1menswnala a doua particule;
I nt 1 -/m2 , "
Vt - - - - 'l1 t, v2 = v1 •
m2+ ml ml + m2
~e :ved~ ca in acest ca~ corpul 2 va capata o viteza v; in sensul in care este
.ovit ~v2 es:e de acela~I semn cu v1), in timp ce primul corp se poate intoarce
1nap01 daca masa sa m1 este mai mica -deeit a celui de-al doilea corp.
b) Daca masele sint egale, din (5.29) rezulta ca v1' = v 2 v' = v corpurile
h' b" . . . ' 2 ll
sc. 1m a v1tezele intre ele, ca §i cum ar trece unul pe linga celalalt fara sa se
atmg~, unul luind locul celuilalt. In acelea~i condi~ii (adica m 1 = m2 ), daca
~I dollea. corp era in repaus {v 2 = 0), at unci primul corp se opre~te (v; 0),
Iar a~ dmlea porne~te cu viteza primului (v~ = v1). Aceste rezultate sint fru-
mos Ilustrate de urmatorul experiment.
EXPERIMENT
. Suspend am doua bile identice pe fire paralele egale (fig. 5. 7). Daca deviem
o hila cu un anumit unghi ~iii dam drumul sa se ciocneasca cu cealalta atunci
. . . . ~ '
pr1n ~10cn1re pr~ma se va o~ri, iar a doua va fi deviata aproape cu acela§i unghi
ca ~rima. Dup~ aceas~a, ?Ila a do~a,se intoarce inapoi §i o love§te pe prima,
op~I~du-~e la r1ndul. ei, §I a§a mai departe pina ce mi§carea se stinge sau se
striCa (bdele nu mal rarriin in acela§i plan vertical, daca nu sint perfect cen-
trate sau daca nu sint suspendate fiecare prin 2 fire in forma literei V).
~aca :cu~ b~la deviata are masa mai mare decit cea aflata in repaus,
at unci dupa cwcn1re ea va devia in continuare; daca are masa mai mica ea
va fi deviata inapoi. .'
Obser:am.~a i~ orice fel de ciocnire impulsul total al sistemului (izolat)
se conserva, fundca rezultanta for~elor interne de ciocnire este totdeauna
zero . .(pr~~cip~ul III), in timp ce energia cinetica totala in general nu se con-
serva, fundca lucrul .mecanic al fortelor interne nu este in general zero ~i
at unci o parte din energia cinetica se trans forma in alte forme de energie (cal-
dura sau alte forme disipate in mediu). In cazul exploziilor (descompunerilor)
se creeaza energie cinetica pe seama altor forme ale energiei interne (chimica
etc~).: Bineinteles, energia totala a sistemului izolat se conserva (principiul
conservarii energiei).
5.6.3. Cioenirea eu un perete. In copilarie ne-am jucat cu mingea, arun-
cind-o pe podea sau pe perete §i apoi prinzind-o. Observatii simple ne arata
ca daca aruncam mingea perpendicular pe perete (sau pe podea), ease intoarce
(5.30) inapoi tot perpendicular pe perete cu o viteza egala in modul, dar de semn
schimbat, fata de viteza initiala.
In teoria ciocnirilor se intelege pri~ ciocnirea cu un perete - ciocnirea cu
un corp de masa foar~e mare, astfellncit oiteza acestuia nu se schi"!ba pri·n cioc-
nire.
Acesta este cazul ciocnirii unei mingi cu podeaua sau cu un perete (eventu-
al mobi.l) sau cazul ciocnirii unei molecule de gaz cu peretii vasului in care se
gase§te gazul sau cu pistonul (mobil) daca gazul se afla intr-un cilindru cu.
piston.
Sa consideram ciocnirea perfect elastica (unidimensionala) cu un corp de
masa m2 foarte mare (fata de m1 ). Sa transcriem atunci formulele (5.29) sub
urmatoarea forma:
v~ = 2 -=---- - v1; v; = 2 -=---- .- v2. (5.31.)
Daca masa m2 este foarte mare, atunci fractia m
1
va fi foarte mica §i pen-
m2
tru m 2 extrem de mare, fractia m1/m 2 se va mic§Ora pina la zero. Atunci
formulele de mai sus devin (punind m1/m 2 = 0):
v~ = 2v2 - Vt, v2 = v2, (5.32)
adica in adevar viteza pereteiui (de masa m2) nu se schimba prin ciocnire
(v; = v ). Prima formula se ob~ine ·§i direct din condi~ia (5.28) pentru viteza
relativa in ciocnirea perfect elastica unidimensionala, daca punem, v; = v2 •
2
. In cazul cind peretele este in repaus (v 2 = 0 = v;), ob~inem rezultatul
a§teptat: v~ = -v 1 , adica particlJla se intoarce ina poi (rico~eaza) cu aceea~1
viteza in modul (fig. 5.8, a).

t V=-V

...v
2 Fig. 5.8. Cioenirea perfect
·ptg. 5.7. Ciocn irea a doua bile elastica cu un perete in
identice, dintrr ('are una este repans: a) frontala, a b
a b c in repam;. b) oblidi.

164 165
 ~cua~ia (5.28~ im~reun~cu ecua~ia de eonservare a impulsului (5.27) ne at unci o parte din energia cinetica se trans forma in alte forme de energie (cal-
pe~~Ite sa. aflam 1med1at v1tezele finale vi, v'2 dupa ciocnirea. perfect elastica dura sau alte forme disipate in mediu). ln cazul exploziilor (descompunerilor)
umd1menswnala a doua particule: se creeaza energie cinetica pe seama altor forme ale energiei interne (chimica
etc~).. Binein~eles, energia totala a siste1nului izolat se conserva (principiul
conservarii energiei).
5.6.3. Cioenirea eu un perete. ln copilarie ne-am jucat cu mingea, arun-
cind-o pe podea sau pe perete ~i apoi prinzind-o. Ohservatii simple ne arata
ca daca aruncam mingea perpendicular pe perete (sau pe podea), ease intoarce
1 n~ 1 -/ m2 , •
Vt ----VI, V2 = VI· (5.30) inapoi tot perpendicular pe perete cu o viteza egala in modul, dar de semn
m2 + m 1 m1 + m2
schimbat, fa~a de viteza ini~iala.
Se vede ca in acest caz corpul 2 va capata o viteza v:) in sensu! in care este In teoria ciocnirilor se in~elege pr:in ciocnirea cu un perete - ciocnirea cu
~ovit ~v; es:e de acela~i semn cu vi), in timp ce primul corp se poate intoarce un corp de masa foarte mare, astfel incU CJiteza acestuia nu se schimba prin cioc-
Inapm daca masa sa mi este mai mica .d.Qcit a celui de-al doilea corp. - .

b) Daca masele sint egale, din (5.29) rezulta ca v~ = v2 v' = v corpurile nire.
Acesta este cazul ciocnirii unei mingi cu podeaua sau cu un perete (eventu-
h' b" . . . ' 2 Il
sc. 1m a v1tezele intre ele, ca ~i cum ar trece unul pe linga celalalt fara sa se al mobi.l) sau cazul ciocnirii unei molecule de gaz cu peretii vasului in care se
at1ng~, unul luind locul celuilalt. ln acelea~i condi~ii (adica m1 = m2 ), daca gase~te gazul sau cu pistonul (mobil) daca gazul se afla intr-un cilindru cu.
~I dollea. corp era in repaus (v 2 = 0), at unci primul corp se opre~te (v; 0), piston.
Iar al dollea porne~te cu viteza primului (v~ = v1 ). Aceste rezultate sint fru- Sa consideram ciocnirea perfect elastica (unidimensionala) cu un corp de
mos ilustrate de urmatorul experiment. masa m 2 foarte mare (fata de m1). Sa transcriem atunci formulele (5.29) sub
urmatoarea forma:
mt
EXPERIMENT mt 'Vt + v2 - V1 +''2
v~ = 2 _m_:;__
2 __ - vi; v; = 2 _m~2=----,- V2· (5.31.)
. Suspend am doua bile identice pe fire paralele egale (fig. 5. 7). Daca deviem
o hila cu un anumit unghi ~i ii dam drumul sa se ciocneasca cu cealalta at unci
. . . . - '
pr1n ~10cn1re pr~ma se va o~ri, iar a doua va fi deviata aproape cu acela§i unghi Daca masa m2 este foarte mare, atunci frac~ia m1 va fi foarte mica §i pen-
ca ~rima. Dup: aceas~a, ~Ila a do~a · se intoarce ina poi §i o love§te pe prima, m2
op~I~du-~e la r1ndul. ei, ~~ a~a ma1 departe pina ce mi§carea se stinge sau se tru m2 extrem de mare, frac~ia mi/m 2 se va mic§ora pina la zero. Atunci
strwa (bdele nu ma1 rarriin in acela~i plan vertical, daca nu sint perfect cen- formulele de mai sus devin (punind mifm 2 = 0):
trate sau daca nu sint suspendate fiecare prin 2 fire in forma Iiterei V). v~ = 2v2 - VI, v; = v2, (5.32)
~aca :cu~ b~la deviata a~e masa mai mare decit cea aflata in repaus, adica in adevar viteza pereteiui (de masa m2) nu se schimba prin ciocnire
at unci dupa cwcn1re ea va dev1a in continuare; daca are masa mai mica ea (v; = v ). Prima formula se obtine §i direct din conditia (5.28) pentru viteza
2
va fi deviata inapoi. ' relativa in ciocnirea perfect elastica unidimensionala, daca punem, v; = v2•
Ohser~am ..ca in orice fel de ciocnire impulsul total al sistemului (izolat) . In cazul cind peretele este in repaus (v 2 = 0 . v;), ob~inem rezultatul
se conserva, fnndca rezultanta fortelor interne de ciocnire este totdeauna a§teptat: v~ = -v1 , adica particlJ}a se intoarce ina poi (rico§eaza) cu aceea~i
zero"(pr~~cip~ul III), in timp ce energia cinetica totala in general nu se con- viteza in modul (fig. b.8, a).
serva, fnndca lucrul .mecanic al fortelor interne nu este in general zero §i.

t V=-V

-
v
2 Fig. 5.8. · Cioenirea perfect
2 },fg. 5.7. Ciocnirea a doua bile elastica cu un perete in
identice, dintrr •·are una este repans: a) frontala, a b
Q b c in repam;. b) oblidL

164 165
 In sfir~it, daca particula love~te oblic
perfect ela,stic un perete aflat in repaus, ea
'i PROBLEME REZOL VA TE

rico~eaza suhun unghi de ,reflexie" rx', egal

1. Un corp de masa m = 10,0 kg, avlnd viteza initiala v0 = 10,0 m(s, este .rrtnat cu .o
forta constanta F = 50 N (pe aceea~i directie cu viteza), Sa se afle t1mpul pmllla cprt··
cu unghiul de ,inciden~a" (de c_adere) rx ~i rea corpului. • • .
~ ~
~ -+ -+ ~ .
cu viteza v' este egala in modul cu viteza v Rezolvare. Scriem legea impulsului: F b.t = 6.p = mv -: mvo·. Dac.a 6.t este tl~pul
(fig. 5.8, b): ptna la oprire, atunci viteza finala v = 0 (conditia de oprtre ) ~~ protectind ecuatla pe
~ ~
axa mil?dirii:
I v' I I v !,
(5.33) rJ.
I
=rJ.. mv0
F b.t = 0 - mv 0 , D.t =="= - - =
10,0 kg· 10,0 m/s = ,0 s.
2
Verificarea experimentala a legilor de · F 50 N
.conservare la ciocniri se poate face de exem- Analog, daca un corp este aruncat vertical in sus cu viteza initial~ Vo, atunci forta
plu cu dispozitivul simplu din figura 5.9. de greutate il frineaza l?itimpul de urcare va fi: tv.,= mv0 /mg = vo/g (rezultat cunoscut).
Fig. 5.9. Dispozitiv pentru verifi- Doua bile de mase mh mz cunoscute 2. 0 minge cu masa m = 0,100 kg lovel?te ~rontal un perete cu viteza v = 5,0 m/~. Dad\
carea legilor de conservare Ia
timpul de contact cu peretele este D.t = 1,0 ms, ,sa se afle. for~a mrdJe care
ciocniri. sint suspendate pe fire paralele apropiate,
apare Ia contactul dintre minge fJ'i perete.
de lungime l( :....so em). Bila m1 este deviata,
Rezolvare. Sa scriem legea impulsului .pentru min~e·
astfel incit firul sau de suspensie sa se deplaseze cu o distan~a x( ""5 em), _,. ...,. _,. . _,. _,.
masurata pe o rigla gradata; hila m2 ramine in repaus. Dupa ciocnire not am (fig. 5.S, a): Fmb.t - mu'- mv. Dar v' = -v din
I -+
iara~i distan~ele x~, xk cu care deviaza firele de suspensie al~ bilelor. eonditia de ciocnire perfer·t elastica, atunci FmD.t =
_,.
Viteza imediat inainte sau imediat dupa ciocnire se exprima prin inal~imea ~~ 2mv
-2mu, Fm = - - - . Prin urmare, forta exerei-
respectiva h : v = v·
2gh (fig. 5.9). Conform figurii 5.9, din asemanarea D.t
tA.ta asupra mingii din partea peretelui este perpen-
triunghiurilor· dreptunghice rezulta:
diculara pe perete ~i de sens opus vitezei initiale l?i }~ig. 5.10. Variatia impulsu-
1 are valoarea:
JLa; = -- h ,
d
dar y = Vl 2 - (l - h) 2 = Vii(2l - h). lu·i la ciocnirea oblica perfect
elastica cu un perete in re-
Fm = 2mv = 2 • 0,100 kg • 5,0 m/s = t:o. 103 N. paus (problema rezolvata 2).
Considerind Jevieri cu unghiuri mici, deci h -~ l, putem scrie aproximativ D.t 1,0 • to-a s
(neglijind pe h Lt tfi de l ~i 2l): Daca mingea lovel?te oblic peretele (fig. 5.10), atunci variatia impulsului se obtine
~ ~ ~

Y "'"'V2hl, de unde V2h ~ ~

d
V1 prin scaderea vectoriala: 6.p
ln vaJoarea absoluta
mv'- mv (fig. 5.10).

~i deci viteza ~ 2mv cos or.

I 6.p I = 2 mv cos or., Fm = ---:--:--- (5.36)
v = V2gh r"'V x Vft = Cx,
~i forta este de asemenea perpendiculara pe perete.
unde
(5.34) 3*. Un elev sta pe un carucior aflat in repaus l?i tine in miini doua bile, !ieca:e de ~asa
c =Vii, m = 2,00 kg. 'Masa elevului l?i a caruciorului este M = 60,0 kg. Elevulimprlm~ bil~lor
d Q viteza u = 3,1 m/s relativa Ia el tnainte de aruncare (ceea ce inse~~a ca 1~pr~ma
este constanta aparatulni pe care o calculam de la hun inceput. bilelor acelal?i impuls F6.t m Vfinal - m ViniJial = m u). C~re va f1 v1teza ~mala. a
Alegind o deviatie x 1 ~i masurind d eviatiile x; ~i x;, .cal~ulam vitezele caruciorului, daca elevul arunca bilele in acel~i sens: a) s1multan, b) succesiV? C1ta
v~ ~i v; cu (5.34) ~i le c01nparam cu v itezele teoretice calculate cu (5.30) in energie cinetica creBaz:a elevul?
cazul ciocnirii perfect elastice. Re:.ol(Jare. a) La aruncarea simul tana,:

In cazul ciocnirii plastice trebuie verificata relatia (v 2 = 0): ll = Mv' + 2mu, V' = _\.2m u --~ - 0,62 - 0,21 mI8 i
M 3
v' = m
1
v1• (5.35) 6.Ec = .!!!_ (M + 2m)u 2 = 20,5 J.
ml + m2 M
ln acest caz, bilele trebuie sa se lipeasca (cupleze) (bile din plastilina sau alt Viteza imprimata caruciorului este opusa vitezei de aruncare a bilelcr (semnul minus)
material convenabil). b) La prima aruncare;
Cu o anumita tndemtnare se pot masura direct tnal~imile h cu ajutorul m · 1 M +2m
unei rigle atezate vertical pe masa in dreptu1 bilei respective.
0 = (M + m)v1 + mu, v1 = - u; AEc 1 = - mu 2 ---~ = 9,92 J,
M+m 2 M+m
166 167
 La a doua aruncare: (M + m)v = Mv 2 + m(v1 + u),
·-.· 6. Poate un om sa se ridice pe el insuf;ii, traglnd de un capiH al unei sfori, care este tre-
1
cuta peste un scripete (cu axa orizontala. fixit) ~i leg-a til cu celalalt capat Ia briul sau?
m m(2M +·m) 0,61
V2 = v1 - u- = - u = - -- = -0,20, lv' I> 1v2 !; Cu ce forta trebuie sa traga de sfcari1?
R: F = G(l.
· M M(M+m) 3
'1. S-ar putea propulsa o barca cu pinze, suflind aer spre pinze cu ajutorul unui ven~
L~.Ec2 = ~ mu 2 M + m = 9,93 J.
2 M tilator instalat in barca? Dar daca suflam alaturi de ptnze (adica tara a nimeri in
pinze)?
In toate ecuatiile de conservare a impulsului vitezele corpurilor trebuie luate fata de R: nu; da.
acel~i sistem de referinta (Pamtntul), de aceea tn ultima ecuatie apare viteza bilei
vi + u fata de Pamtnt, fiindca bila are deja viteza caruciorului v 1 la care se adauga
8*. Def;ii fortele interne ale unui sistem nu pot modifica impulsul total (rezultant) al sis-
viteza u imprimata fata de carucior. Se poate scrie ecuatia a doua ~i fata de sis- · temului, ele pot 'crea sau anihila doua impulsuri egale tn modul ~i de sensuri opuse
purtate de doua parti componente ale sistemuluf (de exemplu in cazul exploziilor sau
temul de referinta care se mi~cii cu viteza v1 a caruciornlui: o = + mu, unde Mv; al ciocnirilor plastice). Cum ati putea explica inaintarea vapoarelor l?i a avioanelor
v; este a doua viteza a carl!ciorului fata de prima viteza 1 • Atunci fata de. Pamtnt:v cu elice?
V2 = V 1 + v;
~i regasim rezultatul de mai sus. R: impulsul navei este opus impulsului imprimat fluiduluL
Sa reluam problema, dar considerind ca elevul arunca bilele in sensuri opuse: 9. Caracatitele se pot deplasa cu o viteza pina la 60 m/s, ejectind periodic apa pe
a) simultan, b) succesiv. ·
care o absorb. Pe ce principii se bazeaza deplasarea lor?
a) La aruncarea simultana: 0 = Mv' + mu- mu, v' = 0, ceea ce era de a~teptat; R: conservarea impulsului.
cele doua impulsuri imprimate se compenseaza fiind egale in modul ~i de sensuri
opuse: 10. Daca umflam un balcn de cauciuc cu aer ~i fara a-llega la orificiu ii dam drumul eu
orificiul in jos, ce se va intimpla? ·
l:!J.Ec = mu2 = 19,22 J. R: se .va ridica in sus.

b) La prima aruncare: 0 = (M + m)v1 + mu,· v1 - ~- u ~i la a doua 11. Ce se intimpla cu o barca w;mara cind ne deplasam pe ea de la un capat la celalalt?
m+M R: se deplaseaza in sens invers.
aruncare:
12. Daca pe un carucior este suspendat un pendul ~i H dam drumul sa cscileze, ce se
2
(M + m)vl = Mv2 + m(v1 - u), v2 =v1 + !!!_ u = m u = _.!_ ~ = 0,0033 m/s, va intimpla cu caruciorul?
R: va oscila~Jn sens in vers
M M(M + m) · 300 s
deci caruciorul va capata ptna la urma o viteza in sensul primei arundiri, ceea ce. era 18. a) De ce cind atingem Pamintul dupa o saritura trebuie sane mai ghemuim (indoind
de a~teptat deoarece a doua aruncare are efect mai puternic asupra caruciorului, acesta putin picioarele)? Dar daca am sta tea pan?
avind acum o masa mai mica. Energiile cinetice create slnt acelea~i ca la aruncarea b) De ce putem sari fara pericol de la etajul doi sau trei pe o piasa elastica intinsa
succesiva In acelal]i sens. deasupra solului?
c) Cind un fotbalist prinde mingea, el relaxeaza putin inu~chii miinilor ·~i se retrage
putin inapoi impreuna cu mingea. De ce'? Daca ar sta teapan ~i ar tine miinile teapan,
lNTREBARI. EXERCITII. PROBLEME ce s-ar in timpla?
R: forta: medie de impact (ciocnire) este invers proportianala cu durata ciocnirii
1. Un meteorit arde in atmosfera, fara a ajunge la suprafata Pamtntului. Unde dispare
(v. 5.36).
impulsul sau?
R: partial in particulele de ardere, partial in moleculele de aer lovite. 14. Pe o masa de biliard stau doua bile de diametre egale, dar probabil de mase dife--
rite. Cum putem determina fara cintar sau alte aparate, daca bilele au mase egale
2. Un disc omogen se rote~te in jurul axei sale fixe. Care este impulsul sau total? sau care anume are masa mai mare? ·
R: prin ciocnire, v {5.30).
R: zero.
15. Impulsul unui cotp e::ste p 4,0 N · s, iar energia cipetica Ec = 8,0 J. Sa se afle
3. Cum s-ar putea intoarce un cosmonaut, ie~it in spatiul cosmic, tnapoi la nava cos--
mica, daca cablul care-lleaga de nava se rupe, ~tiind ca cosmonautul are cu el o trusa masa ~i viteza corpului.
2Ec
de .Jnstrumente? 1,0 kg; v = -· =4,0m/s.
p
R: arunca instrumentele in sensul opus.
16. Ecuatia de mi~care a unui punct material de masa m 0,20 kg este x = 2 - t + t
2
•
4. Pe o scindura sta un om. Cum se va incovoia sdndura in primul moment cind omul Sa se scrie legea de variatie a impulsului.
brusc se ghemuie~te? Dar daca, odata ghemuit, se ridica brusc? Rap= mv = -0,2 + 0,~ t.
R: se ridica ; c9boara. 17. Un punct material cu masa m = 1,0 kg se mi~ca circular uniform cu viteza v = 10 m/s.
Sa se calculeze variatia de impuls in timpul: a) unei perioade, b) unei jumaUiti de
~. lnthnplarea povestita de Munchhausen ca ar fi ie~it dintr-o mla~tina (cu cal cu tot) perioada, c) unui sfert de perioada.
tragindu-se cH putere de par in sus poate fi adevarata.? ~

R: nu. R: ! 11p I= 0; 2mv = 20 N • s; V2 · mv = tt.,t ~·s.

168 169
18. o biHI. cumasa m """ 100 g a cazut liber pe un pl9:n orizontal avlnd in momentullovirii inainte de ciocnire, viteza vagoanelor cuplate imediat dup& ciocnire, caldura degajata
0 viteza " = 10 rn./s. · SEI. se afle variatia impulsului prin lovire, considerlnd ciocnirea: · prin ·ciocnire, timpul ~i distant~ pin&_ la oprirea vagoanelcr euplate.
a) perfect elastica, b) absolut inelastic& (plastici\). DacE!. durata ciccnirii a fost At =
= 20 ms, care a fost forta medie_ de lovire? R: v =v 0 - .!L ~~ = 9,0 m/s; v' = ~-- v = 3,0 m/s;
n m1 +m2 ·
R: a) Ap = 2mv = 2,0 N • s; Fm ·= Ap 100 N.
. v'2
At Q = 1._ m 1 m 2 v~ = 2 70 k j ~ ~t' === v' 30 s; Ax' = ~-- = 45 m.
b) fj.p = mv =- 1, 0 N • s ; F m = 50 N. 2 m1 + m2 g/n 2gjn
19. Un corp love!?te frontal un perete. In ce raport este forta medie de contact, in razul 28. Un obuz de masa Nl ?0 kg zboara cu viteza v 300 m/s. La un moment dat
ciocnirii elastice, fata de forta din cazul ciocnirii plastke, dadl. timpul de ciocnire el explodeaza in dona fragmente. Unul dintre ele de masa m 1 = 30 kg continua sii.
este acela~i? se mi~te inainte cu viteza v1 = 500 m/s. Care este viteza celui de-al do ilea fragment?
R: 2. Cita energie cineticii se creeazii?
20. Ce forta constanH'I. de frlnare trebuie aplicata unui tren de masa m = 600 t, care se
mi~dl. cu viteza v0 = ?2 km/h, pentru a-1 opri in At 10 s?
R: F = mv 0 / At = '1,2 MN.
29. 0 molecula de masa m .5,0 • 10- 2 6 kg, aflata intr-un cilindru cu piston, se mi~dt
21. Un corp cu masa m1 0,40 kg ~i viteza v1 = 5,0 m/s lovel?te un alt corp . care se cu viteza v1 = 500 m/s ~i ajunge din urma pistonul care se mi~ca cu viteza v9 =
mil?ca spre el pe aceea~i directie. Dupa ciocnire corpurile se opresc. Care a fost impul- = 1,0 m/s ~i de care se ciocne~te frontal perfect elastiC. Sa se afle variatia energiei
sul celui de-al do ilea corp? " cinetice ~i a impulsulni moleculei in urma ciocnirii.
R: p 2 = -m1v1 = -2,0 N · s.
R: AEc -2mv2 (v 1 - v2 ) = -5,0 • 10-23 J; -~P = -2m(v1 - v2 )
22. Un vagonet de masa M = 20 kg se mi9ca cu viteza v 3,0 m/s. Ce viteza va capiHa = -5,0 · t0- 23 N · s.
vagonetul daca in el cade vertical un sac en masa m 10 kg?
30. Douii bile de mase m 1 ,m 2 sint suspendate pe fire paralele, astfel incit bilele se ating.
R: v' = v ___!!___ -= 2,0 m/s. Prima bila este deviat~ pina Ia o inaltime h 1 l?i lasata libt=>r. La re iniiltime se ridica
M+m
bilele daeii ciocnirea este: a) elastica; b) plastka. (') Cita ulldura se degaja
23. Doua bile de mase m 1 1,0 kg ~i m 2 = 2,0 kg se mi~ca una spre cealalta cu vitezele in ul timul caz '?
v 1 = '1,0 m/s ~i v 2 = -2,0 m/s. Sa se afle pierderea de energie cinetioa (caJdura) prin
ciocnirea lcr plastica. R :· a) h~ = ht ( mt - m2 )2 ; h; = hl (--~ )2 ;
R: Q = - AEc _!_ - m m<>. -
1 (v 1 ~ v2 )2 = 3,0J.
ml m2 + ml + m2
2 m1 +m2 b) h ' = hl ( mt ) 2 ; c) Q = ---
mtm2 gh t·
24. 0 hila de lemn cu masa M = 1,00 kg sta pe un suport inelar. Un glont de masa .
mt + m2 ml
.
-~. m2
'

m = 10,0 g vine de jOS In SUS, love9te CU viteza Vo 300 mjs bila ~i ramine infipt 31. 0 particula de masa m 1 love~te o alta particula de masa rna aflata in repaus. Sa se
in ea. Care va fi timpul de urcare al bilei pina Ia inaJPmea maxima? Cit a dildura afle ce fractiune din energia cinetica initiala a particulei 1 este transferaUi padirti ·
se degaja? lei 2, dacii ciocnirea este unidimensionala: a) perfect elastidi; b) plastica. c;Ce frac-
m v 1 mM 2 tiune se transform& in cal dura in ultimul caz?
R: fu = ~- = 0,30 s; Q = -- vo = 4!t6 J.
m +Mg. 2m+ M R: a) 4m1 m 2 c) __m--=-2-
25. Un om aflat intr-o barca trage cu afutorul unei sfori o a doua barca cu o forta con- (ml + m2)2
stanta F = 1CO N. Masa primei barci impreuna cu omul este m 1 = 100 kg masa
celei de-a doua barci este m 2 = 50 kg. Neglijind rezistenta apei, sa se afle vitezele
barcilor dupa tit = 2,0 s.
R: v = F titjm 1 = 2,0 m/s; v 2 = F At/m 2 = 4,0 mjs.
26. Un om de masa m = ?0 kg parcurge lungimea unei barci (de Ia ,prora Ia pupa)
= 4,0 m. Cu cit se deplaseaza harca fata de -apa in acest timp, daca masa ei este
M = 30,0 kg?
R: s = __!!!_ l = 2,8 m.
m 1 M
27. Un vagon eu masa m1 10,0 t se d~:Jplaseaza pe o cale ferata orizontala en viteza
initiala v0 = 10,0 mjs. Dupa un timp ~~ = 10,0 s,el se ciocnel?te l?i se cupleaza cu un
al doilea vagon de masa m 2 = 20,0 t aflat in repaus. tn timpul mil?ciirii, atit inainte
cit ~·i dupa ciocnire, asupra fiedirui vagcn actioneaza o forta de frecare egala cu n
= 98-a parte din ·greutatea respectivului vagon. Sa se a~le viteza primului vagon

170
 Prin urmare, efectul de rota.tie se poate masura prin produsul dintre forta
~i bra.tul ei: F · b. Mai mult, tinind. seama de directia axei de rota tie §ide sensul
rotatiei produse, putem introduce un vector avind modulul Fb, directia data
de axa de rota tie ~i sensul pe aceasta ·ax a dat de sensul de ina intare al unui
~uruh (drept~ rotit de forta aplicata (ca §i cum corpul ar fi un §Urub r9tit
--'). '

cu forta F). Acesta este vectorul moment al fortei in raport cu articulatia.

\' I --'). ___.

Pozitia fortei pe dreapta suport este data de vectorul de pozitie r = OA,

--').

care formeaza unghiul ex cu vectorul forta F, at unci bratul fortei va fi b =

= r sin ex ~i modulul momentului:
6
-
---').

M = bF = rF sin (r, F) = rF sin ex. (6.1)

MOMENTUL CINETIC
- --'). --').

Prin urmare, din doi vectori r §iF se ohtine un al treilea vector M cu mo~ulul
'

I r I · IF I · sin (r,~-
--
--').
F) = rF sin rt., cu directia perpendiculara pe cei doi
Alaturi de mari~ile fiZice impuls ~i energie cinetica, momentul cinetic vectori deci pe planullor [r, F] §i cu sensul pe aceasta directie dat de· sensul
joaca un rol important in fizica, in special in caracterizarea mi~carii de
rota(ie. --'). -
de inaintare al unui ~urub sau burghiu a~ezat pe aceasta directie §i rotit de
la r la F. Se introduce astfel o noua opera tie intre vectori (fig. 6.2).
-
6.1. MOMENTUL FOR TEl. MOMENTUL CINETIC
AL PUNCTULUI MATERIAL
vector c
Se
~
nume~te

=
--').
produs vectorial a doi vectori a, b, notat a X b, un al treilea
--').

a X b, avfnd modulull c
...,..
I= c
--').

--').
~

-
= I a I • I b I · sin (a, b) =
--'). ~
--').

-...,..
ab sin rt.,
direcfia perpendicularii pe planul vectorilor (a, b) deci pe fiecare din ei, iar
sensul dat de regula burghiului.

la~ie
6.1.1. Momentul fortei in raport ·cu un pun ct. Daca un corp are o articu-
fixa in jurul careia se poate roti liber, atunci aplicind o forta corpului, el
se va roti in jurul unei axe trecind prin articulatie. Axa de rotatie va fi per-
-
Regula burghiului: se a~aza burghiul pe direc~ia respectiva 'i se rote§te
astfel incit primul vector a sa se suprapuna pest'e eel de·al doilea b, atunci
sensu! de inaintare al burghiului va fi sensu} produ_sului vectorial a X b.
-- ~ '

pendiculara pe planul definit de articulatie §i forta (fig. 6.1).

Efectul de rota tie este acel~§i, oriunde am a plica forta pe dreapta sa suport,
de exemplu · prin intermediul unui fir mai lung sau mai scurt. Daca supor-
. tul fortei trece prin articulatie, forta nu poate
produce rotatie, ci doar trage de articulatie.
Efectul de rotatie este determinat atit de
marimea fortei, cit §i de distan 4~a· dreptei-suport
a fortei pina la articulatie.
S e nume~te braful forfei fat a de un punct
distan(a de la acel punct pina· la dreapta suport
a fortei, adicii lungimea perpendicularei coborit e
r/in acel punct pe dreapta suport a for(ei.
Fig. 6.1. 0 forta aplicata unui
~orp, avind o articulatie, il ro- De exemplu,. daca in§urubam o pi-ulita cu
te~te in jurul unei axe trecind cheie, efectul depinde atit de marimea fortei
prin articulatie, perpendiculara
0 ...,. ...,.
pe planul definit de forta !?i aplicate, cit §i de hratul fortei, adica de lun-
articulatie. Efectul de rotatie
gimea cheii, daca aplicam forta la capatul cheii,
este dai de morrientul forlei in
raport cu articula1ia. perpendicular· pe cheie.
172
Din figura 6.2 se vede ca modulul produsului vectorial, adica ab sin ex,
este egal cu aria paralelogramului construit cu cei doi vectori (de exemplu
baza b inmultita · CU ina}~imea a Sill rt.). QX b
Produsul vectorial a doi vectori co-
liniari sau paraleli este nul (sin 0° = 0,
·-+ --').
sin 180° = 0) (de exemplu daca r ~i F
sint paraleli sau coliniari: for~a trece prin
articula tie).
Daca schimbam ordinea factorilor,
atunci trebuie sa rotim pe b catre a,
deci se schimba sensu! produsului vecto-·.
...,.. -
rial. Prin urmare, produsul vectorial este
necomutativ:
Fig. 6.~1. Prodtisul vedorlal a doi
- ...,.. - -+
a x b = - b x a,
(6.2) vee tori a X b este utt 'Vectoi' cu tnodului
ab sin ~. cu diractia p€lrpandictdar.l pe
(se spune in acest caz ca produsul este ~ ~
(a, b) ~i ~u Mrtsu1 dat de regul~ bur-
anticomutativ). ghht1ut ,
173
 J

Daca schimbam sensu! unuia dintre vectori, se schimb~ ~i sensul vecto- este perpendicular pe axa de rotatie ~ti
rului p~dus. tin de sa indoaie axa. Numai forta com-
~ .
Se poate verifica faptul c~ produsul vectorial este distributiv: ponenta transversala F ..L (perpendicu-
~ -+ ~ ~ -+ -+ ~ -+ ~ ~ ~ -+ ~ -+ lara pe axa de rotatie) poate roti corpul
a X (b + c) =;:: a X b +a X c ~i (a + b) X c= a x c + 6" x c, (6.3) in jurul axei in planul ( n) perpendicu-
unde, bineinteles, nu trebuie schimbata ordinea factorilor l lar pe ax a; momentul ei M11 = F ..L • b
Momentul .une~ forte in raport. cu un punct, numit pol, es_te definit prin in ra.port cu punctul C - piciorul. per-
pro~usul Pectonal d~ntre Pectorul de pozitie al originii fortei fata de pol gi Pectorul pendicularei din p pe axa, este paralel
forta: ~ ~ -+ ~
cu axa. §i el este acela care rote~t·e
M =r X F, l M I = M = rF sin cx = bF. (6.4) corpul in jurul axei. ~ig. 6.8. Componenta Fll para~ela cu axa
~
~ ~ ~ ~
Momentul unei forte F in raport de rotatie nu 'Produce rotatie, momentul
Trebuie retinuta ordinea factorilor: r x F ~i nu F x r. Daca schimbam sensul ei M..t este perpendicular pe axa (tinde
fortei, se schimba ~i sensu! vectorului moment. cu 0 axa este egal cu produsul dintre doar sa indoaie axa). Componenta F .L
perpendiculara pe axa rote~te corpul in
Momentul fortei se masoara in N • m. componenta transversala a fortei F ..L ~i jurul axei ~i da moment: in raport cu axa
(Atentie, produsul N · m nu trebuie inlocuit cu joule, fiindca nu repre- bratul sau b pina la axa, in planul per- M11 =bF.
zinta ·lucrul mecanic.) . pendicular pe axa (,1t ), prePat.ut cu sem-
Din figura 6.1.se vede ca momentul fortei nu depinde de pozitia fortei nul plus sau minus, dupa cum rotafia
47
pe dreapta suport: nu se schimba nici modulul rF sin cx = bF (dublul ariei produsa corespunde sau nu (dupa regula
triunghiului OAB), nici directia sau sensul. Momentul fortei este zero daca burghiului) sensului pozitiv al axei:
M11 = ±b ·F J.·
polul se afla pe suportul fortei deoarece atunci bratul f~rtei este zero (;~iF ""*
sint paraleli). Daca luarn momentul fortei F fata 38
~ ~ ..,...
de un pol 0 de pe ax a, M = r x F,
-

rente
-
Daca asupra unui punct material P actioneaza
F F
1,
~
2, ... ,
~
'
mai multe forte'
concu-
F n' at unci fiecare forta da un moment in raport cu un pol 0:
--

atunci componenta vectorului M pe

· axa va fi tocmai M11 = ±bF.L·
~ -*.~ ~-+ ""* ~ ~ ~ ~--+
Daca asupra unui corp actio-
.M1 = r X F h M2 = r X F 2~ ... , Mn r X F n' (r = 0 P). neaza mai multe forte, atunci momen-
Adunind aceste egalitati membru cu membru, avem: tele lor fata de acela.§i pol se compun
dupa regula paraielogra.mului, ca orice
vectori. Momentele lor in raport cu o
""* ""*
= r X (F1 + F""* 2 + ...
""*
+ F,J = r
-+
X
""*
F = M,
""*
(6.5) axa se aduna a.lgebric (tinind seama de
""* - ~ ~ ~
semnul lor). Daca momentul rezultant
unde F este rezultanta fortelor concurente ~i M = r · x F - momentul ei. A t " t I I f' Fig. 6.4. Mcntaj pentru studiul compu-
lll rapor cu o axa es e nu , corpu va 1 nerii momentelor.
Suma Pectorialii a momentelor forfelor concurent~ ln raport cu un pol e$te in echili:Oru de rotatie fata de acea axa.
egala cu momentul rezultantei acestor ·forte in raport cu acela,i pol (teorema lui Experiment. Compunerea momentelor in raport cu axa de rotatie.
Varignon). Montajul este aratat in figura 6.4. Se aleg doua orificii in discul gradat
6.1.2. Momentul fortei in raport eu o axi. Fie acum un corp care se poate (38) in ca.re se introduc cepii de plastic (47). De cepi se suspenda cirligele (24)
roti liber in jurul unei axe fixe (fig. 6.3). Daca forta aplicata corpului este pentru greuta~i crestate prin intermediul a doua fire. Fortele sint date de
paralela cu axa de rota tie sau intersecteaza axa de rotatie, ea nu poate roti greutatile crestate iropreuna cu cirligele §i cepii (5 g).
Se calculeaza momentele celor doua for~e in raport cu axul discului; ele
corpul, ci doar indoaie axa sau trage de axa. De aceea descompunem forta F sint de semne opuse §i trebuie sa fie egale in modul - discul fiind in repaus.
-+
in doua forte componente: Fu paralela cu axa de rota tie ~iF.l perpendiculara
-')o
Se schimba greuta~ile §i orifi~iile ~i se repeta experien~a.
~
6.1.3. Momentul einetie. al punctului material. Analog momentului unei
pe axa. Forta componenta F11 nu poate roti corpul, c~ doar indoaie axa (trage for~e in raport cu un pol sau o axa, se poate defini momentul oricarui vector.
corpul paralel cu axa); momentul ei in raport cu un punct de pe axa ( M.L) Interes fizic deosebit prezinta momentul impulsului.

174 175
 6.2. TEOREMA MOMENTULUI CINETIC PENTRU PUNCTUL MATERIAL.
M omentul cinetic al unui punct material
CONSERVAREA MOMENTULUI CINETIC
in raport cu un pol este momentul impulsului
(fig. 6.5):
- ....;.. _,. _..
L = r X p = r x m'if.
- (6.6)
Sa calculam variatia momentului cinetic pe unitatea de timp. La momentul

Fig. 6.5. Momentul· cinetic al ,Momentl}l cinetic se masoara in J .s.

t, momentul cinetic este ·L
-+
= r
- -+
x p. La un m,oment apropiat t' = t + At,
-+ -+ -+ -+ . -+ -+ -+
unui punct material este mo-
-+ -+
_
Momentul cinetic L definit mai sus se ma1
-+
. vectorul de pozitie r devine r' = r + Ar ~i viteza v devine v' = v + Av,
mentul impulsului: L = r -+ -+ -+ - -+ -+ -+
X mv.
nume~te
moment cinetic orbital, deoarece este iar impulsul p = mv devine p' = mv' ..:_ p + Ap-+ mv + mAv. Atunci
legat de mi~carea particulei pe orbita sa. (Particulele atomice pot avea §i momentul cinetic L devine:
-+ -

un moment cinetic propriu Snumit spin, atunci momentul cinetic total al - -+

L' __:_ r' X p' = (r
~ . -+ -+ -+
+ Ar) X (p + Ap) = r X p + r
-+ -+ -+ -+
X tip
-+
+
-+ -+ -+
particulei va fi J = L +·S.) -+ -+ -+->
+ Ar X p + Ar X Ap,
de unde variatia momentului cinetic raportata la intervalul de timp res-
EXEMPLE
pectiv At:
-+ -+ ~
ill-+ -L'-L
- -+ ll.p ll.r -+ -+ ll.p
ll.t = /l.t rx ~+Tt xmv+Arxilt·
1. Momentul cinetic al unui punct material izolat, in raport cu orice pol, se conser"a (este
constant) . . Pentru a gasi varia~ia ,momentana" (sau ,insta.ntanee") a momentului ~inetic
-+
tn adevar, in timpul mi~carii sale rectilinii uniforme impulsul mv este constant, ctoar pe unitatea de timp, facem, dupa cum ~tim, pe At sa descreasca catre zero
luneca pe dreapta mi~dirii, de aceea L = mv • b = const., la fel, directia ~i sensu I ramin -+ -+
(sa tinda catre zero: At -+ 0), atunci, binein~eles, ~i 'Ar ~i Ap descresc catre
neschimbate (fig. 6.6). ·
- -+ -+ -+
zero, dar raportul Ar/At devine viteza momentana
~ . .
v, iar ll.pfAt devine egal
cu for~a F (conform principiului II). Atunci ultimii doi termeni din expresia
. -+ -+
de mai sus se anuleaza: v X mv = 0 deoarece sint vectori coliniari (paraleli),
-+ -+
L=rxmv iar ultimul termen se anuleaza fiindca factorul ApfAt devine_egal en for~a F,
-+
iar factorul Ar se anuleaza cind At -+ 0. Ramine numai pri~ul termen din
membrul drept care reprezinta momentul fortei. Ohtinem astfel teorema md-
, mentului cinetic pentru punctul material.
0
Momentul fortei tn raport eu nn pol este egal cu variatla momentului
einetie pe unitatea de timp, in report eu aeela~i pol.

Fig. 6.6. Momentul cinetic

al unui p~nct mater.i~l ~zola~,
Fig. 6.7. La mi~area circulara
uniforma, momentul cinetic al
t:,L
ll.t
cind ll.t -+ 0, (adica M= dL)·
dt
(6.7)
deci in mi~?care rectthme u!ii· punctului material in raport cu
forma, in raport cu or1ce centrul cercului ~e conserva (fiindca Daca momentul fortei rezultante in raport cu un pol este p.ermanent nul.
pol, se conserva. momentul fortei este zero fata de varia~ia.momentului cinetic al punctului material va fi zero, adicii momentul
acest po,l).
cinetic in raport cu acel pol se conserva. Un punct material nu-~i poate schimba
momentul sau cinetic decit sub actiunea unui moment al fortei.
2. In pli~carea circulara uniforma, momentul cinetic al punctului material 1n raport
centr'ul cercului se conserva (fig. 6.7):
cu De exemplu in cazul unui punct material izolat, F
~
~

=.
0, deci M
~

= 0
tn ad~var, modulul momentului este constant: L = m·ur = mr w, iar directia ~i sensul
2
fatii de orice pol, de. aceea momentul cinetic Lin raport cu orice poise conserva.
nu se schimba.

·176 12 - Fizica cl. a IX -a

 In mi~earea circulara uniforma for~a este centripeta, deci momentul ei in particule (fig. 6·.8). Aduntnd membru cu membru cele doua ecuatii ~i tintnd seama ca
raport cu ~entrul cercului este permanent zero, de aceea momentul cinetic al momentul rezultant al fortelor interne este nul, obtinem:
p'unctului material in raport cu centrul cercului se conserva.
In mi§carea plane tel or in jurul Soarelui ·for~ a de atrac~ie gravita~ionala
exercitata de Soare asupra planetei trece permanent prin centrul Soarelui, de
aceea momentul for~ei in raport cu Soarele este nul, deci fmomentul cinetic Rezultatul este valabil ~i pentru un sistem format dintr-un numar oarecare de puncte
al planetei in raport cu Soarele se conserva. Analog se intimpla in mi§carea materiale:
electroni1or in jurul nucleului intr-un atom.
Daca momentul rezultant al unei for~e in raport cu o axa este zero, (6.8)
atunci momentul cinetic in raport cu acea axa -se conserva (este constant).
Analog impulsului, mom_entul cinetic este ~i el o masura a mi~carii din
punctul de vedere al rota~iei: teorema momentului cinetic exprima o lege de nnde M este momentul rezultant al fortelor externe, iar J momentnl cinetic total al
conservare a mi~carii mecanice, transmise de la un corp la altul prin interme- sistemului.
ProiecUnd ecuapa ( 6.8) pe o axa, obtinem
diul momentului for~ei in procesul interac~iunii.Ecua~ia (6. 7) este analoaga
cu ecua~fa fundamentala a dinamicii: fqr~ei ii corespunde momEmtul fort,(•i, Mil=---,
~Jfl
(6.9)
iar impulsului ii corespunde momentul impulsului, adica momentul cinetic. !}.t

· Ecua.~ia (6. 7) exprima legea fundamentala a dinamicii pentru mi§carea unde M, este momentul rezultant in rapurt cu ax;\, iar J li este momentul cinetie total
de rota~ie. tn raport Cli axa.
6.3. TEOREMA MOMENTULUI CINETIC TOTAL AL UNUI S~STEM MECANIC. ~

_r . CONSERVAREA MOMENTULUI CINETIC TOTAL

Daca sistemul este izolat (M = 0), momentul cinetic total al sistemului, fata de
oriee pol sau ax<'5, se conserPa.
~ Daca momentul rezultant al forfelor externe tn raport cu un. pol sau tn .raport cu o axa

!?i ~
8F21 = ---:- -
Fie un sistem de doua particule (fig. 6.8). Momentele celor doua forte interne SF 12
~
8F 12 in raport cu un pol 0 sint egale in modul ~i de sensuri opuse &m12 =
este permanent nul, momentul cinetic total al sistemului tn raport cu acel pol sau acea axa
~e conserPa.
Prin urmare forfele interne nu pot modifica momentul cinetic total al sistemului (il
= - ~21 sau ~2 + si21 = 0. ln adevar, mo~ulele momentelor sint egale: I "t
12 1 • b = pot doar redistribui intre partile sistemului). Numai prin interactiune cu mediul exterior
= I SF~21 l·b (avind
~
acela~i brat, b); directia, este
' ~
aceea~i-perpendiculara
~
pe planul (0, SF12 ,- se transmite mi~carea ~i se schimba momentul cinetic total al sistemului.
Dadi momentul rezultant al fortelor externe aplicate unui corp, in raport cu un
SF 21 ), iar sensurile sint opuse deoarece fortele SF12 ~i
§'21 sint de sensuri opuse. punct, este nul, corpul nu se va roti in jurul nici unei axe trecind prin acel pun ct. La fel,
Momentul rezultant al lof'telor int&me ale unul sistem de ·particule, in raport cu orief' daca momentul rezultant al fortelcr externe aplicate corpului in raport cu o axa, este nul,
pol, este nul. · corpul nu se va roti in jurul acelei axe (se presupune ca initial corpul nu se rotea in jnru]
acelei axe).
Rezultatul este valabil pentru un sistem format dintr-un numar oarecare de parti-
. cule. ln adevar, fortele interne de interactiune dintre particulele sistemului sint totdeauna .·
perechi, actiunea ~i reactiunea, egale in modul ~i de sensuri opuse !?i actioneaza pe aceea~i
dreapta care un~te cele doua particule (principiul Ill). Deci momentele lor, fata de iNTREBARI. EXERCIJIL PROBLEME
orice pol, vor fi egale tn modul ~ide sensuri opuse. De aceea daca tnsumam momentele
pentru tntregul sistem ele se anuleaza doua cite doua ~i
momentul rezultant ya fi nul. 1. 0 particula in mh;;care este supusa la o forta a carei dreapta suport trece printr-un
Sa scriem teorema momentului cinetic pentru fiecare punct-Cix. Ce se poate spune despre momentul cinetic al particulei?
particula (se considera maijos momentele medii pe inter- R: se conserva fata de punctul fix.
valul de timp ~t): · 2. Se conserva momentul cinetic in raport cu Soarele al unei comete care ocole~te Soarele
pe o tr:aiectorie parabolica? Dar i~ cazul planetelor care nu se mi~ca pe traiectorii
circulare?
R: se conservr1.
~ ~ 3. Daca vectorul moment cinetic al unei particule este constant (se conserva), trafectoria
Flg. Q.S. Momentul rezultant unde M 1 , M 2 sint m9mentele fortelor externe care actio-
sa este plana. De ce? Dar daea numai directia vectorului moment este constanta, cum
al fortelor interne ale unui ~ ~

aistem de particule, tn ra port neaza asupra particulei 1, respectiv 2, iar 8'1tJ> am2 sin t este traiectoria?
~
cu orice pol, este zero. momentele for:t.elor interne care actioneaza asupra acestor Rt L are dirertie fixa; plana.

178 179
12*
 --+
. 4. Asupra unui satelit artificial al Piimintului acticneazii o fortii de frecare cu aerul Fr =
--+
= - kv. Se conservii momentul siiu cinetic tn raport cu centrul Piimtntului? Riimtne
traiectoria sa planA?
R: nu; da.
li•. Se conservii momentul cinetic total. alJ?articulelor rezultate in urma exploziei unui
corp izolat?
R: da.
6. 0 particulii se mi~cii in vid sub actiunea fortei de greutate. Momentql cinetic in raport
~u orice axil din planul mi~dirii se conservii. De ce? Ce valoare are? .
-+ -+
R: G l?i p stnt incidente cu axa: M 11 = L II = 0.
7•. 0 particulii suspendatii printr-un fir oscileazii tntr-un plan vertical (pendul simplu).
Care este momentul cinetic fata de verticala prin punctul de suspensie? Care- este
7
variatia pe unitatea de timp a momentului cinetic in raport cu punctul de suspensie't
-+
C\INEMATICA $1 DINAMICA RIGIDULUI
R: zero; I tlLj tl.t I = mglsin 0..

7.1 NOTIUNEA DE RI<?ID

Pe un plan inclinat se Iasa sa se :rostpgoleasca un cilindru gol ~i unul plin, cei doi
cilindri avlnd acela~i diametru ~i aceea~;>t masa. Se constata ca cilindrul plin ajunge jos
intr-un timp mai scurt decit cilindrul gol.
Experienta arata cain acest caz nu mai putem considera corpurile ca puncte mate-
riale; modelul de punct material folosit pina acum in mecanica nu mai poate explica rezul-
tatul acestei experiente. Trebuie sa luam in consideratie forma, dimensiunile ~i felul in care
este distribuita masa corpurilor.
Un corp cu anumite dimensiun) poateaveain urma actiunii unei forte in afara mi9-
carii centrului de masa ~i mi~cari suplimentare. Aceste mi~cari pot fi efectuate de intregul
corp sau numai de anumite parti ale lui ~i se suprapun peste mi~carea de translatie.
Sa consideram un caz simplu, acela in care corpul nu are partl mobile independente.
Punctele materiale din care se considera alcatuit corpul nu efectueaza decit mi~cari de
ansamblu. Acest corp se nume~te rigid.

Un corp ~igid ,este un slstem de pun~t(' ma.teriale ale clror distan1e reclproce rlmin
neschimbate.
Ca ~i punctul material, eorpulrigid este un model. Aeest model poate fi reaiizal cu
buna aproximatie de o hila de otel, de o roaUi, un cilindru,. o bara, un dirucior etc.

7.2. VITEZA ~I ACCELERA TIA UNGHI ULARA

EXPERIMENT

Pe 1111 plan tnelinat sau un jgheaL, lle 1as1i sa se mi~te Jiber o hila. Bila efertneaza
o mi~care de translatie accelera,ta ~i in acela~i tlmp efectueaza · ~i o mi~care de rota tie
I ·(fig, 7.1).

181
 tele e£> alei1tuiesc rigidul, ca ·prod us VPt'·
~ ~
torial al vectorilor w ~i r.:
~ ~ ~
v
v = w X r. (7.3)
4 --- ....
Vectorul prod us vectorial v = c.> x r
este perpendicular pe planul format de
,rei. doi vectori, avtnd sensu! inaintarii
unui ~urub drept (fig. 7.4). M&rimea
............
~ ~
~
acestui vector este v = wr sin (w, r} FJg. 7.4. Viteza unghiular/1 w este o ml\rime
............ vectoriall\.
~ ~

wr deoarece ttnghiul ( w, r) = 90°.

~

l<'lg. 7.1. U bill1 in mi!;;car(' Fig. 7.2. fn mi~carea de translatie traiectoriile, vitezele ~i Dac& vectorul vitez& unghiular& w este constant in timp, mi~carea de rotatie este
pe un plan inclinat. · acceleratiile tuturor purictelor corpului stnt identice. uniform&.
1n cazulin care rigidul se rote!?te in a~a felincit viteza unghiular& (.!) cre~te sau scade
AUt a:ceastl1 experientl1 cit ~i altele aseml1nl1toare ne aratl1 ell un corp rigid se poate in timp, mi!?carea de rota tie este neuniforma, atunci relapa:
afla in mi~care de translatie, in mi~care de rotatie in jurul unei axe sau intr-o mi~care ~(l)
elicoidala, rotatie ~i translatie simultan. ~ = (7.4)
~~
Mi~carea de transla/ie a unui corp rigid este mi~carea in care orice dreapta legata de ~

corp i~i pastreaza orientarea, adica se -.mifca paralel cu ea insa~i. • define11te mllrimea numit/1 acceleraJie unghiulara. Ca ~?i viteza unghiulara w, acceleratia
~

· ln ·aceastl1 mi~care toate punctele corpului rigid au traiectorii, viteze ~i acceleratii unghiularA e se reprezint& printr-un vector ~i tn cazul unei axe de rotatie fixe directia
identice ~i de aceea aceastl1 mi~care este determinat& prin mi~earea unui singur punct ~

material ce apartine corpului (fig. 7.2). acestui vector este aceea~i cu directia vectorului (.!). ln SI marimile w ~i e se ml1soarl1 in

Mifcarea de rotaJie a unui rigtd este mi~carea in care toate punctele sale descriu cercuri
ale caror centre slnt situate pe o dreapta perpendiculara pe planul cercurilor descrise, dreapta
numita axil de rota/ie (fig. 7.3).
Razele vectoare ale punctelor diferite din corpul rigid vor descrie acela~i unghi ~<l
in intervalul de timp ~t. Deci viteza unghiular& w va fi aceea~i pentru toat.e punctele
corpului rigid in rotatie:
(7.1)
Vitezele liniare ale diferitelor puncte ale
rigidului sint diferite deoarece !?i razele cercurilor
descrise stnt diferite:
(? .2)
Viteza unghiular& w este considerata o ina-
rime vectoriala, deci poate fi reprezentata printr-un
vector. Vectorul viteza unghiular& : are directia
[w]si = radjs = rad • s-1 respectiv [e]si rad • s-:2 •
EXPERIM£NTE
a) Determinarea vitezei unghiulare w. Se realizeaz/1 un m ')Dtaj experimental a!?a
cum arata figura 7.5. Masurarea timpul_ui in care este descris un unghi oarecare oc se reali-
zeaza cu dispozitivul electrochimic ata!?at trusei de mecaniea sati cu ajutorul unui eeas·
cu secundar. Montajul electric este eel indicat in figura 7.6. Pe discul gradat din
montaj, se fixeaza dona intrerupatoare in sensul rotirii tamburului pentru un anumit
unghi oc. Actionarea intrerupatoarelor o face lin indicator care se rote~te cu intregul sistem.
De firul trecut peste scripete, se suspenda cirligul pen tru ·discurile:crestate. La un mic
impuls, tija cu cele doua discuri Ia capete incepe sa se roteasca aproape uniform. Masurind
timpul t in care este descris unghiul <l se determin& viteza unghiulara w = <ljt. Repetind
experienta pentru alte unghiuri, rezultatele obtinute pot fi comparate ~i inscrise intr-un
tabel de forma:
t(s)

J-)
axei de rotatie, este deci perpendicular pe planul <l (rad)
traiectoriei. Sensu I acestui vector este determina t
w (rad/s)
prin regula ~urubului drept (fig. ?.3}.
Datorit~ relatiei v = wr, a felului i,n care s-a h) Determinarea accftl,er.JJiei unghi'1.lare e. La montajul anterior se face o modificare,
introducind peste tamburul eu raza de 20 mm un alt tambur cu raza de 40 mm. Dispo-
f'ig. 7.3. Punctele unu i solid rigid ales directia :;;i sensul vectorului : , se poah~ re- zitivul de masurare a timpului nu mai este folcsit acum. Se suspendrt drliguJ pentru discu-
aflat in mi~c..are de rotatie descriu ~
rile crestate de f!rul trecut peste scripete. Pe drlig este hitrodus an disr cu masa d'e 10 g.
~Prcuri .cu centrul pe axa de rota tie. prezenta viteza liniara v a mi~carii unuiH din punc-

/ 182 •183.
 Fig. 7Ji. Montaj experimental pentrn Sa consideram un rigid rare se rote!?te ru vitr-
determtnarea vitezei unghiulare. za unghiulara,} constanta, tn jurul unei axe fixe·
(fig. 7.7). Un punct material de masa m aflat Ia
distanta r de axa de rotatie are viteza liniari'l
<' wr ~i energia cinetica:

_!_ mv2 = _!_ mr2 w 2 •

2 2
... ~xpresia mr1f ~e numette D1C)m-.,nt de 'ineqie,
--~~llui ~~t material fat~ ~e 0 ~xi.
F'lg, '1.6. Montajul electric pentru ex-
perimentul din figura 7.5. Daca insumam energiile cinetice ale tuturor
punctelor rigidului, obtinem energia cinetica totala
a soli.dului aflat in mi~care de rotatie cu viteza
unghiulara eonstanta w:
k=n k=n
Ec, rot = E
k=f
~
2
mkrZc.}=
1
')
c.> 2 E
1!=1
mkr~. (7.5)

Expresia:
~
Fig. 7.7. Momentul de inertie' al
(7-.6) unui rigid este egal cu suma mo-
mentelor de inertie ale particulelor
se nume~te mDment de iner{ie al rigidului fata de componente.
Pe bara divizaUI. a montajului, se aleg doua repere, unul superior ~i altul inferior care axa de rotatie considerata.
delimiteaza o distan1fi h. Din definitia momentului de inertie (7.6) rezulta di. unitatea de masura in
Se rote~te bara (tija) pina cind cirligul cu discurile crestate ajunge in dreptul repe. SI este
rului superior. Din acest moment sistemul este lasat liber ~i se masoara timpul t in care [I]si = [m][r 2 ] = kg· m 2 •
este parcurs spatiul h. Timpul se masoara cu ajutorul unui ceas cu secundar sau cu un
Observati ca momentul de inertie al unui rigid este egal cu suma momentelor de
cronometru. Din ecuatiile mi~d1rii uniform accelerate w r:::t ~i IX = _!_ t 2, unde IX = hjr inertie ale particulelor componente ale rigidului. Din relatia (7.5) ~i tinind seama de relatia
2 (7.6) obtbem: ·
r fiind raza tamburului, rezulti'i_ pentru acceleratia unghiulara r::: expresia:
(7.7)
2h
r::: =
Pentru un w dat, energia. cinetica de rotatie este cu aUt mai mare cu cit punctele
materiale, care alcatuiesc rigidul, sint distribuite la distante mai mari fata de axa de
rotatie, deci cu eit moment~l de inertie este mai mare.
Energia cinetica a unui solid rigid aflat in mi~care de translatie ~ide rota tie se poat.e
7.3. ENERGIA CINETICA DE ROTA TIE. MOMENTUL DE INERTIE AL calcula prin relatia:
UNUI RIGID . Er =· -1 msv 2 1 I w2
'!
+ --2 (?.8)

unde ms reprezinta masa rigidului, v- viteza centrului de masa, I - momentul de inertie

EXPERIMENT f.ata de axa de rotatie ce trcce prin· centrul de masa.
1
Se realizeaza montajul pentru determinarea vitezei unghiulare (fig. 7;5J. Pe ctrlig Dadi se face comparatie intre energia cinetica de translatie Ec, trans = m 8 vz
2
se a~aza discuri crestate cu mase de 50 g. Se infa~oara firul pe tambur pina cind.cirligul
eate adus la partea superioara a barei divizate. Se Iasa sistemulliber. Acesta va efectua o ~i energia cinetid't de rotatie, Ec, rot = _1_ I w 2 se observa ea rolul masei ms Ia mi~earea
2
mi~care de rotatie uniform accelerata. Dupa desfa~urarea completa a firului, mi~car~a de
de translatie, il are, la mi~carea de rotatie, momentul de inertie I. Valoarea n;tomentului
r·otatie continua, firul cu discurile crestate urea, sistemul efectueaza un lucru mecan:ic
de incrtie 1 depinde nu numai de valoarea maselor punctelor materiale care alcatuiesc
pentru ridicarea discurilor. RezulUi de aici ca in timpul mh;;carii de rotatie la coborire,
rigidul considerat ci ~ide distantele (distributia) lor fata de axa de rotatie.
variatia energiei potentiale a greutatii a produs variatia energiei cinetice (cre~terea acestei
La o aceea~i masa totalii, sclidul care are punctele materiale mai departate de axel ()a
energii) a sistemului care a realizat un lucru mecanic, adica ridicarea discurilor.
avea un moment de iner{ie mai mare. De exemplu, momentul de inertie al unui cilindru
De cine depinde energia cinetka de rotatie?
gol de grosime neglijabila, este mai mare deeit eel al unui cilindru plin, omogen, de

184 185
<l('t>ea!?i masa cu primul: ambele calculate fata de axa lor de simetrie. A!;iadar, ptmtru a ln mi~area de rotatie a rigidului in jurul axei fixe,
obtine un moment de inertie cit mai mare substanta din care este format_,rigidul respectiv fiecare punct material se poate deplasa numai in planul I
trebuie distribuiHi cit mai departe de axa de rotatie. " perpendicular pe axA pe cercul de raza ri, unde ri este dis- I.
I
" Valoarea nio'fientului inerJie se schimbd dacd se schimhd pozitia axei de rotatie. tanta de Ia punctul material mi ptnA Ia axa de rotatie.
Pentru corpurile omogene de forma geometrica regulata momentele de inertie pot Astfel, pentru a descrie mi~carea de rotatie a punctului ~J -~Fi
<,_f9
fi calculate prin metcde matematice. Pentru corpurile de forma oarecare momentele de
inertie pot fi determinate experimental.
-
material putem considera numai relatia tntre componenta
tangential& Fit a fortei Fi ~i acceleratia tangentiala ail:
Fit = miait {7.10)
lffii
I
I
I
I
I
EXPERIMENT adica ecuatia {7.9) proiectata pe tangenta la traiectoria I
I
circulara a punctului material considerat. Dar:
Montajul experimental folcsit pentru determinarea acceleratiei unghiulare (fig. ? .5) --+-.._
·/'.- I '\
poate fi utilizat pentru a pune In evidenta momentul de inertie. Se pune sistemul in mil?- ait = -~vi
- ~~• vi = (J)l'i ~~• d em· ait = ~w
ri ----- = , . 11)
rie (7 t, I __.
care cu o acceleratie mica, sub actiunea discurilor crestate. Se observa cu atentie aceasta ~t ~t '--.~-----
mil?care. Se muta corpurile (greuHitile) cu ~urub de la capetele tijei mai spre centru. ~(J)
Se lasa iara~i sistemul liber l?i se o.Qserva ca mil?earea are o acceleratie mai ·mare. unde e = - - este acceleraJia unghiulara.
~t
Deci pentru aceea~i forta, pentru aceea~i masa dar altfel distribuita,efectele sint diferite.
lnmultind ambii membri ai ecuatiei (7.10) cu ri ~i
Se repeta experimentul ~i se tnlocuiesc corpurile de pe tija cu alte doua mai mici, de
tintnd seama de (7.11) avem:
100 g fiecare. Se va constata ca pentru acelea~i pozitii ale corpurilor, efectele nceleia~i
forte sint altele. · riFit = mir~e:. (7.12)
Rezulta di intr-o mi~care de rotatie, inertia sistemului depinde aUt de -masa lui Dupa <'llm am vazut tn paragraful 6.1.2 momentul
dt l?i de distributia aeestei mase in raport cu axa de rotatie. In tabelul urmator sint date ~
fortei ~ fata de axa de rota tie este definit de produsul dintre
expresiile momentelor de inertie pentru dteva corpuri rigide, omogene, de forma geome-
trica regulata fata de axele de rotatie indicate.
Tabelul i' .l.
-
componenta transversala Fi.J.. (proiecpa fortei Fi pe planul
perpendicular pe axa) ~i bratul acesteia pina Ia a~a, ceea thmea unei forte F.
Fig. 7.8. ~Ii~carpa de ro-
tatir a unui rigid sub ac-

ce este totuna cu produsul riFit dintre componenta tangen-

tlala a fortei ~i distanta de Ia punctul materialla axiL Astfel, notind Mill = riFit, membrul
pmncru plin Cilindru gal lnel dJindric Sfera ~ina I Bara sub~ire ~

~ ~I$
sting din relatia (7.12) reprezinta valoarea momentului fortei Fi fata de axa de
rotatie. A~adar, pentru intreg corpul rigid, putem scrie valoarea momentului rezul-
tant fata de axa de rota tie:

adica:
(7 .13)
n
unde I = ~ mir~ este momentul de inertie al rigidului fata de axa de rotatie.
l"" t
Tot tn paragraful 6.1.2 am vazut ca momentul unei forte fat~. de o axa este totuna
cu proiectia pe axa respectiva a momeritului acelei forte fata de un pol de pe axa. Ast-
- . fel, avtnd tn vedere di momentul rezultant al fortelor interne fata de orice pol este
7.4. LEGILE' CINEMATICII $1 DINAMICII SOLIDULUI RIGID nul, tn relatJa (7.13) M 11 reprezinta valoarea momentului rezultant al fortelor exterl'le

-
Sa analizam mi~carea de rotatie a unui rigid sub actiunea unei forte F san a unui
sistem de forte, dnd axa de rotatie este fixa (fig. 7.8). Asupra fiecarui---pU:ru~-t material de
fata de axa de rotatie sau, ceea ce este totuna, proiectia pe axa de rotatie a momentului
rezultant al fortelor externe fata de ua pol de pe axiL
Observam ca ecuatia (7.13) reprezinta particularizarea ecuatiei (6.9) din paragraful6.3
Ia cazul rigidului cu axa fixa. lntr-adevar, valoarea momentului cinetic Ji 11al punctului
~

masa mi' actioneaza fort a Fi: material mi fata de axa de rota tie' estP ·'ill.= rimivi = mir1w de unde rezulta pentru tntre-
4 -lo> gul corp rigid:
Fi = mi • ai (7.9)
n

unde
~

ai
~

Pste acceleratia mi~d1rii ptmctului material sub aetitmea fortei Fi· =B t= 1

186
- 1: J.tJ87
<

oU-
 Avind in vedere ca momentul de iner~ie I ~ste constant ~i cv ~ = e ~i tintnd cont de expresie din care se ved~ ca variatiile vitezei unghiulare ~c.u pentru un moment M al
At · r
ecuatia (6.9) rezulta ecuatia (7.13). · fortei, determinat, sint cu a tit mai mici cu cit momenful de inertie 1 al mal?inii este mai
. . . Relati:. (_7.13) reprezinU1. legea a ·u-a a dinamicii pentru mi~carea de rotatie a unui mare .
r1g1d cu axa f1xi1. . Marirea considerabila a momentului de inertie al unei ma~ini se obtine cu ajutornl
unei roti (disc) mari numita volant, montata pe arborele ma~inii.
.Aeceleratia 'tmghiulari .l.mprJmati de lof1el~ exterloare unul rigid cu axi llxi de Volantul reprezinUf un ,acumulator" de energie cinetica. In decnrsul unui ciclu de
rotatle este direct :proportfonali cu momentul rezul~t ·al acestor 'lof1e in raport. cu functionare al ma$inii, in timpul cind lucrul mecanic al fortelor motoar·e depa~e~te pe
axa de rotatfe. · · · · acela al fortelor rezistente, energia cinetica a ma~inii cre~te !iii volantul ,,acumuleaza"
Dac~ ~omel1t~l rezultant al fortelor exterioare fatil de axa de rotatie este permanent energie cinetica. Excesul de lucru mecanic al fortelor motoare fata de eel al fortelor rezis-
. nul aAtunc1 dm relatia (7 .13) rezulta ell acceleratia unghiularll ~ este nula deci corpul rigid tente fiind consumat pentru cre~terea energiei cinetice a volantului, acesta va mic~ora
este m repaus sawse rot~te in. jurul axei cu o viteza unghiulara w constantll. cre~torea vitezei ma$inii peste valoarea ei medie (de regim).
In timpul cind lucrul mecanic al fortelor rezistente depa~e~te pe acela al fortelor
motoare, energia cinetica a ma~inii scade ~i deci scade ~i viteza ma~inii. Volantul ,resti-
tuie" acum, ma~inii, sub forma de lueru mecanic motor, energia cinetica acumulata anterior
EXPERIMENT 0 parte din lucrul mecanic al fortelor rezistente consumindu-se pentru incetinirea volan-
. tului, rezulta ca in acest interval de Hrnp din ciclul ma$inii, volantul mic9oreaza scaderea
IJ_eterminarea mo~ntului. de iner;ie al unui corp. Realizilm montajul folosit pentru vi tezei sub valoarea ei medie.
determmarea acceleratiei unghmlare (fig. 7.5). Se fixeazll corpurile cu ~urub cu masa de In consecinta, in decursul unui ciclu energetic al ma~inii, volantul acumuleaza energia
150 g fiecare Ia capetele barei. Momentul de inertie al sistemului este suficient de mare cinetica in exces pe timpul cit ma~ina tinde sll se ambaleze pentru a o restitui atunci cind
pentru a putea fi 'neglijat momentul de inertie al barei. Suspendlnd de fir cirligul, se ma~ina i$i incetine$te mersul, mentinind astfel variatiile periodice ale vitezei ma~inii in
realizeaza o mi~car~ d~ rotatie uniforma. Se ma.i pune apoi un corp cu masa m = 20 g jurul valorii vitezei medii (de regim).
Intre mi~carea de translatie ~i mi~carea de rotatie se poate face un paralelism, o
care va imprima sistemului o acceleratie unghiulara e: ~i o acceleratie; pe verticala. Din corespondenta anaJogica. M~rimile ~i ecuatiile tntre care se pot stabili corespondente stnt
legea fundamentala pentru mi~carea de rotatie M = Ie: rezultil: . . date tn tabelul care urmeazll:
M
I ,_.

Rota tie
D!n M = Tr unde T m(g .J.... a) (vezi fig. 7.9) ~i a = ~~ avem M = mr (g _a).

Dar, e: "'""' -2h ~·. m Iocum

A . d . .
in expres1a momentuJui de inertie I. vom obtine:
CINEMATICA
~

Mdrimea; Ecua#a; Unitatea Mdl'imea; EcuaJia; Unitatea

I = (gt 2 - 2h). tipul de s1:moolul de tipul de simbolul de
2h
mi$care masura rru:;;care mifsura
Se masoara timpul t de cadere, masa m eare produce ~

Vectorul fu• m Unghiul radiani

mi~carea uniform accelerata ~i spatiulh pe care se depla-
seaza discul crestat suspendat de cirlig. Cu valorile obti- deplasare
nute se calculeazil momentul de inertie al sistemului. Timpul s Timpul s
Volantul. Pentru ca o ma~ina sa functioneze in -~

IY Viteza
bune conditii trebuie ca variatiile vitezei de mi~care
~

Viteza v m/s radfs

sll nu depa~easca anumite valori stabilite prin con· =6.t unghiularll CU=

structie. Mi!?carea Rota tie

-+ ~ -+
La majoritatea ma~inilor se .cere mentinerea uniforma r = r0 + vt uniforma OC = 0Co + Colt

vitezei constante, astfel inctt in orice moment sa avem

egalitate intre energia mecanica primita ~i energia con- -+
Acceleratie
-+ llv
suma til de ma~ina. Acceleratia a=-- mfs2 unghiulara radfs 2
/}.t
In cazul variatiilor periodice ale vitezei din re-
la~ia M = b: care poate fi scrisil ~i sub forma M llt == Mi~carea -+ ~ ~
Rota tie
/
= 1 ~(•) rezulta uniform v = v 0 +at uniform
variata variata
f·fg. 7.9. Fortele ce actioneaza -+ -+ -+ 1 -+
asupra corpului din experiment. r = r0 +vt +2 0 at 2

188
189
 Marimea; Ecuatia;
simbolul
.
Vnitatea
de
DJNAMICA

Marimea,· Ecua[ia; Unitatea

b) Din rela~iile de mai sus: a =
1
g

+mRS
-
sin
I
ot

simbolul de
rna sura
Masa mdsurd · a g sin ot g s.in ot
m kg Momentul I kg· m 2
c) e = -
R
== ------=
Forta
de inertie R + _!!!_ R+-1~
F N. Momentul mR2 mR C A
.lf N·m
fortei 2. Scl se dete.rmine acceleratia cu care se depla- Fig. 7.11. Pentru· problema rczol.
~ ~
Impulsul p = mv kg· m/s
-).
~ seaza o sfera care se rostogole~te, fara alune- vata 2.
Momentul J, = lw N•m ca~e, pe un plct'fl inclinat de un unghi ot = 30°.
cinetic
~
Rezol"are. In virful planului inclinat Ia inaltimea h fata de planul orizontal (fig. 7.11) -
~ tl.p -:. 4 sfera are. energia potentiala maxima Ep- = mgh, iar la baza plamilui aceasta energie se
F=-·-=ma ~ - tl.J
tl.t . 11
Mu = - - = Ii: tr:ansforma in energie cinetica. Considerind sistemul izolat, din legea transformarii l)ii con-
Llt servarii energiei rezulta Ec Ep. Energia cinetica a sferei este determinata de energia
Energia 1
cinetica Ec = mv 2 ,J Energia einetica de rota tie ~i de energia cinetica de translatie, adiea:
2 cinetica
I 2 2
Ec = ~+ mv J
2 2
PROBLEME REZOLVATE dar w = ~
(R este raza sferei), deoarece viteza de translatie a centrului sferei (centrul
R .
de masa) este · egala cu viteza periferiea ou care se rote~te sfera fata de ceritrul sau ~i
1. Pe u~ plan indinat de unghi « {fig. 7.10) se lasa liber din punctul eel mai tnalt al pla- deci putem scrie:
~ulu~ un corp rotund ~i omogen (cilindru, ,sfercl) de masa m, raza R ~i moment de
mertie I. Se cer: a) forta de frecare ~i coeficierrtul de frecare minim dintre corp ~i
2
+ --
2 2
Ec lv-
- mv == -v
. (
-RI 2 +· m ) .
plan astfel in cit corpul sa se rostogoleasca fara sa alunece · pe plan; b) acceleratia cu 2R 2 2 2
care se deplaseazii corpul pe plan; c) acc~leratia unghiularii.
Rezol"are. a) Pentru ca tntre corp ~i planul inclinat sii nu existe alunecare trebuie inde- Din egalitatea Ec = EP se obtine 1 ~ ~2 + m) = ( mgh, de unde rezulta
plinite conditiile:
v2 2mgh
mg sin ot - Fr = iha
I
mg cos ot - N = 0 -RZ +m
FrR =It
Din ecuatia vitezei in mi~carea accelerata v = V 2al se obtine valoarea accelerapei a =
2
a= eR.
= _!::__ 9i inlocuind valoarea lui v 2 se obtine:
De unde rezulta: 2l

.: = ~ ~i FrR
mg
R
din ultima relatie
-
= I_!!._ => Fr
R
R2
I - a_ sau a= Fr-.
a h
----.-
I
. l
R 2
I --.t-m
R2
fnlocuind tn prima ecuatie: mg sin ot- Ft = mFr R
2
rezultcl: Dar h = l sin ot ~i se obtine pentru acceleratie
I
mg sin
m:2);
ot
a=
,;., sin ot-= Fr ( 1 + Fr = mg sin ot ~----.

I
-+m
N 1 +-~ R2
I
:;;fiing ca momentul de inertie al sferei este I = -2 mR 2, expresia acceleratiei devi·
I ar eonditia de nealunecare: 5
· Fr < (lN = (lmg cos ot adid1 ne: a = __
mg.;,_sin
_____
cc = 5
, acee1era)'1e1
7
g sin ot ~i pentru ea sin 30° -1 va Ioarea r .
tg ot !mR 2 2
5
1 -+- mR2 ---+m
R2
. I
mg este a = 3,5 m/s 2•
Ftr. 1.10. Pentrtr probiema rezolvata i. SQH tg « < (l (1 + m: J. 2
Ca ~i in caznl mi~dl.rii de translatie, valoarea acceleratiei In cazul rostogolirii pe plan nu
depinde de masa sferei ei numai de inclinarea planului.

190
191
 TNTREBARL. EXERCITII. PROBLEM£

1. Imaginati-va uu punct pe obada unei roti

tn mif}eare. Daca roata se mi~ca cu viteza
unghiulara constanta, are punctul considerat
o acceleratie normala? Dar tangentiala? ,
2. Se fac experimente cu o sfera omogena din
lemn f}i cu 2 plane. 1nclinate de unghiuri
diferite. Sfera e pusa, pe. rind, pe fiecare
plan la aceeaf}i inaltime. Pe ~are d~ntre plane
viteza la baza este mai mare? Cum vor fi
timpii de mi~care? (Sfera se rostogol~te
fara alunecare.)
8
Fig. 7 .12. Pentru problema 3.
R: · v; = v;, t /t
1 2 = (sin cx2)/(sin ext}· ECHILIBR~L MECANIC AL CORPURILOR
8. Un mosor avtnd un fir -subtire infa~urat pe
el (fig. 7.12) poate fi actionat suecesiv prin
intermediul firului de trei forte dupa directiile indicate tn figura. lndicati directiile 8.1. SISTEM DE FORTE CONCU~ENTE. REZULTANTA. MI~CAREA DE
de mi~?Care posibile ale mosorului pentru fiecare dintre cele trei forte. TRANS LA TIE (REDUCEREA LA UN PUNCT MATERIAL)
4. Se masoara viteza unghiulara a unui disc de pick-up ~i se gase9te valoarea n = 33 rot/min.
Care este viteza liniara a dona puncte de pe dise unul aflat la distanta r 1 = 14,9 em ~i Starea de echilibru sau de mi~care a unui corp depinde de caracterullega-
altul la distanta r 2 7,3 em de centrul discului?
turilor mecanice cu celelalte corpuri, adica de apasarile, atrac~iile sau ,respin-
= Cllr 21t'rn = 305 em/min; 152 em/min.
R: v
gerile ce rezulta din ac~iunile lor reciproce. Dupa cum ~tim, corpurile din
5. Viteza unui automobil cu diametrul rotilor D = 76 em este ~ = 96,6 km/h. a) Care este
viteza unghiulara a rotilor? b) RotHe sint frinate uniform in timpul aN = 30 de rotatii.,
natura a.c~ioneaza unele asupra altora reciproc, aceste interac~iuni fiind carac-
Care este acceleratia unghiulara'? c) Pe ce distanta s-a deplasat aiitomobilul in timpul terizate prin for~e, care sint marimi vectoriale.
frinarii? Daca asupra unui corp ac~ioneaza simult.an mai multe for~e spunem ca
B: COo= 2vfD:::::::: 70 radfs; € = cJ/41tN::::::::- 13 rad/s 2 ; s = 1tND:::::::: 73 m. acestea formeaza un sistem de forte. Cind suporturile for~elor se intilnesc in
.6. Discul unui pick-up se rote~?te cu n = 78 rot/min. La un moment dat discul incetin~te ~i
se opre~te dupa tm= 30 s de la deconectarea motorului. a) Sa se calculeze acceler:atia
unghiulara a mi~d\rii tncetinite. b) Numarul de rotatii efectuate de disc in acest timp.
acela~i punct, fortele sint concurente .
~ ~ -
Sa consi~eram un corp asupra caruia actioneaza sistemul de forteF 1 ,F 2 ~iF 3
R:-e ='= 27t nftm = 0,27 rad/s 2 ; N = ntm/2 = 20 rotatii. aplicate in punctele A, B §i C (fig. 8.1). Daca se inlocuie~te sistemul de forte
dat prin ~It sistem, care produce acelea§i efecte .asupra corpului ca §i sistemu1
initial, spunem ca cele dona sisteme
de forte slnt echivalente. Doua siste-
me de for~e echivalente cu un al
treilea sint §i ele. echivalenLe. Daca
sistemul dat este echivalent cu 0
singura forta, aceasta este rezul-
tanta sistemului de for~e .
.Rezultanta for~elor _se ohtinB
prin operatia de compunere a for-
telor, care este identica cu ope-
~ --
ratia de compunere a vectorilor Fig. 8.1. Fortele Fh F 2 f?i F 3 care actioneaza si-
cunoscuta din paragraful 1.6.
multan asupra unui solid constituie un sistem de
forte.

193
13 - Fizica cl. a IX-a
 In _cazul cind corpul este un punct material, adica dimensiunile lui sint y
-neglijahile, distan~ele dintre punctele de aplica~ie ale for~elor fiind foarte mici,
acestea sepot confunda cu un singur punct pe care n notam cu 0 (fig. 8.2).
Rezulta ca for~ele care ac~ioneaza asupra unui punct material sint concurente.
' Ca urmare a neglijarii dixnensiunilor corpului, acesta nu poate efectua
mi§cari de rota~ie in jurul vreunei axe trecind prin el insu§i. Punctul material
poate efectua numai mi~cari de translatie sub ac~iunea for~elor care ac~io­
neaza asupra lui.
8.1.1. Compunerea for{;elor prin metoda analitica. Asupra xnetodelor
grafice de compunere a fortelor, cum ar fi metoda paralelogramului sau metoda _,.. · F~ pe axele de coordonate este egala cu
Fig. 8.4. a) Sum9; componentelor forte l or F 1 !}I . 2 _,.. ~ •
poligonului fortelor, nu vom mai insista ele fiind cunoscute din paragraful1.6,
-+ • } g· te 1 de forte F !}iF este tnlocmt cu
unde au fost aplicate 'pentru compunerea vectorilor. Voni prezenta numai componentele rezultantei R, pe ae~lea!}I axe. b IS ~u . 1 2 • _,..

metoda analitica de compunere a fortelor. s~stemul de f orte ech 1va en x '(

R
. 1 t R-+ c::.i
y·
Aceste sisteme de forte admit aceea!}I rezultanta R.
.
Metoda analitica de compunere · a fortelor 8e bazeaza pe notiunea de
proiec~ie a fortei pe o axiL
-+
. ln paragraful 1.6 g,.a demonstrat ca orice suma de vectori poate fi ~roi~c­
Proiectam o for~a F pe axele perpendiculare Ox ~i Oy, ducind din extre- tata pe o axa oarecare ~i. se obtine o suma corespunzatoare ~en~~u prOiec~nle
mitatile A ~i fJ ale for~ei, perpendiculare pe aceste axe (fig. 8.3). vectorilor. Pr-oiec~ia rezultantei fiind egaHi cu suma prOiec~nlor fortelor.
-+
Componentele for~ei
F pe axele de coordonate Ox ~i Oy sint date de for- . F..,.. • F..,.. Dupa cu1Il rezulta si din
A licam acest rezultat §1 in cazul for~e1or 1 §I 2· . , .
mulele: , p -+ -+ . 0 t
· li' pe axele 0 x §I Y es e
Fx = F cos oc; 'Fv =.F sin oc. (8.1) figura 8.4, a, suma componentelor f or~e1or F 1 §I '"\' 2,
Vom a plica metoda analitica pentru determinarea rezultantei a doua egala cu componenta rezultantei R, pe acelea§i axe, deci:
-+ -+
R = F + F = F + F cos oc,
forte coplanare F 1 ~i F 2 care fac intre ele unghiul oc. Metoda comporta urma- (8.2)
lx 2X 1 2
X,
toarele etape:
(8.3)
1. Se iaun sistem de axe per pendiculare xOy orientat astfel incit ax a Ox Ru = Ftu + F2Y = 0 + F2 sin r:t.
sa aiha orientarea uneia d1ntre forte. Apoi se proiecteaza fiecare forta pe cele
doua axe (fig. 8.4) §i se ohtine: . t mul initial de for~e F §i F este inlocuit cu un sistero echivalent
1 2
2 • SIS e ,
I
< -+
Jf1x = F1; F1v = 0,
f t
R si R care fac intre ele un unghi drept (fig. R4,b). I\ezultanta R,
d e or e x • y, h' 1 · fortele
Ji'2 11 = Fs sin oc. a ace:tor doua for~e este data de diagonala drept"!Jng IU ui care are r

y i:fx §i Ry. drept laturi. Aceasta rezultanta este identica cu rezultanta fortelor
_,.. • F-+ deoareee cele doua sisteme de for~e sint echivalente.
F 1 ~I 27 .

Modulul rezl!ltantei este _dat de rela~ia~

R
Fy (8.4),
R 2 = R~ +.R~.
A
l~i Rx ~i Ry date de (8.2) ~i (8.3) ohtinem:
A
2 ~~~~_.~----~c
lnlocuind in (8.4) valorile
fi
Fx
X
R2 = (F 1 + F 2 cos oc) 2 + F 22 sin• 2 oc,
0
-+ sau, dupa efectuarea calculelor:
Fig. 8.2. Fortele care actioneaza Fig. 8.8. Componentele fortei F pe (8.5)
asupra unui punct material sint
forte concure~te.
axele de coordonate Ox *i Oy stnt date
de reliitiile: F :x == F cos a.; F y = F sin a..
R2 = Ft -f F~ + 2F1F2cos oc ..
195
194
13*
u.ngh.ml ~' care da .
or~entarea rezultantei R fa+a· de a 0 X (f.tg. 8.4, b) este
dat de relapa: Y · :s:a ~= 12N

tg~ = Ry. (8.6)

Rx
X

de .tOr~e.
. mareMetoda prezinta
· avantaj, cind sistemul este alcatuit dintr~un numar f5= t 7JN F, _. !SN
~=tON
0

E'XEMPLE
Fig. 8.6. La exemplul 1 : a) fortele ce actioneaza asupra
1. Asupra unui punct material actioneaza un sistem d , punctulul material; b) fiecare forta se descompune in
curente, a~a cum se indi .: doua componente, dupa directiile axel or Ox ~i Oy; c)
S~ se determine rezullanta ar.est~i
f" A e forte alcatuit din cinci forte con
sistem de forte. ca m Igura 8·5• a.
-+
rezultanta R a fortelor este diagonala dreptunghiului.
R~z:_va~e. In eazul acestui exempl: este avantajos siise aleagil axa Ox pe directia for.
Unghiul de orientare al rezultantei fata de axa Ox este dat
componente dupa directiile axelor 0
~ 0 .5,( ~}. Se descompune fiecare
tei Ft ;>I axa Oy pe directia fortei F (fi . 8 .
forta tn doua de relatia:
orientate dupa directii oarecare, am a o~ti~u~ f~~·
8.5, b) .. tn locul celor cinci forte,
e= 6
e=
culare. Valoarea numerica a rezultantei fo:teYo fo:.te .coh~~are pe ~oua axe perpendi-
tg Ry = = o,75; 37°.
suma alg~brica a valorilor numerice a f + I, r p . directnle Ox ~~ Oy este egala cu
Rx 8
or~e or componente:
2. Sa se determine rezultanta a trei forte coplanare ~i concu-
Rx =+ F + ... + F 5X•
F tX 2X rente care au valorile numerice F 1 = F 2 = Fa = 200 N. Un-
ghiul dintre prima 9i a doua forta este egal cu unghiul din,tre
Ry = F tY + F 2y + ... + F sy· a doua 9i a treia forta 9i egal cu 60° (fig. 8.6, a).

lare. Rezultanta acestor forte este dat~ d 1~ x ~~ Ry, care au directiile perpenc:licu-
Astfel sistemul dat a fost redus la dona for R .
fortele Rx ~i R (fig. 8 5 c), Mx . a e Iago~ala dreptunghiului care are ca laturi
. Y • , • urimea rezultantei este data de relatia:
Fig. 8'.6. La ~xemplul 2.
R = V R; + R;.
Pentru efeytuarea calculelor este foarte comod a se f o1oseasca
• s~
tabelul urmator: ~ -+ -+
Rezolrare. Compunem mai intii fortele F 1 9i Fa dupli,regula paralelogramului (fig. 8.6, a).

Forta (N) I Componenta pe axa Ox (N) Componenta pe axa Oy (N)

-+
Rezultanta R
13
, a fortelor -+
F1 ~i F-+,, are aceea~i direc\ie, sens ~i valoare numericii c<t *i

15 sin oo forta -+
F • Valoarea numerica a rezultantei sistemului de forte este:
F1 15 15 cos 0° 15 0
--
F2
.--
12 12 cos 60° 6 12 sin 60o = 10,39
2
R = R 13 +F =
2 400 N.
----
Fa 10 -10 cos -37 -8 10 sin 37° = 6 8.2. COMPUNEREA FORTELOR PARALELE, CUPLUL DE FORTE. Ml~CAREA
- - --- DE ROTATIE (IREDUCTIBIUTATEA LA PUNCT MATERIAL)
F4 10 -10 cos 60° -5 -10 sin 60° 8,66
-- --
Fs I 1,73 1,73 cos 90° 0 1,73 sin 90° 1,73 Consideram un solid, r.lgid, adica un sistem. mecanic in care distan~ele
5 5 dintre elementele care n alcatuiesc nu se modi fica in procesul mi~carii mecanice.
Rx = L Fix = 8 ~; Ry = B Fiy 6N Solidul rigid, sub ac~iunea unui sistem de for~e poat e efectua o -mi§care de
i=1 i-1
transla~ie, o :mi§care de rota~1e sau amindoua Ini§carile simultan. Consideram
Valoarea numerica a rezultantei este data de relatia:
ca solidul este ac~ionat- de un sistem. de forte paralele. Vom deter:q1ina rezul-
tanta siste:mului de for~e paralele in doua cazuri ·particulare.
R V,Rx2 + Rij = ? v- 6ft + 36 toN.
197
196

.......
Fig. 8.7. Rezultanta R 1 a doua
forte paralele de. acela$i sens,
este para lela cu aces tea; are
acela~i sens ca ele :;;i are modulul
· 8.2.1. Compu,uerea foJ1elor paralele de
aeela~i sens. Sa consideram un solid rigid de·
forma unei hare, Ia capetele careia actioneaza
-+ -+
dona forte paralele F 1 ~i .F 2 , care au punctele
de a plica tie in A ~i B (fig. 8. 7). Compunerea
'ortelor pa.ralele poate fi red usa la operatia de
eompunere a fortelor concurente .. In acest scop
se aplica i~ punctele A §i B dona forte egale
-+
§i de sens opus notate cu f 1 respectiv f 2
de directia initiala cu un anumit unghi ~'
a~a cum indica figura · 8.8, momentul re-
zultant al fortelor in raport cu punctul
.
C, este:
F 1 • CA sin <X - F 2 • CB sin <X = 0, sau
F 1 • CA- F 2 • CB = 0.
In concluzie, rezultanta a douii (o71e
paralele fi de acelafi sens, aplicate ·aceluiafi
solid, este o (orta paraleld fi de acelafi sens cu
-+ -+
=
componentele fi are modulul egal cu sa_ma

-
((1
R = F 1 + F 2• modulelor componentelor. Punctul de q,plwa-
= -{2), care actioneaza de-a lungul harei AB. fie al rezultantei imparte segmental de dreapta Fig. 8.8. Pozitia P.unctului de ap1i-
~ ~ ' catie al rezult"antei fortelor paralele
Fortele f1 ~i {2 , fiind egale ~i de sens contrar, nu au nici o influenta asupra care unqte punctele de aplicafie ale com- este independ~nUi de sc~Imbarea
starii de mi~care sau de repaus a solidului rigid. ponentelor in doua segmente invers propor- directiei fortelor para~ele I~ raport
cu solidul asupra carma actioneazlL
-+- -+-+
. fionale cu modulele foryelor componente.
Compunind fortele {1 , F 1 §i f2, F 2 dupa regula paralelogramului, ohtinem
-~ -+ -+ -+
fortele rezultante R 1 respectiv R2. Deplasam fortele R 1 §i R2 pina in punctul C EXPERIMENT£
de intersectie al dreptelor lor suport. ln acest punct descompunem fortele Pentru verificarea experimentala a compunerii fortelor. pa.ralele, se poate
-+ -+
R1 §i... R 2 in componentele lor initiale. folosi dispozitivul prezentat in figura R9. . ". . d
-+ -+ Se suspenda rigla gradata 1, de dinamometrul 2. Pe ~1gla se 1ntro uc
Efectele fortelor f1 ~i {2 anulindu-se reciproc, le eliminam din sistem.
-+ -+ .• calareti, notavi pe figura cu 3. Dinamometrul indica o f~rta F' egala in ro.odul
Ramin in sistemul de forte numai F 1 §i F 2 care au aceea§i dreapta suport
~i acela~i sens. Rezultanta lor are deci modulul:

Forta R
-+ este rezultanta fortelor paralele F- 1 §iF
- 2 a plicate in A §i B. Punctul 0 ...
-+
de aplicatie al fortei R, il determinam tinind sean1a de asemanarea triun-
ghiurilor AOC ~i A 1C1C, ~i a triunghiurilor BOG ~i B 1 C2C.
Daca no tam AO cu b1 ~i 0 B cu b2 , din asemanarea triunghiurilor amintite
mai sus, obtinem: Ar-----c-t----, s
bl
-=-~I-=-
oc . b2 oc
ft Ft f2 F2

Impartind relatiile de mai sus membru cu membru, ohtinem:

!!. = F2 sau F 1b1 == F 2b2 • (8.7)

b2 Ft
Fig. 8.9. Dis:pozitiv pentru studiul Fig. 8.10. Rezul tan ta fortelor
Relatia, (8.7) ne permite sa determinam pozitia punctului de aplicatie 0, al compunerii · fortelor paralele. -:)- --l>
paralele F 1 t?i F 2 E1Ste o forta
-> - paralela cu fortele componen-
rezultantei R. Aceasta relatie este independent& de schimharea directiei te ~i de modul egal cu suma
fortelor paralele in raport cu solidul. Daca fortele paralele sint rotite fata mod~lelor compoilentelor.

198 199
 /

cu gteuta.tea riglei §i a ca.laretilor. Se ~ine seam a de marimea acestei forte EXPERiMENT

~
in determinarile ulterioa.re.
De calare~i se suspenda ~irlige cu discuri crestate. Discurile suspendate Pentru verificarea experimenta.la a compunerii
fortelor paralele de sens opus vom. folosi dispozitivul R
·de fiecare calaret vor actiona asupra riglei cu fortele 1 ~espectiv 2 • F F Se pre,zentat in figura 8.9. Rigla folosita in acest dis~
deplaseaza calaretii pe rigla pina se obtine pozitia orizontala a acesteia. Rigla B
4- ~ 4- 4-
pozitiv este in echilib'ru sub actiunea fortelor paralele A c
este in echilibru sub actiun~a fortelor paralele F 1 , F 2 ~i F 3 • Forta .F3 echili~ ~ ~ ->-
4- 4- -)> 4- Fl, F2 ~i Fa·
breaza fo.rtele F1 ~i F2 (fig. 8.10). Forta. R = -Fa,de acela~i suport ~i de. 4- -'>-
F"1
4-
Fortele paralele F h F 2 ~1 Fa (fig. 8.12) fiind F2'
acela§i modul ca forta. Fa ~i de sens opus acesteia., care poate echilibra de

-
4-
asemenea forta Fa, este echivalenta cu sistemul de forte F 1 §i ,F2 • Forta R
este deci rezultanta fortelor paralele F 1
-)> 4-

~iF 2 ,
4-

R = F1
-)>

+F
4-

4-

~i
-+

experimentul
-)o

~
4-
-
in echilibru, putem spune ca forta

4-
~
fortele F 1 ~iF a §i ca for~a R = -F 2 este rezultanta
- F
2 echilibreaza
'Fig. 8.12. Rezultanta for-
-)> ~

telor F 1 ~i F 3 , paralele l}I

•

2,
fortelor F 1 §i Fa: de sens opus, este para!t>W
demoostreaza ca; ru fort~>le componente l:ji
~ ~ ~ 4- 4- 4- - a1·e serisul fortei celei rna i
a) forta R are aceea~i directie ~i acel~i sens ca. ~l fort;ele F 1 ~i F 2, R = -F 2 =F1 +Fa. mari in modul. Modulul
-+ -)>
rezultantei este egal cu
deoarece R = -Fa; Modulul rezultantei este dat de relatia: dife,renta modulelor com-
ponen tel or.
b) R =F 1 +Fz. R =Fa -F1.
8.2.2. Compunerea for}elor paralele de sens opus. Pentru compunerea 8.~-.3. Compunerea unui numar oarecare de forte paralele. Fie un sistem
fortelor pa.ralele de sens opus vom proceda Ia fel ca. Ia compunerea fortelor 4- ~ _,.. •

paralele de acela~i sens (fig. 8.11). Conform figurii 8.11, rezulta ca: . de forte paralele de acela~i sens F 1, F 2 , ... , F ~' care actioneaza asupra unm
- ~ ~ _,.. ~ solid (fig. 8.13). Se compun fortele doua cite doua. Se compun rnai intii
a) forta rezultanta R are directia- fortelor F 1 ~i F 2 ~i sensul fortei F 2 , adica --4- 4- - _,..
sensul forfei celei mdi mari; fortele F 1 §iF 2 • A poi rezultanta R 1 se compune cu forta Fa· N oua rezultanta.
--4-

b) modulul fortei. R este egal cu difere""fa modulelor forfelor componente: R 2

F
se compune cu forta 4 §i a§a Inai departe. Rezultanta generala a siste- R
rriului de forte are aceea~i directie ca §i cornponentele sale; modulul sau este
R=F2-F1.
egal cu surna modulelor componentelor:
Daca_ notarri cu b1 segmentul OA ~i cu b2
segmentul OB, ~i avind in vedere asemanarea R=F1+Fz+ ... +Fn.
triunghiurHor OAC §l CA 1D, precum ~i a tri- Punctul d~ aplicatie C al rez-ultantei generale se nume§te centrul fortelor
unghiurilor OBC §i OD 1Bll avem: paralele. Acesta este un punct fix aJ solidului, a carui pozitie este
bl.
-=
oc
,§1-=-·
. b2 oc independenta de: A E
f1 F1 f2 F2 a) sistemul de referin~a;
lmpartind relatiile de mai sus, membru cu b) ordinea in care se corn pun forteie
membru, obtinem: par·alele, doua cite doua;

c) schimbarea directiei for~elor para-

_,..
Fig. 8.11. Rezultanta R, a doua
forte paralele de sens contrqr,
este o forta paraleHi eu acestea
~i are sensul fert.ei celei mai
mari. Modulul rezultantei este
R = F2- F 1 •
:: = ~~, sau.
Relatia (8.8) ne permite sa determinam pozitia
punctului de aplicatie al rezultantei. Pe figura
8.11 se observa ca el este in afara segmentu-
lui AB ce une§te punctele de aplicatie ale
componentelor, ~i situat de partea fortei celei
mai roari.
b1P1 = b2F 2· (8.8)
lele in raport cu solidul (daca toate forvele
para]ele se rotesc cu acela§i unghi in
raport cu solidul);
·d) modificarea modulelor fortelor pa-
I'alele in acela~i raport (spre exemplu dacil
Fig. 8.13. Rezultanta unui sistem de
toate modulele se mic§oreaza sau sc maresc forte paralele este aplicata intr-un
de n ori in raport cu valoarea lor initiala). punct numit (~t:mtrnl fortelot· paf'clele,

200 201
 •
8:2.5. Cuplul de forte. Cuplul de for~e este
Daca for~ele paralele nu au toate acela~i sens, se com.pun rnai intii fortele un sistem .de doua for~e paralele, de sensuri
de un anurnit sens ~i apoi fortele de sens contra.r. Se ob~in doua rezultante
contrare, ·de acela~i modul ~i de suporturi dife-
partiale, paralele ~i de sens opus. Prin compunerea rezultantelor partia.Ie se
oht ine rezu1tanta generala, cu punctul de aplicatie in centrul fortelor paralele.
rite, aplicat~ aceluia~i solid. Planul definit de
~ Se poate intimpla ca rezultantele par~iale de sensuri opuse sa aiba modu- cele doua for~e se nume~te planul cuplului, iar
-Iele ega]e §i suporturile d·iferite', atunci ele alcatuiesc un cuplu de forfe. distan~a dintre suporturile lor se nume§te bratul
8.2.4. Descompunerea unei for(;e in doua componente paralele cu ea, cuplului (fig. 8.16). Cu toate ca rezultanta
Cu ajutorul rela~iilor (8.7) §i (8.8) se pot rezolva problemele de descompunere cuplului If=~+ F2 = O(ceea ce :face sa nu
a unei for~e date in doua forte ,paralele, cu forta data §i orientate in a.cela~) existe mi§care de transla~ie), totu§i cuplul are
sens sau :in sens opus. o ac~iune bine determinata asupra corpului
diruia i se aplica, · rotindu-l in jurl!l unei l!Xe Fig. 8.16. Cuplul de forte.
EXEMPLE perpendiculare pe planul cuplului. . A' • d •

Exeniple de cupluri de for~e: ac~Iunea muni.lor as~?~a u~u1 vo1an . e

1. Extremita~ile unei bare de mascl neglijabiHi ~ide lungime 1=2,4 m sint a~ezate pe doi automobil sau asupra ghidoriului unei biciclete, ac~Iunea tiJ~I une1, ~u~ubelni~e
sUlpi. La distanta b 1 1,6 m de unul dintre stilpi, se suspenda un corp cu greutatea asupra crestaturii unui ~urub, ac~iunea m\inii asuprp. unui tirhu§on (fig. 8.17):
G = 640 N. Sa se calculeze fortele de apasare pe fiecare dintre sUlpi. 8.2.6. Momentul unui cuplu. Momentul unui cuplu de for~e este acela§~
-+ -+
Rezolvare. Fie F 1 :;;i F 2 fortele care se exercita pe stilpii care sustin bara (fig. 8.14). Com- in raport cu orice punct din spa~iu, fiind o proprietate intrinseca a cuplului
form relatiei (8.7), avem: \ (fig. 8.18). . .
Sa consideram un punct oarecare 0 din spa~iu. Momentul cuplului in
= F2
l - b1 F1 raport cu acest punct este:
~
cum F 1 + F2 =G obtinem: -+
M = r1
-+ -+ -+
x F 1 + r2 x
-+ -+
F 2 = (r1 - r2) X F,
-+

F2 = 42 7 N; F 1 = 213 N. ... -+ -too

2. Extremitatea unei bare de greutate neglijabila :;;i de lungime l = 2,4 m este fixatcl deoarece F 1 = -F2 =F.
-+ ~ -+
intr-un perete. La distanta d = 1,6 m de perete, bara este sustinutcl de un stilp (fig.
8.15). La extremitatea libercl a barei actioneaza o forta F = 640 N. Scl se calculeze
Dar r1 - r2 = ro deci
-+ _,.. ~

fortele cu care bara apasa asupra peretelui :;;i asupra stllpului. M = r 0 X F. (8.9)
-~ -+
-+
Rezolvare. Forta F, a:;;a cum rezulta din enunt, este descompusa in doua componente Momentul cuplului este perpendicular pe planul definit de fortele Fh F2
paralele :;;ide s{ms opus. Marimile acestor componente le calculam folosind relatia (8.8): §i are modulul
M = Fr 0 sin (X = Fb, (8.10)
2,4 F
- - = -FF 2
sau - = -2.
l- d 1 0,8 F1 unde b = r 0 sin (X este bra~ul cuplului.
.Din aceasta ultima relatie ontinem: .
2,4 - 0,8 F2 - F1
0,8 = Fl '
rll:' unde

-
~-~~'_O_m______~

f,IQm

--
f'
Fig. 8.17. Cuplul de forte Fig. S.ts. Momentul unui cuplu.
are ca efect producerea
unei mi~c~ri de rotatie.
J.'ig. s.t4~ La exemplul 1. 1'1~. S.lo. La exemplul ?.
203
202
 iar forta uni<.:a G, echivalenta cu fortele J
sistemului, se nume§te greutatea s£stemutut y2-
de puncte materiale. Yc
-+
Modulul fortei
, G este dat de relatia:
. ,
Yt
G = m1g + mzg + ... mng = (m 1 +
+ mz + ... mn)g, 0 )(f ;cc x2 X
sau
}'ig. 8.22. In raport cu nn sistem de
t'ig. 8.19. Punctul de aplicatie al Fig. 8.20. Doua- cuplur1. sint echivalente dnd G = Mg, (8.11) referinta fix, centrul de greutate al
momentului unui cuplu poate n produc acela~i efect. unui sistem de doua puncte materiale
orice punct din spatiu. unde M = m1 -t- mz + .:. inn, reprezmta are coot• dona tele .Xc !;li y c·
masa sistemului de puncte materiale. Cen-
Sensul momentului cuplului coincide cu sensu! ae 1naintare al unui ~urub trul de greutate se comporta ca un punct materia.! de masa M, egala cu suma
drept, a carui axa coincide cu suportul momentului, pe care il rotim in sensul maselor mi ale tuturor punctelor materiale ale sistemului ..
in care cuplul. tin de sa roteasca corpul. V om determina pozitia centrului de greutate al unui sistem de 2 puncte
Punctul de aplica~ie al momentului ouplului poate fi orioe punct ctin materiale in raport cu un sistem de coordonate.
spa~iu (fig. 8.19) (in cazul corpurilor rigide). Consider am deci un sistem alcatuit din doua puncte materiale de- ma.se
· Dona sau mai multe cupluri se spune ca sint echivalente, daca aplicate m 1 §i mz §i_ de coordonate x1, y1 §i x 2, y 2, raportate la un sistem de axe per-
succesiv aceluia§i corp, produc acela§i efect (fig. 8.20). Cuplurile echivalente pendiculare xOy (fig. 8.22).
-+ -+ ~ -+ -+
se pot inlocui unul cu altul. Toate cuplurile echivalente au acela§i moment, ~ Forte)e paralele G1 m1g §i G 2 = m 2g au drept rezultanta forta G, cti
deoarece efect"!ll de rota~ie este caracterizat numai de c~ltre IIlOmentul cuplu- 'punctul de aplicatie inC, numit centru de greutate. Conform relatiei (8.7), avem
lp.i. ln cazul corpurilor rigide un cuplu poate fi rotit, deplasat in propriul
h1 G2
sau plan sau intr-un plan paralelt efectul sau raminind acela~i, deoare~e G1b1 = G2 bz, sa u -- = -·- . (8.12)
b2 Gt
momentul sau nu se modifica.
Din asemanarea triunghiurilor AEB §i ADC, precum §i a 'triunghiurilor
8.3 .. CENTRUL DE GREUTATE A.H B §i AFC (fig. 8.22), ob~inem: .
_::__-=: = ~!. si Y c - Y1 = (8.13)
8.3.1. Centrul de greutate al unui sistem rigid de punete materiale. Con- b2' Y2-Yc 'b2
sideram un sistem alcatuit din n puncte materiale A 17 A 2, ••• ,An, de mase Comparind relatiile (8.12) §i (8.13), ohtinem:
respective m1, m 2 , ••• mm care au pozitiile fixe unele fata de altele deoarece
sistemul este nedeformabil. Sistemul de puncte materiale este plasat in
cimpul gravitational uniform. Fiecare punct
al sistemului este supus actiunii unei forte Aceste relatii ne permit sa determinam coordonatele centrului de greutate:
-+ -+ -+
de greutate Gi = m.g, unde g este un vector ~~-...:.__.-=...._::_ ; Yc = ~----
(R14)
Gl + G2
c co~stant oricare ar fi po·zitia punctului ma-
terial. Fortele de greutate care actioneaza Daca raportam sistemul de puncte' materiale la trei axe de coordonate,
asupra punctelor materiale ale sistemului ohtinen1 a treia coordonata a centrului de greutate:
constituie un sistem de forte paralele, care
au directia §i sensul verticalei descendente (8.15)
(fig. 8.21). Acest sistem de forte paralele este
Relatiile (8.14) ~i {8.15) se pot generaliza pentru un sistem format dintr-un numar
totdea.una echivalent cu o forta. unica, apli- oarecare d.e puncte materiale ~i obtinem p:mtru centrul de greutate al acestui sistem,
cata in centrul fortelor paralele. coordonatele:
l<~ig. 8.21. Centrul. de greutate . al Centrul for~elor de greutate paralele se
unui sisteiil rigid de puncte mate- Xc
..§.::1 + _:___:.:._ f Gn_::_~ ~-~_±_:._·_:_±_Q~~ (8.16)
. riale. nume§te centrul de greutate al sisteiJ?.ului. G1 + Oz + .. + Gn G1 + G2 + ... + Gn
204 205
 Centrtd de greutHte are urmatoe-
rele propri~tati:
a) pozitia centrului de greutate al
· unui sistem de puncte materiale fata
de punctele sistemului este indepen-
denta de pozitia sistemului fata de
sistemul de ,referinta;
b) daca sistemul de puncle mate-
riale are un centru de. simetrie, acest
punct coincide intotdeauna cu centrul
de greutate al sistemului;
~ig. 8.23. Pozitia centruhti de greutate al c) daca sistemul de puncte mate-
'lmui solid este independent& de orientarea riale are o axa de simetrie, centrul de
solidului tn raport cu un sistem de refe-
rinta fix. greutate al sistemului este situat pe
aceasta axa;
d) rlaca sistemul de puncte materiale are un plan de simetrie, centrul de
greutate este situat in acest plan.
8.3.2. Centrul de greutate al unui sQlid rigid. Orice corp ~olid poate fi
desconipus mintal intr-un num~r foarte mare de elemente de volum, foarte
mici, care pot fi aproximate prin puncte materiale. Fiecare punct material
I . ' .•
de masa mi este supus unei forte de greutate mig (fig. 8.23). Totalitatea for-
Experjmenta1. centrul de greutate al
unui corp se determina in felul urmator. Se
suspenda corpul intr-un punct al sau A, de
care se leaga un fir cu plumb. Directia: firului
se marcheaza pe corp. Apoise suspend a corpul
intr-un alt punct al sau B ~i se marcheaza,
din nou pe corp, directia firului cu. plumb.
Intersectia celor doua linii marcate pe corp
arata pozitia centrului de greutate C
(fig. 8.24). Se poate verifica experimental ca
centrul de greutate al unui corp_ este un
punct unic. Fig. 8.24. Determinarea
experimentala a centrului
Dupa cum se poate arata, intr-un cimp de greutate al unui corp.
gravitational omogen, . centrul de greutate
coincide cu centrul de masa. Totul}i notiunea de centru de ma~a este mai
general a decit aceea de cenfru de greutate, deoarece centrul de masa a.l unui '
sistem fizic se poate determina intotdeauna, independent de fortele gravita-
tionale, ceea ce nu este adevarat pentru centrul de greutate. Spre exemplu, ·
'un experimentator din spatiul cosmic, aflat intr-un satelit, nu va putea sa
determine centrul de greutate al unui obiect deoarece forta gravitational& nu
are nici un efect in locul in care se face experimentul. ln schirt1b, experimenta-
torul va putea determina centrul de ma,sa al obiectului.

-
telor de greutate care se exercita asupra elementelor de volum de masa mi,
constituie un sistem de forte .paralele. Rezultanta G a sistemului de forte
paralele este greutatea corpului ~i are punctul de aplica~ie in centrul for~elor EXEMPLE
paralele, care este centrul de greutate al corpului.
Centrul de greutate este un punct fix al corpului ale carui proprietati 1. Pe o tija rigida de masa neglijabila sini introduse doua sfere 0 1 ~i 0 2 d-e inase respec-
sint identice cu acelea ale centrului de greutate al unui sistem rigid de puncte tive m 1 ~i m 2 • Centrele sferelor se afla la distantele x 1 respectiv x 2 de extremitatea 0
materiale. ln plus trebuie sa mentionam ca pozi1i_a centrului de greutate a1 a tijei (fig. 8.25). Sa se determine pozitia centrului de greutate al sistemului alcatuit
un~i solid omogen este independenta de masa.cuprinsa in acela§i contm:.- Spre
exemplu, centrul de greuta.te al unei sticle goale are aceea~i pozitie ca ~i
din cele doua sfere.

- · ·

Rezolvare. Greutatea G a sistemului alcatuit din cele doua sfere este aplicata in pune-

-
centrul de greutate al aceleia§i sticle umpluta complet cu un lichid. Deci tul C, centrul de greutate al sistemuluf.
toate centrele de greutate ocupa pozitii identice in raport cu contururi Momentul fortei rezultante G, in raport cu punctul 0, este egal cu suma momentelor
identice. fort-elor componente in raport cu acela~i punct, deci:
Centrul de greutate al unui corp omogen ~i cu form~ geometrica regulata
depinde de elementele geometrice ale corpului, nu ~i /de natura materialului
de unde
din care este alcatuit. Daca aceste corpuri au, un · pla.n, o axa sau un centru
de simetrie, atunci centrul de greutate se gase§te in planul, pe axa sau in
centrul de simetrie respectiv. Spre exemplu, centrul unei bare omog-ene se
afla la mijlocl!l sau; al unui disc Cir,cular omogen se afla in centrul sau; al deoarece G = G1 + G2.
unei sfere om ogene se afla in centrul sferei; al unui cilindru se afla la juma- 2. S:l se determine pozitia centrului de greutate C al unui disc omogen cu grosimea uni·
tatea inaltimii cilindrului etc. Centrul de greutate al unei placi triunghiulare forma ~i de diametru D 1 = 40 em, din care s-a taiat o bucata c\&culara cu diametrul
D 2 = 10 em. Centrul 0 2 al orificiului circular se afla la 10 em de centrul 0 1 al discului
se afla la intersec~ia medianelor., triunghiului.
dat (fig. 8.26).

206
207
 ...,... -l-

Conform principiului fundamental al dinamicii, R = ma, cauza deter~

• -l-

minanta a varia~iei vitezei unui corp este rezultanta R, a for~elor care ac~io-
neaza asupra corpului. Pen:tru ca un sistem de forte sa nu influenteze mi~ca­
rea corpului pe care il actioneaza, trehuie ca. rezultanta lui sa fie nula.
Sa consideram un punct materiallihBr, adica un punct material care nu
este legat de alte corpuri §i care se poate deplasa in orice directie in spa~iu.
-+ -l- ~

Daca punctulmaterialliber este ac~ionat de un sistem de forte P 1 , F 2 , ••• , Fn,

tn a,a fel dispuse tncit rezultanta lor sa fie nula:
Fig. 8.26• La prnblema rezolvata J•
Fig. 8.25. La problerMl r~zolvaHi 1. 4 -l- -l- --'1-

R = F1 + F z + ... + F n = 0, (8.17)
Rezol are. Calculam raportul dintre greutatea G1 7tRihpg a di~cului intreg ~i greu-
9
atunci punctul material ramine in repaus sau se mi~di rectiliniu ~i uniform
tatea G2 = 1tR~hpg &:· partii scoase din disc:
fata de un sistem de referin~a iner~ial. Spunem cii punctul material este in
G1 Ri
-=-:::=;-J
16 echilibru. Echilihrul este static cind punctul material ramine in repaus §i
G2 R~ 1 echilihrul este dinamic cind se mi§ca rectiliniu §i uniform in raport cu siste-
unde R 1 este raza discului 9i R 2 raza partii decu~ate. . ~ • . ._ mul de referin~a dat. Alegind convenabil sistemul de referin~a, echilihrul
Greutatea discului incomplet se obtine din relatla de mal. sus facmd o proportie dert dinamic p oate fi privit ca echilibru static. ln continuare ne vom referi
vata: numai la echilibrul static. Relatia (8.17) reprezi~ta conditia de echilibru
pentru punctul material )iber. Deci: .
conditia necesara §i suficienta pentru echilibrul unui sistem de forte
deei: G = G1 - G2 15 G2. aplieate unui punct materialliber este ca rezultanta forjelor sa fie nula.
Presupuniflil ca discul este lntreg,· greutatea lui, Gl, aplicata in Ov este ~ezultanta for- Daca proiectam ecuatia vectorial a (8.17) pe doua axe de coordona.te.. per-
telor paralele G 9i G..
2 pendiculare. Ox §i Oy, conditia de echilib.ru (8.17) este inlocuita prin urma-
~lomentul fortei rezultante Gl, in raport eu Ot e~te egal cu ~nma momentelor fortelor toarele conditii de echilihru:
compone:o.te G 9i GIn raport cu acela~i punct.
2
- Rx = F1x + F2x + ... + Fnx = 0, (8.18)
Deci
0, Ry = F1y F + ... +FnY = 0.
21J (8.19)
de unde Conditia necesard ~i suficientd pentru echilibrul sistemului de forte care actio-
G2 • 0102 = ~ = 0,67 em.
15 G2 15
n,eazd asupra punctului material liber, este ca suma componentelor for{elor pe
dqua axe perpendiculae Ox s,i Oy sa fie zero.

8.4.2. Eehilibrul punctului material liber supus acjiunil a doua forje.

8.4. ECHILIBRUL MECANIC. CONDITII DE ECHILIBRU
EXPERIMENT
8.4.1. E·ehilibrul punetului materialliber. Ech~lib~ul de .~ra~sla~ie. Pnnc-
tul material, fiind considerat un corp cu dim~nsium ne~hJabi~e, acesta ~u Vom ·folosi dispozitivul experimental reprezentat in figura 8.27, realizat
poa,te efectua mi~cari de rota tie in jnrnl unm axe treCind ~r1~ _co~p. Sub . . cu componente ale trusei de fi.zica pentru li_peu. Acest dispozitiv este schema-
. i sistem de forte punctttlrnateria,l poate·efectua m1~. can de trans- tizat in mod simplificat in figura 8.28.
ac t 1unea, unu , ' · t · 1 te
la,tie. Echilibrul sistemului de forte aplicate punctulul rna er1a se nume~ · . Corpul studiat este un inel foarte u~or, asimilat cu un punct material.
f'chilibru de translatie. " Greutatea. inelului se neglijeaza in raport cu for~ele care actioneaza asupra
s · n e c~ un sistem de for\e este in echilibru sau ca are efect nul lui. De inel se leaga doua fire, care tree peste doi scripe~i. La extremitatile
e spu '"' d. a pului pe care acestor fire se leaga ni~te cirlige suport pentru discuri crestate. Pe ambele
atunci cind nu influenteaza mi§carea sau starea e repau 8 cor _
il actioneaza.
208 209
14 - Fizica cl. a IX-a
 Fig. 8.27. Dispozitiv pentru studiul
echilibrului fortelor.

Fig. 8.28. Echilibrul unui punct mate-

rial snpus actiunii a doua forte.

-
-+ -+
Fig. 8.29. Un punct material Fig. 8.80. Sistemul de forte F 1 l;li F 2 con-
.este in echilibru sub actiunea a curente in 0 este echivalent cu o forta
trei forte coplanare conctirente -+
cind rezultanta tor e5te nula. unica R, numita rezultanta sistemului
de forte.
ctrlige. suport se pun in numar egal disc uri. Se constata ca firele legate de inel
se intind in linie dreapta, iar inelul ramine in repaus.
Interpretam acest experiment simplu astfel. Asupra inelului ac~ioneaza Deci,
-+ -+
doua for~e F 1 §i F 2 care au a.cela§i suport, sensurile opuse ~i modulele egale.
-+
Rezultanta R a for~elor este egala cu zero: Prin urmare
-+ -+ -+ condifia necesara $i suficienta ca punctul material liber supus acfiunii a
R =F1 +F 2 = 0.
trei forte sa fie ln echilibru este ca rezultanta lor sa fie zero.
Cele doua for~e se echilibreaza. Experimentul descris mai sus permite sa se verifice faptul ca: rezultanta
Un punct ~materialliber supus actiunii a doua forte este fn echilibru daca
cele doua forte au acelOli ~uport, acela$i modul # sensurile opuse.
F F
a doua forte 1 §i 2 concurente intr-un punct 0 este definita in direc~ie, sens
§i modul prin diagonala care p~eaca din 0, a paralelogramului care are ca
8.4.3. _Echilibrul punetului materialliber supus aetiunii a trei forte. Iaturi cele doua for~e (fig. 8.29 §i 8.30).
Pentru verificarea experimentala de care am vorbit mai sus, roasuram
-+ -+
EXPERIMENT unghiul dintre fortele F 1 §iF 2 cu ajutorul unui raportor in forma de disc, cu
-+ -+
Se folose§te dispozitivul din figura 8.27 care ·este reprezentat simplificat care este prevazut dispozitivul, §i apoi reprezentam la scar a for~ele F 1, F 2
in figura 8.29. Corpul studiat este inelul -din experimentul precedent. De acest §i R pe o foai~, de hirtie milimetrica. Din reprezentarea grafica constatam ca
1
inel se leaga trei fire, dintre care doua se tree peste cei doi scripe~i ai dispozi-
tivului. De unul dintre firele trecute peste scripe~i se suspenda, spre exemplu,
forta R este orientata dupa diagonala paralelogramului construit pe fortele
1

patru discuri crestate, iar de celalalt trei discuri crestate. ~asat liher inelul F1 ~i F2 ca Iaturi §i are modulul egal cu lu~gimea diagonalei.
nu mai ramine in echilibru §i, pentru a-1 echilibra, se suspenda de al treilea . Acela§i experiment permite sa se verifice ca fiecare dintre cele trei forte
fir un numar de discuri_ crestate, spre exemplu cinci.
-+ -+ -+
F F 1
, 2, ~i F
3 este direct opusa rezultantei celorlalte doua (fig. 8.29).
Asupra punctului material· ac~ioneaza trei for~e concurente: F 1 , F 2 §i F 3 •
-+ ~-+ -+
Yom inlocui for~ele F §iF2- prin rezultanta lor R 1• Punctul material se
1 EXEMPLU
' ~ -+ -+ '
afla in echilihru sub ac~iunea for~elor F 3 §i R 1• Deci R 1 trebuiei sa aiba acela~i
-+ De mijlocul unui fir 0 este legat un inel U$or, asimilat cu un punct material, a carui
suport fi acela'i modul ca F 3 §i sensu! opus acesteia: greutate este neglijabila tn raport cu fortele care actioneaza asupra lui. Capetele
..... ... ..... ..... firulu~ care sus tin doua corp uri cu greutatile G1 = 6 N l;li Gz = 8 N ~ stnt trecute
Rt =-Fa =Fl +F2.
211
210 14*
 Se nume~te legatura ~ orice cauza uare liJni
teaza mi~carea unui punct material sau a unui corp
oarecare in spatiu. Legaturile obliga punctul mate-
rial sa ramina tot timpul pe D anumita Suprafa~a
sau pe o anumita curba sau sa nu paraseasca un
anumit loc din spa~iu.
Citeva legaturi simple ale punctului material Je
cunQa~te~i din capitolele precedente. Spre exemplu:
·, G3 legaturile realizate prin fire care dau na~tere unor
ty reactiuni ·numite tensiuni in fire, sau legaturile rea- Fig. 8.33. Greutatea G a
Ffg. 8.31. La problema rezolvutit Fig. 8.82. Punctul material este In " Iizat~ prin anumite suprafe~ plane sau curbe pe care punctului material este
echilibru sub actiunea fortei F fi!i a
1
sint a~zate puncte materiale. Acestea dau na~tere _echilibrata de reactiunt>.a
. -+ -+ • N a suprafetei pe ~re
fortei de Iegatura N 1 • unor reac~iuni N orientate de-a lungul normalei este · rujezat- acesta.
peste doi scripeti mici. De inel se leaga un al do ilea fir, care sustine un corp de greu- comune Ia suprafe\ele corpurilor in contact (fig. 8.33). ·
tate Ga = 10 N (fig. '8.31). Sa se determine unghiurile ex: ~i {3 pentru pozitia de echi- -Reac~iunile (for~ele de Iegatura) pot inlocui legaturile geometrice. Urmea·
libru a punctului material 0. , za ca. atunci cind eliberam un punct material de o legatura, sa aplicam a.su-
Rezolvare. Punctul material 0 este liber. Pozitia sa in spatiu fiind determinata nu- pra acestuia, cite o for~a de legatura. Procedind astfel, _inlocuim legaturile
mai de fortele care actioneaza asupra lui. Asupra punctului material actioneaza
-+ -+ -+ cu un sistem de for~e de legatura.
fortele T1, T2 9i T 3 • Punctul material fiind in echilibru, rezultanta fortelor care
actioneaza asupra lui es te zero. · • ~i snfieienta ea un
-+ -+ -+ sa fie in echilibru este ea rezultanta
Tt+T 2 +T3 =·o. (8.20) a de 1e2~at1ll'a
Proiectam, ecuatia vectoriala (8.20) pe doua axe de coordonate Ox ~i Oy. Directia
-+
axei Oy coincide cu directia fortei T 3 , iar axa Ox este perpendiculara pe Oy tn o. EXEMPLE
Efectui~d proiectii~e, 9i avind in vedere ca T 1 = G1 , T 2 = G2 9i T 3 = G , phtinem: -+
Pe un plan orizontal se afla un punct material de greutate G, asupra diruia actio-:-
- G1 sm a. + G2 sm {3 = 0; G3 ' - G1 cos a. - G2 cos {3 = o, sau
3

G: sin ct. G2 sin {3; G3 - G1 cos a. (; 2 cos ~- (8.21)

neaza 0 forta -;: formind cu orizontala unghiul a. (fig. 8.34). sa se determiD:e forta
maxima pe~tru care punctul material ramine-inca in echilibru. Coeficientul de fre-
Ridicind Ia patrat relatiile (8.21) ~i apoi adunindu-le, obtmem: care dintre punctul material ~i plan este p.. .
G~ + GG~- G~ Rezolvare. Aceasta problema se refera Ia punctul material supus la legaturi. Se inlo:.
cos ct. = G = 0,6; a. ~ 53°.
2 1 3 cuiesc Iegaturile geometrice prin fortele de legatur~ !iii se scrie conditia de echili-
ln mod asemanator se ohtine 9i bru:
- -+ -+ -
G~
2 2 G+Fr+F +N=O, (8.22)
cos {3 = G3
V +2GG2G - = 0,8; {3 ~ 3? 0 ,

. y
2 3
unde G este greutatea- punctu...u.i material, Fr forta de
8.4.4. Echilibrnl punctnlui material supus Ia legaturi. Suprimam unul
frecare, F forta de -tractiune, N reactiunea normala
dintre firele legate de inelul folosit in experimentul descris in § 8.4.2. ~i a poi a planului.

-
prindem inelul de' un cirljg (fig. 8.32). Asupra inelului, care este in echilibru
ac~ioneaza forta F 1· lnsa aceasta forta singura nu poate sa echilibreze inelul.
Proiectind ecuatia {8.22) pe doua axe de coordonate
perpendiculare Ox !iii Oy, care au directiile o~izontala
!iii verticala !li sensul indicat pe figura, obtmem:
Trebuie sa admitem existen~a unei a doua forte N1• Aceasta for~a care se F cos ex,.:_ p.N·= O, (8.23)
exercita din partea cirligului, adica din partea legaturii, este o for~a de Iega- N + F sin a; - G 0, (8.24)
tura sau o forta de reacFune sau simplu reactiune. For~a de iegatura N 1
unde p.N este modulul fortei de frecare Ia limita lune-
'G
F
are acela§i suport, acela§i modul ·ca forta 1 §i sensul opus acesteia. Deei
cArii. Din relatia (8.24) scoatem valoarea lui N, o intro-
ducem tn (8.23} Iii dupa ~ectuarea calculelor obtinem:
.:·ele doua forte se echilibreaza, rezulta~ta lor fiind egala cu zero. Fig; S.84. La problema rezol·
F cos :z + p.F sin « - (LG. = o. vata.

213
 · Din relatia de mai sus obtinem forta maxima pentru care punctul material ramtne figura 8.35, a, este in echilibru sub ac~iunea for~elor
tnca tn echilibru : cu punctele de aplica~ie in A, B, C, el va ramine
!J.G mai departe in echilibru fJi cind punctele de aplica-
Fmax = ---'--
cos ~ + fl. sin oc ~ie ale for~elor sint in A 1 , B 1 , C1 (ng. 8.35, b). Pozi~ia
Pentru torte mai mici dectt Fmax corpul va fi tn echilibru. a
punctului de aplica~ie al fortelor influenteaza numai
echilibrul de rota~ie.
8.4.5. Echilibrul de translatie ~i de rotatie al unui solid ~igid. Un solid
rigid, sub ac!iunea unui sistem de for~e, poate efectua o mi~care- de transla~ie 2. Condi~iile de echilibru depind de. natura siste-
sau o mi§care de rota~ie. Deci, in acest caz sint necesare dona condi~ii de mului de for~e care ac~ioneaza a.supra solidului rigid.
echilibru pe care Ie vom studia in cele ce urmeaza. - Distingem urmatoarele cazuri pa:ticulare:
a. Un corp solid este in echilibru de transla~ie, in raport cu un sistem de 1) Daca solidul rigid este supus ac~iunii a doua
referin~a iner~ial, daca este in repaus (echilibru static) sau cind se afla in for~e, el este in echilibru c'ind cele doua for~e au b
mi§care rectilinie §i uniforma (echilibru dinamic). Putem transforma orice acelafJi modul, acela§i suport f}i sensurile opuse.
caz de echilibru dinamic in echilibru static, plasind solidul intr-un sistem de 2) Daca solidul este supus ac~iunii a trei for~e,
referin~a convenabil ales. · a plicate in trei puncte :uecoliniare, et este in echilibru
· Condi~iile de echilibru de transla~ie pentru solid~l rigid sint acelea~i cind: · · Fig.· 8.35~ Echilibrul de
ca §i pentru punctul material. a) suporturile for~elor sint cuprinse in planul · translatie este indepen-
dent de pozitia punctelor
Solidul rigid este in echilibru de translatie cind rezultanta sistemului de determinat de punctele lor de aplica~ie; de aplicatie ale fortelor.
for{;e .care actioneaza asupra lui .este zero. b) suporturile for~elor sint concurente;
c) rezultanta a doua dintre cele trei forte are acela~i suport ~i acela~i
Condi~ie exprimata prin rela~ia urmatoare: modul ca for~a a treia, sensu! ei fiind opus sensului celei de a treia
-+ -+ -+ -+ foJ1,e.
R = F1 + F2 + ... + F n 0. (8.25)
3) Daca solidul este supus a.c~iunii unui· sistem de for~e situate in ace-
Rela~ia (8.25) exprirna prima condi~ie de echilibru. la§i plan, el este in echilibru cind rezultanta sistemului de for~e este egala cu
Proiectind ecua~ia. vectoriala (8.25) pe doua axe perpendiculare Ox §i zero:
Oy, ob~in~rn: ..;.. n -+

Rx =Ftx +F2x + ... +Fnx = 0, (8.26)

R =Ei Fi = o.
Ry = FlY + F 2Y + ... + F ntt = 0. (8.27)
ObserPalie. Daca rezultanta for~lor este zero (adica este indeplinita
Deci, pentru ca un sistem de forte aplicate unui solid rigid sa fie tn echilibru
condi~ia.de eehilibru Ia. transla.~ie) at unci momentul· rezulta.nt al for~elor in
de translatie {lntr-un plan), este nec~sar ~i suficient ca suma componentelor raport cu oriee punct din spa.~iu nu depinde de a.cest punct {a.dica condi~ia.
fortelor pe doua· axe perpendiculare Ox ~i Oy sa fie nule. de anulare a. momentului se poa.te pune ~~~a de orice pol).
b. Efectul de rota~ie produs de o for~a asupra unui solid este masurat
prin rnomentul for~ei in raport cu un punct sau cu o axa. EXEMPLE
Solidul rigid este in echilibru de rotatie cind se afla in repaus san cind
se rote~te uniform in jurul unei axe. Pentru a fi indeplinite aceste conditii 1. Echilibrul unui solid sub actlunea unui sistem de forte paralele.
este necesar ~i suficient ca momentul rezultant al fortelor aplicate sou.. 0 bara AB, de greutate neglijabila ~i de lungime l, este a~ezata pe un suport tntr-un
dului sa fie nul. punct 0 aflat la distanta b1 = ~ l de punctul A (fig. S.36, a). tn ce rapo:rt trebuie
-+ ""* -+ . ·3 .
M=M1+M2 +:···+}rfn=O. (8.28) sa se afle fortele, care trebuie aplicate la extremitatile barei, pentru ca a.ceasta sa fie
. ~·
tn echilibru?
Rela~ia (8.28) exprima a doua condi~ie de echilibru, numita §i condi~ia de
Rezolflare. Aplicam conditia de echilibru (8.28) sistemului de forte r.are actioneaza
echilibru de rota~ie. asupra barei (fig. 8.36, b):
Observatii. 1. Echilibrul de transla~ie este independent de pozi~ia punc-
telor de aplica.~ie ale for~elor ca.re n ac~ioneaza. Daca .solidul reprezentat in {8.29)

214 215
 - -- -
Rezolvare. lnlocuim legaturile Ia care este supusa bara prin fortele de legatura N ~i

T. Asupra barei actioneaza sistemul de forte N, T ~i G. Bara fiind in echilibru, supor-

-
,.. Lt
3
A
_2
b,-yl B
-
turile celor trei forte se intersecteaza intr-un punct M (fig. 8.37}.
Reactiunea Neste perpendiculara in A, numai pentru una dintre pozitiile de echilibru
ale barei, caracterizata prin distanta d = AC, pe~ care trebuie sa o determinam. ln

0~
triunghiul CAB, dreapta OM este paralela cu latura AC l?i intersecteaza laturile AB

F-
0
A 8
~i CB Ia jumatate. Deci MC = (V3J2)l. .
, Din triunghiurile dreptunghice CAM l?i AMO,, obtinem:
a
b
AM2 = CM 2 - AC2 = ~ l2 =--- d 2 ,
Fig. 8.18. La exemplul 1. It

Momentele fortelor le calculam tn raport cu punctul 0: • l2 aa

AM 2 = A0 2 - OM 2 =- - •
4 It
-
Mo{Ft}= -b1F1 = - 2 F1; Mo{F
:-l - 2 } = bsFz = 1
-lF1•

-
Momentul fortei F 3 tn raport cu 0 e8te zero.
3

- lnlocuind valorile momentelor in relatia {8.29), obtinem:

3 Din relatiile de mai sus obfinem:

1. [2 -
4
d2 = !!_ -
It
d2 '
4
Sjl.U
2
= o,
d=v~~-
lF1
3
de unde:
(8.30) Pozitia de echilibru a sistemului dat este independent~ .de greutatea barei.
Bara este in echilibru pentru toate fortele care satisfac reJatia (8.30).
Cum bara este ~i in echilibru de translatie, rezultanta fortelor care actioneaza asupra
barei este zero, deci: 8.5. ECHILIBRUL iN CiMP GRAVITATIONAL ECHILIBRUL
Fa Fs - F 1 = 0, sau Fa·

-- F1 + F 3•
Cind solidul este tn ecliilibru de translatie, conditia :ElV(Fi) = 0 ramlne valabiHi, oricare
ar fi punctul sau axa tn raport en care se calculeazA momentele. Putem verifica
acest lucrn in cazul exemplului dat mai_sus. CaleulAm momentele tn raport en punctul A:
{8.31) ~I ENERGIA POTENTIALA

8.5.1. Echilibrul punctului material. Vom studia echilibrul unui punct.

material in ciropul gravita~ional uniform, unde acesta este sup us .ac~iunii
for~elor de greutate §i ac~iunii for~elor de legatura ..
Spunem ca un punct material este in echilibru static daca este imobil in
/
c 2 raport cu un sistem de referin~a iner~ial. Condi~ia necesara ca punctul mate-
F 1 • 0 - Fa· l + F2 • l = o·
3 rial sa fie 1n echilihru, in raport cu un sjstem de referin~a iner~ial, este ca
Avind in vedere relatia (8.31), obpnem: surna vectoriala a tuturor for~elor . care ac~ioneaza asupra lui sa fie nula.
Fs 2F1 • Aceasta este condi~ia necesara ca punc.tul materjal sa fie in echilihru, dar
Calculati momentele forteJor tn raport cu un punct C aflat Ia
este ea §i suficienta pentru ca. echilihrul sa fie sta.bil?
·1 Sa consideram o suprafa~a al carei profil este reprezentat in figura 8.38.
distanta - l de A.
~ Vom a§eza in diferite punc.te ale acestei suprafe~e o hila de dimensiuni reduse,
2. Echllibrol unui solid sub acJiunea unui sist.em de forJe asimilabila cu un punct material. Constatam ca hila este in echilihru in
neparalele. punctele A §i,B de· pe por~iunea curha a suprafe~ei, precum §i in toate punctele
0 bara omogena de m;u;a m ~i Iungime l se reazema. cu de pe por~iunea plana orizontala M P a suprafe~ei, deoarece in toa;te aceste
capatul ei superior A de un perete neted. De capatul barei B puncte rezultanta for~elor care ac~ioneaza asupra punctului material este
B este prins un fir inextens~il BC, fixat de perete in punctul egala cu zero :
f". Lungimea firului este l V3. SA se determine pozitia de
R- =G+
-+ -
N= 0,
Fig. 8.37. echilibru a barei pentru care reactiunea N este perpendi-
La exemplul 2. clllara pe perete in A (fig. 8.37). -+ ~ 4

unde G este greutatea punctului material ~i ]\l reae~iun.ea suprafe~ei de sprijin~

216
217

;echilihrului punctului material in cimpul gravita~ional se pot extinde foarte
Fig. 8.88. Pozitia de echilibru stabit a unui punct material suh
actiunea fortelor de greutate corespunde minimului de energie
potentiaHL
Daca indepartam foarte pu~in hila din pozi~ia de echilihru static, pot
interveni trei situa~ii:
a) indepartind-o din punctul A, asupra hilei ac~ionea.za o for~a rezul-
ta.nta care o indeparteaza §i mai mult de pozi~ia ini~iala. Se spune ca echili-
hrul este instabil;
b) indepartind-o din punctul B, hila este ac~ionata de o for~a rezultanta
care o readuce la p~zi~ia ini~iala - se spune ca echilihrul este stabil;
c) indepartata din punctul C, hila ramine in echilihru in orice punct al
suprafe~ei plane orizonta.le - se spune ca echilihrul este indiferent.
Prin urmare, for~a rezultanta egala cu zero este o condi~ie necesara,. dar
, I
nu suficienta pentru echilihrul stahil al punctului materia,! intr-un cimp de
for~e conservativ.
Echilihrul punctului material (al hilei) poate fi considerat §i din punctul
de vedere al energiei poten~iale a sistemului alcatuit din punctul material §i
Pamint. Energia poten~iala a acestui sistem se exprima prin rela~ia Ep =
= mgh, unde h reprezinta diferen~a de nivel dintre pozi~ia punctului material
§i nivelul corespunzator energiei poten~iale l).ule. ln cazuf descris mai sus §i
reprezentat in figura 8.38,vonl lua. planul orizontal care trece prin punctul B,
ca nivel de referin~a pentru energia poten~iala, a carei valoare la acest nivel
o consideram nula, EpB = Epo = 0. Punctul A corespunde maximului de
energie poten~iala, iar punctul B corespunde minimului de energie poten~iala.
Pe planul orizontal care trece prin punctele C §i · D energia poten~iala este
constanta.
. Deci, _pozi~ia de echilihru stahil a unui punct materil!! sub ac~iunea
for~elor de greutate este aceea care corespunde minimului de energie poten·
tiala, in compara~ie cu valorile din pozi~iile vecine. _b.ceasta proprietat·e este
valahila pentru orice punct material supus ac~iunii unor for~e conservative.
In pozi~ia de echilihru instahil, energia poten~iala are o valoare maxima
in c~r-atTe c~alo~ile din punctele vecine. Iar in cazul cind energia po~
218
_Jiala a punctului material este canstanta. punctul material se afla tn echi-
lihru indiferent .
. 8.5.2. Eehilibrul soUduiui rigid suspendat. ConsidJra~iile · facute asupra
U§Or la echilihrul solidului rigid. Par~ile componente ale solidului sint ac~io.­
nate de for~ele gravita~ionale a caror rezultanta este aplicata ih centrul da
greutate al corpului. Putem sa inlocuim solidul printr-un punct material .
plasat in centrul sau de greutate in care presupunem concentrata intreaga
masa a corpului.
Cunoa§terea pozi~iei centrului de greutate al unui solid este de mare
importan~a pentru diferitele aspecte ale echilihrului ace_stuia.
Suspendam o rigla omogena cu una dintre extremita~ile sale de un cui
(fig. 8.39, a). Constatam ca centrul sau de greutate se afla sub punctul de
suspensie §i pe aceea§i verticala cu acesta. For~ele ca~e ac~ioneaza asupra
~ ~
riglei, greutatea G §i rea.c~iunea N a suportului se echilihreaza. Be indepar-
teaza rigla din aceasta pozi~ie. Centrul sau de greutate urea, iar energia po-
ten~iala cre§te. Lasata liher, rigla este · read usa in pozi~ia ini~iala de ciitre
~ ~ .
cuplul alcatuit din for~ele G §i N. in acest caz. rigla se afla in echilibru st~hil.
Pozi~iei de echilihru stahil ii corespunde energia poten~iala minima.
Se rote§te rigla cu 180°, a§a cum indica-figura 8.39, b. Centrul de greu-
tate a urcat deasupra punctului de sprijin, iar energia poten~ia.la a sistemului
a crescut la valoarea maxima. in acest caz avem de a face cu un echilibrti
instahil. indepartind foarte pu~in rigla din aceasta pozi~ie, aceasta, sub ac~i-
~ ~
unea cuplului de for~e G §i N, tinde sa ocupe pozi~ia. corespunzatoare ~nergiei
poten~iale minime; deci, pozi~ia de echilihru stahil.
. Daca se. suspend a rig1a in centrul sau de greuta.te, oricare ar fi pozi~ia in
care o a§ezam, ea ramine in echilihru. in acest caz rigla este in echilihru indi-
ferent.
in concluzie, modificind foarte pu~in pozi~ia de echilihru static a unui
~olid suspendat, se pot ivi tr~i cazuri: -
N
//'\.
/
/
,>
/
/
/
a b c
Fig. 8.89. Solidul (rigla) este in echilibru: stabil in pozitia a;
instabil in pozitia b; indiferent in pozitia c.
219
 -
'i
1,21!1

-
F,

I
Fig. 8.40. Baza Fig. 8.41. Un corp a~eza\ pe o suprafata plana este I· 0,5m ~I
de sprijin a tre- tn echilibru ctnd verticala coborita din centrul.sau de
piedului este un greutate cade tn interiorul suprafetei de sustinere. \.

triunghi. Fig. 8.42. La problema 8. Fig. 8.43. La problema 9.

a) solidul revine la pozi~ia initia.la - se spun~ ca echilibrul este stabil; · li. Sa se determine rezultanta a trei forte eoplanare ~i concurEnte care au milrimile
F 1 =Fa= F 3 = ~0 N ~i care fac intre ele unghiuri de 120°.
b) solidul se indeparteaza ~i mai mult de pozitia de echilibru - se spune
R: R = 0.
ca echilibrul este instabil; 6. De cablul unui funicular aUrna un corp cu masa m 100 kg. Cablul face intre cele
·c) solidul ramine in repaus in orice pozi~ie - se spune ca echilibruJ este doua parti intinse unghiul ex. 120°. Ce forta de intindere actioneaza in cablu?
indiferent. · R: T = 980 N.
8.5.3. Eehilibrul solidului care are o baza de sprijin~ Cladirile, vehiculele, 'Z. Se dau 6 forte concurente egale in modul care fac intre ele unghiuri de 60°. Sa se af1e
rezultanta sistemului de forte.
obiectele din gospodarii a~ezate pe suprafete plane sint in stare de echilibru,
R: R = 0.
deoarece ele au o baza de sus~inere. Un scaun sau omasa se sprijina pe podea
8. Sa se caJculeze prin metoda analitica, rezultanta sistemului de forte reprezentat in
in patru pu~cte, un taburet in trei puncte. ·unind punctele corpuJui aflate figura 8.~2. Se dau F 1 Fa F 3 = ~0 N, F ~ = 20 N.
in contact cu suprafa~a plana ~i a.nume pe cele mai indepartate, ohtinem un R: R ~ 39 N.
poligon convex, a carui suprafa~a se nume§te baza de susfinere. Figura 8.40 9. 0 bara cu greutatea neglijabiHi se sprijina In A ~i B pe douii suporturi (fig. 8.~3).
aratif ca baza de sus~inere a unui taburet este un triunghi. La extremitatea C a barei se suspenda o sarcina G = 500 N. Sa se calculeze reacti-
Un corp solid a§ezat pe o suprafa~a plana, se afla in echilibru, atunci cind unile suporturilor asupra barei, tn punctele de sprijin. '
verticala coborita din centrul sau de greutate cade Jrt interiorul bazei de sus- R: NA = 1200 N; NB = 700 N.
tinere. De exernplu cilindrul din figura 8.41, a este in echilibru deoarece 10. 0 grinda de greutate neglijabila se sprijina in M ~i N pe doua suporturi (fig. 8.44).
greutatea §i reac~iunea se echilibreaza reciproc. CilindruJ din figura 8.41, c," De grinda sint suspendate trei sarcini F 1 = 200 N; Fa 300 N; Fa = 150 N, in
punctele A, B ~i C. Sa se determine: ·
pentru care verticala coborita din centrul de greutate nu cade in interiorul
bazei de sprijin, nu este in echilibru, deoarece greutatea ~i reac~iunea for- a) modulul ~i pozitia punctului de aplicatie al rezultantei
R a fortelor F ~i F
1 1 2
;

meaza un cuplu care tinde sa·~l rastoarne. Cilindrul din figura 8.41, b este Ia b) modulul ~i pozitia punctului de aplicatie al rezultantei Ra a fortelor R ~i Fa. 1
Iimita echilibrului. B: aiR1 = 500 N; Ia 18 em de A; b) R 2 = 650 N; la 63 em dec
I
I• O.Jm .i • 0.3m .I. D,7m I IJ,Jm .:
lNTREBARI. EXERCITII. PROBLEM£ I I
l. 1n ce caz,doua sau mai multe sisteme de forte,sint echivalente?
2. Se descompune o forta pe doua directii oarecare coplanare cu forta. Este posibil ca una
d~ntre componentele fortei sA. fie mai mare dectt forta?

R: da.
8. Daca_ rezultanta unui sis tern de forte concurente este zero, demonstrati cii ~i momen·
tul rezultant al aces tor forte in raport cu un punct oarecare este zero. fj= fS!JN
4. Demonstrati dl un cuplu riu poate fi et?hilibrat dectt de un alt cuplu,
Fig. 8.44. La probiema tO.

220 221
 A

--
F

G
Fig. 8.49. La problema 18. Fig. 8.50. La problemele 19 ~i 20.
0 b
Fig. 8.40. La problema 12. Fig. 8.46. La problema 13. 18. Sa se ca:lculeze momentul greutatii corpului suspendat tn. B (fig. 8.49}, in raport cu
punctele A, B ~i C, dad! CB = 1 m, <X = 30° ~i masa corpulp.i m = 4 !tg.
11. 0 ~ina de cale ferata cu lungimea l = 10 m ~i cu masa m = 900 kg este ridicata cu R: 20 j/3N.m; oN.m; 2oj/aN.m.
doua fringhii paralele. Sa se determine tensiunile din frtnghii, daca una dintre ele este
fixata Ia un capat al ~inei iar cealalta la distanta d = 1 m de celalaJt capat. 19. ln figura 8.50 este reprezentat un muncitor care tine o sctndura. 1n ce caz munci-.
torul actioneaza cu o forta maxima, ctnd forta este perpendiculara pe scindura sau
R: ~ 000 N ; 5 000 N.
cind forta este tndreptata vertical in sus?
12. De un f~ fixat tntr-un punct A , se suspenda un corp cu masa m = 2 kg. Un al doi-
lea fir este legat de primulin B (fig. 8.~5). Asupra firului al doilea se exercita o forta 20. Un muncitor tine o scindura de un capat, astfel incit scindura sa faca un unghi <X=
~ . ~ = 30° cu orizont~la (fig, 8.50). Masa scindurii este m =. 40 kg. :Sa se calculeze mari-
orizontala F. Care trebuie sa fie marimea fortei F, pentru ca unghiul <X dintre AB mea fortei cu care muncitorul sustine scindura, daca directia fortei este per-
~i verticala ~a fie egal cu ~5o (g = 1o mfs2)?
R: F = G tg <X = 2 0 N. pendiculara pe scindura.
13. Sa se calculeze tensiunile din firele A, ·B :;;i C din montajele reprezentate in figurile R: F = 173 N.
8.46, a ~i b. Se da G = so N. JU. Un corp de forma cubica cu latura l = 0,4 m ~i cu masa m = ~o kg se afla pe o
R: a) Tt ~59 N; T2 ~ 72 N; Ta = 80 N; b) T 1 80 N; T 2 ~ 113 N; T 3 = 80 N. suprafata or-izontala. in fata corpului se afla un mic prag B. La ce inaltime h trebuie
14. Trei forte paralele cu intensitatile F 1 = 1 N; F 2 ~ N; Fa = 7 N sint aplicate in aplicata o forta F = 400 N pentru ca reactiunea normala .in punctul A sa fie nula
trej puncte A, B ~i C, a~ezate in linie dreapta, astfel ca AB = BC = 10 em. A treia (fig. 8.51)? (Indica#e: reactiunea normala in A este nula cind corpul tncepe sa se
forta este de sens contrar celorlalte doua. Sa se determine intensitatea ~i punctul de ~ --+
ridice in 4. deci cind momentele fortelor G ~iF
in raport cu punctul B vor fi egale.)
aplicatie D, al rezultantei celor trei forte.
R~ h = 0,2 m.
R: R 2 N; AD= 50 em; CD= 30 em.
19. U n solid es te actiona t de doua forte concur en te F 1 5 N ~i F 2 = 10 N care fac in tr e 22. 0 bara cu masa m 0 = 10 kg este montata a:;;a cum se araUi in figura 8.52, astfel tncit
ele un unghi de 120°. Sa se determine forta Fa, concurenta cu primele doua, ce trebuie sa poata sustine uneorp cu masa m = 100 kg. Sa se calculeze tensiunea tn cablul AB.
aplicata solidului, pentru ca acesta sa fie in echilibru. R: T ·= . (2m + mo)g CQS ~5o _;;::: 2 8~9,6 N.
R: F 3 8,66 N, perpendiculara pe F 1 • · 2 sin 15°
16. Un corp A, cu~ masa m = 500 g, este a~ezat pe un plan inclinat (fig. 8.~7). Ce masa 28. 0 bara omogena, de grosime constanta, are lungimea l = 50 em ~i greutatea G1 =
trebuie sa aiba corpul B, suspendat la extremitatea firului care trece peste scripetele = 40 N. La una dintre extremitatile barei se sudeaza o sfera cu raza R = 5 em ;~i
S, pentru a men tine corpul A in echilibru? Se neglijeaza frecarile. greutatea G8 = 10 N. Sa se determine pozitia centrului de greutate a sistemului
R: mB = 250 g. astfel format.
17. 0 forta F = 100 N, orizontala:, mentine in echilibru static un corp a~ezat pe un plan R: d = 24 em, de la eentrul sferei.-
tnclinat cu unghiul <X ~5o fata de orizontaH1 (fig. 8.48). Frecarile sint neglijabi1e.
Sa s~ calculeze greutatea corpului ~i reactiunea planului inclinat. 8
R: G:::::; 100 N; N = 100 j/2 N.
F
~c
h
A ~ A
..G B ""

FiJC. k.47~ La problf'nta 16. Fig. 8.48. La problema 17. Fig. 8.51. La problema 21. Fig. 8.52. La problema 22.
222
223
 I., .EJ
\

Fig. 8.03. La problema 27. Fig. 8.54. La problema 28.

24. o pladi. patrata omogena este impartita in patru patrate. Se taie ~i se inlatura un
patraL Sa se determine pozitia centrului de greutate al portiunii ramase. Latura
patratului este l = 1m.
·R: d = o, 116m, fata de centrul placii.
25. De la cap~itul unei bare cilindrice s-a t~iiat o portiune cu lungimea l = 40 em. Sa se
calculeze distanta cu care s-a deplasat centrul de greutate alportiunii ramase fata. de
9
centrul de greutate al barei intregi.
R: d = 20 em. MECANICA FLUIDELOR
26. Doua bile cu razele egale sint fixate tn punctul de contact. Masa uneia dintre bilP
este de doua ori mai mare dectt a celeilalte. Sa se determine pozitia centrului de greu-
tate al sistemului. Mecanica flui~elor se ocupa cu echilibrul ~i ·mi~carea fluidelor ~i cu ac~i ..
R: d = {2/3) R, fata de centrul bilei cu masa mai mare.
unea lor asupra pere~ilor ce le inconjura sau asupra corpurilor cufunda,te
27. o bara cilindrica cu lungimea l = 30 em este tacuta jumatate din otel ~i jumatate in ele.
din aluminiu (~ensitatile otelului ~i aluminiului stnt p1 = 7 860 kg/m3 ~i Ps 2 700 Problema fundamentala a mecanic.ii fluidelor · este determina,rea repar-
kg/ma). Sa se. determine pozitia centrului de greutate al barei (fig. 8.53).
ti~iei presiunilor ~i a, vitezelor in interiorul fluidelor.
R: xcG = 11,34 em, fata de extremitatea Iibera a partii din otel.
Mecanica fluidelor are urmatoarele par~i:
28. tn figura 8.54 este reprezentata o placa metalica. Sa se determine raportul dintre a) statica fluidelor, care cuprinde statica lichidelor (hidrostatica, care
tnaltimea x a partii triunghiulare ~i lungimea l a partii dreptunghiulare astfel ca cen-
studiaza lichidele in echilibru) ~i statica gazelo r (aerostatica, care studiaza
trul de greutate al placii sa fie in punctul 0.
gazele in echilibru);
x: x =l va. b) dinamica fluidelor, care cuprinde dinamic.alichidelor (hidrodina.mica.,
care studiaza mi§carea lichidelor) ~i dinamica gazelor (aer~dinamica, care
studia,za Illi§carea gazelor).

9.1. STAREA FLUIDA

Corpurile~ fli n punctul de ·vedere al starii de agregarel se impart tn trei

mari ca.tegorii: solide, lichide ~i gaze. _?ichidele §i gazele poarta 'Jd ... umirea
.de. fluide. . 6 ..,
Solidele ~i flqidele se disting u~r prin caracteristicile Jor diferite.
No~iunea de solid este inseparabila de cea de forma. In solide, moleculele
fiind repartizate la distan~e mici unele fa~a de altele, for~ele de atrac~ie dintre
ele sint mari, asigurind solidelor o forma proprie. Din contra, no~iunea de
I fluid exclude complet notiunea de forma.
i'
Un fluid este, prin defini~ie, o substan~a care poate curge ~i care ia forma
I
I vasului c.a.re o con~ine.
Lichidele ,sint practie incornpresibile. For~ele de coeziune dintre mole-
culele lic.hidelor fiind mici, forma. lor poate fi modificata de o forta foarte

225
15 Fizica cl. a IX-a
 /

mica. Ele i~i recapata forma ini~iala, in momentul cind forta inceteaza sa
actioneze.
Un li~hid ~ste totdeauna marginit de o anumita suprafata care il separa
de corpurlle sohde sau gazoa,se,. Suprafata de separare dintre lichid si gaz se
nurne~te suprafafa libera. · •"
~azele sint perfect elastice §i umplu totde~una volumele ce le c.ontin. ?
Ca ~I lichidele §i gazele la volum constant nu opun o rezisten~a apreciahilii Ia
sch1mbarea formei.
. Gorpurile gazoase nu au suprafete libere.
• ~luidele real~ opun o re~iste?ta la alunecarea unui strat peste altul sau
la 1na1ntarea unu1 eorp in flu1de §I de aceea ~punem ca sint viscoase. Viscozi-
tatea este deci rezultatul frecarii dintre straturile paralele de fluid care alu-
neca unul peste altul.
"': Un fluid incompresibil §i lipsit d~ viscozitate se nume§te fluid ideal.
Fl~Idu1 Ideal este un model fizic, el nu exista in realitate, insa este foarte
9.3. STATICA FLUIDELOR: HIDROSTATICA ~~ AEROSTATICA
Un fluid este in echilibru cind fiecare portiune de fluid este ilL r~pal_!S.
Presiunea in fluidele in echilibru (in repaus) "~nu qepinde tlecit de pozitia
punetului in care este definita.
9.3.1. Forja exercitata de catre un fluid ~n echilibru pe peretele ''asului
care il conjine. Consideram un vas in care se afla un lichid (fig. 9.2). Da.torita
greutatii sale, lichidul exercita o forta pe peretele vasului. Conform principiu-
lui actiunilor reciproce §i vasul exercrta asupra lichidului o forta care echili-
breaza greutatea lichidului.
Sa consid~ram un element din suprafata peretelui vasului, notat cu S
(fig. 9.2 ). Forta exercitata de lichid, pe elementul de suprafata S, este nor-
_,.
mala pe a,cest element. Daca aceasta forta, pe care o no tam cu F, nu ar fi
norm.ala pe S, a.m putea sa o descoropunern intr-o forta, componenta nor-
_,.
~

malii, F n ~i o forta, componenta tangentiala, Ft. Sub actiunea componentei

utll, ~eoarece U§ureaza studiul anumitor fenomene §i ofera un term en. de com-
p~ratie comod. Acest model de fluid ideal constituie o aproximatie satisfa-
c~toare pentru un. numa~ m~r~ de lich_ide §i chiar de gaze, atita timp cit
V1tezele acestora s1nt ma1 m1c1 decit viteza sunetului.
tangentiale,lichidul s-ar deplasa in lungul peretelui va.sului ~i nu ar putea fi
in echilibru.
-
Existenta fortelor de apasare, exercitate de catre gaze pe peretii vaselor
in car·e sint in~hise, poate fi pusa in evidenta printr-un experiment sirnplu.

EXPERIMENT
9.2. NOTIUNEA DE PRESIUNE
Se introduce intr-o camera de rninge de fotbal o anurnita eantitate de
-+ . Preshinea este o marime fizica egala cu raportul dintre mar1mea fortei pudra de talc Joa,rte fina ~i apoi se urnfla camera cu ajuto.rul unei pompe.
F; care apasa normal §i uniform pe o suprafa.ta §i aria S a acestei suprafete Pe.retele elastic al camerei se intinde, sub actiunea fortelor exercitate pe
(fig. 9.1): . ' suprafata interioara a acesteia ~i camera ia o forma sferica. Aceasta forrna ne .
determina sa admitem ca fortele exercitate de gaz, pe peretele interior al
F
p=-s· (9.1) carnerei, au aceea~i intensitate (fig. 9.3). Daca se gaure~te camera cu urt ac

~eoarece apas~rea fo~tei nu poatefi uniforma pe orice suprafata, atunci

relatia ~9.1) reprez1nta presiunea medie pe o suprafata. ·
Un1tatea de masura pentru presiune este egala cu raportul dintre unita-
tea de masura a fortei §i unitatea de masura a ariei, adica Nfm 2• Aceasta uni-
tate se .,:nume§te
J..
Pascal "fj;li se noteaza cu Pa '
i:• --~

N
1 Pa = 1-.

Pentru presiune se mai Jolosesc §i unitatile ur-

matoare_: torrul (torr), atmosfera fizica (at~), at-
mosfera tehnica (at). Fig. 9.2. Daca lichidui ar exetcita Fig. 9.3. Vn gaz in echililH'H
Fig. 9.1. Presiunea este r 1 torr = 1 mm Hg ~ 133,3 Nfm 2 ~· .1 o forta de presiune oblidi pe peretii - c.a ~i un lichid in· echili-
vasului in care se afla, atunei ll-- brc - exercita pe orice elf'·
raportul dintre marimea 1 a.tm = 760 torr = 1,013 · 105 Nfm 2 , chidul ar curge din vas. ment de suprafata 'in col!·
fortei ce apasa normal pe
suprafata ~i aria supra- 1 at = 98 066,5 N/m 2, tact cu el o forta de apa"
sare perpPndiculara pe acest
. fetei.
1 torr = 13,6 mm H 20. element de suprafaVL

226 227
15*
 foarte fin, continutnd sa introducem in ~cestei forte si s-ar desprinde de cilindru. Se inclina cilindrul §i se constata
ea aer cu ajutorul pompei,. constatam ca discul ~u ~e deplaseaza (fig. 9.5, c). Se readuce cilindrul in pozi~i·e verti-
ca din camera iese un jet de gaz per- cala §i se toarna apa in el pina la nivelul apei din vas. Se constata ca
pendicular pe suprafa~a acesteia, facut discul se desprinde de cilindru, deci pe ambele fe~e ale discului se exercita
vizibil de catre particulele de talc. ior~e egale §i de sens opus (fig. 9.5, d).
.Direc~ia de mi~care a particulelor de 9.3.3. Presiunea hidrostatica. ln acest paragraf precum ~i in paragrafele
a talc, care ies-din· camera de minge, da urmatoare vom studia fenomenele speci{.ice fluiclelQr li9.Q.icl~, dar concluziile
Fig. ·9.4. Forta care acticneazfi pe o su- direc~ia de ac~iune a for~elor de pre- . se aplica §i fluidelor gazoase. /
prafata din interiorul unui lichid este siune exercitate de gaz.
perpeJ?-diculara pe sup~afata ~?i nu de}>inde · ·Hidrostatica studiaza lichidele in repaus. Static a lichidelor reale se con.:.
de or1entarea aceste1 suprafete In jurul i:
centrului sau.
9.3.2. Fort;a de apasare exercitata
~e ·un fluid in echllibru pe suprafaja
funda cu statica
. ..
lichidelor
. . ..'··.
. ideale deoarece .
fortele de viscozitate. nu intervin
in cazullichidelor in repaus. Un lichid in ech~libru se afla numai su~· ac~iunea.
unui corp cufundat in fluid. Se intro- propriei sale greuta~i. Datorita greutatii lor, paturile de lichid care ·se afla in
duce _un solid in interiorul unui fluid (fig. ~9.4). Fluidul exercita forte de contact exercita presiuni unele asupra altora; in cazul in care lichidul este in
apasare pe toate par~ile suprafe~ei solidului care sint in contact 'cu el. echilibru, presiunea exercitata Ia un anumit nivel se nume§te presiune
Pentru acela§i motiv, aratat in paragraful precedent, ~ceste· forte sint hidrostaticii.
perpendicula~epe suprafe~ele_l)e. care se exercita. " ·· · ·
L
Pentru a gasi factorii de care depinde presiunea intr-un punct dintr-un
~-- . . Existen~a f~rt~Io<de ~ ap.asa;~ -;~e-~~Uat;-d~~ii~hide pe suprafetele corpu- lichid in echilibru vom folosi capsula manometrica. Se leaga capsula mano-
rllor ~ufundate 1n hchide poate fi pusa in evidenta cu ajutorul dispozitivului metrica hi un tub (4) in forma de u (fig. 9.6), prin intermediul unui furtun
experimental prezentat in figura 9.5. ·
(3). Tubul (4) con~ine un lichid colorat, care are acela~i nivel in ambele ra-
muri. Exercitind o apasare pe membrana elastica, aceasta comprima aerul
EXPERIMENT din cutie care determina o scadere a nivelului lichidului din· ramura A a
tubului in forma de U §i o cre§tere a nivelului in ramura B. Acest apara~
. Se folose§te un ~ilin~ru ~e sticla ?eschis la ambele capete §i care poate permite compararea ·presiunilor exercitate pe suprafa~a S a membranei,
fi astupat la partea Inferwara cu un disc de plastic foarte usor. De disc este (fig. 9.7).
legat ~n fir foarte subtire cu ajutorul caruia i1 tinem in cont~ct cu cilindru]
atune~ cind nu se afla in lichid. Daca se slabe§te firul, cind cilindrul este i~
aer, discu1 cade sub ac~iunea propriei sale greuta~i (fig. 9.5, a).
Se introduce cilindrul, astupat cu discul Ia partea inferwara intr-un vas )>
X
cu apa. Se slabe§te firul §i se constata ca discul nu cade. Asu,pra discului )>
Po

ac~ioneaza o for~a F orientata de jos in sus. _For~a

""tl

F este perpendiculara pe . :xJ

E
Ill
Ul p1

. .disc (fig. 9.5, b). Daca for~a F ar fi oblica, discul s-ar deplasa sub ac~iunea c
~- p2
0
:xJ

Fig. 9.5. Un lichid exercita .
pe orice suprafata In contact
cu el. o forta de apasare per-
pendiCulara pe aceasta su-
.prafata. In cazul d din figu-
ra, apa exercita pe cal!e doua
fete ale discului fortele
-+ '
F citate pe 'suprafata
b c ~iF' egale ~i opuse. tn acest
d C?~ discu_l se desprinde de~
a
Clhndru ~~ cade sub actiunea
propriei sale greutati.
a b
p4
- -· - - -
~~----------------------~
Fig. 9.6~ Capsula ma- },ig. 9.7. Presiunea lntr-un lichid in repaus; a) cre~te cu
nometric& folosita pen- adincimea; b) are1 o valoare constanta in toate ))Unctele
tru punerea In evi- unui plan orizonlal; c) tnt.r-un punct din interiorul
. denta a fortelor exer-
lichidului are aeeeat;>i valoare in toate directiile.
unui solid introdus
tntr-un lichid este al-
I catuita dihtr-o cutie
l metalka 1 eare are un
per·ete elastil' 2.

228
229
 EXPERIMENT£
unde ·p este · densitatea liehidnluL h =~ h2 - h1 · este
inaltimea paral~lipipedului §i S aria baz.ei paralelipi-
1. Se introduce capsula 1ntr-un vas cu apa, Ja o adincime din ce tn ce
pedului. _
mai mare ~i se com para presiunBe la diferitele nivele {fig. 9. 7).
Presiunea exercitata de catre lichid pe fata infe-
.§e constata ca presiunea intr-un lichid in repaus crefte cu adincimea. rioara B a paralelipipedului, a,flata la adincimea h2, are
2. La o anumita adincime in lichid se orienteaza membrana in diferite va,loarea p 2 • Pe fata superioara aflata la nivelul ht se
directii incit centrul sau c sa ramina in acela~i punct din interiorullichidului. exercita presiunea p 1 • For~ele de apasare exercitate de
Se ·constata ca denivelarea in tuhul in U ramine constanta (fig. 9. 7). catre Iichid pe fe~ele paralelipipedului sin~ normale pe
. Rezu1ta ca, presiunea intr-un punct al lichidului este independenta de aceste fete. For~ele care actioneaza pe fetele lat~rale
orientarea suprafefei pe care se exercita. lntr-un punct din ·interiorullichidulu{
presiunea are aceeayi valoare in toate direcfiile.
i§i anuleaza reciproc efectele, ele avind vaJori egale §i
de sens opus. Pe fata superioara ac~ioneaza for~a F 1,
-.
Fig. 9.9. Fortele care
3. Se deplaseaza capsula astfel ca centrul membranei sa ramina in de intensitate F 1 = p 1S, iar pe fa~a inferioara actio- _ aetioneaza pe f·etele
acela~i plan orizontal; denivelarea h ramine constanta. la t'erale ale paralelipi-
_Presiunea exercitata de un lichid in rep a us este aceeayi in toate punctele
F
neaza for~a. 2 , de intensitate F 2 = p 2 S. Scriind con- pedului de lichid sint
egale ~i opuse. Dife-
de echilibru pentru paralelipiped, ob~inem: renta fortelor F 2 9i Ft
unui plan· orizontal-4 Deci, lntr-uri. lichid fn repaus. planele orizontale slnt este egala cu greuta-
suprafete de egala presiu1w. - tea paralelipipedului
(9.3) de lichid.
· 4. Se introduce succesiv capsula manometrica, la o adincime H, in
alcool, apa distilata, saramura (solutie de sare in apa) ~i se constata ca de- Proiectind ecua~ia vectoriala~ (9.3) pe axa Oz ob~inem:
nivelarea h variaza in functie de densitatea Iichidului (fig.- 9.8).
p2S - P1S - pgSh = 0,

de unde
P2- Pt = pgh, (9.4)

unde p 2 - p 1 este diferenta de presiu~e intre nivelele h2 §i h1 iar h = h2 - h1.

Putem enunta principi~l fundamental al hidrostaticii:
. . Akt111l 3 AP.ti tlistilf/li - StJIU/14 tl~ sq~ in qpi
f,rc41//t:lfl !z•l.fftm 1
,i ! 3 • l,lfJ/t'm1
17ntru/l-t:tJt111qnl !1 < ! 2 < f1 rervltti 111 <.h2 .<.h1
Diferenta de presiune intre dona punete dhitr-un lichid in eehilibru este
numeric egala cu greutate~ unei eoloane din a.cel Iichid avind ca bazA
unitatea de suprafaji ~i ca inal~ime distanta dintre planele carl' eontin ..
·Fig. 9.8. Presiunea In puncte situate Ia aceea9i ad!neime in
lichide diferite depinde de natura lichidului. punctele respective. -
•
Daca Ia nivelul 2 presiunea este p, iar nivelul 1 coincide cu suprafata ·
_E.resiunea in punctele aflate la. gce.f(,P§i adincime in lichide di{erite devinde Iibera a lichidului, at unci:
de natura lichidului, fiind gro_portionala cu densitatea lichiduluj.
9.3.4. Diferenta de pres{une dintre doua puncte din interiorul unui lichid. p-:-- H = pgh sau p = H + pgh, (9.5)

Jntr-un recipient se afla un I1chid in repaus. Limitarn un volum V de lichid

de forma paralelipipedica cu aria ba.'zei S §i inaJtimea h. Presupunen1 ca
Jichidul cuprins in volumul V a fost delimitat printr-o pelicula foarte subtire,
fara greutate ~i inextensibila, ceea ce nu modifica echilibrul volumului de
lichid astfel delimitat (fig. 9.9). Lichidul cuprins in volumul V are greutatea:
G = pgS(h 2 -h 1) = pgSh,
230
H fiind presiunea atmosferica.
Se constata ca presiunea hidrostatica este fndependenta de forma vasul~i
in care se afla lichUlul $i ca este aceeasi in toate unctele aflate l~ aceeafi
adincLme in lichLd. Din relatia (9.5) rezulta ca daca se mare§te presmnea pe
suprafata Iibera a Iichidului, presiunea p din interiorul lichidului cre§te cu
(9.2)
aceea§i cantitate.
231
 .EXEMPLU
, Aerul aflat deasupra noastra ~i in jurul nostru apasa din toate partile
8 pe corpul nostru. For~ele de presiune rnari exercitate asupra noastra nu sint
! iiltr·-un tub in fol'lna de V (fig. 9.10) se toarna apa cu densita.

. rx·
tea p1 = 1,00 gjcm 3 ~i a poi in una dintre ramuri se toarna un lichid
.c:.
cure nu se amestecli cu apa, de densitate p2 necunoscuta. 1nalti-
lllile coloanelor de lichid, in. cele doua ramuri, deasupra ~uprafe- ·
suparatoare pentru ca organismul nostru s-a adaptat acestor conditii de pre-
siune. Nu am putea sa respiram normal sau _chiar sa traim,daca aceasta pre-
siune s-ar modifica mult.
t.ei de separare a lichidelor, slnt indicate pe figura 9.10. Sa se cal- Presiunea atmosferica intr-un punct al atmosferei este egala cu greuta-
Culeze densitatea p2 • tea unei coloane de aer, cu sectiune egala cU. unitatea ~i cu inaltimea ega.la cu
Fig. 9.10. Pentru RezolPare. Suprafetele de separare apa-aer, apa-lichid, lichid-aer diferenta de nivel dintre acel punct ~i suprafata Iibera a atmosferei. Aceasta
problema rezolvata. slnt plane orizontale. tn 417i B presiunile p A ~i Pn sint egale cu pre-
presiun~ nu se poate calcula, deoarece nu se cunoa~te cu precizie limita
siunea. atmosferica H(p A= PB H).
superioara a atmosferei §i datorita fapt.ului ca atmosfera nu este statica.
Pe suprafata d,e separare xx' apa-lichid, p:r:esiunile in apa ~i in lichid sint egale (p = Presiunea atmosferica se poate determina experiment~! printr-o metoda
1
= p 2 ). La acest nivel presiunile sint:
simpla propusi de catre fizicianul italian .Torricelli in a.nul 1643.
Pt H + Ptgh presiunea in apa, :;;i
1,
P2 H + P2gh2, presiunea in lichid. Pentru determinarea presiunii atmosferice se foiose§te un tub cu· lun-
Deoarece p 1 = p 2 , rezul ta: gimea de aproximativ un metru ~i inchis la unul dintre cat>ete, numit tub
barometric sau tubul ~Torricelli. Tubul barometric se umple cu mercur,
· Ptht
Pt ht = P2h2 ~~ P2 =h.= 0,79 g/cm 3•
apoi se astupa cu degetul ~i se rastoarna intr-o cuva cu mercur. Hetragind
2
degetul se constata ca o parte din mercurul din tub cob~ara.., in cuva. Co:
9.3.5. Masurarea presiunii atmosferiee. ·Aerul este eel mai raspindit gaz. loana de mercur ramasa in tub, masurata de la suprafata bbera a mercurulul
El inconjura toata suprafa~a Pamintului intr-o patura foarte groa.sa numita din cuva pina Ia suprafata Iibera a mercurului din ,tub, are o inaltime h de
atmosfera terestra.
aproximativ 76 em (fig. 9.11, a §i b). Pe suprafata libera.a mercurului din t~b
Aerul este peste tot in jurul nostru, insa noi nu-l vedem el fiind incolor, presiunea este zero (p0 =0), ""'deoarece deasupra aceste1 suprafete_ este v1d.
fara gust ~i fara miros.
Por~iunea tubului in care se afla vid se nume§te camera harometrica.
Atmosfera este alcatuita dintr-un amestec de gaze cu vapori de apa,
Mercurul fiind in· echilibru, presiunea in toate punctele planului orizon-
cristale de ghea~a, praf ~i diverse impurita~i. Compozi~ia atmosferei variaza
tal AB, care cuprinde §i suprafata Iibera a me!curului din cuva, este con-
a.tit cu altitudinea cit ~i pe suprafa~a terestra. Atmosfera nu are o Iimitare
precisa, ea trece treptat in spatiul interplanetar. stanta (fig. 9.11, b). Deci presiunile in punctele A §i B sint egale (PA = PB>·
ln A se exercita, presiunea atmosferica pe care o notam cu H, deci PA =H.
Masa atmosferei este enorma, ea fiind egala cu 6 · 105 tone.' Greutatea
acestei mase de aer exercita o presiune continua pe suprafa~a P~mintului, ' .
In. B actioneaza presiunea hidrostatica datorata coloanei de mercur:
num.ita presiune atmosferidi. Datorita presiunii atmosferice, pe suprafe~ele PB -pc pgh,
aflate in atmosfera, se exercita forte de apasare foarte mari.
deoarece Pc = 0, rezulta c
Datorita greutatii aerului straturile inferioare de aer sint. com primate
de catre cele superioare. Deci .densitatea atmosferica scade cu inal~imea. PB = H = pgh.

Deci presiunea atmosfericaeste egala cu 'pre~iu­

EXEMPLU
nea 'hidrostatica a coloanei de mercur din tub.
E
Masurarea presiunii atmosferice, intr-un anumit E
Sa se deh~rmine forta de apasare exereitata de eatre aerul atmosferic pe una dintre 0
tO

fetele geamului unei ferestre de forma dreptunghiulara cu laturile de 80 em ~i punct din atmosfera, se reduce l~ ma~_nrarea.., l~n~ r:---

120 em. gimii coloanei de mercur h; p ~~ g fund mar1m1

cunoscute.
Presiunea atmosferica are valoarea H = 1,013 • 10s ~
m2 Cum presiunea hidrostatica este indepen-
flezolvare. Forta de apasare are intensitatea:
denta de forma §i sectiunea vasului, rezulta
F = HS = 1,013 • 106 N/m 2 • 0,96 m 2 = 9,?2 • 10 4 N. ca daca se inclina tubul sau se face experienta cu a b
Forta de presiune exercitata pe geam echivaleaza cu greutatea tmei mase de 9,72 tone. tuburi de forme diferite, inaltimea coloanei de Fig. 9.11. Experienta lui
Geamul rezista ar.estei presiuni mari, deoarece el este presat pe ambele fete. mercur h nu se modifica (fig. 9.12). Torricelli.

232
 Presiunea atmosferica variaza: Gaz
Gaz
cu altitudinea, datorita greuta~ii aerului. P> H p<H
Masuratorile au ar~itat ca aceasta varia~ie nu
E este uniforma (fig. 9.13);
u
~ - cu starea vremii. Starea vremii depinde
de deplasarea maselor de aer atmosferic,
adica de mi§carile ciclonilor §i anticiclonilor Fig. 9.14. Prineipiul ma- a b
atmosferici; nometrului cu lichid. .
Fig. 9.12. inaltimea c.oloanei de - de la un Zoe la altul. Pe har~ile meteoro- Manometrul cu lichid este alcatuit dintr-un tub in fo~ma de U, deschis
mercur este independentll de logice se observa linii continue, care unesc
forma, de secthmea ~i de 1ncli- Ia ambele capete, in care s-a turnat un lichid de densitate p (spre exemplu
. narea tubului. punctele in care presiunea are aceea§i valoare '
mercur sau apa).
Ia un moment bine determinat. Cu.rbele 0 ramura a tubului in U comunica cu atmosfera, iar cealalta. ramura
acestea se numesc izobare §i sint foarte utile pentru prevederea starii vremii. comunicaeu gazul de presiune p. ·In cazurile prezentate _in figura 9.14, daca H
Avind in vedere ca presiunea variaza de Ia un loc la altul §i chiar in ace- este presiunea atmosferica, presiunea de masurat este data de rela~ia
la§i Joe de Ia o ora la alta, se impune definirea unei presiuni de referin~a,
p · H ± pgh. (9.6)
numita presi11rne atmosferica normala.
Presiunea atmosferica normala este presiunea corespunzatoare nivelu- ln relatia (9.6) se ia semnul plus cind p > H §i semnul minus cind P < H.
lui marii la latitudinea de 45° §i la temperat:ura de ooc §i are valoarea de Diferen~a de presiune
76 em coloana de merc-qr. p-H=± pgh, (9.7)
Exprimata in Nfm 2 presiunea atmosferica normala are valoarea H 0 =
= 1,013 · 105 Nfm 2• ""
se numeste presiune relativa sau presiune manomet rica.
Lichidul manometric se alege in func~ie de presiunea de masurat. Spre
Instrumentele cu care se masoara presiunea atmosferica §i se observa
schimbarile ei se numesc barometre. In practica se folosesc doua feluri de exemplu, un manometru cu apa da o denivelare de 13,6 ori mpi mare decit
barometre: a) barometrul metalic, a carui func~ionare se bazeaza· pe echilibra- un manometru cu mercur.
·rea for~elor de presiune atmosferica de catre fortele elastice ale unui resort; Pentru masurarea directa a presiunii p, se
Gaz Vid
b) barometrul cu mercur, a carui func~ionare se bazeaza pe echilibrarea pre- folose~te, in locul tunului in U deschis, un ba- p<< H
siunii atrnosferice de catre presiunea hidrostatica a unei coloane de mer cur. rometru cu sifon racordat cu un tub de
Prirnul barometru de acest tip a fost tuhul lui Torricelli. cauciuc la recipientul care con~ine gazul
9.3.6. Masurarea presiunii gazelor. Manometrul cu lichid. Presiunile in (fig., 9.15.) In acest caz presiunea gazului este
"fluide (gazoase sau Iichide) se.·rnasoara cu instrumente numite manomerre. echilibrata de presiunea hidrostatica a unei
Vorn descrie doar manometrul cu lichid folosit pentru masurarea presiunii
coloane de mercur h: },ig. 9.15. Manometru cu lichid
gazelor. eu tubul ·inchis, numit mano-
p = pgh. metru barometric.
P( mmool Hg)

EXEMPLU

Un manometru cu mercur {fig. 9.14, b) este pus 1nlegatura cu un gaz de presiune p.

Denivelarea manometrica este h = 5 mm. Preshinea indicata de un barometru este
H = 753 torr. Care este presiunea gazului? Care este denivelarea ha, !n cazul folo-
sirii unui manometru cu apa? .
RezolcJare. Presiunea gazulni fiind mai mica deelt presiunea atmosferica, rezulU'i
0 1 2 .3 4 5 6, 7 8 9 10 11 12 p = H- pgh.
Fig. 9.13. Presiunea atmosferica
h(km) · variaza cu altitudinea.
235
234
 Tintnd cont de vaiorile numerice obtinem: Cum marimile p, g, h stnt · constante, dife·
1 atm renta de presiune este §i ea constanta,
p =?53 torr= 753 torr· 0,99 at.m = chiar daca se mare§te sau--se" mic§oreazi--
?60 torr
= 0,99 • 1,013 • 105 N/m 2 e::: 105 N/m2 = t at. presiunea diliPunctele A--fi B. Deci, orice .
Daci'ilichidul barometric ar fi apa, acest lichid ar trebui sa produd'i o presiune hidro· varit:tt;ie_:__de presiun.e. in A provoaca o va- c:::::J-======"=9=~
sta tica egala cu aceea produsa de mercur: -,riatie egala de presiune in B, precum §i in
13 600. 5
toate punctele hchidului. - ~ ----
PHg ·ghllg = Pa • gha; ha = - ·- - = 68 mm. 9.3.8. Aplicatii ale legii lui Pascal. Pr,esa
1000
hidraulica. Una dintre aplicatiile principale R
9.3. 7. Transmiterea presinnii. in lichide. Legea lui Pascal a
ale legii lui Pascal este presa hidra.ulica al
carei principiu este dat in figura 9.18. Doua
EXPERIMENT vase cilindric~ comunica intr~ ele pr.in par-
tea inferioara. Cef doi cilindri sint inchi§i
la partea superioara prin doua pistoane Fig. 9.18. Principiul de functionare
Se umple complet cu apa un vas cu doua deschideri tubulare (fig. 9.16) a presei hidraulice.
mobile P §i J>1· .
§i se a.stupa fiecare deschidere cu un dop de cauciuc u·ns cu grasime. Se are in 4-

vedere ca dopurile sa fie in contact cu apa.. Daca se presea.za puternic pe unu] Se exercita pe pistonul P, de sectiune S, o forta _no.!Jll.ala F. Aceasta
dintre dopuri celalalt este a.runcat in- aer. V a.riatia presiunii din B se transmite forta produce in toate punctele lichidului o cre§tere a presiunii, egala cu:
§i in A §i determina dopul A sa sara din loca§ul sau. F
·Experimentul descris mai sus ilustreaza legea lui Pascal care se p= --·· (9.8)· -
s
eminta astfel:
Aceasta presiu~e este integral transmisa pe fa.ta inferioara a pistonului P1,
Presiunea exercitata pe o snprafata oarecare a unui lichid aflat in reJ!aus 4-

se transmite in toate direetiile si cu acee~i intensitate in tot lichidul de sec~iun(j ,)\) care este astfel actionat de o for~a F 11 de marime:
cit §i la peretii vasnlui ~are-1 contine. F1 = pS1. (9.9) 2

Legea lui Pascal este o consecinta a legilor staticii fluidelor §i rezulta Din relatiile (9.8) ~i (9.9) obtinem:
din acestea.
81
F1 =F (9.10)
Fie PA §i PB presiunile in punctele A §i B dintr-un lichid in repaus s•
(fig. 9.17). Conform principiului' fundamental al hidrostaticii rezulta: 5
I ntensitatea for{ei F 1 este cu atlt mai mare cu
PB- PA = pgh. cU raportul ariilor fefelor pistoanelor este mai mare. 6
Presa hidraulica este folosita pentru a compri-
ma paiele §i bumbacul in baloturi, pentru a ex-
trage uleiul din diferitel~ seminte, la fabricarea
caroseriilor de automobil ~i a obiectelor din ma-
terial plastic etc. ·
0 aplicatie a presei hidraulice este §i siste- -
mul de frinare al automobilelor, · schematizat in
figura 9.19.
0 apasare pe pedala 1· produce o cre§tere a
--- presiunii in cilindrul 3. Aceasta cre~tere de pre-
Fig. 9.16. Dispozitiv experimental siune este transmisa prin intermediul Iichidului 2,
Fig. 9.17. Transmiterea presiuniiprintr-un
pentru punerea in evidenta a trans4 lichid. -pistoanelor 4, care imping · sabotii 6, pe tam- Fig. 9.19. Frina
miterii presiunii printr-un lichid.
burul 5. hidraulica.

236 237
 BLAISE PASCAL (1623-1662).
Matematician, fizician~ filozof ~i scriitor
francez. Pascal a fost un spirit precoce
care s-a manifestat foarte timpuriu. La
t2 ani, el regase~te singur, primele teo-
reme ale geo111etriei lui Euclid. La 16 ani,
scrie un ,Tratat despre sectiunile conice".
Pascal este fondatorul teoriei probabilita-
tilor. A inventat _o ma~ina de calcul in
anul 1642.
1n domeniul fizicii, activitatea lui
Pascal a fost indreptata, mai ales,
asupra presiunii atmos.ferice ~i asupra vidu-
lui. Pascal a descoperit legea fundamen-
tiHa a hidrostaticii care sta la .baza tuturor
sistemelor hidraulice.
Tz
Fig. 9.20. Apa exerciU1 asupra Fig. 9.21. Orice corp cufundat
cilindrului o forta de apasare ver- mtr-un fluid este tmpins ver-
9.3.9. Legea lui Arhimede. Pentru a introduce·o sticla goala :intr-o cal- - ticala, orientata de jos in sus. tical in sus .cu o forta egala cu
dare cu apa, trebuie sa se exercite asupra ei o forta de apasare destul de greutatea fluidului dezlocuft.
mare. 0 minge de tenis de masa introdusa pe fundul unui vas cu apa ~i
apoi lasata Iibera, iese singura la suprafa.~a. Daca o piatra grea. este introdusa Legea lui Arhimede se enunta astfel:
in apa, cind este ridicata, ea pare mai U§Oara decit in aer. Greutatea pietrei un corp cufundat intr-un fiuid in repaus este tmpins eu o fodi yerticali
nu s-a modificat, pentru ca fortele de atractie gravita~ionala sint independente de jos iJi sus, egali cu greutatea volumului de fiuid. dezlocuit de eorp.
de natura mediului care separa corpurile. Fie ca piatra este in aer sau in apa 1
Legea lui Arhimede este; de asemenea, o consecin~a a legilor fundamentale
forta de a.tra-c~ie pe care o exercita P'iimintul asupra ei, este aceea~i. Rezulta
ale staticii fluidelor, ~i deci se poate deduce din acestea.
ca Iichidul impinge corpul vertical in sus. Vom dovedi aceasta experimental.
Consideram un corp de forma unui cilindru drept cufundat in pozitie
verticala intr-un Iichid in repaus (fig. 9.21). Notam cu S aria bazei ~i cu h
inal~imea cilindrului.
EXPERIMENT Conform principiului fundamental al hidrostaticii, fortele de apasare pe
suprafata laterala a cilindrului i§i fac echilibru. Rezultanta fortelor de presiune
Se suspend a un cilindru de fier, cu ajutorul unui fir, de un dinanwmetru. verticale, normale pe bazele cilindrului, este:
· Citim pe dinamometru greutatea sa, de exemplu 2,5 N. Se cufunda corpul in FA = F 2 - F 1 = (p2 - PI)S'
apa. Se constata ca directia firuJui de suspensie nu s-a modificat. Dinamome- ·
sau tinind s.eama de rela~ia (9.4), obtinem:
trul indica acum o for~a de numai 1,5 N (fig. 9.20).
Rezulta ca un ·corp cu(undat lntr-un lichid este lmpins de ciitre licbid cu ..f.L= pg(~ .- h1)S = phSg = Gt, (9.11)
o forta Perticala orientata de jos ln sus. Aceasta or a se nume te or a arhi-
unde h = h 2 - - h1 este inaltimea cilindrului, p este densitatea lichidului, iar
me zca.
Gl este greutatea lichidului dezlocuit de corp. . ~.
lnlocuind cilindrul metalic cu un ·alt corp mai voluminos se constata ca
Deci, rezultanta P'A a fortelor de presiune exercitate asupra corpului cu-
forta arhimedica este mai mare. Deci, lorta de lmpingere exercitata asupra
fundat in fluid, numita for~a arhimedica, este e.gala ~i de sens opus cu greu-
unui corp cu(undat lntr-un lichid ereste cu volumul de lichid dezlocuit.
tatea volumului de fluid dezlocuit de corp. Punctul tn care se aplica forta
Se cufunda acum corpul intr-un alt lichid, in alcool sau in solutie de sare
arhimedica se nume~te centru de presiune. ln general, centrul de presiune este
de bucatarie in apa §i se constata ca indicatiile dinamometrului s-au modificat.
- diferit de centrul de greutate, in afara de cazul particular cind corpul cufundat
Deci, (orta de lmpingere exercitatd de UR licbid, asupra unui corp cu(undat in
in fluid este omogen. 1n acest caz~ -centrul de greutate ~i centrul de presiune
el, 'depind-e de densitatea lichidului. '
coincid.
238 239

Fig. 9.22. Echilibrul corpurilor cufundate tntr·un lichid.
Legea lui Arhimede se aplica fluidelor lichide sau gazoase, lichidelor neo-
mogene in rep a us (de exemplu in cazul a doua lichide care nu se amesteca,
turnate unul peste altul) .cit §i pentru corpurile necufundate complet.
9.3.10. Plutirea eorpurilor. Un corp introdus intr-un lichid este supus
ac~iunii a doua for~e: greutatea sa Gaplicata in centrul de greutate al corpului
§i for~a arhimedica FA aplicata in centrul de presiune C. Trei cazuri se pot
ivi (fig. 9.22):
~ ~ ~ .
a) G. >FA. Rezultanta Ga = G +FA se nume§te greutatea aparenta §i
. are modulul:
(9.12)
unde Pt este densitatea fluidului iar p8 e§te densitatea solidului. Daca Pt < Ps
co;pul se cufunda. · C. Densimetrele sint instrumente utilizate pentru determinarea densita~ii
b) G·- FA· Greutatea aparenta este zero. §i corpul ramine in echilibru
in interiorullichidului. Daca corpul este omogen, condi~ia se scrie: Pt = Ps· In
acest caz~centrul de presiune coincide cu centrul de greutate. Daca solidul este
neornoge~, centrul de presiune §i centrul de greutate nu co~ncid. Pentru ca
echilibrul sa fie stabil este suficient ca centrul de greutate §I centrul de pre-
siune sa fie pe aceea,§i verticala, iar centrul de greutate sa se gaseasca sub cen-
trul de presiune.
r) G<FA- Rezultanta-Fa = +FA se num~te for~a ascensiona~a. Un
G
corp cufundat este adus la supr~fa~a lichid~lui ?:
catre for~a ascenswn~la.
Pe masura ce corpul iese din lich1d for~a arhimediCa scade. In mornentu~ ~md
greutatea corpului echilibreaza for~a arhimedica, corpul plute§te in ech1hbru
la suprafa~a lichidului.
Pentru un corp omogen.,.condi~ia ~ plutire la supra.fa~a lichidului se
scrie: Pt > Ps·
240
Condi~ia de plutire a corpurilor se enun~a astfel: daca un eorp plute§te
ln echilibru in interiorul sau la suprafata unui lickid in repaus, greutatea-co~pu­
lui este egalii cu greutatea volumului de lickid dezlocuit de corp.
9.3.11. Conseeinte §i aplieatii ale plutirii ~orpurilor.
A. Corpuri ln eckilibru in interiorul unui lickid.
Submarinul este o nava care. poate pluti I~ suprafat;a apei. SubmarinuJ
poseda ni§te rezervoare laterale numite balast-api. Cind aces tea ·se umplu
cu apa nava se scufundl, iar eind apa este evacuati cu ajutorul pompelor,
submarinul urea la suprafa~a (fig. 9.23).
Batiscaful destinat explorarilor submarine fun-e~ioneazi pe acela§i prin-
cipiu ca §i suhmarinuJ.
B. Corpuri care plutesc la suprafafa apei. , . .
I cebergurile sint blocuri u.ria,e de ghea~a care plutesc pe mare, deoarece
densitatea ghe~ii este mai mica decit densitatea apei (fig. 9.24). Por~iunea din
volumul unui iceberg cufundat in apa reprezinta 11/12 din volumul total.
NMele, datorita formei lor, dezlocuiesc un volum foarte Jllare de apa, 1n
consecinta forta arhimedica este mult mai mare decit gr.eutatea lor. 0 nava
de 10 000 tone trebuie sa dezlocuiasca eel pu~in ~0 000 m 3 de apa pentru a
putea pluti.
· Plutirea. navelor este stabila cind centruJ de greutate se afla P,C. aceea§i-
verticala cu centrul d-e presiune §i deasupra centrului de presiune (Jig. 9.25 ).
Cind nava oscileaza centrul de presiune i§i schimba pozitia. In acest caz greu-
-+ ~
tatea G ~i for~a arhimedica FA formeaza un cuplu care tinde sa readuci nava 1n
pozi~ia ini~iala. Suportul fort;ei arhimedice intilne§te verticala de stahilitate
intr-un punct .M numit metacentru. Echilihrul este stabil daca metacentrul'
este deasupra centrului de greutate. Punctul Mare o pozi~ie fixa'in raport cu
nava.
lichidelor.
---lest
- (pruiiib}
Fig. 9.23. Submarinul. Fig. 9.24. Iceberg.
241
16 Fizica cl. a IX-a
 .Y

Fig. 9.95. Echilibrul unei nave.

Un densimetru este a]c~tuit dintr-un tub de sticla numit plutitor, in care

se afla la partea de jos alice de plumb sau mercur, prelungit cu o tija de
sticla sub~ire. ,
Densimetrele se ·gradeaza in unita~i de densitate. Grada~iile se fac pe tija Fig~ 9.28. La exempiul L Fig. 9.29. La exemplul 2.
de sticla.
Exista doua feluri de hensimetre: Rezolvare. a) Cai:culul vitezei' sferei tn momentul ctnd atinge suprafata apei. Aplict*d
formula lui Galilei obtinem:
- densimetre pentru lichide cu densitatea mai mica decit a apei, gradate
de la 0,6 la 1. Introduse in apa, acestea se cufunda pina la baza tijei, unde se Vo = V 2gh1 = 20 mfs.
afla grada~ia 1 (fig. ~.26). Grada~ia 1 de la baza tijei reprezinta densitatea b} Calculul ~el~rajiei sferei tn .timp.ul mi~carii e1: in apllr. tn timpul mi!?cfirii in apa.
apei de 1 g/cm 3 ; asu~ra sferet_acttOneaza forta arhimediCa FA= p2,Vg !?i greutatea saG = mg (fig. 9.28),
- densimetre pentru lichide mai dense decit apa, gradate de la 1 la 2. Scrtem relatia fundamentalfi a dinamicii pentru mi~carea sferei in apfi:
Introduse in apa, ele se cufunda pina aproape d'3 extremitatea superioara a. FA- mg = ma. (9.13)
tijei, unde se. afla grada.~ia 1 (fig. 9.27). Din relatia {9.13), obpnem:
FA
a = - - g.
m
EXEMPLE lnlocuind in aceasta relatie forta arhimedic<l prin valoarea sa ~i masa corpului prin
m = p1 V, obtinem:
1. 0 sfera cu densitatea p1 ='500 kg/m 3 cade fara viteza initiala de la inaltimea h1 =
= 20 m, intr-un bazin adinc, plin cu apa ~fig.
9.28). Sa se calculeze adincimea la care a = g ( :: - 1) = 10mfs 2
•

se va opri sfera 1n apa. Densitatea apei este p2 = 1 000 kgfm 3 ; g = 10 mfs 2 •

c) Calculul adtncimii h 2 , la care se opre~te sf'era;·
2:
0,6 hz =~=20m.
2a.
2. Un aerostat cu masa m = 500 kg ~i volumul V = 600 m 3 se ridica pe vertica.la. intr-o
mi~care uniform ~acceleratfi (fig. 9.29). ,
Sfi se calculeze tn<lltimea la care se ridica aerostatul tn timpul t = 10 s. Densitatea
aeruJui este p = 1,3 kg/m 3 ; g = 10 m/s 2• Se neglijeaza rezistenta aerului.
Rez~lvar~ .. a) Calculul acceleratiei aerostatului. Asupra aerostatului actioneaza forta.
arhtmediCa FA= pgV (unde p este densitatea aerului) ~i greutatea.. G = mg., Scriind
relatia fundamentalfi a dinamicii pentru mi~ca:rea aerostatului 1, obtinem:
FA- mg = ma ..

a = FA
- - g=
pgV
--· - g =
.,
5,6 mjs··.
m m "
Apo Benzine ApO GlicerinO
b) Calculul tni:tlJimii la care urea aerostatul in timp ul t =' 10 s :
Fig. 9.2G. Den'3imetre pentru Fig. 9.27. Densimetre pentru
lichide cu densitatea mai lichide cu densitatea mai mare at 2
midi decit densitatea apei. decit densitatea apei. h = - =280m.
_, 2

242 243
 9.4. DINAMICA FLUIDELOR In curgerea stationar·a li·
niile de curent nu se intersec-
9.4.1. Curgerea stationari._Pril! C!!rg!!r~~--!!,ll,ui fl"l!~_<:!_~~- iD:~~~ ~-~pJa_s~­ teaza. Astfel, liniile de curent,
_rea acestuia fa~a:de 1Ut si~tem de_r.eferintiL dat. _Y~D: Jluia ideal, adica un in . cazul fluidului ideal, pot
.fluid incomp~sibil §i__lip~i~ de; vi::;cozitate, poate fi pus in mi§care datorita rnaterializa peretii unui tub,
gre'!~~FJ.~~!~~,L~!ferentei de presiune mtre diferitele punc.te din interiorul sau. prin care curge un ·nuid. De
--- Fenomenele de-miljcare.,a--Ifuideio~-au un caracter macroscopic, fluidele a.ceea liniile de curent -;;;;-
fiirid asimilate eli medii continue. In cazul fluidelor continue_ este posibila o tree prin toate punctele unui
mJ§care care sa constea din deplasarea diferitelor parti ale ~celuia§i corp una contur inchis formeaza un tub
fatii de alta. Pentru deserierea curgerii• unui fluid, 11 vom considera alcatuit de curent lfig. 9.31).
dintr-un numar foart-e-pt1}l'e-ne-particlile, caracterizate prin aceea ca au un 9.4.2~ Eeuatia de eontinui- l'~ig. 9.JU. Tub de curent.
volum foarte mic in raport cu acela a1 corpului. tate. Canti:.1tea de fluid care
· Studiem mi§carea particulelor fluidului in raport cu un anumit sistem de !!fdbate a anumitii arie in unitatea . de timp reprezinta debitul de fluid pr(n
referin~a, fata de care fixam pozitiile particulelor de fluid. acea arie.. Debitul poate fi de masa sau de volum, dupa cum cantitatea d.e
Mi§carea unui fluid este caracterizata prin distributia vitezelor §i a· pre- .llluid reprezinta omasa sau un volum .de fluid.
siunilor in interiorul fluidului. Aceste marimi variaza de la un punct la 'altul. Debitul de masa se evnrima prin relatia:
In acela§i punet ele pot 'varia, de asemenea, in functie de timp. in acest caz . _fj.m
Qm - - ,
curgerea (mi§carea) fluidelor se nume§te nepermanenta (nestationara) . sau !:.t
variata. De viteza este legata. §i notiunea de linie de curent._ Se numeste linie.. unde f:t.m este masa de fluid care strabate o anumita arie in timpul t\t. Iar
de curent la un moment dat t, Zinia curba care are proprieta~ea ca, la acel moment, debitul de volum este dat de relatia:
.. vitezele di(eritelor particule care se a(la pe ea ii sint tangente (fig. 9.30). In general
aceste particule aq traiectorii care nu se confunda cu linia de curent pe care
se afla ele la un moment da t t.
unde .6. v este volumul de fluid care strabate 0 anumita arie in intervalul de
Cind viteza in diferitele puncte ale spatiului ocupat de fluid nu depinde timp ilt.
explicit de timp. ci numai de pozitia in care se afla particula de fluid consi-
Sa consideram uri fluid in curgere stationara §i din acesta sa separam un
derata, curgerea se nume§te stationara.
tub de curent (fig. 9.32). Debitul de volum prin ariile 8 1 ~i 8 2 are valorile:
ln cazul curgerii nestationare, forma liniilor de curent se schimba de Ia
s 1 'U 1 /j.t
un moment la altul. In cazul curgerii stationare, aspectu}liniilor de curent ra- - - - = S1v1; Q2 = S2vz.
/j.t '
mine neschim.bat, forma lor fiind independenta de timp si atunci traiecto-
riile particulelor de fluid coincid cu liniile de curent. In curgerea stationara Fluidul fiind incompresibil, ariile 8 1 ~i S 2 sint strabatute de aceea~i cantitate
putem fixa pozitia unei particule de fluid de-a lungulliniei de curent cu ajuto- de fluid in unita,tea de timp, deci:
rul coordonatei curbilinii s-Uig. 9.30). Cum viteza §i presiunea variaza de la S1v1 = Szv2· (9.15)
un punct ia altul, inseamna ca ele sint functii de s:
Relatia (9.15) se nume~te ecuatia de continuitate.
v == v(s); p = p(s). (9.14).
-·----- 9.4.3. Legea lui Bernoulli. Aceasta lege se a plica curgerii stationare a unui
fluid ideal. Reamintim ca un fluid ideal are urmatoarele caracteristici: a)
nl! are viscozitate; }!} este i~COIJlpr~~i}:)_H .i c) viteza l:Jnei par_ticule de fluid este
independ(mta de timp. . . - -"
Fig. 9.30. Linii de curent in interiorul Consideram un tub de curent cu sectiuf!:_ea variabila. Vom studia curgerea
unui fluid ideal. in cazul mi~carii statio- , fluidului cuprins intre sectiunile S 1 §i 8 2 din tubul de curent (fig. 9.32).
nare acestea coincid cu traiectoriile par-
ticulelor. de fluid. Pozitia unei particule Ca urmare a incompresibilitatii fluidului, volumul V1 de fluid care tra-
de fluid pe linia de curent se poate de- verseaza sectiunea 8 1 in'lnt~rvalul de timp At este egal cu volumul V 2 de fluid
termina cu ajutorul coordonatei curbi-
linii s, luata de-a lungul liniei de curent. care traverseaza· sectiunea s2, in acela~i interval qe timp.

244 245
 lnmul~ind rela~ia · (9.15) sau Pt + pgz1 + i1 pv12 = Pz + pgzz + i1 pv2·
2 (Q·- ·18)
' cu at obtinem:
Aceasta este ecuatia lui Bernoulli (1700:..._1782). Ecua~ia lui Bernoulli se mai
S1v1At = 87-p~At,
..scrie §i astfel
sau St • A 1C1 = 82 · AzCz,
de unde rezulta ca p + ~ pv2 + pgz = constant = C. (9.19)

V1 = Yz = V. .Constanta C este aceea§i de-a lungul liniei de curent §i este independenta de

Totul se_p_~t~~c·e ca~i cum _timp. Termenii din rela.tia (9.19) au to~i dimensiunile unei presiuni. Pentru
W»JY//////////&/////////&P/Yd'/&//////////////////7(1/m
in interval11l Ji.ft timp llt s-ar a-i <listinge, in enunturi se utilizeaza denumirile: 12 presiunea statica" pentru p,
Fig. 9.32. Debitul de-a lungul unui tub de cilrent I
transf_~.f'~ c._dire~ct__ ~in ~ozi~ia
de fluid- ideal in regim permanent e&te con,stant: ,presiunea dinamic~" pentru (1/2) pv2, ,presiunea de pozitie'' pentru pgz,
Slvl = S2v2. AtBtC1D 1 o masa de fluid termen datorat energiei potentiale.
De-a lungul liniei de curent p + _!_ pv2 + pgz = m = pV, in pozitia AzB2C2D 2, In cazul actiunii fluidului asupra unui perete, pe un element de suprafata
. 2
= constant. fara ca lichidul intermediar sa ll.S al peretelui se va. exercita o forta de presiune pAS, unde p se scoate din
se fi mi§cat. rela~ia (9.19). . .
Masa de fluid m are la tra.versarea sectiunii 8 1 energia cinetica mv~, f In cazul particular ctnd tubul de curent este practic orizontal sa u ctnd
energia potentiala este neglijabi:Ia, ohtinem: ·
iar la traversarea sectiunii 8 2 are energia cinetica _!_ mv~. Variatia energiei c.
2 p
. + -12 pv 2 = (9.20)
cinetice a masei m, in intervalul de timp in care a fost transferata din pozi-
9.4~4.Aplicatii ale legii lui Bernoulli. Sa consideram un fluid care curge
~ia A1B 1 C1D1 in pozitia AzBzCzDz, este:
printr-o conducta cu sectiunea variahila. In por~iunile inguste ale conductei
(9.16) prin care curge fluidul viteza acestuia cre~te; conform legii lui Bernoulli (9.20)
cre§te ~i presiunea dinamica, de aceea,1trebuie sa scada presiunea statica, pen-
§i ea trebuie sa fie egala cu lucrul mecanic al for~elor ce se exercita asupra tru ca SUID!_lor sa ramina CO~:- Presiunea statica la gituitur~ poate
sistemului considerat i:p. intervalul de timp llt. Aceste forte sint fortele de scadea suo presiu~!-atmosferica, astfel a pare fen.omenul de aspira~ie (fig.--9..33)
presiune. F 1 -- p1S1,F2 pzS z care actioneaza asupra lichidului cuprins intre pe car.e se bazeaza unele aplica~ii practice, cum ar fi pulverizatorul {fig. 9.34),
sectiunile 8 1 §i 8 2 §i greutatea mg a lichidului transferat.
ln intervalul de timp llt in care masa m traverseaza sec~iunea 8 1 sub
-+
actiunea forteiF 1 al carei punct de aplicatie se deplaseaza pe distanta A 1C1 ,
se efectueaza urmatorul lucru mecanic motor:

Lt F 1 • A1C1 = PtSt · A1C1 = Pt V = P1 ~.

p

ln. acela§i interval de timp forta F 2 . p 2S 2 care se exercita perpendicular pe

sec~iunea 8 2 efectueaza urmatorul lucrfi mecanic rezistent: 2

Lz = -F.z· CzAz =- pzV =- Pz~·

p

Lucrul .mecanic a] greutayii masei de lichid transferate este:

La =-mg (zz- z1 ). Fig. 9.33. Presiunea statica in portiunea Flg. 9.34. Pulverizatorul. DatoriHi ae·
ingusUi A a unei conducte poate sa scada rului suflat prin tubuli, in punctul A
Egalirid variatia energiei cinetice a masei m cu lucrul mecanic rezultant sub valoarea presiunii atmosferice ~?i pro· cre~?te presiunea din arnica ~?i sea de presi-

al for~elor ce se exercita asupra acestei ma.se, obtinem: voaca aspirarea lichidului din vasul v.- unea statica sub valoarea presiunii at-
mosferice. Datorita acestui fapt lichidul
· m urea in tubul 2 pina in A unde
(PI - P2)-
p
+ mg(zJ - 1
zz) = - m(v~ - v~),
2
(9.17) curentul de aer il preface in picaturi
fine.

246 247
 lampa Bunsen, trompa de apa, sonda de
,.,.,.._
9.~.5. Viseozitatea. La viteze nu z
t I

prea mari, curgerea fluidelor e8te

presiune, debitmetrele etc. laminara (in straturi), adicii liniile de A F
a) Trompa de g,pa (fig. 9.35) func~io­
neaza astfel: in regiunea A presiunea dina·
mica crette, scade presiunea - statica ti ia
curent sint bine determinate :;;i nu se
intersecteaza niciiieri intre ele, fiecare
pb.rticula de fluid ramine mereu in
interiorul unui acela:;;i tub de curent.
----- v=v(z)-

na,-tere absorb~ia aerului din vasul V, aer · La viteze mari, mi:;;carea devine
turbulenta, neregulata, portiunile Fig. 9.38. Antrenarea straturilor de liehid ve-
care este antrenat de jetul de apa. -
de fluid se amestecii :;;i se formeaza cine datorita viscozitatii.
b) Sonda de presiune este un tub ma- virtejuri.

Fig. 9.80. Trompa de apa.

nometrie montat perpendicular pe 0 con-
ducta prin care curge un fluid ti care ser-
vette Ia determinarea presiunii statice a fluidului (fig. 9.36).
c) Tubul Venturi·- se folose§te Ia masurarea debitelor de volmp ale fluideJor
(fig. 9.37) . . Pentru masurarea debitelor se inlocuie§te o p~rtiune orizontala
de conducta cu tubul Venturi cu sectiunea de intra.re S1 §i sectiunea portiunii
mai inguste S 2 • ln sectiunile S 1 §i S 2 vitezele fluidului sint v1 §i v2 • Aplicind
relatia (9.20), se ob_tine
- -
sa ne imaginam doua suprafete solide plane A :;;i B a:;;ezate la o anumita distanta
una de alta intr-un fluid viscos in repaus {fig. 9.38). Actionam cu o forta F asupra su-
prafetei A deplasind-o cu o viteza v const~ta in raport cu suprafata B. 1n timp ct}
suprafata A se deplaseaza in propriul sau plan, suprafata B are tendinta sa. se depla-
seze in aceea:;;i directie. Ne putem inchipui cii in interiorul lichidului deci ~i intre cele
~oua suprafete plane exista mai multe straturi paralele care alunec~ unele fata de altele,
,intre care apar forte_de frecare interna sau de viscozitate. Stratul care se afla in contact
cu suprafata mobila are aceea~i viteza ca ~i aceasta, in timp ce lichidul in contact cu
cealalta suprafata se afla in repaus. Viteza straturiltrr intermediare cr~te uniform de
Ia o suprafata Ia alta, a:;;a cum araUi figura 9.38. Stratul cu viteza mai mare cauta sa

- -
accelereze stratul cu viteza mai mica peste care el alunecc'i, :;;i invers stratul cu viteza mai
mica cauta sa frineze stratul cu viteza mai mare cu care este in contact. Astfel, ia nas-
de unde tere forta de frecare F' - F, care actioneaza in planurile de lunecare, a caror .
viteza de curgere variaza de Ia un strat la altul.
= _!_ (~- vr)p. (9.21)
ll.p = Pt- P2
2

Folosind in rela.~ia (9.21) ecua~ia de continuitate (9.15'), oh~inem:

-
Dacii grcsimea z a stratului de fluid dintre cele doua suprafete cr~te, aplieind
aceea!?i forta F suprafetei A, aceasta va clpata o viteza mai mare: v z. Dadi se
'""J

mar~te ariaS a suprafetei A se constat~ o mic~orare a vitezei plA.cii, cind este actionata
. ll.p = ~ p n~:r- J~- 1
" I
de aceea:;;i for~: v ,.., ifS. 0 cr~tere a modulului fortei produce o cr~tere propor-
F
tionala a -vitezei 1J : v ,.., F. Astfel viteza este proportionala cu forta F, cu distanta z
!?i cu 1fS. Putem scrie urmatoarea relatie: •
-Debitul de volum este dat de rela~ia:
Fz
s - s "\ I I Ap V= - ,
Qv tVl - I v 2 Ap
p[(Sl/Ss)2 -
-
1] - v
k "\
p
(9.22)
sau
·IJS

unde k eate constanta aparatului Fz

11 = - , (9.24}

s.s, 1/s~~ sf
Sv
(9.23)
k= unde ·IJ este un factor care depinde numai de natura fluid1,1lui :;;i de temperatura sa. Acesta
• se nume!?te coeficientul de viscozitate al fluidului.
Unitatea de masura pentru coeficientul de viscozitate in SJ se num~te decapoise,
dupa numele fizicianului Poiseuille. '
Avind' in vedere relatia (9.24) obtin~m:
1 decapoise = 1 N • sfm 2 •

·9.4.6. Fort& de rezistenta Ia inaintarea in Duide. Din experient-a noastra c~ cicl~ti,

motocicl~ti, sau ca pasageri in diverse vehicule, am constatat ca aerul tinde sa se opuna
mi§ciirii corpurilor.
Mi:;;carea unui corp intr-un fluid face sa r..para o forta de re#sten/4,_ care este tntot-
)'lg. 9.86. Sonda de presiune. FIJ. 8.87. Tubul Venturi. deauna opusa mi§ciirii. ' '

248 249
 8ord de
fuq(j

}'ig. 9.39. Liniile de curent in Fig. 9.40. Formarea turbioanelor in spa-

jurul unei sfere 1ntr-o curgere tele unui cilindru de revolutie intr-o
laminara. curgere laminara. '
Sa consideram cazul unu i corp care poseda o axa de simetrie ~i care se deplaseaza
in aer cu o viteza constanta care are aceea~i directie ca 9i axa de simetrie a corpului.
Rezistenta pe care o opune aerul mi~carii corpului se datoreaza fortelor de frecare :;;i ·
fortelor de presiune. Distingem cazurile urmatoare:
a) Daca mobilul se deplaseaza in aer cu o viteza pina la 0,5 mjs, perturbatiile data-
rate fortelor de presiune sint neglijabire. Mi~cai'ea este perturbata de fortele de frecart:.'.
Fortele de frecare se datoreaza
!{)F viscozitatii aerului. Acesteasint tangen-
te la suprafata corpului ~i admit o rezul-
tanta care areca dreapta suport, axa de
250_~ simetrie a mobilului, numita rezistenfa
de frecare. tn acest caz, rezistenta este
proportionala cu viteza. Fluidul alune-
d'i in lungul peretilor corpului ~i curge-
a
b
Fig. 9.42: -a) Unghiul de atac .al un~iplAci 'plane; b) bordul de fugA. al
, une1 plac1 plane.
Marimea fortei de rezistenta este data de relatia urmatoare:
1
F = - CSpv 2 • (9.25)
2
Faetorul 1/2 este introdus din considerente teoretice. Coeficientul de proportJonalitate ·C.,
este o constanta adimensionala. Acest coeficient depinde de forma corpului f?i se ntai
nuwe~te ~i coeficient de formil tn regim turbulent. .
9.4.7. Zborul avionului. Sa consideram aripa unui avion de f(}rffi.a unei olaci plane.
dreptunghiulare, care se mi~ca intr-o atmosfera calma cu viteza v. Fie IX unghiul pe care-1
face placa cu vectorul viteza v (fig. 9.42). Unghiul IX se nume~te unghi i:te atac. Partea fron-
tala a placii se nume~te bord de atac, iar partea diametral opusa se nume~te bord rle fuga
(fig. 9.lt2). Experienta arata ca asupra placii actioneaza un sistem de forte care admit

~
o rezultantil R. Aceasta satisface urmatoarele conditii:
rea lui se nume~te laminara (fig. 9,39).
- are punctul de aplicatie 0, lao treime de bordul de atac;
b) Daca mobilul se deplaseaza cu - are directia normala Ia placa;
a) F proportional cu y2 b) F proportional cu S
o viteza cuprinsa intre 1 m/s ~i 280 mjs, - are un astfel de sens in cit tin de sa mareasca unghiul IX; .
rezistenta de frecare (datorata viscozi- -+
tatii aerului) este mica in raport en re- - intensitatea fortei R este proportional& cu densitatea aerului, suprafata pHicii,
s o·--y-~ 15(unitati relative zistenta datorata fortelor de presiune. unghiul de atac ~i patratul vitez€li:
_~ pentru for!al

s
·() _____53
_y_
__ _ -- F.2 26
La aceste viteze, se produce in fata
mobilului f) zona de suprapresiune ~i in
spatele mobilului o zona de depresiune,
R = Cp1XSv 2 •

Aceasta formula este valabila perttru unghiuri mici de atac ~i

(9.26)
pentru viteze cara
---------- care da nB:_~tere turbioanelor (fig. 9.40). nu depa~esc300 km;'h.
-+
1n acest caz rezistenta se datoreaza Proiectam forta R pe o axa paralela cu vi-
diferentei dintre fortele de presiune teza ~i pe 0 axa perpendicular& pe viteza (fig. 9.43).
din fata f;ii din spatele mobilului.
Componenta P = R cos oc se nume~te portanta
Studii experimentale, in tunele
s0~~
aripei (sau forta portanta) care invirtge greutatea
100 aerodinamice, au condus la concluzia avionului. Componenta T R sin IX se nume~te rezis-
ca rezistenta de inaintare in aer este tenta frontalii ~i trebuie invinsa de catre forta de
proportionala cu :
s()~~-~()~----------·
tractiune a avionului. Fig. 9.43. Forta portanta..
320 - patratul vitezei mobilului
(fig. 9.41, a);
(_.. ~~
- densitatea aerului p, in con-
sQ __=_)- -------640
.dipile experimen tului;
PROBLEMA REZOLVATA

.cl F depinde de forma corpului - aria S a suprafetei obtinuta

prin proiectarea corpului pe un plan Un rez~rvor cu apa este prevazut cu un orificiu de sectiune S 2 toarte mica in raport
Fi~. 9.41. Forta de rezistenta a obiectelor cu sectmnea S1 a rezervorului. Orificiul este construit astfel1ncit ghideaza curgerea.
aflate intr-un lichid in mi~care este proportio- perpendicular pe vectorul viteza, nu- Sa se calculeze viteza de curgere a apei prin orificiu, neglij1nd frecarea (fig. 9.44, a
nala cu: a) patratul vitezei fluidu~ui; b) cu mita contur aparent (fig. 9.41, b).
sectiunea transversala S a corpulm. Depmde, li'i b). Nivelul apei din rezervor se mentine constant la valoarea h ;;.;: 1,8 m(g -
Rezistenta mai depinde de for-
de asemenea 1 de forma eorpului (c) ~i de den- = 10 mjs 2 ).
sitat.ea fluiduJui. ma corpului.

251
250
 - -1v.--
- - Jl1 -

"
Fig. 9.44. a ~i b. La problema Fi~. 9.46. Pentru exercitinl 5.
Q rezolvatA.
6. Doua mingi de cauciuc se suspenda a~a cum se arata in figura 9.47. Daca intre cele ,.
Rezowtue. Notlm cu p 0 presiunea atmosfericA, cu v1 vit-eza licbidului Ia nivelul doua mingi se sufUi aer, aces tea se vor apropia. Explicati fenomenul.
&Au superior ~Ji cu v3 viteza Hcbidului Ia nivelul orificiului. ~rii fluidului (presupus 7. Se realizeaza dispozitivul din figura 9.48 alcatuit dintr-un disc ~r A facut din
ideal). i se aplicA legea. lui Bernoulli: carton ~i ·a~ezat in apropierea unui alt disc-.B prevazut cu un orificiu pus in lega-.
pv 1 2
pv~ tura cu un tub C. Daca se sufla aer prin tubul C, discul A. se apropie de discul B.
Po+- ·+ pgh=Po+-2 • De ce?
2
8. Un manometru cu lichid se compune dintr-un tub in forma de U care are o ramura
Tintnd sea.mA de eWatia de continuitate:. deschisa iar cealalta este legata Ia un recipient care contine un gaz sub o anumita
presiune. Tubul se poate umple cu mercur, · (p1 = 13,6 gfcm3 ), apa (p3 = 1 g/cm3 }
sau cu ulei (p3 = 0,6 gjcm 3 ). Sa se discute avantajele ~i dezavantajele utilizarii fieca.rui
obtinem: lichid. in ce conditii, fiecare dintre cele trei licbide, va fi mai util?
V2gh 9. Un tub Torricelli are o lungime l =1m. Se tnclina pina cind se umple complet cu
v2 = •
s~
V t-
S2
1
mercur. In acest moment el face un unghi « = 49°10' cu nivelulliber al mercurului
din cuva. Sa se determine presiunea atmosferica in acest loc.
R:H = 756,6 mm col. Hg.
Cum sectiunea S.,. este foarte mica in raport cu S 1 , avem: 10. 0 bucata de lemn cu densitatea p1 =
700 kg/m 3 ~i cu masa m 1 = 0,250 kg, este prinsa
de o bucata de plumb. Corpul format se introduce in apa ( p = 1 000 kg/m 3 ). Sa se
v2 = V2gh = 6 mfs. calculeze greutatea plumbului penhu ca:
a) corpul format sa pluteasca in echilibru in apa;
b) ~umai f = 8/10 din volumul total sa fie cufundat in apa. Densitatea plumbului este
p2 ~ 11 350 kg/m3 , iar g = 10 mfs 2 •
1NTREBARI. EXERC/f/1. PROBLEM£
R: (m1 + ms)g = (';: '+ ';:)fpg: a) G 1 = 1,18 N; b) Ga = 0,38 N.

1. Un balon de cauciuc umflat cu ,hidrogen urea in aerul atmosferic. Acest fapt, poate
fi o proba a existentei .fortelor de presiune datorate aerului atmosferic? Justificati 11. Densitatea apei de mare este de 1,026 g/cm3 • Care este presiunea datorata apei de ·
mare Ia o adincime de 1 km?
rA.spunsul. R: p = pg h = 10,055-1oe N/m".
2. Un pahar care contine o cantitate de apA e8te acoperit cu o foaie de hlrtie. Se tntoarce
pabarul cu gura th jos acoperind tn acest ·timp foaia cu podul palmei. Foaia ramtne
· lipitA de gura paharului ~i apa nu curge (fig. 9.45). Este aceasta
o probii a existentei presiunii atmosferice?
3. Se cufunda un corp intr-un vas cu apa, .. astfel incU sub corp mai
ramtne un strat foarte subtire de apa. sa va exercita, tn acest caz,
o presiune bidrostatidi orientata de jos in sus? Justificati r~s­
punsul.
~
Ql
<(
-
...... c- ~
A
4. Daca o persoana se a~za tn apropierea unui tren care se depla-
seazA cu o viteza oarecare, exista riscul ca persoana sa cada sub
tren? 1 B
t
Fig. lAO. Pentru 5. Un remoreher trage dona ~lepuri
(fig. 9.46). Explicati de ce Fig. 9.47. Pentru Fig. 9.48. Pentru
exercitiul 2. cele doua ~lepuri au tendinta sa se apropie. exercitiul 6. exercitiul 7.

252 253
12. Pistonul mic al unei prese hidraulice are un diametru d1 = 1 em ~i este supus actiunii
unei for~e F 1 = 10 N. Care trebuie sA fie. diametrul pistonului mare d1 pentru a suporta
o sarcina F~ =to ooo N?

18. Un corp din fonta cu masa m = 20 kg ~i densita.tea p = 7 500 kgfm 1 poate s~ plu-
teasca pe suprafata mercurului de densitate p1 = 13 600 kg/m 3 • Calculati volumul
portiunii din corp cufundate tn IJlercur ~i volumul total al corpului.
R: V1 = m/PJ = 1 ~70 cm3 ; V = 2 667 emil.
14. 0 sfera din aluminiu are greutatea tn aer G = 2,58 N. Greutatea sa aparenta in
apa mi este dectt Ga = 1 N. Demonstrati ca sfera este goala tn interior ~i calculati
volumul cavitatii. Densitatea aluminiului p = 2 580 kg/m 3 • (g = 10 m/s 2 ) 10
R: Ga = G- (V1 +G/pg)·poK; V 1 =58 cm 3
•

15. Masa unui vapor este m= 57 800 tone. Sa se calculeze volumul partii cufundate in apa UNDE .ELASTICE. NOTIUNI DE ACUSTICA
de mare cu densitatea (( 1 = 1 028 kg/m 3 , ~i apoi in apa dulce cu densitatea
p2 = 1 ooo kg/m 3 •

10.1 OSC!LATORUL LINIAR ARMONIC. COM PUNEREA OSCJLA Til LOR

16. Un tub Torricelli este inclinat cu ~ =
45°. Cu cit se deplaseaza mercurul in. tub~ctnd
'presiunea atmosferica variaza de la H 1 ::;:::: 758 la H 2 = 764 mm coloana de mercur?
R: !lh = (llH)/pg cos ex= 1,4. mm. 10.1.1. Mi~earea oseilatorie
17. Printr-o conducta orizontala, cu seetiunea transversaHi variabila, curge apa (fig. 9.lt9).
Sa se determine debitul de' volum al apei ce curge prin condu.cta. Se dau sectiunile
EX PER/MENTE
transversale s l = 10-3 m2, s2 = 2. 10-3 m 2 ~i diff:lrenta de nivel dintre coloanele de
lichid din sondele de presiune montate pe conducfa D.h = 0,2m.
R: Qv = S1 S2ii2g !lhj(S~- sj) = 2~29 • 10-3 m3/s. 1. De un fir 1ung ~i inextensibil, suspendam un corp (hila) pe care-llovim
18. Sa se afle cu ce viteza scade nivelul apei dintr-un rezervor cu aria sec~iunii trans- astfel incit sa nu-i imprimam o devia~ie prea mare fata de pozitia de repaus
versale S 1 = 1 m2, daca viteza de curgere a apei printr-un orificiu, facut in peretele (fig. 10.1, a). Un astfel de sistem mecanic este numit pendul gravitational.
lateral al rezervorului, este v = 2 mfs. Diametrul orificiului este de d = 2 em.
2. De un resort de o~el, suspendam un cor}t ~i prin intermediul lui tragem
R: v1 = nd 2v/lf S1 = 6,28 • 10--4 mfs.
resortul in jos (fig. 10.1, b). Sistemul incepe sa se mi~te in sus ~i in jos. Un
19. Sa se determine viteza de curgere a bioxidului de carbon printr-o conducta, dac<?'t astfel de sistem este numit pendul elastic.
prin sectiunea transversala a conductei se scurge In timpul t = 30 minute o masa
m = 0,51 kg. Densitatea gazului este p = ,,5 kg/m 3 i;>i diametrul conductei este 3. Fixam o banda de o~ella unul din capete ~i apoi o deviem din pozi~ia
d = 2 em. ini~iala ca in figura 10.1, c. Sistemul se nume~te pendul cu arc lamelar.
R~ v = 4 m/p nd'll t = 0,12 m/s. 4. Turnam apa intr-un tub indoit, din sticla, cu diametrul de ci~iva em.
20~ Apa se scurge dintr-un tub cu diametrul interior d = 2 em cu debitul de volum Astupam unul dintre capete cu un dop de pluta ~i'suflam aer la. celiilalt capat.
Qi-' = 8 litrifmin. Sa se. determine viteza apei in tub. ln acest fel coloana de apa este pusa in mi~care (fig. 10.1, d).
R: v = 4 Qv/~ da = 42,4 cm/s.
5. Pe marginea unui disc fixam intr-o pozi~ie oarecare o hila. Rotim discul
. 2l. l)n lichid cu densitatea p = 900 kg/m 3 , cu viteza unghiulara constanta. Cu ajutorul unei lam pi de proiec~ie, proiectam
curge printr-o conducta cu diametrul d =
pe un ecran mi~care~ hilei de pe disc (fig. 10.1, e). Vom constata ca umbra
= em. lntr-o secthm~ unde diametrul sea-
6
hilei are o mi~care alternativa, dus-intors.
de lo d 1 4,2 em, presiunea este cu 1 600
ln toate. cazurile studiate mai sus are loc o mi~care continua de o parte
Njm 2 mai mica dedt presiunea din cealaH.a
~i de alta (dus-intors) a pozi~iei initiale (de repaus) a corpului (sau a umhrei
secthme a conducteL Sa se caleuleze viteza
liehidului in sectiunea conduetei de diametru d. saJe in cazul experimentului 5).
Fig. 9.49. La problema 1?. R: vF::\1.2 D.p)f p[(d/dl)' - tr = 1,1 mjs. Aceasta ~i~care prezinta urmatoarele caracteristici:

254 255
 Cnitatea de masura tn S.J. este:
/)r-~
b-f
I II
[ T]sJ = 1s.
I I
II
F_recPenta mi~cltrii v este numarul de oscilafii efectuate in unitatea de timp:

I
I I/
I II n
I /I v = -.
,,,,
I I II t
I

(
I
....L...

' ("~
t I
Unitatea de masura pentru frecventa in S.I. este hertzul (Hz):
[ vJsr = 1 s- 1 = 1 Hz.
,/ ~ Din relatiile de definitie ale frecventei ~i perioadei rezulta relatia:
.
,-<,
,_..
d vT = 1.
a b c
Elonga{ia mi~carii notata cu x sau y reprezinta deplasarea ( departarea)
oscilatorului fata de pozifia de repaus la .un moment a'at.
Din ddinit.ia elongatiei rezulta ca ea variaza in timp. Aceasta rnarime are
o Yaloare, o directie ~i un sens, deci poate fi repreze'ntata printr-un vecfor
'" ~

X snu ,tj. In S.I. unitatea de masura pentru elongatie este metrul:

[x]SI = 1 m.
Amplitudinea mi~carii A este elonga{ia maxima Xmax pe care o poate avea
oscilatorul in cursul oscilafiei.
Daca in experimentele anterioare 1, 2, 3, 4, se lasa sistemele (corpu-
rile) sa oscileze uninterva.I de timp Jnai mare, seobserva ca amplitudinea
mi~carii oscilatorii nu rarnine constanta in t.imp. In experimentul 5, .insa,
e arnplitudinea mi~carii '(a ,proiectiei mi~carii) rarnine neschirnbata. Distingem
Fig. 10.1. FAXemp1e de oscilatori: a) pendul gravitatio~al; b) pendul
elastic· c) pendul cu arc lamelar; d) coloanll de apll oscllantll; e) pro- deci doua ca,zuri:
' Iectia pe un ecran a u:nei mi~ciiri circulare uniforme. a) mi~carea oscilawrie ( oscilafia) este neamortizata, arnplitudinea ramine
neschimbata de la o oscilatie la alta;
a) d9pi intervale de timp egale, procesul individual de mi~care; se re-
b) mi§carea oscilatorie (oscilafia) este amortiz'ata, amplitudinea scade de
peta, este un proces periodic; . . . . . .
]a,. o· oscilatie la alta.
b) mitcarea are Joe de fiecare qata stmetrtc fa~a de o anum1ta pozitie,
pozitia de repaus sa~ de echilihru a oscilatorului. 10.1.2. Oseilatorulliniar armonic. Sa analizam un resort elastic care are
lungimea lin stare nedeformata (fig. 10.2, a). Dupa legea lui Hooke deform a-
~a unui eorp san a unui sistem material, care se repeta Ia int~r­ rea unui resort elastic este proportional& 0 b d
vale de timp egale ~~ eare se faee simetric fat& de o pozitie de repaus se cu forta care actioneaza asupra resortu-
nume~~ m~eare oscilatorie sau oscilatie mecanica. lui. Forta elastica care ia na~tere in
resort este, de as~menea, proportional a cu l
Pentru studiul mitcarii oscilatorii se definesc urmatoarele marimi fizice: deformarea resortului <!ar de sens opus
Perioada mifciirii oscilatorii T, reprezinta timpul necesar efectuarii unei acesteia. Avern, d eci:
oscilaJii complete. -+
Daca notam cu n numarul de oscilatii efectuate de un oscilator tn inter- k.'f sau Fe - ky, Yo
valul de timp t atunci avem: unde sint considerate pozitive valorile y t
T =-.!.. citite incepind de la punctul eel mai de
n jos al resortului netensionat, in jos. Fig. 10.2. Oscilator armonk liniar.

256 257
17 Fizica cl. a IX-a
 Fig. 10.4. Mi9carea concomitenta a puneoolui P ~i a.·
Daca se suspendll de resort un corp cu masa m, el se va alungi cu y 0 da- proiectiei sale P'.

®
-+ -+
toritll fortei G = mg (fig. 10.2, b) §ide aici rezultll:
-+ -+ -+ -+ Fig. 10.5. Mi~carea oscilatorie a
G = mao = ky 0. = -F eo '(10.1) punctului P' poate fi descrisa ea
proiectia pe diametrul B 1 B 2 a mi~~
relatie valabilll pentru pozitia de repaus a pendulului elastic. carii circnlare a punctului P.
Scotind pendulul . din pozitia de repaus el incepe sa oscileze vertical,
-+ .
forta G indreptata in jos i§i pastreaza valoa.rea, in timp ce forta elastica Fe ,~-~~
G
I '
din resort variaza in functie de alungirea y a acestuia (fig. 10.2, c,d). Suma I
I
vectoriala a celor doua forte. sau diferenta valorilor lor da ca rezultanta forta
care la orice moment tinde sa aduca pendulul spre pozitia de repaus. Se ob-
tine pentru aceasta forta -expresia :
-+ -+
-k(y - Yo)
sau
F = -k(y -- Yo)· (10.2}

A§adar forta care actioneaza asupra pendulului elastic in timpul oscila·

tiei este proportionala cu deplasarea (departarea) fata de pozitia de repaus.
§i de sens contrar acesteia adica este o forta de tip elastic.

r n punet material care se mi~ea reetiliniu sub aetiunea unei forte d~
form3 F = -ky (sau F = -kx) se nume~te oscilator liniar arro'oui•··
:Hi~earea sa de oseilatie este numita mi~eare oseilatorie armoniea.
Oscilatorul liniar armonic este un oscilator ideal.
Pentru a stabili legea mi§carii oscilatorului armonic, dependenta elon· .
gatiei y de timp, y = y(t), ne vo~ folosi de mi§carea circulara uniforma a
Y unui punct material §i de proiectia
acestei mi§cari pe unul din diametrele
traiectoriei.
nenta pe axa y a deplasarii lui P este totdeauna aceea§i cu .deplasarea lui P';
componenta pe axa y a vitezei lui P este totdeauna aceea§i cu viteza lui P';
componenta pe axa y a a.cceleratiei lui P este totdeauna aceea§i cu accele-
ratia lui P'. Deci mi§carea oscilatode a punctului P' poate fi descrisa ca
proiectia pe dia.metrul Oy a .mi§carii circulare uniforme a punctului P. Sa
aratam ca aceasta mi§care oscilatorie este o mi§care oscilatorie armonica.
Se §tie ca in mi§carea circular a uniformS.' accelera~ia ceiltripeta are ;cP
valoarea w2 R. Componenta sa pe diametrul B 1 B 2 (fig. 10.5) reprezinta acce-
lera~ia mi§carii punctului P' §i are• valoarea:

Sa urmarim, in acela§i timp, mi§- a = -w 2 R sin rp. (10.3)

'Carea circularS. uniforma cu viteza un- Din figura 10.5 se observa ca putem scrie:
ghiulara w, pe un cere· de raza R = A.
y = R sin rp. (10.4)
a unui punct material P de masa m
§i mi§carea proiectiei sale P', proiectie ln acest caz rela~ia (10.3) devine:
ortogonala pe axa Oy (diametrul B 1 B 2 , -+ -+
a - w 2y sau a = - w2y (10.5)
infigura 10.3).ln timp ceP face o rota tie
-+ -,-.
completa plecind dinA1 tn sensul indi- unde semnul minus semnifica faptul ca accelera~ia a §i elongatia y au sensuri
-cat pe figura, proiectia sa P' efectueaza
opuse.
o oscila tie cu am plitudine constanta A, Punctul P' se mi~ca la fel ca §i cind ar fi un punct material de masa m
Fig. 10.3. Proiectia ortogonala a mi~carii ·. plectnd din 0 a§a cum arata figura §i asupra lui ar ac~iona o for~a F care sa-i imprime accelera~ia data"de (10.5).
circulare uniforme a punctului P pe unul · 10 4 S b
d!.n diametrele traiectoriei (B 1 B 2 ). · • • e 0 serva UrJilatoare}e: compo-
L.

259
258 17*
Deci: Din rela~ia k = niw2 tinind seama de rela~ia (10.10) obtinem:
It = ma , = ·-mc../'y.
. (10.6)
k = m · 47t2/T 2 de unde rezulta:
Pentru valori determinate ale n1asei m §i ale vitezei unghiulare constante
T 27t'"' /-;;,. _ (10.11)
<U, produsul m<U 2 = k ~i relatia (10.6) devine: - =
v k
F = -ky .. (10.6') Aceasta relatie reprezinta perioada o~cilatorului Tiniar armonic §i ea arata
A~adar r.ai§carea punctului P' se face ca si in cazul in care forta sub acti- ca perioada unui oscilator depinde de proprietatile sale inertiale, prin masa
unea careia are loc mi§carea este o for~a de tip elastic §i deci acest punct m.'a- m, si
, de cele elastice ' prin constanta elastica k si n u dBpinde de conditiile.
.
terial descrie o miscare oscilatorie armonica. . initiale in care se afla oscilatorul.
. ~tiind ca ({) .= <Ut §i ca R
latia (10.4) devine:
= .
A este amplitudinea miscarii oscilatorii re-
' EXPERIMENT
y = A sin <Ut. (10.7)
Aceasta relatie reprezinta ecuatia elongatiei oscilatorului Iiniar armo- Cu un montaj ca eel din figura 3.65 se pot face determinari ale perioadei
nic, adica reprezinta legea de mi§care a oscilatorului, dependenta y = y(t). §i frecventei unui pendul elastic, evident neglijind frecarile interne §i cele cu
D~ca proiectia mi§carii plinctului P s e face pe diametrul A 1 A 2 at unci
aerul. Se pune in oscilatie pendulul, tragindu-1 U§Or cu mina §i apoi lasindu~l
l~ber. Se numara oscilatiile n ef~tuate intr-un interval de timp dat, t. Se mo-
se ohtine pentru ecuatia elongatiei expresia:
difica masa pendulului m prin adaugarea de discuri cu masa cunoscuta.
X = A cos <Ut. Se pune din nou pendulul in stare de oscilatie. §i s e numara oscilatiile
Putem formula acum o alta definitie a mi§carii oscilatorii a~monice: efectuate intr-un timp determ,inat. Datele obtinute se tr~c intr-un ta.bel d(~
. orice p.unct n:taterial care se mi~cii rectiliniu, fata de un S R, astfel lndt forma celui de mai jo~:
legea de ml§care est e de forma ·
· y = A sin cut sa u x = A cos cut
Dinamometrul 1 N II Dinamometrul 2,5 N
'
descrie o rvti$care oscilatorie armonica. Nr.
crt.
n
Nr. de
t
(s)
I(kg)
m T
(s)
Tmediu
(s) Nfm
k Nr.
crt.
t
(s)
m
(kg}
T
(s)
Tmediu
(s}
k
(N/m)
osciiatii
Tinind seama de relatia (10. 7) §i de rPlatia (10.5) expresia acceleratiei - --- -- - - - - --
levine acum:
a = - cu 2 A sin cut. (10.5')
-- - -1 - -- - - - ·-- - --
•
Componenta vitezei
.
liniare Vt = cuA, pe diametrul B 1 B 2 reprezinta
':-1teza de mi~care a lui P', adica viteza mi§carii oscilatorii armonice: Cu datele obtinute studiati dependentele T = f ( V m) §i T _ t( ~ r
v = cuA cos cut. (10.8) Ati putea indica eventualele surse de erori? Ce ar trehui fa cut pP,ntru a mari
F a~a ~i perioada mi~carii oscilatorii armonice. Argumentu] functiei precizia determinarilor?
y =A sin cut, ({) = cut, se nume§le faza mi§carii oscilatorii. Faza se masoara 10.1.3. Energia oscilatorului armonic. Dupa cum §titi, un punct material
in radiani §i este una dintre marimile de stare ale oscilatorului. Daca in fi- de masa m, sub ac\iunea unei forte elastice F = -ky, descrie o mi§care
gura 10.~ oscilatorul P' ar fi fost Ia momentul initial in P~ (corespunzator oscila,torie armonica. La un moment dat t, elongatia este y = A sin <Ut iar
punctului Po de pe cere) faza Ia momentul t 0 = 0 ar fi fost <'Po· Atunci Ia mo- viteza mi~carii v = <UA cos <Ut (considerind <po = 0).
mentul t faza este <p <po cut . .Ecuatia elongatie{ se va scrie in ac~st caz:
+ Cum energia de pozitie in cimpul fortelor elastice este Ep = k: 2
, .. pentru
y = A sin (cut + <p 0 ). (10.9) oscilatorul liniar armonic avem: ·
. Pentru ~i§~area os?ilatorie marimea cu se nume§te pulsatie §i reprezinta !_ ky 2 = _!_ kA 2 sin2 cuf (10.12)
v)teza de var1at1e a fazei. Aceasta marime se masoara in S.I. in radfs. 2 2 '
.c~ §i la mi§carea circulara, intre frecventa v, perioada T §i pulsa~ia c.>, iar pentru energia cinetica a oscilatorului:
mar1nu caracteristice mi§carii oscilatorii, sint valabile relatiile:
Ec = _!_ mv 2 = _!_ mCil2A 2 cos2 wt =.! kA2 oos2 iilt (10.13)
(10.10) 2 2 2 .
(pentru ea m6l2 = k).
260
261
 Nm

Nm
£
t k1
/.
£,
f
f
k2
k1
10-1.

~k~
£2

Q o.
lq 1 .-~.
'II r' b
(/ b a
Fig. 10.8. Pentru problema rezolvatii 2.
Fig. 10.6. a) Spectrul unei oscilatii; b) sehema nivelelor de energie a douii oscilatii.
2. Sa se calculeze perioada de oscilatie a unui corp de masa m suspendat prin intflr-
Energia m.eca.nica totala a oscilatorului liniar armonic este: mediul mai multor resort uri de constante k1 , k2 , ... kn, cup late: a) tn serie; b) in

E -= EP + Ec = ~ kA 2 (sin2 oot + cos 2

oot) = 1kA2 = ~ moo2 A2 = 27t2v2 A 2m.
paralel.
Rezol"are: a j Forta elastica care actioneaza asupra intregului sistem este:
(10.14) F = kes • X

Din rela~ia 10.14 deducem ca energia totala a oscilatorului lin.iar armo17:ic unde kes este constanta echivalenta a resorturilor legate in serie. Se observa, din figu-
ra 10.8, a, ca fiecare resort va avea o deplasare proprie xi. Deci suma tuturor depla-
este constanta lnJimp -:- este un invariant. sarilor va fi tocmai deplasarea intregului sistem de "'resorturi: ·
Se folosesc doua mod uri de reprezentare a energiei unui oscilator:
a) se reprezinta grafic· energia in func~ie de frecven~a (energia pe ordo-
x1 + x + ... + Xn =
2 x.
Dar (neglijind masele resorturilor) a vern:
nata §i frecven~a pe abscisa). Se ob~ine astfelun spectru al procesului respectiv.
0 oscila~ie armonica se reprezinta printr-o linie spectrala (fig. 10.6, a);
xl = -F ' x2 =
F
- ' ... Xn =. -- ~i
F
x
F
k1 k2 . kn
b) printr-o schema de niCJele de energie. Intr-o schema de nivele de energie, !?i inlocuind in relatia deplasarilor obtinem:
energia oscilatorului se reprezinta printr-o dreapta orizontala · situata la o
F +!_-+··· + F =.!_·
ina.l~ime corespunzatoare valorii energiei (fig. 10.6, b). Se spune ca oscilatorul · k1 k2 kn kes
se afla pe un anumit niCJel de energie. Dupa simplificare obtinem:
1
-=
PROBLEME REZOLVATE

1. Un corp de masa m fixat de un r~sort de constanta k este deplasat cu distanta x 0 fata ~tiind ca m<0 2 = kes. rezulta:

'=."\I kes ~i
de pozitia de echilibru sub actiunea unei forte F. Lasat apoi liber, corpul incepe sa
oscileze armonic (fig. 10.7). Se cer: a) constanta elastica a resortului presupunind
valorile luiF ~i-x 0 cunoscntr: b) perioada oscilatiilor; c) viteza maxima atinsa de corp.
<O
Vm
T = 2r..=
<0
2r. "\ J.m
V
kes
= 2r.Vm t -1 •
i=1 ki
(Se neglijeaii'i fredi.rile.) b) ln acest caz din figura 10.8, b se vede c.J forta rezultanta este
Rezol,•are. a) Alungirea resortului pe di::slanta x 0 este prodnsa de forta F. Deci k =--· FjxiJ. F = F1 + F 2 + ... + F n·
b) Din k =- mr..) 2 obtinem <•) = "'VI -;k;:;, ~~.
Resorturile avind fiecare aceea~i deplasare x. peci vom avea:
F = kepx; F 1 = k 1 x; F 2 = k 2 x, ... , Fn knx.
T=2r."' I-;;;_.
k v l?i inlocuind in expresia fortei Ji' obtinem:
= + + ... + knx ~~
c) Viteza oscilatorului este data de relatia t' = kepX k 1x k 2x
= A <0 cos ( <Ot + cp) ~i es te maxima cind cos ((l>t + <p) kep x = (k1 + ka + ... + kn)3:; dupa simplificare rezuW1:
deci = A<0 unde A = :r.,) .;;i <0 = Vk./m ~i dcci n
k ep = k1 + ks + ... + kn = E ki·
Vmax
}'ig. 10.7. Pen tru probl0rr1a
rezolvata 1. 1'max = Xo VkJm. •+1

262 263
 (t}

V -kep
m
2 'It Dec1• T=2n
~~· T =~.
(I)
.

. .
y-;;; -=2n
kep
t;-; ;-
/-n-.-"'
·~
ki
cu viteza unghiuJara constanta w, fata de punctul 0, llnghiul dintl'e veetorii
-+ -+
a1 ~i a 2 ramine neschimbat ~i are valoarea q>z - q> 1•
Deoarece suma proiectiilor a doi vectori pe o axa este egala cu proiectia
i=
pe aceea~i axa a vectorului rezultant inseamna ca oscilatia rezultanta poate fi
10.1.4. Compunerea oseilatiiiot:. Am vazut ca sub actiunea unei forte de -+
tip elastic un punct n1aterial descrie o mi~care oscilatorie armonica a ~arei reprezentata prin vectorul rezultant a, care s e ob~ine din suma vectoriaHi:
ecua~ie este de forma :
(10.17)
x a cos (wt + q>) sau y = a sin (wt + rp)*. Din figura 10.9 a vern:
Ce se va intimpla atunci cind un punct material va fi solicitat sa descrie a2 = ai + a~ + 2a1a2 cos (9z - q>t) (.10.18)
in acela~i timp do1la mi~cari oscilatorii armonice? Ce fel de miscare va a-vea -+
in aceasta situ.a~ie punctul material? ~ ~i evident, vectorul rezultant a se rote~te cu aceea~i viteza unghiulara w ca
V om considera cazul in care cele doua oscila~ii care solicita punctul mate- ~i Yectorii
-+
a1
§i
-+
a2•
rial au aceea~i directie ~i aceea~i pulsa~ie (perioada) dar amplitudinile si fazele
initiale diferite: , Tot din figura 10.9 ohtin·em §i relatia:
Y1 = a1 sin (wt+ q> 1) '(10.15) tg y = a!- sin ({1 1 + a 2 sin cp 2 en
(10.19)
Y2 = a2 sin ( wt + q>
a1 <'US ~1 +a 2 CUS 92 DO
2).

Deplasarea y fata de pozttia de echilihru va fi data de suma algehrica a rela~ie din care se poate determina unghiul q>, faza initiala a· oscilatiei rezul-
deplasarilor y1 ~i y 2 adica: tante.
Oscilatia rezultanta va fi data de componenta vect?ruiui a>- pe axa Oy
(10.16)
adica va fi de forma:
Sa efectuam aceasta adunare cu ajutorul metodei fazorilor sau vectorilor
rotitori. y (10.20)
Daca vom considera un segment de dreapta de lungime a1 (fig. 10.9) A§adar, mi§carea rezultanta este o mi~care oscilatorie armonica care are
care face cu axa 0 x unghiul q> 1 , drept un vector cu originea in 0 §I sensul de }a aceea~i directie ca oscila~iile y 1 §i y 2 ~i aceea~i pulsa~ie w. Amplitudinea a ~i
-+ --+- faza initiala q> ale oscilatiei rezultante se determina in functie de amplitudinile
y
0-la A, adica vectorul a1 = OA §i daca
acest vector ~e va roti cu viteza unghiu- §ide fazele ini~iale ale oscilatiilor componente, dupa relatiile (10.18) §i (10.19).
lara w ( constanta) in sens trigonometric, De re~inut ca, potrivit relatiei (10.18) amplitudinea oscila~iei rezultante
atunci proiectia sa pe axa Oy la un mo- depinde de diferenta de faza dq> = q> 2 - <p 1 a oscilatiilor initiale, care se com~
,.----+--- ------
--=-~c pun.
w_-y--/ j i ment oarecare t va fi:
- \ I I
a} Daca dq> = 2krr., (k ~ 0, 1, 2, ... ) at unci cos 2k7t = 1 ~l ob~inem:
y
I I
Y1 = a1 sin ( wt + rp 1 ),

relatie care reprezinta 'tocmai ecuatia

unei mi~cari oscilatorii armonice. • . Amplitudinea oscilatiei rezultante este egalii cu suma amplitudinilor oscila-
A~adar, putem reprezenta grafic prin tiilor compone~tte a 1 §i a 2 • In acest caz se spune cii oscila{iile sint in fazd.
vectori ,rotitori, fazori, o mi§care oscila- b) Daca dp = (2k +
1)1t, (k = 0, 1, 2, ... ) atunci cos (2k 1)1t = -1 §i +
torie armonica. obtinem:
X
Deci cele doua mi~cari oscilatorii a2 ai +
a~ . .:.__ 2a1a2, a = ! a1 - a2! .
Fig. 10.9. Compunerea vectorilor ro- descrise de ecuatiile (10.15) pot fi repre-
titori care reprezinta mi~dir~ oseilatorii -+ -+ pentru' ca amplitudinea nu poa.te fi decit 0 marime pozitiva.
armonice de aceea~i pulsatie. zentate prin fazorii a 1 §i a.2 care se rotese
Amplitudinea oscilafiei rezultante este egala cu valoarea absoluta a dife-
* 1\iei am uotat an1plitudinea cu Jitera a pt.·ntru a nu o cunfunda cu litera A di 1, rentei amplitudinilor oscilatiilor componente, a 1 §i a 2 • ln acest caz se spune ca
figura In 9. oscilafiile slnt in opozitie de faza.

264 265
 1 0.2. PENDULUL GRAVITATIONAL REZONANTA
c) Daca A~ = (2k + 1) ; (k = 0, 1, 2, ... ) atunci cos (2k + 1) ~
= 0 ~i ob~inem: 10.2.1. Pendulul gravitational. Un pendul gravita~ional este un corp idea-
a =a~+ a~
2 lizat (experimentuf 1 de la pag. 255) redus la un punct material de masa m,
suspendat de un fir inextensibil ~i de masa neglijabila. Da.ca pendulul este de-
se spune. ca oscilatiile slnt in cvadratura sau ,la sfert". plasat din pozi~ia sa de echilibru ~i este las.at liber, el oscileaza intr-un plan
· 10.1.5. Oscilajii amortizate. La studiul mi~dirii punctului material sub vertical datorita for~ei de greutate; In figura 10.12 este reprezentat ·nn pen-
ac~iunea unei for~e elastice, am presupus ca nici o alta for~a nu ;mai ac~io­ dul de lungime l, masa m, care formeaza cu verticala un unghi e numit
neaza asupra lui. In realitate, orice oscila~ie a unui punct material care nu
esle intre~inuta din exterior, se amortizeaza; amplitudinea oscila~iei scade
elongatie unghiulara. For~ele care actioneaza asupra lui sint:
~ .
G= mg, forta
cu timpul (fig. 10.10). de greutate §i T tensiunea din fir. Componenta lui~G pe direc~ia firului este
Cauzele amortizarii sin£ for~ele care frineaza mi~carea, de· exemplu for~a Gn = mg cos e iar componenta tangentiala Gt. mg sin e. Componenta
de frecare in locul de suspensie la oscila~ia pendulului sau for~a de rezisten~a tangentiala este for~a de restabilire sau de revenire care actioneaza asupra
a mediului. In cazul unor rezisten~e mari ale mediului mi~carea devine ~perio- pendulului spre a-1 readuce in pozi~ie de echilibru. A§adar, forta de resta-
bilire este:
. dica (fig. 10.11). F = Gt = mg sin e. {10.21)
Teoretic, oscila~1ile unui punct (sistem) material ar trebui _sa inceteze
complet numai dupa un interval de timp foarte mare - infinit. In realitate Remarcam ca for~a F nu este proportional a cu elongatia unghiulara e
oscila~iile inceteaza dupa un interval de timp relativ scurt deoarece in situa~ia ci cu sin e. Mi~carea pendulului nu este deci o mi§care oscilatorie armonica.
in care amplitudinea oscila~iei ajunge sub o anumita valoare (de ex~tnlplu,de In acest caz nu se mai poate vorhi de o perioada proprie de oscila~ie. Doua.
ordinul dimensiunilor moleculare) mi§carea sistemului material, luat ca tntreg, oscilatii cu amplitudine diferita au perioade diferite, oscilatiile nu mai sint
devine imposibila. Izocrone.
Energia transmisa unui sistem osc_ilant, in cazui amortizarilor, ~ste chel- Daca unghiurile e sint mici atunci sin e este foarte apropiat de e expri-
tuita treptat sub forma de lucru mecanic necesar invingerii for~ei de frecarr. mat in radiani. Analizind tabelul urmator observam ca pentru unghiuri sub
Pentru a intre~ine oscjla~iile adica pentru a ob~ine oscila~ii neamortizate 5° putem scrie ca sin e ~ e in radiani. .
trebuie ca sistemul oscilant sa primeasca mereu energie din afara.
Un sistem material in care amplitudinea oscila~iel esLe men~inuta neschim- Dnghiul e
sin e
hata, datorita unei surse energetice care face partt din sistem se nume~te gr·adP radiani I
t
sistem autooscilant. (Un exemplu ·de astfel de sistem este ceasornicul cu oo I
0,0000 0,0000
a,
pendul.) 1-~ -
20 q,0349 0,0349
I
I
~--------
I
I 50 0,0873 0,0872 I
y I

A, Daca expr1mam unghiul e in radiani

y
avem e = ~* ~i vom obtine inlocuind sine
' l
cu e: F = -mge = -mg!!..
l
=- mg
l
x =
= -kx, unde, semnul minus indica faptul
ca aceasta for~a este totdeauna de sens
Fig. 10.12. Fortele care actioneaza
opus elonga~iei. asupra unui pendul gravitational.

*Am notat cu x distanta de la pozitia de echilibru, masurata pe eerc astfel: x > 0

Fig. 10.10. Oscilatii amortizate. ValoarPa
amplitudinii scade in timp.
266
tn dreapta pozitiei de echilibru !jii x < 0 in stinga pozitiei de echilibru.
Fig. 10.1 t. Mi~care aperiodiea.
267
 A~adar pentru unghiuri mici,forta de revenire spre pozitia de echilibru exercita o actiune asupra unui alt oscilator mecanic R cu perioada proprie
este aproximativ de tip elastic (forta cvasielastica) §i mi§carea pendulului de oscilatie T 0 , pe care-1 numim rezonator. Experienta arata ca sistemul R
gravitational poate fi considerata in acet caz o mi§care oscilatorie armoni~a. are totdeauna o mi§care armonica cu perioada T pe care i-o impune oscila-
torul E. Se spune ca rezonatorul efectueaza oscilatii fortate sincronizate cu

v
Cum ~g = k, perioada proprie de oscilatie a penduiului devine:
cele ale e~citatorului. Actiunea mecanica exercitati de ~xcitator asupra re-
zonatorului se. nume§te cuplaj.
T = 27t "\ j-;;,_
V k
= 27t m
mg
== 27t "\
V/l g
· (10.22)
l EXPERIMENT .
Din relatia (10.22) retinem ca perioada pendulului gravitational este
independenta de masa pendulului. Deoarece, pentru unghiuri mici, perioada a) Do~a ~en~u~e simple (fig. 10.13), unul masiv P 1 s,i altul us,or ~ 2 ,sus­
pendulului /gravitational este ind·ependenta de amplitudine, pendulul este p~ndate ~rin fire rigide, cu amortizare mica, sint legale intre ele prin interme-
folosit ca indicator de timp. , diul ~nu~ resort de ma.sa neglijabi!~ care nu este deformat at unci cind pendu-
Pendulul gravitational ofera o ·metoda simpla ptmtru determinarea lele s1nt I~ repa~s ..Pendulul P1, fnnd pus in mis,care, exercita de fiecare data
valorii acceleratiei gravitationale g, masurind cu eroare cit mai mica lungimea l asupra l~I P2 pr1n Inte~~.ediul resortului, o forta care va,ria,za cu elongatia sa.
§i perioada proprie T a pendulului. Are lo?,In ~ceste con~Itnlun transfer de energie de la pl catre P2. Pendulul
P~ osclleaza c~ aceeas,I frecventa ca P 1 s,i daca P 1 este ales mult mai greu ca
EXPERIMENT P2 forta _exerCI~ata de .P2, ~especti: energia transmisa catre P 1 este neglijabila.
b) Aceea§I exper~enta se ma1 poate realiza suprimind resortul R si sus-
De un fir lung §i suhtire cu lungimea l = 1 m, suspendat Ia un capat, . pen~~~d doua pendule de o c.oarda bine intinsa (fig. 10.14). P 1 exercita ~supra
se atirna o mica sfera de plumb (otel sau bronz) cu uri. diametru de 2-3 em. corzu In punctul de_ susp?ns1e 0 1 o forta care se transmite punctului de con-
Se scoate pendulul astfel format din pozitia de echilibru, deplasindu-1 fata de tact 02 al pendulul_ui [)_2 S,I care va oscila cu frecventa (perioada) impusa de p •
ln acest c~z a~pl~tud1nea de oscilatie a lui P 2 este mult mai mica decit in
1
verticala cu un unghi 6 care sa nu depa§easca 5o §i se lasa apolliber. Sistemul
incepe sa oscileze. Se noteaza un anumit numar n de oscilatii §i timpul t co- cazul an~hzat Illainte. C~plaj~l este ma.i slab. Transferul de energie dintre
respunzator a,cestora. Perioada de oscilatie se determina din relatia T eel e doua pendule - oscllatori se realizeaza cu pierderi mari.
= tfn. Considerind sistemul hila - fir un pendul gravitational, din expresia c) Pe o coarda bine intinsa sint suspendate mai multe pendule rezona-
to~r~ dar. cu ~ungimi diferi~e (fig. 10.15) unele avind pulsatia (perioada) pro-
. dei. T = 21t "'
perroa VI gl obt•,Inem g = 4--;;;:,
-rrZl reIa,Ie
t• d"In care
" putem d etermina
. prie Infer10a:a, .altele super10ara~ pendulului excitator P 1 • Daca P 1 este pus in
va~oareaacceleratiei gravitationale locale. Rezultatele unui numar mare de stare de oscdatie, se poate observa ca celelalte pendule vor incepe sa oscileze
determinari se tree intr-un tabel de forma:
~---or1________o~2~~

nr.l n t
I T ~(s) tfn I T~ g gm
crt. oscilatii
I (s) (s)
I (m/s2 )
I (m/s 2 )

II
-- 1-
I I I
Ce observatii puteti face? Coincid rezultatele determinarilor? De ce?
Care sint erorile pe care credeti ca le-ati facut? Cum s-ar putea inlatura sau
mics,ora aceste erori?
10.2.2. OseUatii fortate. Transfer de energie intre doi oseilatori. Rezo- p2
nanta. Sa presupunem ca un sistem mecanic E, pe care-I vom numi excitator, Ffg. 10.18. Oscilatii fortate
ale pendulului p 2 , cuplaj Fig. 10.14. Oscilapi fortate
care efectueaza oscilatii armonice de perioada T ~i amplitudine constanta, strins. ale pendulului P 2 , cuplaj
slab.

269
 datorita transferului de energie prin
fiecare componenta influentind numai
coarda de la pendulul excitator. De re-
pe cele imediat apropiate. Acesta este
marcat un fapt interesa.nt ~i anume ca
motivul pentru care ,raspunsul" siste-
amplitudinea oscilatorilor este diferita.
. mului apa.re intirzia.t ·fa~a de pertur-
Ea este cu atit ma.i mare cu cit peri-
ha~ia externa aplicata.
oada proprie de oscila.~ie a rezonatoru-
lui este mai apropiata, ca valoare,
p
1
de perioada excitatorului. Daca unul
dintre pendulele rezonatoare are pulsa-
P2 - ~ia (perioada) proprie de oscila~ie foarte
Fig. 10.16. Pendule rez~~atoare cu diferite apropiata de cea a excitatorului, atunci
pulsatu. , amplitudinea sa de oscila~ie, in con-
di~iile date este cea ,mai mare, este maxima. Are loc deci un transfer maxim
(optim) de energie intre cei doi oscilatori.
Transfe.rul energiei de la excitator la sistemul excitat, transfer care se face
pentru oricr perioada a excitatorului, este maxim pentru perioadele ( pulsatiil/0,)
apropiate de perioada proprie a sistemului excitat. Procesul.-selectiv de transfer
de encrgie intre doua· sisteme fizice se num~te rezonanfa.

1 0.3. PROPAGAR-EA MI~CARII OSCILATORII

10.3.1. Propagarea uneiperturbatii. a) Un cahlu lung de cauciuc (o coarda,

un resort) bine intins, lovit la unul din capete ne permite sa ohservam trans-
miterea unei mici deforma~ii pina la celalalt capat al cahlului, dupa un anumit
timp din momentul lovirii. . ,
~) Ne aflam pe marginea unui hazin cu apa a carui supr~fa~~ ~ste netul-
hurata de valuri. Aruncind 0 piatr a in apa, observam valuri ffilCl de forma
unor cercuri concentrice a caror raza cre~te foarte repede. Mai tirziu veaem
aceste mici valuri la distan~e mari fa~a de locul in care am aruncat piatra.
Perturha~ia provocata prin caderea pietrei pe suprafata a.pei n-a ramas locali-
zata ci s-a transmis pe suprafa~a apei din hazin. . -
. c) Ne aflam pe un stadion. Asi~tam la o intrecere sportiva: cursa cu oh-
~tacole, ~tafeta etc. S-a dat startul. Vedem mai intii mica flacara ~i fumul
prod us de pistolul de start §i ceva mai tirziu auzim §i pocnetul (sunetul) prod us
de cartu§ul percutat. . · . . . . ..
lata in exemplele anterioare, citeva cazuri partiCulare ale unei s1tua~n
generale 'in natura: sistemele materiale nu ,raspund" la perturha~iile exte-
rioare, decit dupa un anumit timp de la producerea lor. ~ti~i deja ca un sistem
material este un ansamhlu de corpuri (eventual cimpuri fizice) intre care se
exerciia interac~iuni, for~e. Aceste for~e depind in general de distan~ele rela-
tive dintre componentele sistemului. Mai mult, chiar, _interac~iunile interne
scad, uneori foarte repede, cind distan~ele dintre componente cresc. In acest
fel, de multe ori, deforma~ia sistemului se realizeaza din aproape in aproape Fig. 10.17. La n t de bile ~i resorturi, model de mediu elastic.

270 271

ren~a dintre tensiunea din resortul 1-2 ~i cea din resortul 2-3 (aceste ten-
siuni sint de sensuri opuse cind sint aplicate asupra bilei 2).
Da.ca acceptam ca tensiunea din resortu11-2 este eel rnult egala cu forta
externa, rezulta ca asupra bilei 2 va acFona mereu o forta mai midi decit asu-
pra bilei 1. lnseamna ca acceleratia bilei 2 va fi mereu ma,i mica decit cea a
bilei 1 ~i deci, Ia orice moment intermediar, intre aplicarea fortei externe ~i
intinderea ;maxima a resortului 1-2, hila 2 va avea o departare mai mica
fata de pozitia de echilibru decit hila 1. Considerind tensiunea din r·esortul
1-2 ca o forta externa aplicata bilei 2 consta,tam ca departarea de pozitia
de echilibru a bilei 2 va fi totdeauna mai ma,re decit cea a bilei 3. ln acest fel,
continuind rationamentul, se poate intelege de ce fiecare hila - particula se
departea.za de p~zitia. de echilibru cu o distanta ma.i mica decit precedenta ~i
mai mare decit urmatoarea (fig. 10.18).
Considerind lantul suficient de lung ajungem la concluzia ca trebuie ·sa
existe 0 bila-particula in acest lant, fie n aceasta, care pina la un anumit mo-
-+
·ment de la aplicarea fortei F nu se dPplmH'aza din pozitia de. echilibru.
Aceasta inseamna ca tensiunea din .resortul1i-(n. +
1) · este nula ~i deci nici
bilele (n +1), (n+ 2), ... nu se dep~aseaza din pozitiile lor in,itiale. Aceasta
situatie are loc pi~a la un a.numit moment t. In momentul in1ediat urmator,
particula n intra in mi~care ~i incepe sa intinda resortul n-(n +
1). ln acest
-+
fel lantul tinde sa repartizeze uniform, raspunsul la forta externa, F, intre
toate resorturile sale. Dar, dupa cum am constatat, aces tea nu se intind in
. -+
acela~i timp ~i putem ajunge la situatia in ca.re forta F poate sa dispara la ·
un moment dat, ~-i sa gasim totu§i in lant resorturi intinse sau comprimatt.·
Mi~carea se transmite, se propaga, astfel din aproape in aproape, de la un
capat la celalalt al lantului chiar §i dupa incetarea actiunii externe.
Fenomenul de transmitere a unei perturbatii intr-un mediu material
1 se nume§te unda. · ,
Daca Zn mediul material perturbat apar numa_i forte. elastice spunem ca
unda care ia na§tere este o unda elastica.
Multimea particulelor-bile din sistem (mediu) care la momentul t nu au
fost inca solicitate, dar care vor intra in mi§care in momentul imediat urmator
constituie ceea ce se nume~te frontul undci.
Fig. 10.18. Lant de bile-resorturi sub actiunea ·unei forte.
272
10.3.2. Surse de oscilatii. Principiullui lluygens. Sa reluam analiza Ian-
tului de hile-resorturi. Se poate intimpla ca la un moment dat hila 1 sa revina
in pozitia. de e~hilibru dupa un numar oarecare de oscilatii. S-ar parea ca mi§-
ca,rea ar trebu1 sa inceteze, sa se stinga, in lantul de resorturi. Dar a~a ceva
~use in~impla. In_ momentul in care hila 1 se afla din non in pozitie de echi-
hhru ex1sta o alta hila, chiar mai multe, c~re se afla in situatia identica cu
cea din momentul initial al hilei 1: Totul se petr~ce ea ~i cum perturhatia
externa ar fi fost aplicata acestei bile ~i nu primei bile din lant. De retinut ca
aceste afirm.atii au sens daca free area este ·suficient de mica ~die a d~ca me-
. .' '
di~l. de pr?pagare a undei este slab disipativ (pierderile de energie sint foarte
IDICI). Mal mult, se presupune ca fortele interne care apar la transmiterea
perturhatiei sint. numai forte elastice. (Astfel de medii de propagare se
numesc medii elastice iar undele care apar in astfel de medii sint unde
elastice.}
,Punctul" in care se aplica perturhat'ia externa se mai nume§te sursa sau
~entru de oscilatie, deoarece de cele mai multe ori perturba,tiile au o forma
oscilanta ~i sint aplicate in regiuni restrinse ale mediului, de;tul de mici fata
de dimensiunile mediului perturbat. '
Co~statarea fac_uta mai sus, in cee~ ce prive~te propagarea perturbatiei,
poate f1 exprimata astfel:
punctul unde .a ajuns unda la un moment dat poate fi considerat centru de
oscilatie ln locul celui initial.
, ' '
.~c~asta ~:opozitie .constituie up, caz particular a unei Iegi de propagare
speCifica mednlor elastrce, denumita principiul lui Huygens.
. 10.3.3. Vectorul de oscila}ie._Ba presupunem ca perturbatia initiala nu
m~1 are !oc ~n lungul lant_ului bile-resorturi ci pe o directie oarecare (fig. 10.19}.
Sa cons1deram un anum1t moment al mi~carii t §i o anumita hila n din lant.
In acel moment hila n este deplasata fata de pozitia ei .de echilibr~ ..
Sa ata~am bilei nun vector~ care are originea in pozitia de echilihru a hilei n
~ari~ea ~gala c. .u departarea bilei fa~a de pozitia initiala la momentul respec~
t1v, d1rect1a data de dreapta care une~te cele doua pozitii ~i virful in locul unde
se afla hila in momentul considerat. Acest vector se nume~te vector de oscilafie.
Va.lo~r~a sa la un mome~t ~at poarta numele de elonga~ie, iar elonga tia
~axlilla se ~ume~te a~pbtud1ne~ Daca sint cunoscutf vectorii de oscilatie
a1 tuturor hdelor la once moment atunci spunem ea cste eunosc~uUi unda
elastica respectiviL
~
- - - - - - - - - - - ( n +.1 ) n - - - -2
}iig. 10.U). Lant dt> bile-resorturi prin t·ar·e st" transm i h, o JWr ·
tur·batie pP. o diJ•pctie OiH't'«'Hl'P.
273
18 Fizica cl. a IX-a
 ~ il putem considera de forma paralelipipedica. Pozitia fata de sistemul de refe-
Ohservam ~a. vectorul de oscilatie u este dependent de timp iar pentru
acela§i moment el difera de la o hila la alta aqica depinde de departarea fat<1
de pozitia de echilibru a fiecarei -bile.
Sa analizam un caz real. Vom presupune deci ca avem un (corp) mediu
prin car; se propaga o unda initiata de o anumita perturhatie externii. C~
oricare altul, mediul material considerat este format din microparticule (atomi,
molecule). Aceste particule se vor comporta asemenea. h!lelor din lantul de
resorturi, intre ele exercitindu-se forte care pot fi_ a.similate cu tensiunile -
fortele elastice, din resort. Sint insa ~i deosebiri mari: a) in primul rind parti-
culele u.pui mediu real formeaza o structura spatiala ~i nu una liniara ca mode-
lui Iant de resorturi-bile; b) in al do ilea rind fortele dintre ele pot sa nu fie
elastice, adica nu sint proportionate cu departa.rea fata de pozitia de echilibru.
Aceste deosehiri, cu toate ca sint importante, nu due la rezultate mult diferite
de cele care se ohtin_ cu modehil lant (liniar) de resorturi-bile.
De precizat ca, in cazul real, :ri.u fiecare particula oscileaza separat; se
tntimpla,in cazul unor unde1 ca grupuri intregi de particule sa se mi~te la fel §i
deci sa joace impreuna rolul unei bile-particule din lant.
1 0.4. UNDE TRANSVERSALE. UNDE LONGITUDINALE
VITEZA DE PRQPAGAR,_E.
10.4.1. Tipuri de unde. Sa consideram, fata de un sistem de referint~
triortogonal Oxyz, pozitia de echilibru a unui grup de particule din mediu,
cnre se mi~ca la fel (fig. 10.20). Grupul de particule care oscileaza la fel ocupa
un anumit volum pe care-I consideram mic in raport cu dimensiunile mediu-
ltii. Fiind foarte Dlic, este putin importanta forma acestui volum ~i de aceea
y
Fig. 10.20. Transmiterea unei perturbatii pentru Ui'!
~
grup dt~ partieul(' identice. Vect.orul u est.(1 v1trtor~~~
dP. oscilatie.
274
. ~
r1nta Oxyz se fixeaza cu ajutorul vectorului de pozitie r al centrului acestui
mic paralelipiped.
Sub actiunea undei, grupul de particule s.e va deplasa din pozitia initiala
intr-alta pozi~ie. Vectorul de oscilatie une~te centrele celor dona paralelipipede
a§a cum arata §i figura 10.20. Marimea ~i orientarea acestui vector depind de
timp ~i de pozitia de echilihru a grupulu.i de pa.rticule. Putem scrie deci ;
~-+
=,= u(r, t). Sa consideram un centru de osuilatie C in care s-a aplicat o pertur-
hatie externa. Dupa un timp ea s-a transmis pina in punctul A. Dreapta CA
se nume~te directie de propagare sau raza de unda, deoarece mi~carea se trans-
mite, se propaga, in mediul considerat dupa direc~iile unor ,raze" care pleaca
din C. Pe o astfel de directie lucrurile se petrec asemanator cu cele analizate
la modelul Ian~ de resorturi ~i bile.
Distingem doua cazuri particulare importante:
a) este posihil ca vectorul de oscilatie, variahil in timp sa fie mereu ~i
pentru orice particula perpendicular pe direc~ia de propagare;
b) vectorul de oscilatie sa a.iba direc~ia identica cu directia de propagare.
In primul caz unda este trans()ersala, iar in celalalt unda este longitudinala·
Din nou trebuie precizat ca Q unda nu apare intr-un mediu real decit daca
i:qtre componentele acestuia se exercita interactiuni. Astfel, undele transver-
sale nu se pot produce decit in medii in care se manifesta interactiuni perpen-
diculare pe directia. de propa,gare, forte de forfecare (de torsiune ). Sa luarn de
exemplu fluidele, acestea. sint caracterizate prin proprietatea de eurgere, adica
particulele constituente nu interac~ioneaza prin forte perpendiculare pe drep-
tele care: unesc centrele particulelor intre ele, ci numai prin forte de-a Iungul
acestor drepte. A~adar, o deformare de forfecare nu se poate propaga prin
fluide pentru ca nu exis.ta forte de revenire, for~e elastice, care sa rea,duca par-
ticulele in pozitiile lor initiale. Prin fluide se pot propa.ga numai deformari]e
(comprimarile) de-a lungul razelor de unda, situatie in care vectorii de osci-
latie sint paraleli cu directia de propagare, adica se pot propaga numai unde
longitudina.le.
In (corpurile) mediile soli de se manifesta forte in toate directiile si deci
in aceste medii undele pot fi a.tit transversale cit ~i Iongitudinaie. '
10.4.2. Lungime de unda. Viteza de propagare. Sa reluam analiza modelu-
lui initial. Presupun6nl ca perturha.tia externa este periodica, cum se ~i in-
timpla in realitate de mu~te ori. Astfel, dupa un timp T egal cu o perioada,
hila 1 s-ar putea afla exact in situat.ia dinaintea a.plicarii perturhatiei. Sa no-
tam cu m hila pina IR care a ajuns unda Ia momentul t T. Atunci bilele m si
1 se afla in aceea~i situatie ~i se vor mi~ca la fel, adica vectorii lor de oscila.tie
• • . -+ -+
vor fi egah la oriCe moment ulterior, um_ = u1 • Se spune ca bilele 1 ~i m osci-
Jeaza in faza, sint in concordanta de faza. Punctele, particulele, care osci-
Ieaza la fel intr-un mediu prin care se propaga o unda se numesc puncte de
egala faza. Aceste puncte se dispun pe sup-rafe-~e inehi&e in jurul centrului de
275

a b f'ig. 10.21. a) Unde sfel'ict":
b) unde plane.
oseilatie, numite suprafete de egala faza sau suprafet.e de unda. Se poate de-
monstra ca razele de unda sint perpendiculare pe suprafetele de egala faza.
Forma suprafetei de unda depinde atit de proprietatile mediului cit ~i de
forma. sursei. 1n n1ediile. om ogene §i izotrope, daca. sursa de oscilatie este
punctiforma san sferica, suprafa.ta de unda 1 deci ~i frontul de unda, sint sfere
concentrice. Undele care se formeaza in acest caz se numesc unde sferice
(fig. 10.21, a).
Cind sursa de oscilatie este o suprafata plana a.tunci unda care se trans-
mite este o unda plana (fig. 10.21, b).
La. distante mari de sursa de perturbatie o unda sferica p-oate fi conside-
rata, intr-o regiune mica a mediului, ca o unda plana, pe regiuni restrinse /
asimilindu-se suprafata sferei de raza mare cu o suprafata plana.
Sa aplicam a cum principiul lui Huygens: daca hila m oscileaza la fel ca
hila 1 putem considera ca unda care se propaga de la hila "!- la hilele (m + 1),
(m + 2) etc. i§i are centrul de oscilatie in hila m. Cum toate hilele din l:mt sint
identice. si lantul este suficient de lung rezulta ca prima hila. can~ va oseila
exact la fel ca hila m va fi cea cu numarul 2m §.a.m.d. A§adar hile1t: 1m. 21~ :,
3m, ... vor fi bile care oscileaza in faza. Acela~i rationament se po<' le Hpli .. a
oricarei particule-hile k (1 < k < m). Concluzia este ca, ;e o raza llP unda,
punetele care oscileaza in faza sint ega] departate.
· Distant a dintre doua puncte veci ne ( sur~cesive) de egalii faza se nume.yt"
I nngime de unda ~i se noteaza cu f....
ln general, lungimea de unda nu este aceea§i pentru toate ra,zt5le
de unda, pentru orice directie de propagare din mediul respectiv. Mediile
(corpurile) in care lungimea de unda nu depinde de directia de propagare se
numesc medii izotrope. _ deci a fortelor elastice de revenire. Evident numai in corpurile .solide pot aparea
Cu ce viteza se deplHseaza o unda, frontul undei, intr-un mediu elastic?
In timp de o perioada T und" parcur·ge distanta dintre doua puncte de
egala fa.za, situate pe aceea~i direct ie de propagare, adica distanta A. §i deci
putem sr.rie
).
vf =-:
T (10.2~1)
unde t't se nume~te Piteza de faza. viteza de propagare a frontului de unda, a
fazei.
276
a
b
c
FiJ{. 10.2.2. l ·nda transn>rsal;1 pe un rnbh1 (o), Fig. 10.23. Unda transversalti. pre·
Trt'n de unde tra.nswrsall~ (b) s,i (c). supune deformari de forfe<:are.
10.4.3. Unde transversale
EXPERIMENT
a) Un cablu de cauciuc (o coarda, un resort elastic) este lovit lateral.
Se observa ca propagarea acestei perturhatii se face prin deformari perpendi-
culare pe directia de transmitere a mi~carii (fig. 10.22, a). 0 astfel de unda
este un exemplu de unda transversala.
Daca se produce o perturbatie exterioara la intervale egale de timp sau
este produsa o oscilatie armonica, atunci pe cahlu sau pe coarda se vor
transmite p'erturhatii succesive. Acest grup de perturhatii formeaza un
tren de unde (fig. 10.22, b ~i c).
Producerea _undelor transversale intr-un cahlu, o coarda, un resort etc.
este posibila datorita faptului ca orice parte a nlCdiului solid poate antrena
in mi§carea sa partile invecinate, provocind solicitari de forfecare (fig. 10.23).
In figura sintprezentate trei parti vecine antrenate in propHgarea perturhatiei.
l\Ii~carea partU b (din mijloc) nu se poate face far a antrenarea partilor a (-forta
·-ll' -+ -+ -+
Fba) ~i c (forta Fbc) care se opun prin fortele Fab respectiv Feb· Acestelegaturi
asigura cuplajul partilor a, b, c ~i determina a,paritia deformari]or elastice ~i
deformari ela.stice de acest fel pe cind in fluide nu. A§adar undele transversale
pot aparea numai in mediile (corpurile) solide.
Daca sursa de oscilatie produce oscilatii intr-un plan oarecare, atunci
orice punct de pe directia de propagare oscileaza in planul initial (planul de
oscilatie al sursei). Deplasind de-a lungul corzii (cablului)5 in planul de oscilatie
al sursei, o fantal vom constata ca ea nu impiedica transmiterea perturhatiei
(fig. 10.24). Se spune ca undele transversale sint unde polarizate.
b) Un .model de mediu in car·e se propaga o unda transversala il r·epre-
zinta · bilele suspendate, reprezentate in figura 10.25 ('are pot fi asimilat ('
277

r t:I
t<'ig. 10.24. Unda transversala plan polarizata. F'lg. 10.26. Propagarea unei oscilatii
armonice pe un lant de pendule gravita·
tionale.
drept pendule gravita~ionale; Lantul de pendule cuplate modeleaza un mediu
omogen §i izotrop. · . .
Daca punem in mi§care de oscila~ie un pendul din ca,patul lan~ulu1, de
exemplu pendulul 1, printr-un impuls transmis perpendicular pe direc~ia lan-
~ului de pendule, datorita cuplajului, energia se transmite de la pend~lul 1
tn Ian~ul de oscilatori. Pentru mediul forma.t din lan~ul de ~endu~e, exCitarea
pendulului 1 constituie o perturba~ie ~i acest pendul poate f1 cons1derat drept
0 sursa de oscila~ie. Men~inind mi§carea sursei,se constata ca mi§carea celor-
lalV oscilatori continua. Fiecare oscilator executa oscila~ii for~a.te cu frecventa
impusa de frecventa sursei. Evident, procesul de propagare are loc in
timp. Daca masuram timpu1 necesar ca o per~urbatie ~a ajunga.la un pendul
oa.recare din Iant, v(:nn observa ca acesta dep1nde de d1stan~a d1ntre sursa de
oscilatie §i pend~lul considerat. Fiecare pendul intra in st~re de oscila.~i~ mai
tirziu decit eel precedent. Faza mi§dirii fiecarui pendul dlfera de a celu1 pre-
cedent si de a celui care urmeaza. Pentni ca toti oscilatorii sint identici §i
cuplajel~ sint de acela§i fel, viteza de propagare a oscila.~iei este constanHi,
in absenta fortelor disipative (forta de frecare). Cit timp viteza de propagare,
viteza f~zei sau viteza de faza ramine constanta, distanta dintre doi oscilatori
consecutivi, care os.cileaza in faza (1 §i 9; 2 §i 10, figura 10.25) este constant~.
Aceasta distanta reprezinta chiar lungimea de unda, fapt ce justifica afirma-
tia ca aceasta marime este caracteristica unei unde cind propagarea are loc
intr-un inediu izotrop §i omogen.
Din relatia (10.23) §i din descrierea procesului de propagare, rezulta ca
lungimea de ;1nda este determinata de doi factori: unul care depinde de sursa
(perioada sau pulsatia sursei) ~i :1. doile.a (vite.za de !a:a) care d~pind.e de
mediul de propagare, de proprietatlle lu1 elastrce, adrca de ouplaJul dmtre
p:-1rticulele mediului. . ,
Se demonstreaza ca viJeza vt de propagare a une1 unde transversale pe o
eoa,rda depinde de tensiunea Tm la care este solicitata coarda §i de masa f1.
a unitatii de lungime a corzii:
7't=
V Tm
-·
jJ.
278
neperturbat
t=I
4
t=~ T
4
t =T
Fig. 10.2tl. Uudl'l lo·hgitndinala intr-un rPsort elm;ti<'.
Daca oscila,~iile sur~ei nu sint intre~inute, a.mortiza,rea este foarte rapida,
energia sursei fiind tra.nsferata lantului de oscilatori §i ·disipata prin frecari.
Unda se stinge foarte repede.
10.4.4. Unde longitudinale. Sa co~sideram un resort de otel cu spirele
in repaus ~i echidistantat~ (fig. 10.26.) Resortul 11 putem Iua drept un §ir -
lant de spire (oscilatori) cuplate elastic, fiecare spira putind oscila de-a lungul
axei sale in jurul unei pozitii de echilibru. Provocam o perturbatie a resortului,
tragind de o spira in lungul axei resortului §i Iasind-o dupa aceea libera. Per-
t urbatia se propaga in resort in lungul axului sau prin punerea in starea de
oscila~ie a fiecarei spire. Unda care a aparut in resort, in acest caz, se nume§te
uno~ long:twlinala. Datorita frecarilor cuaerul §i indeosebi da,torita frecarilor·
interne din materialul spirei, oscilatiile lor se sting, resortul ·atingind destu}
de repede star_ea de repaus.
Oaca prima sp.ira va fi pus1:1 in mi~car·e, pe o cale oarecal'e §i daca aeeasta
mi~care este oscilatorie arrnon~ca, atunci §i spirele urmatoare vor descrie o
mi~ca.re asemanatoare dupa trecerea perturbatiei initiale. Figura 10.26 Sill'·
fH'inde r·~sortul parcurs de o undl'i longitudinala, la diferite momente expri·
mate in frac~iuni din perioada oscilatiei armonice a sursei de oscil~tie (spira J):
Se observa ca in timp ce comprimarea avanseaza spre dreapta, fiecare spir<l
care intra in mi~care continua sa oscileze in jurul pozitiei de echilibru. De
exemplu spira 1 face o oscilatie completa intre t 0 §i t = T, cind apare
o noua comprima.re care se va transmite in lungul resortului. Exista spire
care oscileaza in concordanta de faza cum sint, de exernplu 1 spirele 1 ~i (; 1
2 §i 6.
Considerind resortul un medlu omogen §i izotrop, propagarea perturbatiei
se VH fH<"e de-a lungul resortului cu aceea~i viteza v. In timp de o perioada T
279
 h) Fiet·ar·•~ punrt dE' pe Cir oscileaza fcrtat cu frecventa impusa de oseilatiile diapazo-
nului. Din A. = vT ~i v1' 1 avem:
v
.fig. lU.2"i. · Unda lougitndinala iutr--u11 corp solid v.=-
A
= 4Cl r.n• I0-m/s m =
2
102 s-1 = 1oa Hz .

i11 nu·e spir·a 1, de exemplu, descrie o oscila~ie completa, distan~a parcursa de c j \{asa corpului ~.n~.pendat este acum n1 1 --" 2m 1 ;;i viteza de propagure a ~tndel .tr;;tns·
pt't'turbatie este v T. Perturba~ia a ajuns pina la spira 5 care incepe sa oscileze
in faza cu spira 1. Distan~a dintre doua spire consecutive (1 ~i 5, 2 §i 6) care n;r·sah~ va fi ,.; = \{E. Raportul vitezelor de propagare este:
mwileaza in faza este lungimea de unda §i constituie· o caracteristica a undei
respective. Unda longitudinala nu este polarizata ca unda transversala. Acest
~

-v; =Vt
y-r
-T = Vi;;;
_
-
m=
v-2
1
·
-

lucru se poate demonstra pe cale experimentala.

2. u~ m~m~itor de la. calea ferata love~te C1l ciocanul cap<'Hul unei ~ine. Sunetul transmis
Undele longitudinale se pot forma atit in mediile solide cit c§i in cele fluide
(lichide §i gaze). Un exemplu de unda longitudinala intr-un solid este transmi-
terea perturba~iei produsa de o lovitura de ciocan la capatul unei bare, in
lungul acesteia. Acest lucru poate fi verificat,daca la celalalt capat al barei
se alatura o hila de bara fixata rigid. Cind perturba~i~ va ajunge la ca.patul
barei, hila este proiectata pe direc~ia barei in sensu} propagarii ·perturba~iei
(fig. 10.27). '
Ca ~i in cazul undelor transversale, viteza de propagare a undelor longi-
p_rm ~ma este auztt dupa _0,20 ~ de un ~I doilea II!uneitor care asculta <·n urechea pe
~mii. Se cere sa se determme d1stanta dmtre cei doi muncitori ~tiind d1 !;)ina Pste ·din
otel t·u p ,::: ? 800 kg/rn 3 $i modulul de elasticitate este E = 20 • toto \jm2.
Nezo[()are. Daca se cui1oa$te viteza Vl de propagare a perim:batiei pe care o vom consi-
dPt'a Ga se transmite sub forma unei unde lungitudinale atunci distanta ponte fi deter-
minata din relatia ·d = vlt:

v =
l
VE -
p
= v 20 ··101o N/m2
-
78 000 kgfm3
5,06 . 10~ m/s.

tudinale depinde de caracteristicile mediului de propagare. Se demonstreaza d = vzt 5,06 • ioa- m/s · 20 · J0- 2 s t 012 m.
ca viteza v 1 a unei unde longitudinale este
. . 10.4.5. lnte~sitatea ~nd~i. Sa conside:ram, intr-un mediu elastic omogen
'l'l
v/~
= "'\
i'
1
~~ Izotro~, o sursa de osclla~Ie care transfera continuu aceea~i energie in uni-
tate. de t1mp. Sur-sa .are, deci, o putere constanta. Daca E este energia emisa
unde E reprezinta modulul de elasticitate iar p densitatea mediului in timpul t de mul~Imea punctelor ce aJcatuiesc sursa atunci relatia.
de propagare. E
P=-=<I> (10.24)
t

define~te puterea emisa de sursa sau fluxul de energie errlis, marime masurat)a
PROBLEME REZOLVATE i~ watt. Energia emisa de sursa este transfera.tg in intreg Jnediul. Raportul
d.Intre fluxul de ener~ie P ~i aria S a unei suprafete perpendiculare pe direc-
1. La capatul unei ramuri a unui diapazon (fig .• 10.28), se leaga tia de propagare prin care are loc transferul de Energie ·
un fir de lungime l = 2 m $i masa m = 12'g. De fir se suspenda
I II un corp cu masa m1 = 960 g. Diapazonul oscileaza. Sa se calcu-
I lez.e: a) viteza de propagare a undelor in fir; b) frecventa de osci-
I I lat i;, a diapazonului, dadi lungimea de trnda este de 40 em. define~te densitatea de flux de energie sau intensitatea I a undei, marirrw
I I
/ \\ ,. ) Cum se schimba viteza de propagare a undei,daca se dubleaza Gare in S.I. se masoara in Wfm 2 •
uu masa t'Orpului suspendat? Deoarece energia transferata printr-o portiune a unei suprafete de. undit
Rekol()are: a) In fir se propaga unde transversale. Neglijind este suma energiilor tuturor oscilatorilor de pe aceasta suprafata de und<'l ~i
efectul masei firului asupra tensiunii din fir a vern: p~·ntt:u c~ ~~ergia. unni oscilator armonic este proportionaJa cu' A 2 (p<HraLt;l
amphtu~Inn) rezulta ca densitatea fluxului de energie este direct proportio-
T nala cu patratul amplitudinii oscilatqrilor de pe aceasta suprafa~a de unda
I .--
~ A2• (10.2f))
Ob~ervatie importanta!
= '\ /960 • I·Q- 2
kg· 9,8 m/s' · 2 m ~ mjs.
Fig. l 0.28. Pen tru
- exerdtiul t. v .12. J()-:l kg
40 P~~fri,etatea cea mai impo~tanta a unei unde este aceea de a transfera
,enagte . Transportul de ,,energt.e" are Zoe fiirli transport de substan{a!
280
281
 1 0.5. EC UA TIA UN DEl PLANE
' F F' forte elastice, oscilatia sa va fi tot armonica §i, unda fiind plan~, amplitu-
dinea va fi aceea§!· Deci elonga~ia hilei n va fi de forma:
l~e propunem sa stabilim care este expresm
func~iei ; · ;(;, t) pentru uh caz concret: unda
u = A sin ( c.vt + cp) = A sin w (t -+- ~) • (10.27)
plana.
Defaza.jul dintr·e cele doua _bile se datoreaza intrarii mai tirziu in oscilatie a
$tim ca acest tip de unda se caracterize':l.za bilei n fata de hila ·1, adica timpului -r necesar undei sa parcurga distan~a x
prin faptul ca suprafetele d~ egala faza si~t
de la hila 1 la hila n : -:- = x • beci putem scrie acum
------ _,_--- plane, adica sint suprafete care se inchid la infi- Vf
nit. Avem de-a face, evident,. cu o idealizare. 0
_ - - - - - - - - . suprafata de egala faza poatefi considerata plana u = A sin c.v(t - -:-). (10.28)
pe o portiune mica,daca este mult departata de . A§adar hila n incepe sa oscileze cu o intirziere -r fata de hila 1 (momentul
sursa de oscilatie. Se mai pot .ob:t;ine insa unde ini~ial fii11d acela in care este aplicata perturhatia). Adica, la momentul t,
.. plane §i altfel, anume folosind un numar mare
hila n are aceea,~ielongatie pe care o avea hila 1 la momentul (t - -:-), 'deci
de. surse de oscilatie' dispuse pe un plan §i care mai devreme. lnlocuind pe -r rezulta
sint in faza. Undele produse de aceste centre,
I
separat, se compun ~i rezultatul este o unda u = A sin "' {t - ~) = A sin {"'t - :;)
._/
/ plana (fig. 10.29).
21t
I
Indiferent de modul de obtinere, undele plane dar cum w = -~--· ~i v1 = -A. rezulta:
T T
I<'ig. 10.29. Unda plauit ge- sint caracterizate de faptul ca amplitudinile osci-
nerfl ta de mai mul te surs~ latiilor tuturor punctelor mediului sint acelea§i.
de' oscilatie situate in acelal?l . u = A sm
. 21t _T -): (t x) . (10.29)
plan. Acest fapt este o consecinta a legii conservarii
energiei: energia unui plan de oscilatori este pre-
Rela~ia (10.29) reprezinta a~a-numita ecuatie a undei plane sau legea de mi~­
Iuata de un plan similar (acela~i numar de particule) ~i prin urmare ener- care a undei.
gia repartizata unui oscilator va fi aceea§i (mediul de. propagare este pre-
supus nedisipativ). Cum energia. de oscilatie este proportional a. cu puterea
0 b s e r vat i e. Daca m este un numar intreg, pastr!nd x constant ~i puntnd
a doua a amplitudinii, A 2 , "consecinta a pare evident&. in loe de t-+ t +- mT
rezulUi:
Sa reluam in discutie modelul lant de resorturi §i bile. Acest model este
suficient pentru studiul undei plane intrucit ne putem imagina o multime de ( + m T, x ).= A sm·
ut (t + mT
27t - - - . - - x) = A sm. ( t
27t -- + m - - x) =
T A T 'J.
Ianturi avind bilele in plane paralele intre ele §i perpendiculare pe resorturi.
Da~a toate lanturile sint perturbate .simultan §i ~dentic,vom obtine o unda =A sin [2r.(~- f) + 2r.m] ~ A s;n 2r. (#-f)= u{t, x),
plana care se propa.ga prin sistemul lor. Cum fiecare lant se c~mp?rta la f~~
ca celelalte este suficient sa studiem numai unul, pentru a ohtine Informatn adica funet]a are perioada T.
despre intreg sistemul.
Pastrind t constant avem u(x, t) = A sin 27t (~-f)
Vom presupune ca perturbatia externa este armonica, adica elongatia
bilei 1 va fi o functie de forma u1 = A sin wt. Oscilatiile sint presupuse para-
lele sac. perpendiculare pe lant. Pulsatia perturbatiei se presupune a fi egaHi u (x + mA., t ) ~"" A sm. 27t ( T-
l + mA.) =
--~--- X . 27t (Tt -):X ~ m ) :::::
A sm
cu pulsatiile proprii ale bilelor; se presupune deei existenta unui cuplaj strins,
a unui transfer optim de energie. A sin (2r.(~ -f) 2r.m] ~·A sin 2r.(~ -f)~· u{x, t).
- Cum depinde elongatia unei bile oarecare n din lant de timpul de pro-
·~ '*
pagare de la sursa de oscilatie §i de distanta fata de sursa? Hezulta ca: u. u(t, x) este periodica atlt in timp (eu perioada T) cit ~iin spatiu
Bila n va intra in oscilatie mai tirziu decit hila 1 §i deci intre cele doua (cu perioada :A}~ ln ar,est fel unda trebuie conceputa in dona privinte ca un proces
periodic. Perioada temporala este perioada de oscilape T, ,perioada" spatiala este
bile va exista un defazaj q;. Cum fortele Dare actioneaza asupra bilei n sin1 lungimea de unda /.. - ·

282 283
 10.6. CLASIFICAREA UNDEL.OR ELASTICE DUPA FRECVENTA
U undA este un Jenomen periodic in timp ~i spatiu.
Am retinut din paragrafele anterioare ca undele care se formeaza in
· Relatia. (10.29) ne perrnite sa exprimam defazajul dintre doi oscilatori mediile elastice se nurnesc unde elastice. Considerind ca izvorul de perturba-
aflati }a distan~a x 1 respectiv x 2 de o sursa de· oscilatie, pe aceea~i raza de ~ie este un osci1ator armonic, adica un oscilator sinusoidal, atunci ·§i undele
unda, Ia acela§i moment t. 1ntr-adevar dacii care se transmit in mediile elastice sint sinusoidale. Daca astfel de ttnde pro-
vin de la izvoare de oscilatie, a caror frecventa este cuprinsa in intervalul
u1 ' A sin 2n (~ - ~) §i Uo = A sin 2n ( ~- i) 16 Hz _._ 20 000 Hz, deci care pot produce senza~ia de sunet, ele se numesc
unde sonore sau sunete. Oscila~iile, respectiv undele, a caror frecven~a este
reprezinta elonga~iile eel or doi oscilatori, at unci defazajul este: situata intre 20 k Hz §i 100 G Hz se numesc ultrasunete, iar cele cu frecven~e
sub 16 Hz infrasunete.
Acp = cpz - cp 1 = 2n T - (
t Xa)
): -: 2n ( Tt · X1) 27t (
-:- ):" = -:; X1 -
)
X2 • In ultimii ani au inceput studii sistematice asupra prodttcerii, propagarii
~i absorb~iei infrasunetelor datorita constatarii ca -acestea au· o mare influ-

.Acp = 21t A
--- ~x. (10.30) en~a asupra organismelor vii. Aceasta influenta se datore~te faptului ca rit-
A murile specifice organismelor vii se produc cu frecven~e. infrasonore · ~i deci
Daca .Ax0 diferenta de drum dintre cei doi oscilatori, respectiv dintre transferul de energie dintre un infrasunet §i un organism viu devine im por-

suprafe¥lle de undii cS.rora a paJ1in, este de forma 2k ~ • { un numiir par de ~ ) • tant (la rezonan~a).
0 categorie aparte de unde elastice o constituie undele seismice. La
atunci .Acp, defazajul, este 2kn §i cei doi oscilatori, suprafetele lor de unda, adincirni de ordinul sutelor de kilometri in interiorul globului pamintesc,
sint in faza. se acurnuleaza,in timp, tensiuni foarte ma;ri datorita carora se produc brusc
ln cazul in care .Ax= (2k 1) ~ , ( numar impar de
+ atunci defa- "i-), rupturi §i deplasari care se resimt sub forma unor perturba~ii violente, nu-
mite cutremure. Regiunea din· interiorul Pamintului in care se produce ~i~­
zajul Acp = (2k + 1)n §i cei doi oscilatori sint in opozi~ie de faza. carea se nume§te focar sau hipocentru, iar locul de la suprafata aflat pe ver-
t~cala locului se nume§te epicentru. Mediul alcatuit din roci cu proprieta~i
elastice insemnate ,face posibila transmiterea perturha~iei sub forma unei
E x ere i ~ i u. 6 sursa de unde plane oscileaza dupa ecuatia u. = 1
3 • 10- sin ; t. unde, unda seismica. Unda seismica consta din: unda seismica transversala
Daca viteza de propagare a undelor este de 2 mfs: a) sa se scr~e ecuatia und~"i; §i unda seismica longitudinala. Frecventa undelor seismice este cuprinsa in
b) sa se affe diferenta de faza intre oscilatiile a dona puncte M ~~ N aflate la dis- intervaiul 10-25 Hz.
tanta de 3 m respectiv de 4 m de sursa.
Rezolvare. a) Ecuatia undei plane este 1 0.7. CONDITII DE AUDIBILITATE A OSCILATIIlOR ELASTICE

u =~ A sin 27t ( Tt - X)
-:; •
Senza~ia de sunet se datore§te punerii in vibra~ie, in anumite condi~ii, a
termina~iilor nervull!i auditiv, prin intermediul diferitelor organe o.le urechii.
Comparind legea de oscilatie a sursei cu relapa u A sin ((t}t + cp) ob_servam ca (t} =,
Pentru a fi percepute ca sunete, oscila~iile din mediile elastice (apa, aer,
21t ·
= _::_ radfs, de unde T = - = 18 s, ceea ce perm1te caIcuIarea, 1ung1mn . .. d e un da :
lemn sau o~el) care ajung la ·ureche, trebuie sa indeplineasca anumite condi~ii
9 (t} •
A = vT = 2 m/s. 18 s = 36 m. Putem scrie acum eeuatia undei plane: de frecven~a §i de intensitate~
$tim ca frecven~ele oscila~iilor sonore (sunetele) sint cuprinse intt·e 16
u = 3 • 1o-1 sm
. 27t { -t - X)
- • Hz ~i 20 000 Hz. Aceste limite sint diferite de la individ la inJivid, in nwd
18 36
deosebit limita superioara (care pentru acela~i individ scade cu vir'sta).
b ) Pun dele M 9i N oscileaza dupa legile In ceea ce prive~te intensitatea sunetului ea trehuie sa fie cuprins.:i, de
UM = 3. 10-1 sin 27t (~-~_),UN= 3 • 1o-1 sin 27t t'~ _!:_}, diferenta de asemenea, intre anumite limite. Spre intensita~ile slabe exista un prag sub
18 36 18 36 care sunetele nu mai pot fi percepute, I min= 10-12 W/m 2 (la v = 1 kHz).
faza este deci <P1 = <Pa = ~cp = 21t ( / -
8
fs) - 27t ( / 8 - ~} = fs rad. iar spre intensitatile mari exista o limita peste care senza~ia auditiva st·
285
284
 transforma in senzatie de durere, ale mediului A, rezulta ca oscilatiile se vor transmite ma1 ct·eparte in mediul
~
] 8 = 10 2 W/m 2 (la v = 1 kHz). B §i odata cu ele §i o parte din energia initiala.
1....--r---r-...... ln figura 10.30 s-au trasat, apro- Oscilatorii din mediul A, de pe suprafata de separare (a, b), dupa ce au
/ ""-...
/ ~ ximativ, limitele inferioara §i su- pus in stare de oscilatie particulele mediului B, vor continua sa oscileze
/
:/ ~r--. perioara de intensitate audibila tnsa cu amplitudini mai mici. Ace~ti oscilatori ·devin surse pentru o unda care
pentru diferite frecvente. Se poate
\ I observa ca largimea &uprafetei
se va propaga tot prin mediul A, dar .care va fi diferita de cea initiala. (Ener-
I gia transportata de aceasta noua unda vafi diferen~a dintre energia initiala
6
- "'"'- ~ I
I
intensitatilor audibile variaza cu
frecven~a, ingustindu-se spre frec-
ven~e foarte joase §i foarte irialte,
§i energia transferata mediului B.)
Unda care ia na~tere in mediul B se nume§te unda. transmisa san unda

- v
8
31,3 125
"" 1'-t---
500 2000
i
atingind valoarea f'Pn rnai mare
sooo v(Hz) in jurul frecven~ei v = 1 000 Hz.
In .afara de limi lt·le de free-
Fig. 10.30. Limitele de audibilitatt·. venta §i de intensitate se mai
imptHH.-' undelor sonore ~i o limita de durata. Pentru ca o oscilatie elastica.
care se afla intre limitele audibile de freeventa §i intensitate, sa poata fi
perceputa ca sunet, ea trebuie sa dureze un timp minim. Pentru un observator
standa,rd (mediu) aceasta durata este de eel putin i~o s. Daca timpul esV•
mai mic decit eel limit a, oscilatia elastica este perceputa sub
pocnet.
1 0.8. REFLEXIA ~I REFRACTIA UNDELOR
10.8.1. Unda reflectata, unda refractata. Sa presupunem ca avem douu
m(3dii in contact adica, pe o anumita suprafata, particulele unuia dintre ele
interactioneaza cu particulele celuilalt. Sa notam cele doua medii cu A §i B
§i sa presupunexn ca prin mediul A se propaga o unda catre suprafata d~
separare (a, b) (fig. 10.31). In momentul in care unda ajunge la particulele
de mediul A, situate pe suprafata (a, b), acestea incep sa oscileze. Cum parti-
eulele rnediului B, af]ate pe suprafa~a de contact, sint in interactiune cu cele
refractatii, iar cea care se formeaza in mediul A, undii reflectatii.
Cum se propaga cele doua unde? Cum se pot determina noile directii de
propagare?
Principiul lui H uygens enuntat, acun1, pentru cazul general ne va ajuta
sa obtinem raspuns la intrebarile puse.
Fie o undii care se propagii printr-un mediu; dacii la un anumit moment t
se inlocuiqte frontul ei de undi1 cu o mulfime de oscilatori, ce constituie fiecate o
sursd pentru cite o undd sfericd ( undii secundard sau elementard) care· se pro-
pagii tnainte, atunci frontul undei principale la un moment ulterior t + 11t
forma dP este suprafatd tangentd (inf~urdtoarea) la fronturile undelor elementare (Ia
m.omottul At de ln genr>rnrPa lor).
0 alta formulare a principiului lui Huygens este urmatoarea:
Orice punct depe o supra[atd de undd JlOate [i considerat ca un nou centru
d"..!.erturhatie de la care se propagd inainte unde sferice secundare ( elementare).
Figura 10.32, a §i b ilustreaza construirea frontului de unda cu ajutor'ul
principiului lui H uygens: a) pentru unde circulare ~i b) pentru unde Iiniare.
Se poate ilustra principiul lui Huygens prin undele superficiale de Ia
s~prafata unui lichid, folosind aparatul de produs unde (fig. 10.33 , a). Un
vibrator produce perturbatia stratului superficial de apa din cuva C ~i gene-
r~~za unde circulare pe suprafata ape! (fig. 10.33, b). Daca a~ezam pe apa un
cihndru de tabla cu -multe fante inguste ptauticate de-a lungul generatoarei
F F'
,J
--:----------
\

..>~

a
b

•·ig. 10.32. Prindpipl lui Huygens. Comd.,·llin~a froutur·ilor dt!

unda pentru un.de drculare (a) ~i twd" I in iar·l-' (b).

286 287
 in punctul de inciden~a I. Unghiul 'fiN = i se nume~te unghi de incidenta
. . ./""'-..
Iar unghiUl N I R = r se nume§te unghi de reflexie.
b) Refractia. La acela§i aparat, modificind adincimea unei parti din apa
prin a§ezarea pe fundul cuvei a unei placi, schimbam caracteristicile mediu-
lui (viteza undelor- in regiunea mai putin ad inca este mai mica). Fotografia
din figura 10.35, a arata cum se schimba direc~ia undei incidente la. trecerea
/griia in alt mediu. Direc~ia SI, dupa trecerea liniei care separa ce}e doua regiuni,
front de undo devine I R (fig. 10.a5, b). ·
b
Schimbarea direc~iei de propa.ga.re a undei la suprafata de separare intre
doua regiuni in care vitezele de propaga,re sint diferite, o numim refrac~ie.
Unghiul r se nume.f}te unghi de refrac~ie. Se observa, in cazul dat, ca unghiu1
de refrac~ie este mai mic decit unghiul de inciden~a.
10.8.3. Legile reflexiei ~i refrac.tiei. a) Legea reflexiei. Sa consider am o
por~iune a frontului de unda plan AA' care avanseaza cu viteza v pe directia
Sf catre suprafata d.,e separare P pe care o atinge la un moment dat t
, Fig. 10.33. a) Cuva de prod us unde la ' (fig. 10.34, b). La un anumit moment pozi~ia frontului de unda este IA 1 §ide la
suprafata lichidelor; b) ~i c) ilustrarea prin- fiecare punct al frontului care va atinge suprafat~ P vor pleca· unde elemen·
cipiului Huygens. ,
c tare care conform principiului lui H uygens se vor propaga in acela.~i mAdiu.
( urila dirl fiaura) astfel .indt axa lui sa tn~<J,·il. prin centrul de oscila.Pe, vorn \

ubserva ca hontul ·circular al undei se reface dincolo de eilindru. Dadi inchi-

dem toate fantele cu exceptia uneia, vorn observa und~ circulare care se
propaga inainte din aceasta fanta ~i care se comporta ca un nou centru de
oscila~ie (fig. 10.33, c). . . .
10.8.2. Reflexia ~i refractia undelor superficiale. a) Reflexw. In cuva
aparatului de produs unde se produc unde Ii_niare. A§ezin~ un o~sta.col in
calea undelor, se observa fenomenul de reflex1e, undele em1se de 1zvorul de
oscilatie revenind in mediul in care s-au propagat la incidenta cu obsta_colul
I (peret,ele) p .care constituie un mediu cu alte caracteristici decit mediul ini~ial
(fig. 10.34, a). . . . . . _
De observat ca directia de propagare Sl a undei 111Cidente se schimlw
devenind I R (fig. 10. 34. b). Se eonstruie~te perpendicul,ara N I pe peretele .p a

-4,
I ,P IT
~ Fig. 10.34. Reflexia tmdt>- b
lor: a) fotografie in cu vi1: Fig. 10.35. Refractia undclor: a)· t'otogr:tfie in tuva; b) schema geometridi corespun.
b) sdwma geometrica eo res-
punz;'itoar·p situatiei din a). ziHoare si_tuatiei ·din a).
b

288 289
19 - Fizic~ cl. a IX-a
 tn intervaluf de timp At, incepind cu momentul t ~i sfir§ind cu momentul
. I egea refractiel
Rezolvare. a) D m ~ 1ocu m
--:---i = -vt -.n
.. sin . d eu d a t eIe d' . :
.. m elnm ~ a vern
(t +- At}, moment la care punctele frontului de unda I A 1 au luat contact cu · Slll r Vz

· peretele, undele elementare produse suecesiv de toate punctele dintre I ~i sin 19° = V1 = ~. b) Din relatia (10.33) putem scrie ~- = ~-.
sin 30° .Vz 3 . i-~ · i_l
B se propaga de la perete ina poi in mediul din care au venit. Suprafa~a tan-.
genta fronturilor de unda.ale tuturor acestor unde eleJuentare{infa~uratoarea) 10.8.4.
.
Refle:xie
"'
eu sehimbare de sens
formeaza noul front de unda B 1 B care se deplaseaza pe direc~ia I R. Se _ob-
serva ca triunghiurile dreptunghice I A.1 B §i BB1J.sint egale avind I B la'tura EXPERIMENT
comuna si A 1 B ~ IB 1 ·= vAt. Rezulta ca 1::A1ll} = 1::BtBI sau ·
'
A A
Se produce o perturba~ie transversala, puternica (un §Oc) pe .o <;oard!i
i = r. (10.31) sau pe un tub de cauciuc al carui capat este lasat mobil cu ajutorul unei sfori
sau inel (fig. 10.36, a), sau este fix (fig. 10.;36,b). Se observa, d.e-a lungul corzii,
Deci, la reflexie, unghiul de reflexie este egal cu unghiul de inciden~a.
propagarea unei ,creste" de unda spre capatul ei. In cazul a) ea se h1to.arce
. b) Legea refrac[iei. Por~iun~a BB 1 a frontului de unda incident avan- cu deviere in aceea§i parte adica tot ca o .creasta.· In cazul b) unda se intoarce
seaza cu viteza v1 pe direc~ia SI spre.suprafa~a de separare P pe ·care o atinge ~ 1
ea o .. depresiune" (adincitura).
in Bla momentul t §i in I la mC?mentul (t +
At) (fig. 10.35, b).ln. intervalul In ambele 'cazuri, perturbatia este reflectata la capatul corzii (ca la
At, succes.iv, din toate punctele situate intre B §i I, se propaga unde elemen- 1ntilnirea cu un perete - obstacol), dar felul reflexiei ·depinde de faptul daca
capiHul corzii poate oscila liher transversal, numindu-1 in acest caz capat
tare cu viteza v2 #: v1• Tange.nta tuturor fronturilor acesto:r: unde formeaza
liber, sau daca la capat nu poate aparea nici o oscilatie, numindu-1 capat fix.
frontul undei refractate care la ~omentul (t At} ocupa pozitia A1J. Din
A§adar ,crea.sta" unei unde transversale se reflecta (se intoarce) la capa-
triunghiurile BB 11 §i BA 11, triunghiuri dreptunghice, putem scrie: tul liber ca o ,creasta" de unda, iar .la capatul fix ca o ,depresiune:.
de unda. ·
sin BE! =
1
B 1 1 =-
Bl
v1 ~t i sin
Rl §
lfiA 1
= BA 1
Bl
= ~2 ~~.
BI U~da sufera la capatul fix un salt de fa.za e.gal cu 1t sau o ,pierdere''
de !: pentru ca dupa reflexie toate puncteJe vor oscila de cea.lalta parte
2
Daca facem . raportul sin
-- 'ff;BJ
- ~
~1· ob servam
" "
ca: B~BI =
1 -:"~ (ung h'Iu I de 1'nc1· - a tubului (corzii), fata de unda incidentiL
sin BIA 1

dent~) iar ~ = ; (unghiul de·refrac~ie) obtinem legea refrac~iei:

~in
-.-..,.i = 1J- = n.2l.
~Ill I' 1}
1
(10.32)
2

Raportul ~ = n 21 s~ nume§te indice de refractie al_mediului 2 fata de mediull ~

v2
~tiind ca A · vT putem scrie: A1 = v1 T, respectiv 7-:z == v2T, lungimile
·de unda ale undelor care se propaga in cele douii medii. Relatia (10.32) poate
fi scrisa:
(10.33)

Fig. 10.36. Reflexia unei pertur•-

EX ere it i u. Undele produse intr-o cuva cu apa tree dintr-o regiune mai putin batii care se propaga pe o coarda
adinca in una mai adinca ~i se refracta. $tiind ca unghiul' de incidenta este ·de 19° (desenele sint distantate uniform .in
timp). a) La capiHulliber faza nu
iar eel de refractie de 30° sa se afl~: a) raportul vitezelor in cele doua regiuni; b) se schimba, dupa reflexie~ ·b) prin
Nlportul lungimilor de undli din eele doua regiuni. · reflexie la capatul fix se schimba
faza cu 180°. 0
290
291
l9•
 0 undit ir~nsversala se peflecta la cap/itul liber fara schimbare de faza, lar
la capatul fix cu o schi~bare de faza de 7t sau o ,pierdere" de~ • 1-1-

Concluzii identice se ob~in daca ~e analizeaza reflexia unei unde longitu·

dinale.

10,9. DIFRACTIA
a b c
Ce se intimpHi atunci cind undele care se propaga intr-un mediu oarecare
intilnesc ,obstacole de dimensiuni comparabile cu lungimea de unda?

EXPERIMENT

ln calea unor unde plane produse pe suprafa~a apm, In cuva de pro-

Fig. 10.37. Difractia undelor pe obstacole
fante de diferite latimi.
~i
I
Fig. 10.38. Efecful unui ori-
ficiu asuprn unor nnde en
ducere- a undelor, se a~aza succesiv obstacole liniare de diferite dimensiuni lungimea. de unda mult mai
mie[t decit orificiul, respeetiv
(fig. 10.37, a, b, c) sau se las a sa treac~ undele prin deschideri (fa.nte) diferite cu lungimea de unda compa-
(fig. 10.37, d, e, f). rahila cu dimensiunile orifi-
ciului. -
I~ primul caz observam ca undele patrund cu atit mai mult in ,spa~iul
umbrei" geometrice· din spatele obstacolului cu cit dimensiunile obstacolului
devin mai mici. ~i in al doilea caz se observa ca regiunea in care se propaga Fenomenul de difrac~ie poate fi explicat pe baza principiului lui Huy-
unda in zona de ,umbra" este cu atit mai mare cu cit deschiderea este gens. Se considera frontul de unda -care a atins_ obstacolril ca fiind format
.mai mica. dintr-o munime de centre (surse) noi de oscila.~ii de la care pleadi unde ele-
Abaterea unei unde de la directia initiala de propagare la trecerea pe lingii mentare (fig. 10.37). In figura 10.37, f se observa formarea unei unde elemen-
tareindividuale; are loc o difrac~i_e pronunvata.
obstacole $i la traversarea fantelor se nume$te difractie.

0 b s e r vat i e.· Difractia este un fenomen distinct de eel de refractie. Hefraetia

a pare la trecerea unei unde di.n tr-un mediu in altul cu viteze diferite' de propagare:
difractia· apare Ia propagarea 1mdei in acela$i medin fara schimb?rea vitezei de pro-
pagarf.
1 0.10. INTERFERENTA.' UNDE STATIONARE

EXPERIMENT

Sa repetam experimentele de mai sus cu unde a caror lungime de unda EXPERIMENT

difera mult fa~a de dimensiunile fantelor (obstacolelor). Figura 10.38 ilus-
treaza efectul unei fante· asupra unor unde eu lungimea de unda mult mai
Inica decit deschiderea sa, respectiv cu lungimea de unda comparabila cu
dimensiunea fantei.
Experien~a arata ca factorul determinant pentru fenomenele de difrac~ie
este raportul dintre lungimea de unda ~i dimensiunea obstacolului difrac~
tant. Difrac~ia este deosebit de pronun~ata atunci cind dimensiunile ohsta1~o·
lelor difractante sint comparabile cu lungirnea de unda.
La capetele unei corzi (tub de cauciuc, lan~ de resorturi), se produc,
printr-o perturba~ie, doua creste de unde, ambele de acee_a§i parte sau una
de 0 parte §i alta de cea.lalta parte a corzii (fig. 10.39, a, b).
Se observa ca ambele creste de unda se deplaseaza de-a lungul corzii
ne.stingherite atit inainte cit §i dupa ce se intilnesc. In locul in care ereste1e
de unda se t_ntilnesc apare o creasta vizihila mai inalta (fig. 10.39, a) sau de-
f.P-rmarea dispare complet (fig. 10.39, b). Experimentul poate fi realizat .~i cu

292 293
 a

a b

a
l
\.
( Fig. 10.40.' lnterferenta a doua unde eu aceea9i lungime
l<~lg. 10.89. Sl1prapunerea a doua perturba~ii: Q) cu areea!jii fa zit; b) cu de undi'i: a) cind. diferenta de drmn este nula 9i b) cind
faza opusa. diferenta de drum este de o jumatate de lungime 'de und8.

ajutorul Ian~ului de pendule. ln acest caz,in momentul intilnirii perturba~iilm:.

unde sint in fiecare punct de intilnire,Jn faza. Cele doua unde se ,intaresc"
unul din pendu]e deviaza mult mai mult decit celelalte (a) sau abia se
una pe alta, oscilatia rezultanta se face cu amplitudine 'maxima. 1n figura
mi~ca (b).
10.40, b diferenta de drum dintre oscila~iile produse de cele dona unde este
Ne intilnim ·aici cu o situa~ie deosebita, caracteristica propagarii undelor.
Peste unul §i acela§i Ian~ de oscilatori pot trece in acela§i timp .perturba~ii
~x = ~. Oscila~iile prod use de cele doua unde, intr-un anumit punct, vor
diferite, provenite de la doua unde, fara ca undele care se produc pe lan~ul
Prezenta o diferenta
,
de faza .LlmT = ~. 2.. =
A 2 '
1t. Cele doua unde se ,slab_ esc''-
(mediul) de oscilatori sa se perturbe- una pe alta. ln locul in care cele doua
und-e se intilnesc ele se suprapun intr:.un mod foarte simplu: amplitudinile . reciproc, amplitudinea oscila~iei rezultante este minima. Daca amplitudinile
oscilatiilor prod use de cele doua unde se ad una ( algebric ). undelor sint egale, oscilatia rezultanta este nub'i, ce}e do'!la unde se ,sting"
Fapttil ca dupa intUnire undele tree mai departe complet neschimbate, complet una pe alta.
,iar tn timpul int,ilnirii 'amplitudinile lor se a,duna, poarta denumirea de supra- ObserCJa(ie.- Doua uri de care interfera, se intensifica sau se slabesc la-maximum
punere neperturbata sau de principiul superpozi~iei neperturhate. a undelor.
intr-un anumit p~nct, Ctnd diferen~a de drum este zero sau ~. Pentru ampli-
0 importan~a deosebita o prezinta cazul in care undele care se intililesc
·au aceea~i lungime de unda ~i determina oscila~ii de aceea~i frecventa (pulsa- tudini egale ele s~ anuleaza complet daca ~x = "A •
2
tie), unde denumite coerente~~-

Suprapunerea (compunerea) neperturbata ·in acela~i

--loc, dintr-un medill. Daea tinem seama. d~ relatia (10.30) se observa ea Ia interfer·enta avem:
a) amplificare maxima, cind difertmta de drum ~X = kA = _'2k).
a douii sau mai rnultf! undP de aceea$i lungime de unda sau aceea$i pu1.~at!e se . 2

. n ume~te interferen(ii. es. t e un numar par d e
v
Pentru fenomenul de interferen~a a doua unde care se propaga pe aceea§i
direc~ie este importanta diferen~a de drum dintre cele doua oscilatii care se
avern l~([i = 2k7t(k
~ 2rr
Din ~~ = -- Ll.:r rezulta ca pentru Ll.c = kl.
v
.
2 j,
= 0, L 2, ... ). Dec1 un maxim de oscihitie corespunde

suprapun in acela~i loc. In figura 10.40, a, diferenta de drum .L\x dintre oscila- unei diferente de drum de forma 2k !-_ sau unei d ifef'ente de faza de 2k7t:
2
tiile produse de cele doua unde este nuh'i ~i deci oscilatiile provocate de antbele
295
294
 b) atenuare maxima, dnd diferenta de df'um Ax =
.
(2k + 1) -~2 este un

numar impar de ~. In acest caz rezulta pentru A~ condi~ia A~~. (2k+1)7t.

2 . /
.........
/
Adica ·atenuarea maxima. a doua unde corespunde unei diferente de drum de
"' \ "\
/ /
I /
forma (2k + 1) ~ sa-u unei diferente de faza de forma (2k _+ 1)7t.
I
I
I
I
\
\
\
I I
1
\ \
Zona in care se produce suprapunerea undelor se nume~te dmp de interferenta. Sa I
\ '..,
consideram un _punct p din zona de interferenta a undelor plane ~are provin de la '\ ......
doua centre de oscilatii C1 ~i C2 , care au acelea~i pulsatii (fig. 10.lt1).'Vom presu-
pune ca oscilatiile care ajung in pnnrtul P sint oscilatii armon ice ,-;.i au elongatiile Fig. 10.4,2. Pentru fiecare va.loare a ' >-
paralele de forma: diferentei de drum se cbtin dou~t
curbe simetl'ice in raport cu media-
toarea segmentului clc2.
2_n (_-t_ - :I )
• T A
Valoarea amplitudinii csdlatiei fiecarui punct din cimpul de interferenta depinde
Y2 = A 2 sin 2n (~ -i)· de diferenta de drum ~x. tn zona de interferenta exista puncte care au· ~ceea~i dife.
renVi de drum fata de cele doua centre ·de oscilatii ~i care au aceea~i
Punch~l P v·a descrie o mi9.care rezultata din compunerea celor doua oscilatii ~i dupit
amplitudine.
cum se ~tie de la compunerea oscila-tiilor paralele ~i de aceea~i pulsatie aceasta mi~­
care este osdlatorie armonica. Amp1itudinea mi~carii rezuHante este data de relatia: Curbele care unesc aceste puncte reprezinta un loc geometric cu prgprietatea ca di-
ferenta de drum fata de doua puncte fixe este constanta (hiperbola). Pentru fiecare
A2 = Ai +A~+ 2A 1A 2 cos ~cp. valoarea_diferentei de drum se obtin d?ua cm·be simetrice fata de mediatoarea seg-
mentului C1 C2 ' (fig:. 10.42), de egala amplitudine !iii care se numesc franje de
- cum
Dar ~cp = 2-7t ux,
" avem pen t ru amp l'1tu d'mea osc1'I a tiel
· · rezu1tante:
A interferenta.
Dupa cum s-a afirmat mai inainte, exista valori ale diferentei de drum pentru care
(10. 34)
oscilatia rezultanta poate avea amplitudine maxima sau minima. Aceste valori, ale
diferentei de drum, se pot obtine din relatia (1.0.34) punind conditiile:
Rezulti:i. ca amplitudinea oscilatiei In punctul P depinde de amplitudinile oscilatiilor
' ')
care se suprapun ~i de diferenta de drum ~x = x 2 - x1 dintre oscilatii in punctul a) cos ::.::: (x 2 - xi) = 1, pentru amplitudine maxima (A
de interferenta. ~ A
In ipott<za ca propagarea oscilatiilor se face intr-un mediu in care nu exista amor- 2n
sau - (x 2 - x1 ) = 2/m, conditie din care rezulta:
tizare, amplitudinea oscilatiei rezultante va depinde numai de diferenta de drurn A .
D.x dintre cele doua oscilatii.
In situatia in care aceasta 9-iferenta de drt~m "este constanta- ~i amplitudinea osci-
latiei rezultante din punctuJ P este constanta.
Interferenta in care toate punctele din dmpul de interferenta oscileaza eu o ampli~ 21t
b) cos -(x2 - x1 ) = - l , pentru amplitudin_e minima
tudine constanta in timp se nume!'?te interferentd staJionard. A .
21t
(x2 - x11= (2k + 1)1t, de unde se obtine:
A

A
x2 x 1 = (2k
.
+ 1) -
2
.

A!iiadar toate punctele din cimpul de interferenta pen.tru care dif~rentade drum este

un numar par de ~ , oscileaza cu amplitudine maxima A A1 + A 2, iar cele pentru

Fi~. 10.41. Doua eentre de
oscilatie de aceea~i pulsatie ' -
intr·-un medili elastic. care diferenta'de drum este un ntimar impar de~, oscileaza cu amplitudinea minima
' 2 '

296 297
 X

Fig. 10.45. Punctul P de pe fir este antre-

nat In mi~care aUt de unda incidenta cit ~i
de cea reflectata.

.
unde ~
2
.reprezinta difererita de drum (pierderea) introdusa
.
l~ reflexia pe (~apatul

fix al firului ( reflexie cu pierdere de ~). ln ipoteza ea firul este un mediu nedisi~
Pig. 10.43. Unde staFonare pt> 110 Ffg. 10.44. Dispozitiv pentru producerea pativ, amplitudinea oscilatiilor ra.mine constanta tn timp, rezultii dt amplitudinea
fir in tins. undelor stationare pe fir.
rezultanta este ·
A = A 1 - A 2 • Curbele care unesc punctele de maxima ~i minima amplitudine se
numesc franje de maxima ~i minima interferenta. Evident pentru cazul particular
A 1. = A 2 = a obtinem A = 2a pentru amplitudine maxima ~i A = 0 pentru ampli- · dar cum A 1 = A2 = a (unda reflectata are aceea~i amplitudine cu cea incidenta)
tudine minim~.
21t
~i ~ql = - Ax obtinem:
A
10.10.2. Unde stationare. Sa perturbam o coarda sa,u un resort elastic
lung, provocind apari~ia unor und~ transversale cu pulsa~ii diferite. Sa lasam
undele sa se reflecte la capatul fix sau.Jiber .. Se co:nstata cain int~egulsistem
A V+ 2a'
2
2a' cos A" ( 2x + +) ,
se pro due stari de oscila~ie caracteristice care . nu se ,deplaseaza" in timp ci Considerind cunoscuta relatia 1 + cos q~ = 2 cos 2 !_ se obtine:
ramin pe. loc, sta~ioneaza. Fenomenul se produce datorita suprapunerii undei 2

incidente, prod~sa de sursa perturbatoare §i undei reflectate, la s:apatul fix

sau la eel Iiber.
Acest caz deosebit de interferenta se nume~te unda sta~a. Unda
deci
statwna~li ap.are cind douli unde de lungimi de undli egale, cart· se pn~ii in
scnsuri opuse, se suprapun. A 2a cos 2:.(2x
A
+!_). 2 ·
(10.35)

Unda sta~ionara prezinta la distante egalti cu } locuri in ca,re oscila~ia

. Din relatia (10.35) observam ca amplitudinea oscilatiei rezultante_ este indenendenta
este stinsa complet, noduri de oscila~ie ~i intre ele locuri in ca,re punctele de timp dar variaza periodic cu pozitia punctului pefir (cu distanta x fata de capatul
oscileaza cu amplitudine maxima, .ventre de oscila~ie. . A r 2kA .
B al firului din figura 10.45). Toate punctele pentru care 2x + - = -
v
osclleaza
. 2 2
Daca in experien~ele care pun in eviden~a undele sta-t;ionare partea sursei
cu amplitudine maxima. Aceste puncte sint tocmai punctele numite ventre ~i se
de oscila~ie se considera capat fix atunci figura 10.43 reda citeva cazuri de afHt fata de punctul de reflexie Ia· distantele.
formare a undelor sta~ionare ~e un fir intins, cind celalalt capat este tot fix. . . )..
xv = (2k - 1) --+ · k ~· 1 ~i iritreg.
Figura 10.44 prezinta a,paratul cu care pot fi produse §i puse in eviden~a· 4·
astfel de unde , sta~ionare.
Punctele pentru eare 2x + -A = "A
(2k + 1) ~, au amplitudinea zero (puncte In
Pentru a .expliea aparitia nodurilor :;;i ventr~lor dt> oseilape sa consideram tm ptmct ·- 2 2
1
oaref~areP de pe firul intins (fig. 10.45), solicitat simultan de unda incidenta ~i de repaus), stnt punc'tele numite nodJiri ~i sint situate fatl1 de punctul d~ reflexie Ia
unda refledaH\. Diferenta de drum, dintre aceste doua nnde, este distantele

."C + --i.) - ('

l- X )= 2 X+. --,
A Xn
A
=:= 2k --,. k ~, k ~ 0 ~i tntreg.
2 i 4 2

298 299
 Pozitia nodurilor ~i ventrelor, pe fir, nu se schimba: punctele care osci-
lea.za cu amplitudine maxima, respectiv minima (zero), ramin tot timpul
acelea,~i, de. aici §i numele de unde stationare. · -
· · Pentrri cazul firului fixat la cele doua capete, reflexia se face cu schimbare
_[IC0_j§L
Fig. 10.46. AnGie cu douu lame.
de semn pentru elongatie (pierdere de ~). In fir se formeaza unde statio-
a) Coarde sonore. Coarda sonora este sursa sonora· pentru toate instrumentele dr
nare daca este indeplinita conditia l = n ~ , adica lungimea firului este corzi. 0 coarda sonora poate fi pusa in oscilatie !n mod diferit, aUt longitudin~l cit 1;\i trans.
2
. A vt>rsal. Frecventele componentelor emise de o eoarda sonora pot fi determinate eu ajuto-
egala cu un npmar intreg de -. rul relatiei: ·
2

'llpr = n _!_ \ jr' n = 1, 2, 3, ... (10.37).

2l \1 ~ -
~ .
1 0.1t! COARDE $1 TUB URI SONORE
.
· unde '~~pr reprezintrt ~recvt>ntele proprii ale coardei sonore, care depind de lungimea z
corzii, tensiunea T din coarda ~i de ·!l masa unitatii de lungime a corzii.
a

10.11.1. Proprietatile caracteristice ale unui sunet. ln paragrafullO. 6 au fost denu. b) Tub uri sonore. Tuburile sonore constituie o parte principala- a instrumentelor
mite sunete undele elastice a di.rorfrecventa estecuprinsa intre 16 Hz-20 kHz. ..dt> suflat, avind rolul de rezonator. Sursa sonora propriu-zisa o. constituie ancia (mu~­
tiucul), reprezentata in figura 10.46, prin intermediul direia se produc oscilatii ale aerului
Un sunet perceput de ureche are- anumite proprietati care pot fi explicate prin mari-
~i care formeaza _:uide stationare in tubul sonor. Ventrul de oscilatie se formeaza intot-
mile fizice cara,cteristice sunetului ~i prin particularitatile organului auditiv. Se dis- deauna la ancie. In figurile 10.47, a ~i b este reprezentat·modul in care se formeaza com-
'ting trei proprietati fizice: inaltimea, intensitatea ~i timbrul. ,ponentele sunetului in tuburile sonore inchise sau deschise.
a) lnJilfimea. Senzatia fiziologica de sunet ascutit (inalt) ~i de sunet grav (jos) este Se observa ca pentru tuburile deschist:> lungimea l a tubului este un numar
d.eterminata numai de frecventa undei sonore. in treg de ~~- •
2
b) Intensitatea auditi9a. Senzatia fiziologica de intensitate a sunetului se masoarft
A.
_prin intensitatea auditiva (taria sunetului). Auzul nuda pentru douasunete diferite sen- l = n-. (n = 1, 2, 3, ... ) $i din i,n
zatii in acela~i raport de tarie ca raportuf intensitatilor lor sonore. Dadi se eonsiderit 2
ca intensitate de referinta I O• pragul :minim ae
audibilitate I 0 = 1o-l2 '\V /m 2 (I a 1 ':kHz l, rezul (;1
atunci se define~te (L} nivelul de intensit.~te sonora al unui sunet d~ intensitate I prin
relatia: "n v = __1'., n
= __ ..
(10.38)
L = lg I. (10.36)
An 2l
Io relape prin care pot Ji ohtiniltt>· r-omponentele sunetuJui errtis de un tub sonor ·deschis.
~ivelul de intensitate S<Jnora se masoara in belli (B) ~i in decibelli (dB).
c) Timbrul. Un sunet emis de o Sl!rsa sonora (coarda, tub etc.) are un caracter com-
plex. Alaturi de sunetele principaie 1 numite sunete fundamentale, o sui'Sa sonora emit<'
'./<
,...."'
simultan ~i citeva din a:r:,mpnid h~ sunetului fundamental. De exemplu, frecventa funda- f\
mentala pentru nota la sau ·armonica Ja este de 440 Hz; orice multiplu intreg al acestei "
,><, / I I
I \
frec9ente este o armonica superioara. \'></ I
I
Simetul fun,damental ~i armonicile care-1 lnsotesc sint denumite componentele I ' \
'/
I
,.x,
sunetului. I \

Caract~ristica unui sunet care se exprima prin numarul componentelor. care inso-
. tesc sunetul fundamental ~i nivelul lor de. intensitate sonora se nurne~te timbrul acelui
sunet.
10.11.2. Surse ~onore. Corpurile care pot oscila cu frecvente lntre 16Hz- 20kHz ~i a b
care pot genera unde so1w.re se numesc surse son ore. Printre ca tegoriile de surse son ore
importonte distingem: a) eoardele sonore 9i b) tuburile sonore. · Pig. hJ.4\1, Und~" stationa:rP: u) in tubul'i desddst.• ~~
/J J in t.ub11r'i indlisP.

300
301
 2. Ooua resortur1 elastice de constante k 11 k 2 stnt legate o daUi.tn serie, o dat~ tn paralel;
Din conditia l =:. (2n - J) A , pentru tuburile tnchise, se obtine pentru componen. ce conditie trebuie sa indeplineasca k1 , k 2 a~a in cit perioadele de oscilatie in ce1e douit
4 ' cazuri s& fie egale?
tele sunetului relatia:
3. Un punct material oscileaza armonic dup& o lege sinusoidala. Se masoara elongaJiilt:•
"n = -v v
= - (2n - 1}. (10.39)
xt ~i Xa lamomente diferite 9i s~ gase~te xJ. =7 6 em, x 2 = 4 em iar vitfzele corespun-
An 41
zatoare stnt Vt'= 3 cr;njs, v2 = 5 cmfs. Sa se det-ermine: a) amplitudinea ~iii perioada
oscila~iei arnionice; b) acceleratia maxima .

~ "\ / v~x~- v~xi

PROBLEME REZOLVAT"E

1. Un tub deschis cu lungimea l = 0,5 m emite oscilatii cu lungimea de unda A = 1 m.

. R: a) A
v VJ - v2
= 6,87 em; T
v x~~ =
21t' '\ /

b} ama:r
Vt - V2
=
7,025 s;

4,40 cmfs"'.
·

Sa se calculeze: a') ce armonica produce tubul ~iii ce frecventa are sunetul produs? 4, Un bloc cu masa m = 3,62 kg este suspendat de un resort cu · cohstanta elasticcl
b) Se astupa tubul, (~iii) se cere lungimea de unda a aceleialiii armonici a sunetului emis. g
k = 520 Njm. Un glonte cu masa m' = 4,5 este tras de jos tn sus cu o vitezi1 v =
Viteza sunetului in aer, v 340 mjs.
= ·150 m/s ~iii se opre~te tn bloc.
Aproximtnd mi~carea sistemului bloc-glonte ca o mi~care oscilatorie armonici'i, sll
Rezolvare. a) ln acest caz rel~tia (10.38) ne da l ~ n A sau n =E.= 1. Rezulta ca se afle amplitu4inea mi~c<'irii ..
· · . 2 A
v 340 mfs . = 1,55 em.
este emisa prima armonica (sunetul fundamental) ·cu frecventa
..-..;:
\1=-= . =
A 1m
Ei. Un corp de masa m cade de hi tnaltimea h, pe un platan de masi1 neglijabila atirnat de
=- 340 Hz.
un resort cu constanta elastica k. ~tiind ca dupa ciocnire ccrl'ul ramine pe platan,
At ·
'b) Astupind tubul, ohtinem din relatia (10.39), l (2n - 1) - sau daca pun em sa se calculeze amplitu~inea mi~iicilrii efectuata de sisterriul platan-corp.

n = 1, l = -At4 s1' . At = 4
l 2 m. Rezulta " = .!!_ =
340
m/s =
4

170 Hz: ln acest caz. R: A = -

mgy
k
1 + 2hk
-=-- •
mg
At 2m · · •
6. De un dinamometru cu diviziuni intre O'~iii Fm = 142 N ~i cu lungimea scalei l = 10 em
sunet.!!Ldevine mai grav.
este suspendat un corp care, datorita unei cauze externe, tncepe sa oscileze vertical cu o
2. 0 coarda de violoncel are o lungime l = 1 m. Masa corzii este de 50 g. Lli ce tensiune frecventa v = 2 oscilati·i pe secunda. Ce masa are corpul?
este supusa coarda daca ea trebuie sa vibreze Ia frecventa fund,amentala de 66. Hz? ' ~ R: k Fm/l, m = k/4 1t2 v 2 = 8,6 kg.
, 7. Un pendu,l matematic (gravitational) se fixeaza de un cadru a~ezat pe un carucior.
Rezolvare. tn caznl sunetului fundamental trebuie indeplinita conditia l = A
2 Sa se gaseasca perioada pendulul~i dnd caruciorul se mi~ca; a) oriz?ntal cu a.ccelerapa
deci A = 2 m ~iii pentru ca a; b) vertical in sus cu acceleratJ.a a; c) vertical in jos cu acceleratia a < g. Se

v
\1=-=--=--
A
v:
A
!jtie lungimea pendulului l ~i amplitudinea 11nghiulara initiala o:0 ~ 5°.

R:a)21t'\/
VV a 2
1
+
.
g2
; b)21t"\/
Va +
l;
g
c)21t'\/
V g -
l.
a
8. Pendulul fixat pP diruciorul de la problema 7 este obligat sa se mi~te eu viteza eon-
unde ll = !!.!: rezulta pentru valoarea tensiunii din coa_rda:
stanta v pe un cere. de raza R In plan orizontal. Se cere perioada pendulului.
l
=
T == ll v2A2 = 50· to-3 kg/m • 66 2 Hz 2 • 4. m 2 S71,2N.
R: T =
.
27t'V-vg'l+ ~ R2
9. Dona. pendule gravitationale oscileaza in acela~i loc cu frecventele v1 ::::: 28 Hz ~i
1NTREBARI. EXERCIT/1. PROBLEM£
v2 """'" 7 Hz. Ca_re este raportul Iungimilor lor?
!L =(~) =
2
16.
ll \12
. amax
1. Se da relatia = kA . X a unm• osc1'1 a t or armo·
..- , . un'de amax este acce1erat1a. maxlrne~.
m
10. Cum s·at• putea dovedi experimental ea pr-opagar•ea unel perturbatii intr-un mediu
nic, k constanta elastica, A amplitudinea ~i m masa oscilatorului. Ar~tati c~ aceastll
inseamna ~i propagarea transrniterea de energie't
relatie are dimensiunile unei acceleratii.
303
302
 11. Prin intermediul undel0r se transmite !;lnergi~. Pal impult; se transmite ~w~n unne:-
25. Un fragment de metal este analiza! milsurihd Yilew snnetului lntr·-o bar::i racuta din
~2. Undele de torsiune {forfecare) slnt transversale sau longitvd!nale? aoest Hletal. Bara ar•e masa de ;Jo kg ~i volumul de 2 • 10--a rna. Viteza sunetului In
_i}~r·a (:l:::;te <fe 4 QQO mjs. Sa ~e calculeze modulul dt> eJostic1tate.
13. Cum pot fi create unde plane? Dar unde sferice?

14. Daca medh£1 este omogen ~i izotrop, iar sursa de oscilatie este punctiforma unda care
ia na~tere este sferica. Ce fel de unda se va produce, daca mediul este izotrop dar nu
este omogen? Dar daca este omogen dar nu ~i izotrop? 26.- 0 sursa produce oseilatii en frecven~a de 50 Hz carr se propaga ~·n dona medii direrit(•.
( Cunosclnd vitezele de propagare v 1 5 ono m/s :;;i u 2 = 14!'JO rn/s in celr. doua medii
sa se ca lculeze Jungimile de unda eor·es p tlll7.<Hoa ''".
15. Undele transversale dintr-o coarda pot fi polarizate. Dar undele-son ore sin t polarizate?
U: J..1,2 ~~~~ = 100m; 29m.
16. Daca doua unde- interfera, perturba una din ele propagarea celeilalte? "
27. Fie u1 3 sin 200 "' (mm) ~i u, 3 sin { 2uu r.l .,_ ~) ( mm) ecuatiile care descr iu
17. Cind interfera undele, exista o pierdere de energie? os_eilatiile a doua surse S 1 ~i.Sa situate la 6 em una de alta. Sursele p1·od.uc oscila~ii
tTansversale cu Plongatjile paralele 1;3i 1·ar't' se propaga eu viteza de 80 cm;s pe supra-
18. Care slnt limitele lungimilor de unda pentru undele sonore in aer? Dar in otel? Se ~tie:· fa~a unui lichid. Sa se determine diferenta de faza intre mi~carile care sosesc tn acela$i
moment intr- un punct situat la distanta dl de sl ~i la distanta da de s2.
Vmin = 16 Hz Vaer = 3~0 ffi/S
"max 20 kHz Votel = 5 000 mjs. d2- dl_ ~
R: 200" - - - - - .
R: 21,25 m; 17. • 10- m; 312,5 m: 250 · 10- 3 m.
3 28 F . ·1 f ' ' 21t ( . . 21t ( v :l
~~ u2 =
•
• 1e osc1 a yule u1 = 3 sm - t mm) 4 sm - t mm) care produc unde cores-
19. 0 unda sonora are frecventa de 4~0 Hz. Care este l_ungimea de unda a acestui sunet T T ·
in aer (vaer = 3~-0 mjs)? Dar in apa (vapa = 1 ~00 mjs)? punzatoare. Sa se calculeze ramplitudinea undei rezultate prin interferenta eel or doua
unde intr-un punct M, ~tiind ca diferenta de drum este d = 0,50 em, viteza de pro-
pagare v 0,5 cmjs ~i perioada 4 s. ·
R: 0,77 m; 3,27 m.

20. Un difuzor are un diametru de 15em. Lace frecventa, lungimea de unda a sunetului
emis de el, in aer, va fi egala cu diametrul sau? ' R: .:lq> = 21t dfi., A =VAT+ A~+ 2A 1A 2 cos ~(/) ~ 5 em.

R: 22,66 ·_10 2 Hz.

29. Prin suprapunerea a doua unde produse de doua surse care oscileaza cu aceea~i ampli-
21. 0 mi~careoscilator.ie se propaga sub forma de "unde intr-un mediu elastic strabatlnd
tudine A1 = 5 cm,aceea9i frecventa'v = 1kHz ~i car,e sosesc defazate cu .:l.:p = 2:..
in 5 s o dist;:1nta de 1 700 m. Cunoscind lungimea de unda :A = 3.'• m, sa se calculeze
viteza de propagare a undelor, perioada ~i frecventa acestora. - :intr-un punct, rezulta o oscilatie cu amplitudinea. A. -~tiind ca undele se propaga in
3 .
mediul respectiv cu viteza v = 2 000 m/s, se cere sa se scrie ecuatia oscilatiei rezultante
R: 340 m/s; 0,01 s·; 100Hz. ~i diferenta de drum in punctul considerat.
22. Sa se calculeze lungimea de unda a oscilatiilor cu frerventa de 1,32 kHz ~tiind c<i
acestea se propaga cu viteza de 330 mjs. R: A= 2A 1 cos Ll.:p, u= 8,65 ·l0- 2 sin 21t (~t-- .x); .r - x = ALl(/)=~ •
2 · 1 o-a 2 2 1 21r 6
R: 0,25 m.

23. Sa se calculeze viteza maxirpa a particulelor mediului prin care se propaga o und;1 30. Dona surse emit oscila~ii plane descrise de ecuatiile u = 3 sin 2" t (em)
1
~i u, =
cu frecventa v = 0,5 kHz ~i cu amplitudinea.A = 0,25 · 1 o-2 m. Se ~tie ca ·J.. = o, 7 m. 4
Se cere viteza de propagare a undelur in mediul considerat. ·= 2 siu 2:<
4 t iem ). l\ii 8<' "" lculeze: a) "mplilu<Jinoa nndei •·ewlta nte din I r. un puno·l i"

R: vm·= 27tvA = 0,785 mjs; Vf = J...v = 350 mjs. rare diferenta 1ntre drumul parcurs de cele dotia unde este de 5 • 1_0;3 m. VitezP1e dt=>
24. Care este viteza de propagare a undelor transversale intr-un fir de cupru cu densitalt~a propagare ale telor doua unde sint egale ~i au valoarea v =' l0-· 1 m/~. b) Ce V<'l loaN~
relativa p = 8,9 ~i sectiunea S = 1 mm2 1ntins de o f~rta F 100 N? ar trebui sa <dha diferentele de. ~rum parcurse de eele doua nndf'pltl<lla punctul c vnc
siderat, pentru ca amplitudinea sa fie maxima? Se considera undele plane.
R: 'l!t = VFfpS = 106 ms.
R: 4,9 · t0- 2 m: 2k ~l.
304 2

~0 - Fizica cl. a IX-a 305

31. 0 surs& 0 aflata tntr-un mediu elastic produce oscilayii de forma u =
0,25 sin
100 1rt (m~). Lungimea de ;,unde a ·undelor j>lane longitudinale produse este
• = 1om. a) Dupa cit timp va incepe sa oscileze un punct M situat la distanta x = 8 m
f~ ~i
1a de sursa? b) Sa se afle defazajul In tre sursa punctul M. c) La ce dis tan \3 pe
dreapta Oil.f se afla doua punete ale caror oscilatii sint defazate intre· ele cu ~ ?

R: t =
xT . = 16 • 10-a s: ~~
= .!- 360°=288°; 0,83:1 rn.
~ ~ .
32. Cum putem localiza experimental pozitiile nodurilor ~i ventrelor intr-o coarda? Dar
intr-o coloana de aer?
PROBLEME RECAPITULATIVE*
33. 0 coarda cu lungimea l = 15 m fixata la un capat prime~te la celalalt capat impulsuri
ritmice transversale de mica amplitudine cu frecventa v 2 Hz. Viteza de propagare
a oscilatiilor in coarda este v = 20 . mjs. Se negli,ieaza toate amortizarile. Se cer:
l. Un punct materialse mi~ca pe un cere de raza R = 2,00 m. Care stnt distantele par.
a) lungimea
. ' de unda; b) numarul de fuse ce se formeaza in coarda. curse ~i vectorii deplasare dupa: a,) o ~esime de cere; b) un sfert de cere; c) o juma tate
V· 2[ de cere; d) trei sferturi de cere; e) un cere intreg?
R: A. = tom; N = - =--= 3.
v "A
1tR
R: a)- = :!,10 m; R = 2,00 m;
3 6,28 m; 2R = 4,00 m;

b) 1rR = 3,14 m; n V2 = 2,82 m;

d)
31tR
9,42 rn; R V2 = 2,82 m;
2
2

e) 27tH = 12,56 m; zero.

2. Un automobil parcurge rectiliniu pe strada o distanta d 1 10m, face l:n viraj cu raza
R 10 m ~i intra intr-o strada perpendiqilara pe care merge d 2 = fo m. Sa i se
deseneze traiectoria. Care sint: distanta -parcursa l?i modulul vectornlui deplasare?

-*
R: d ~ 36 m; I ~r I = 28 m.

3. Un biciclist se misca rectiliniu uniform pe o bidcleta. Cum va arata traiectoria unui

punct de pe perif~ria (obada) rotii !ntr-un sistem de coordonate Iegat de: a) roata;
b) rama bicicletei; c) Pam!n t?

R: a) punct; b) cere; c) bucle, aseman:Hoa1'e unor semicereuri (cidoida).

4. Cum se schimba graficul coordonatei x $i al vitezei v in functie·de t, d;:ea schimbam

sensul pozitiv ales pe axa Ox a mi~carii?

R: tree in simetricele lor ·rata ·9-e axa Ot.

5. Sa se calculeze vitezele $i accelerat.iile (mementane) m.obile1or, daei'i legile mi$carilor

sint: a) x = 3 - 2t; b) x = 3t 2 + I 0; c) x = 2t 3 •

R: a) v "'": - 2 ; tJ = o ;
b) v = of : a = I) :
c) v = ot;;, a = 12 t.
--------- ""
* Aceste probleme nu sint. obligatcrii.

2ll*
307
 t}. £cuapa rni~carii frect.ilinli) ur1td mobil Pst••: a}.x = 2 + 1,51 + t2; b) x .= _1 At2 -+
+- Bt + C, unde .4, .B, C sint ronstante. Sa se scrie 1egea vitezei ~i a
2
acceleratiei. 13. lJn corp porne:;;te uniform accelerat fara viteza initiala ~i parcurge astfel un drum
d 1 = 6,0 m, dupa care merge uniform 1ncetinit ~i parcurge astfel un drum d = 4.,0 m
~: a) v 1,5 + 2t; a= 2; pini'i I a oprire. ~tiind timpul total T al mi~carii, si'i se ralculeze acceleratiile
s 2
= = 1o,o
b) v = At + B, a = A. in acele doua mi:;;cari.
7. 0 ~lupa parcurge distanta dintre doua portHri in sensul curgerii riului in t = 1,00 h
1
9i impotriva curentului in t 2 = 2,00 h. In cit timp va parcurge aceasta distanta lm
co lac. de sal vare scapa t in a pa?

14. De un tren de masa M = 100 t, care merge rectiliniu uniform, se desprinde la un

moment dat ultimul vagon de masa m ~ 10 t. Acesta parcurge o distanta d = 9,0 km
,.... pina se opre~te. La ce distanta de vagon se va gasi in acest moment trenul, daca
8. u'ii
dilator aflat intr-un tren. de lungime 11 = 900 m, care se mi9ca cu viteza v ,_-=
54. kmjh, vede un timp t1 = 60 s un tren vecin de lungime 1 '= 600 m, caro1 se
forta de tractiune a locomotivei R J;:ilmas a(:eea9i? Toa te fortelp de frecare sint pro-
porJionale cu grr.11tatea.
mi9ca para lei cu primul tren ~i in acela~i sens. Care este viteza trenului al do ilea?
2

Daca trenurile se vor mi9ca acum. in sensuri opuse, cit timp va vedea fiecare calator M
trenul ceHUalt? Care sistem de coordonate este mai potrivit? R: s.,..,. d--·-.= 10,0 km.
M-m
R: SC Ieg~t de primul dilator (tren), 15. Peste un scr:ipete ideal este trecut un fir cu doua corpuride mase m , m la eapete.
v2 = v1 ± l /t
2 1 = 25 rrij':!t = 90 kmjh sau 5 . .mfs = 18 kmjh; 1
Care este raportul maselor m 2 /m 1 daea dupa un anumit timp corpul cu 2 masa m a
12 2
cohorlt cu n =·s-a parte din distanta pe rare el ar parcurge-o in caderea liber<1
15 s sau 30 s; In acela~i interval de timp?

vl + v2 (n + 1)/(n -- 1) ~""' 1,5.

9. Doui1 avioane zhoara unul spre celalalt cu aceea~i viteza v 5?6 kmjh fiecare. Care 16. Un corp este aruncat vertical in sus cu o viteza initiala v0 10 mjs. Care este vite-
a fost (initial) distanta dintre ele, daca un semnal sonor (care se propaga rectilini11 za v 1 a corpului la timpul t1 , atunci dnd corpul se afla la o inaltime egala cu o frac-
uniform cu viteza c = 34.0 mjs), emis .de un nvion :;;i. reflectat de celalalt, sr intoarcp tiune k = 0,19 din inaltimea maxima la care el poate ajunge? Sa se reprezinte pe
ina poi dupa un timp T 68 s? aceea~i diagrama viteza ~i coordonata corpului in functie de timp.
(c + v) 2 Tj2c -=--' 25 km.
R: d ·
10. Un autoturism se rni~ea cu viteza v1 = 22 mjs in spalclt• unui autocamion care are R: V1 =± v0 Vt=k -""·" ± 9,0 injs:
viteza v2 =
15 mjs. Cind distanta dintre autoturism ~i autocamion devine d = 20 m,
conducatorul autoturismului se angajeaza in depa~irea autocamionului, dar 1
ohserva · 1,02 s ~i 19,4 s.
in acela~i timp un autobuz venind din sensu! opus cu viteza v = 18 mjs. Cedis-
g

tanta minima d 3 trebuie asigurata intre autobuz ~i .autoturism pentru a efectua in

3
17. Sa se irnparta inaltimea h = 100 m de Ia care cade liber un corp in n
siguranta manevra de depa~ire, astfel ca, dupa depa~ire,. autoturismul sa fie la dis. vale de lungimi si(i = 1, 2, 1, ... 10), parcurse in acela!?i tirnp fiecare. 10 inter-
tanta d 2 = 50 m in fata autoeamionului?
Care sistem de coordonate este mai potrivit? 2i- 1
R: si "'= - - - h(= 1, 3, 5, 7, ... , 19m).
n2
R: Sc I eg<tt
.. de camwn,
. . d3 = (d
1 + d 2 ) vt + Va ,= 400 m.
18.
vl- v2 Doua corpuri sint aruncate vertical in sus, cu aceea9i viteza initiala v = 4,9 mjs, Ia
11. Un tren se mi~ca cu viteza v
0
36 kmjh spre rasarit. Un calator de pe platforma vago- un interval T unul dupa altul. Sa se determine T astfel ca cele doua corpuri sa se
nului simte vlntul suflind dinspre nord. Cind viteza trenului se dnbleaza, cahltorul intilneasca lao inaltime egala cu o fractiune k = 0,36 din inaltimea maxima la care
ele pot ajunge.
simte vintul suflind dinspre nord-est. Care este viteza :;;i direqia reala a vintului (fata
de Pamint)?

R: T
2vo
-
v--k =
1 - 0,8 s.
R: v0 = v V2 14,1 m/s dinspre N- V. 'g
intr-un atelier ~de repar·atji dintr-o gara loviturile unui ciocan se suceed la un inter-
12.
19. Delao 1naltime h = 4,9 m cade liher un corp. Cu ce vitezi'i init.iala v trebuie aruncat
val de timp T = 1,00 s. Ce interval de repetitie a loviturilor va inregistra un calator
.in jos de la aceea~i inaltime un al doilea corp, la un interval -r = 0,5 s dupa prirrllll,
0

dintr-un tren care se departeaza, respectiv se apropie de gara eu viteza v = ?2 km/h~

Sunetul se propaga rectiliniu uniform cu viteza c ,= 340 mjs. pentru ca cele dona corpuri sa se 1ntilneasr·i'i chiar Ia suprafata Pamintului?

R: T' Tcj(c l= v) J ,06 s, r'espediv 0,95 s. 2

R: v0 = gT. V'2hfi- T = 7,35 m!
,s.
2 V2hfg- ...
308
309
 20. Doufl. corpuri slnt aruncate verti~al tn sus c11 vitezele initiale v =: llo rnjs ~i fJ
= ~0 rn/s, corpul 2 la un interval .. dupa prirnul. Care sint limitelP permise ale lui -.
01 02

pentru ca cele doua corpuri sa se poata fntilni in aer? (Se va lua g ,.;_ 1u m/s 2 .)
27. ~tiind ca pentru a mentine in echilibru un corp pe un plan inclinat dEhmghi rx = 30°,
trebuie aplicata corpului o fortil minima normala pe plan de n = 2,5 ori mai maro
Rr 2 Vot - Vo2 2voi decit o forf<l minima orizontala, sa se calculeze coeficientul de frecare dintre corp ~i
4,0
12 s. S r< T < - - pla_n.
g
21. Un corp este aruncat vertical in sus cu viteza initiala v01 = 9,8 rnjs. Dupa un timp- t'OS ex.
.. = 1,0 s se arunca dupa el un al doilea corp. Sa se afle viteza initiala v02 a acestuia R: 11 ----- = 0,43.
n -sin rx
astfel ca cele doua corpuri sa se inUlneasca in momentul dnd corpul 2 este Ia lniil-
timea sa maxima. Sa se repre7;...inte coordonatele in funepe de timp pe a(·eea~i .28. De-a Iungul unui plan inclinat de unghi ex. = 45° este Jansat in sus un corp cu viteza .
diagrarna.
initiala v0 = 10,0 m/s. Coeficientul de frecare Ia alunecare 11. = 0,20. Sa se afle:
R: v02 = 7,0 mjs. tnaltimea h Ia care se ridica corpul, viteza v' cu care revine corpul inapoi la baza pla-
nului, timpul de urcare ~i timpli1 de coborir·f'.
22. tp. drumul unui glonte tras orizontal s-a a~ezat un paravan de carton la distanta d.
$tiind diferenta de inaltime h dintre Plll?Ca 9i orificiuf facut de glonte in paravan, sa R: h = v5/2g(1 + 11.ctg ex.)= 4,25 m; v' = v0 f(tg ex.~ f.l): (tg ex.+ (1)] 1 12 = 8,16 mjs;
se afle viteza v0 a glontelui ~i unghiul ex. sub eare love~te glontele paravanul (fata de tu = v0 /f5 (sin ex.+ !J.COS ex.) = 1,2 s; tr. -;=: ·(,v,J!g) (sin 2 ex. - f1. 2 cosz cx.)-1!2 = 1,5 s.
dirertia orizontala)'.

29. 0 pana cu unghi de deschidere ex. = 30° este batuta intr-un butue de Iemn. Care tre-
R: 1'0 = d V gj2h; tg ex. = -2h . buie sa fie coeficientul de frecare minim intre pani\ ~i butuc pentru ca pana sa nu sara
d ina poi?
28. Un corp a fost aruncat orizontal dintr-un turn !;li a eazut pe pamint dupa 't" = 0,50 s
Ia distanta d = 5,0 m (pe orizontala). Sa se afle: 1nalpmea de la care a fost arunrat
corpul, ~iteza initiala v 0 , viteza finala v' ~i unghiul format de ea cu orizontala. R: fl = tg _:_ = 11,27.
2

R: h = -g-.·
l .Q
= 1,22 m; v 0 = d/ -. = 10 m Is; 80. Doua corpuri de mase m 1 = 3,0 kg, m 2 = 2,0 kg sint a~ezate pe un plan tnclinat
2
de unghi ex. = 30° ~;>i cuplate intre ele printr-o tija fina paralela cu planul inclinat.
· v' V vf + 2gh = lt,l m/s: Coeficientii de frecare la lunecare sint respectiv (J. 1 = 0,20 9i f1.
acceleratia sistemului l?i tensiunea din tija. 2
0,30. Sa se calculeze

tgcx.' V2gh/v 0 ; ex.'= 26°21'·

24. Un corp este aruncat cu viteza v0 = 10 m/s sub un unghi cx.0 45o fata de orizontala. R: a
Corpullove~te un perete situat Ia o distanta d = 3,0 m. Sa se afle: pe ce portiune,
ascendenta sau descendenta a traiectoriei, se produce c;iocnirea; la ce inaltime se
produce ciocnirea; viteza v' in momentul ciocnirii?

'gd2
R: ascendenta (b = 10m); h = d tg cx.0 - = 2,1 m;
2v5 cos 2 cx.0 81. Se tra_ge un proiectil in direcpe vertical<l, de Ia suprafata Pamintului. Sa se caleuleze
in<lltimea maxima la care urea proiectilul, daca viteza lui initiala este de 1o kmjs ~i
v' = V v5 - 2gh = 7,6 mjs. raza Pamintului de 6 400 km. Se neglijeaza frecarile l;li rotatia Pamtntului.
25. intr-o sanie care 1unerti 1iher, fara frecari, pe un plan inclinat de unghi ex. fata de (IndicaJie. Se considera sistemul p:rokctiJ-Pamint un sistem izolat
conservarii energiei.)
~d se aplica legea
orizontala, este st1spendat de tavan ,printr-un fir un corp. Cu ce unghi e fata de ver-
ticala deviaza firul in pozitia de echilibru relativ a ·corpului?

R: e= 0: (firul Ya fi perpendicular pe planul inclinat). ~R: 2,5 • 10 4 km.

26. Doua corpuri de rnase m1 = 3,0 kg, m2 = 2,0 kg sint a~ezate pe un plan orizontal
legate· intre ele printr-un fir orizontal care 'rezista' pina la o tensiune maxima
,:;j
32. De la distanta h de la supraf'ata Pamintului se lasa sa cada liber un corp. Care este
viteza Iu~ la suprafata Pamintului,daca si:nt cunoscute g , Rp l?i h (h ~ Rp)?
0

Tnnx = 100 N. Coeficientul de frecare la alunecare este acelal?i pentru ambele corpuri. (Indica{ie. Se aplica legea conservarii energiei, pentru sistemul corp-Pam1nt).
Cu. ce forta orizontal~
maxima putem trage corpul m1 pentru a nu se rupe firul in
Urnp11l mi~carii? U: v2 = 2h g0 ~ Rp
Rp + h
R: Fmax
38. Vn vagon cu masa il-'1 = 10 tone, supus acpunii unei forte de frinare eonstanta,
310 coboara pe un plan inelinat eu unghiul o: (sin ex. = 0,05). Vagonul nn are viteza initiala

311
 ~i, atinge viteze v = 12 mfs, dupa cp a parrurs distauta d = 200 m. Sa se calculezn
forta de frinare (g = 10 m/s 2 ).
40. Trei barei merg una dupa alta en viteza v fiecare. 1n fieeare barca se afla cite 1111
om, astfelincit lllasabarcii~ia omului este M, iadn barca din mijloc mai e-xista doi
R: F M ( g sin (X - ;; ) = 1 300 N. sacidemasamfiecare. Din barcadin mijloc stnt aruncati cei doi saei, 1111111 spr·e
l).l;lrca din faf,a, celalaltspre barca din spate, nt aceea~i vitPz<'t relativa u {afcl de barcii
34. Un automobil cu masa M = 800 kg coboara cu viteza inipala v0 = 60 km/h, pe un plan inainte de aruncare. Care vor fi vitezele finale ale barcilor, daca sacii sint aruncati:
a) simultan; b) succesiv?
inclinat cu unghiul ot fata de orizontala (sin ot = 0,0/f). Forta de tractiune a moto.
rului este constanta. Automobilul sose~te Ia baza planului cu viteza v =· 90 km/h, R: a) v1 = v + --.!!!._ u, v
2 v, v3 = v- ------ u;
rn
1 Jill+ m
dupa ce a parcurs distarita d = 200m. Forta de frecare dintre cauciucurile automobi- M-t-- m
lului ~i drum este Fr ~ 1 000 N. Sa se calculeze forta de tractiune F(g = 10 m/s 2). b) V1 = V + m. m u
2
2m)
M+m u, v2 = v + ---:--_----; v3 = v - -m(M-+
---- - u
M(M -t- m.) . (M m)2 +
• m(M +2m)
R• F = M(vr- v3) I F - 4Mg = 1 '-00 N'
100 -~ .
sau v1 = v + ------ u; v2 = v------ m
• 2d I f (M -t- m) 2 }lf(M + m).
v3 = '1'- u.
·M+m
35. Un ciocan cu masa m = 1 kg love~te cu viteza v = 5 mjs un cui care patrunde -in 4:1. Dona bile de mase m 1 = 0,173 kg, m 2 = 0,200 kg se mi~di pe directii perpendiculare
lemn cu x = 1 em. Sa se calculeze forta de rezistenta a Iemnului (g = 10 mjs 2 ). Se cu vitezele v1 = 10,0 mjs, respectiv v2 =. 5,0 mjs. Dupa ciocnire hila m se opre~te.
va neglija greuta:tea ciocanului in raport cu celelalte forte. Care va fi viteza primei bile dupa ciocnire? 2

Sa se traseze diagrama conservarii impulsulu i total.

mv 2
R: Fr = - - = 1 250 N.
2x

36. Un pendul gravitational simplu de masa m = 100 g1~i de lungime l = 80 em se inde-

. parteaza de pozitia de echilibru cu un unghi (X = 30°. a) Sa se calculeze viteza ~i ten-
. siunea diri fir -cind pendulul trece prin pozitia de echilibru.
·b) Sa se demonstreze ca pentru o anumita valoare a unghiului ot, tensiunea din fir,
la trecerea pendulului prin pozitia de echilibru, este egala cu dublul greutatii. Sa
se calculeze in· acest caz aceasta valoare ot1 a unghiului (X.
42. Fata de care puncte se conserva momentul cinetic al unei particule care love~te oblk
~i perfect elastic un perete .(fig. 5.8)? Care este momentul cinetic in raport cu nor-
mala Ia perete.'in punctul de contact?
R: fata de punctele normalei la perete in punctul de contact; zero.

43. La pendulul conic (fig. 3.61), fata de care punct se conserva momentul cinetic al
R: a) v 2 = 2gl (1 - cos ot); v = 1,45 m/s; T . mv 2 particulei ~i ce valoare. are? Care este variatia pe unitatea de timp a momentulu i
mg +-
l
= 1,24 N; dnetic fata de punctul de suspensie? ·
b) T 1 = mgcos a.1 + 2 mg ( 1
R: fata de centrul cercui_ui; L = m_vr = ml si~ 2 (XV g~cos ot; L este vertical;
37. De ce deviaza ramura unui copac a tunci cind de pe ea i~i ia zborul o pasare?
-+ ~ -+ ~
R: conservarea impulsului. I AL/ D.t l = I M I mgr = mgl sin ot; ALf!J.t M este tangent I a cere.

38. De un aerostat, aflat tn repaus in atmosfera, este legata o scara de sfoara pe care 44:. 0 particula se mi~ca Iiber, fara frecare, sub actiunea fortei de greutate, pe suprafata
sta un om. Masa aerostatului cu scara este M, iar a omului m. Ce viteza va avea aero- interioara a unei sfere. Sa se arate ca momentui cinetic al particulei fata de diame.
trul vertical al sferei se conserva.
statul,daca omul incepe sa urce pe sca'ra cu ·viteza u fafa de scara? Cita, energie cinetica
dezvolta omul punindu-se in mi9care?
4:5. Doua particule se mi9ca rectiliniu uniform cu viteze egale in sensuri opuse pe doua
, m !\ l mM drepte paralele. Sa se arate ca momentul cinetic total in raport cu orice punct din
R: v = - u· l..l.Ec = - - u2. spatiu, nu depinde de alegerea acestui punct.
m+M' 2m+M
-+ ~

patina tori de mase m1 = ?0 kg ~i m2 = 50 kg, tinind de capetele unei sfori, stau

-i>

:J!I. Doi R: L = (!'1 - r2 ) 'X mv.

pe gheata lucwasa unul in fata celuilalt. Primul din ei incepe sa traga de sfoara scur-
46. 0 hila de masa m = 0,100 kg, legata de un centru fix printr-un fir de lungime l =
tind-o cu viteza u = 1,20 mjs. Cu ce viteza se vor mi9ca patinatorii? (Se neglijeaza
frecarile.) = 0,60 m, executa o mi~care circulara uniforma pe un plan orizontal neted. fara 1

frecari cu turatia n 1 = J,OO rotjs. Ce turatie va avea bila daca. firul se scurteaza
1
pin a Ia Iungimea l 2 = 0,30 m? Ce lucru mecanic a efectua t forta care a scurta t firul?
0,50 m/s; V2 __m_t_u_- -0,?0 mjs.
m 1 +mil
1
4,0 rot,s; W = -21 m41t.2 ntlt
2 2( 2 2
ltfl2- 1 ) = 2,12 J.
312
313
 Fig. It~47. Pt-mhu problema 47.
(lndicaJie. Daca cilindrul se rostogole9tf~ pe plan atunei se poat.e gcrie:

T +Fr.,., {1/2)m]a; m~g- T ~,, mga; (T- Fr) R (1/2) m R 2 .!!:..

1
m2
Fig. R-48, Pentru prohh'ma 4g_
~i de a lei rezulta a.)

~L~~---------------- 50. Un om cu masa m 1 se deplaseaza pe circumferinta de raza r a unui 4isc orizontal,

47. Un cilindru de masa m1 are tnfa~urat in jurul sau un fir de care este suspendat Ia
capatulliber un corp cu masa m 2 (fig. R-47). Calculati tensiunile din fire ~i acce]p.
ratia cu care coboara cilindrul cunosdnd raza R,~i momentul de inertie al cilindrului I.
aflat initial in repaus. Discul are masa m 2 9i raza R ~i se poate roti u9or in jurul
unui ax vertical care trece prin centrul sau. Cu ce viteza unghiulara (J) se rote~te
discul, cind omul se deplaseaza cu viteza v fata de disc?
(IndicaJie. Se scrie conservarea momentului ~inetic pentru cele doua corpuri: L =
=I (J) + I 1 (J) unde L-= m 1 rv; I (J) = rnomentul cinetic al discului: / (J) = momen-
tul cinetic pentru om. De aici rezulta valoarea lu~ (J).) 1

R:

51. Cind forte actioneaza asupra unui punct material. Punctul de aplicatie comun al for-
48. Pe un plan inclinat de unghi a: este a9ezat un corp rotund, omogen, de masa m, razii. telor se afla intr-unul din virfurile unui hexagon regulat, iar extremitatile.lor in cele-
R ~i moment de inertie I. Corpul rotund este legat de un alt corP. de masa m , orin lalte virfuri. Sa se afle rezultanta fortelor, luind marimea, celei mai mari dintre ele
2 egala cu 1 N.
intermediul unui fir inextensibil trecut peste un scripete cu inertia negl\jabila (fig_
R - 48). a) Care este coeficientul de frecare minim necesar pentru ca sa nu alu-
nece corpul? b) Sa se calculeze acceleratia mi~carii corpului ~i tensiunea din fir: Apli-
R: R = 3 N.
. catie numerica: corpul este o sfera; m 1 = m 2 , a:.= 30°, !l 0,20.
lndicati('. Din relatiile: m1g sin a:- T -Fr = fflJa1 ; T- mag= m a ; aa- a = eR; 52. Doua resorturi R 1 9i R 2 de mase neglijabile ~i de lungirni egale, se alunges.c respectiv
2 2
(Pr- b T) R = ei, se scot Fr, a1 12i T. Din conditia Fr < !J.gm cos a: rezulta
1 cu D.l1 = 1 em, ~ub actiunea unei forte deformatoare F 1 = 0,1 N ~i cu lll = 120 mm,
pentru o forta F 2 = 1 N. Se suspend& resorturile in doua puncte C ~i C aflate in
2
!lmin < !l·
1 2
acela9i plan orizontal. Se fixeaza o tija rigida, de masa neglijabila, la extremi-
R: a) !lmin = 0,154 < {l, deei nu avem alunecare tatile libere A ~i A , ale resorturilor. ,Apoi.se atirna o greutate G intr-un punct
1 2
D ·al tijei.
b) a 0,205 g; T = 0,47 m 1g.
a) Sa se determine pozitia punctului D, caracterizata prin raport.ul DA /DA , pentru
-19. Un fir trecut peste un scripete de inertie neglijabila are la un capat un cilindru plin de ca tija AfA 2 sa ramina orizontala. 1 2
masa m 1 ~i raza R iar la celalalt un corp de masa m 2 (fig. H-49). Sa se afle accele-
ratia mi9carii corpului m 2 , in cazul cind cilindrul nu aluneca pe suprafata orizon- b) Sa se determine alun~irea suplimentar;l M a rescrturilor,ctnd greutatea G cre$te f'u -~
tala. L\G = 1 N.

R: a) DA 1 /DA 2 = k 2 /k 1 07~ 5/6;

m1~1·
D.G
b) D.l = ~-- = 5,45 nm.
>;;;;;;~ .
53. Un cilindr·u gradat are grosimea e
k1 + k2
2 mm, inaltimea h = 20 em 9i diametrul interior.
m2 D 1 = 4 c~. Baza eilindrului are diametrul D 2 :::;=:: 6 em 9i grosimea e = 2 mm:
Fig. R-4Sf. Pentr11 problPrn::-1 t_.g, a) Sa se determine pozitia centrului de greutate al cilindrului gradat., in raport cu
punetul ·aflat la jumatatea inaltimii cilindrului.
314
315
 b) Se umple cilindrul cu ap<l. p1na la jurnatate, sa se determine ~i in aeest eaz poziti;t
centrului de gr·eutate al cilindrului ln raport cu aeela~i punet. 58. $tiind ca energia totala a unui oscilator armonic este E
2..:l kA 2 ~i energia poten-

trala £ 1 , ooc ~2 ky 2
, sa se-rrprezinte iulr-un sistem dt> axt• E ~i y gmficul erw.rgiei
R: a) ;x; cinetice ~i potentiale a oscilatorului armonic.

59. 0 oscilatie armonica y =A sin w t se propaga ca o perturbatie transversala cu vit za

v = 7,5 · 10-~ m/s de la orig-ine de-a lungul axri z, A = 1 . 1o-2 m ~i w = 7t/2 rad/s.
0

Si'i se determine: a) perioada T, frecvr11ta ·v :;;i l11ngimea de unda A; b) ecuatia undei·

c) irnaginea momentana (un desen Ia sc·;ll'<tl a JWrlurbatiei dupa t = lt:s· t _' 6s· t __'
54. Un tub cilindric care contine o anumita cantitate de mercur, plute~te in apa scufun- ~ s.
- I 1 2- , '3- .)

dlndu-se cu h = 10 ern din lungimea sa. 1ntr-un lichid de densitate necunoscuta, tubul
plute~te scufundindu-se cu h' 12,5 em din lungimea sa. Sa se determine densitatea
relativa a lichidului, fata de apa.
60. Legea de propagare a undei plane intr-un mediu elastic, omogen 9i izotrop este y =

h .A sin 27t (_!_

T
- -=-).
A
a) Cum se reflecta planeita tea undei in aceasta expresie?
-
R: d = - =-= 0,8.
h' b) Ce conditie trebuie pusa intervalului de timp t, pentru ca expresia matematica a
legii sa aiba sens fizic?

R
55. Pe un carucior se afla un vas cilifldrir, in _ci:lr€ ~e gase~te apa pina la inaltimea h, faFi : daca unda pleaca din x = 0 la t = o at unci t --
X ~ o sau t ~ --
X •

de baza cilindrului. 1n peretele cilipdntlui, p~ parti diametral opuse,sint facute dow1 T A v

orificii identice, cu sectiunea S 10-a m~. Un o'rificiu se a·fla la inaltimea h = 0,25 m,
1
iar celalalt Ia inaltimea h 2 0,5 m, fata de baza cilindrului. HL Dona s~1rse de oscilatie S 1 ~i S 2 emit unde de amplitudine A 1 2 mm ~i respectiv A =-
s::t se determine sensul ~i intensitatea fortei ce trebuie aplicata caruciorului, pentru ca 5 mm. Frecventa undelor emise este v = 160 Hz, iar viteza lor de propagare in
2

acesta sa ramina in repaus, dnd se deschid orificiile ~i prin aces tea incepe sa_curga mediul considerat este v = 320 mjs. Sa se afle amplitudinea de oscilatie a unui punct
apa.
sit nat la distanta x 1 = 6,5 m de prima sur2a 9i x 2 = 32/3 m de a doua sursa, 9tiind
ca cele doua surse oscileaza in faza.
R:F
R: A= 6,8 mm ..

56. Un ceas cu pendul care bate secunda ('f0 = 2 s} la suprafata Pamintului este muta,t la
o altitudine h = 200 m in aceea~i localitate; Ce influenta va avea aceasta mutarc
asupra mersului ceasului? Cu cite secunde se va modifica mersul lui in D = 2ft: ore?
Raza Pamintului R = 6 lt:OO km. ·
62. () ~·iiniuta de ma~a m !nneca liber pe un plan inclinat de lao inaltime 'h, a poi se opre te
unrleva p.e planul orizontal. Ce lucru mecanie trebuie efectuat,.pentru a aduce saniuta· 9
inapoi Ia loCJ,d de plecare?
R: 2mgh.

63. De ce vina _de apa dintr-un r-obinet (in curgere lenta :;;i lin<1, neturbulenta) se ingusteaza
trep!at pe masura ce coboarii?
1) = - 2,70 s~ intlrziere.
R: Sv = const, v cre~te, deci S scade.

64. Putem masura masele cu un dinamometru,daca avem Ia dispozitie 9i o ruti(' cu etaloane

57. Densltatea unui 1:orp de mici dimensiuni este t' = 2,6 ·to~ kg/m 3 • Acest corp esto de masa?
suspendat de un fir ::;;i determinat sa oscileze intr-un mediu cu densit.atea Po ~ 1,3
kg/m3. J\fbti ce relape existalntre perioada de oscilatie 1' a ~.end~lulm care cscileaza_ R: da. (prin metoda substitutiei).
ln acest mediu ~i perioada lui de oscilatie in vid 7'0 • Se neghJeaza fortele de frecare.
1}5. Un corp este tirit uniform pe uu plan orizontal cu unghiul de frecare tp, cu ajutorut
unei forte care face unghiul ~ cu orizontala. Pentru ce valoare a unghiului « forta de
R: T = T, v~ !p~ tractiune va fi minima?

R: ~ ~ tp (un~hi de frcc:arei.
316
317
 66. Doi pescari trebuie sa treaci1 peste un rlu exaet ln punctul opus. Amindoi vislese cu 74. lln corp este a!?ezat p{' un plan indinat de unghi ot = 60", fara frecari.Cu ee aeceleralie
aceea~i viteza ·Vb = 2,0' rnjs fata de apa, iar viteza apei este peste tot va = 1,2 m/s. · va Iuneca liber corpul de-a lungul planului inclinat, dad\ aeesta este tmpins cu o ac~~e­
Primul orienteaz<l barca astfel indt inainteaza rectiliniu ~i ajunge exact rn punctul ]eratie orizontal~ a' .= 5,0 mjs2'?
opus tntr-un timp t1 • Celala~t orienteaza barca perpendicular pe tarm, ajunge Hnga
celiHalt mal, apoi visle9te de-a lungul acestui mal pina ajunge in acela1i;i ptinct final
R: a = g sin oc. ~ a'cosoc. = 6,2 m/s 2 sau 10,7 m/s?.
fn timpul t 2 • Care este raportul t1 jt 2 ?
75. Intr·-un lift care se mi:;;cii cu o acceleratie a' = 2,2 m/s 2 lndreptaUi in sus, este fixat
pe podea un plan indinat neted fara frediri, care formeaza un unghi ex = 30° eu po-
R: tlft2 = "'\
v/vb-+
Vb
Va
Va
= 1/2. deaua. Cu ce acceleratie va cobori liber de-a lungul planului, un corp de masa m = 1,0 kg
a9ezat pe acest plan inclinat? Care va fi apasarea pe plan'?
67. {Tn pescar mergind cu barca in susul riului scapa,in dreptul unui pod, un colac in api'L
R: mgsinoc. = m(a- a'sinoc.): ~N mg('OS ()(. = macos rt.,dP unde
Dupii un timp "t' = 1/2 h i~i da seama de aceasta 9i se intoarce inapoi, gi1sind colacul
a= (g +a') sin oc. = 6,0 m/s 2 : 1V m(g + a')eosoc. = 10,4 :\.
la distanta d = 5,0 km mai departe de p:od. Care este viteza apei, dacii pescarul
visle~te mereu cu aceea~i intensitate? Care sistem de referinta este mai potrivit?
7(). Dr o parte 9i de alta a unui dublu plan inclinat (unghi diedruf<·.u unghiu,rile rt. 1 =: 30"
R: SC legat de apa; v = dj2"t' = 5,0 kmjh. ~i oc. 2 = 60° fata de orizontala, slnt a~ezate doua eorpuri de masa m1 , respeetiv m 2 , '

68. Experienta arata ca· particulele mici care cad liber in aer inUmpina din partea aerului legate printr-un fir trecut peste un scripete ideal din virful planului. Se neglijeaza
o fort& de rezistenta (de frecare) proportionala cu viteza particulei :;;i orientata in sensul fred1rile. Diferenta de nivel dintre. corpuri este initial h 1,00 m. Dupa T = 0,70 s
/ ~ ~
cele doua corpuri ajung la acela9i nivel. Care este raportul maselor·~
op11s vitezei: Fr = -kv, unde k este o constanta de proporFonalitate. Viteza acestor
particule atinge destul de repede o valoare maxima (limita) constanta. Sa se calculeze 3,0.
aceasta viteza limita de cadere Iibera, daca masa parti.culelor este m=10 mg ~i constanta
dn proporponalitate k = 2,0 • 1Q-3 N • sjm.
77. De ce Ia elicoptere, pe linga elicea mare cu axa verticala, mai exista inca o elice mica
R: c = mgfk = Et,9 cmjs.
la coada, cu axa orizontala?
69. 0 bi1i1 de masa m= 100 g este suspendata printr-un fir de tavanul unui vagon. Cind R: pornind elicea mare, corpul elicopterului s-ar roti in sens invers (cons~r­
vagonul merge uniform frtnat, firul eu bila se afla in echilibru relativ, deviat cu varea momentului cinetic), ceea ce este impiedicat de elicea mica.
unghiul 6 = 60°, fata de verticala. Sa se afle acceleratia vagonului :;;i tensiunea
71'. int r-o bart:;1 aflata penn lac stau la capete doi elPvi. Vlasa lor ~i a bardi este M. Prirnul
din fir.
elev arunca celui de-al doilea o minge de masa m cu viteza u fata de apa. Cu ce
R: a= -gtge = -17 m/s 2 ; T = mgjccse = 1,96 N. viteza relativa va lovi. mingea pe al doilea elev?
70. Un tren in cepe sa frineze uniform,. parcurgind astfel o distanta s = 180m plna Ia oprire. M+w
Un pendul sim2Iu suspendat tn vagon este deviat (la echilibru relativ) cu unghiul 6 = 5~ R: Vrel = u ---'--
M
in timp.ul frinarii. Care a fost viteza initiala a trenului?
79. Un c.orp de masa m 1 love~te cu viteza v1 un alt corp de masa m2 aflat in repaus. Dupa
R: V0 V2gs • tg6 = 17,6 mjs.
ciocnire direct-iile de mi:;;care ale corpurilor formeaza unghiurile 611 respectiv 62 cu direc-
71. Un corp este aruncat (in vid) cu viteza initiala v0 = 20 mfs sub un unghi oc.0 = 45° ~
tia ini~iala de mi:;;care (v 1 ) a primului corp. Sa se afle vitezele finale.
fata de orizontala: Dupa cit timp l?i la ce inaltime vectorul viteza formeaza un unghi
ot = 30° cu orizontala? vl sinel
R: t = ~.~cos ot0 (tgoc.0 - tgoc.) = 0,63 s;
+ ()2)
sin ( el
g
80. Pe o masa este intins un lant. Un capat allantulni, de care este prins un corp greu de
1 2 dimensiuni neglijabile, atlrna liber peste marginea mesei. Ctnd portiunea de lant de
Y = - vo cos 2
oc0 (tg 2
ot0 - tg 2oc.) = 6,8 m.
2g pe masa are lungimea l 0 , lantul incepe sa lunece. Sa sa calculeze vUeza lantului in mo-
72. Dona corpuri sint aruncate din acela~i punct cu aceea~i viteza initiala v0 7"' 1 o mjs mfjn tul cind el ~arase9te masa. ·
sub unghiurile oc1 = 30°, respectiv oc 2 = 60°. Care este distanta d dintre corpuri dupa R: v = V gl~
t=2,0 s?
Indicatie: daca m este masa lantului ~i .M masa corpului greu at unci initial: J.lfg +
+ l ~ -l·..0 10
l ( .
+ l - lo ) l +
73. 0 tinta de pe tin deal se' vede sub unghiul ~ fata de orizontaHL Distanta pe orizontal:"t m - g = tJ.m g. Scaderea energiei potentiale .M m - --
1
g o
1
pina la tinta este d. ~tiind viteza initiala v 0 a obuzului, sa se afle unghiul oc.0 de tragere.
Care este viteza minima necesara pentru a a tinge tinta? + ,m ~g.~ este egala cu energia cinetica (M + m)v /2 2 plus lucrul mecanic al fortei
l 2
~-2 . l l
Vo2 2v0 - - -
R: tgoco = ~ ± -2vo- - - tg.~ - 1; v0 ,~ --·
gd (.
Sill ~ + 1). de free are tJ.m _Q_ g • __!!._
l 2
gd g d2 gd <
cos/ ~

318 319