NEGREA GABRIELA GR 3

REFLEXIA SI REFRACTIA LUMINII

OPTICA

Optica este o ramura a fizicii care studiaza producerea luminii, propagarea si interactiunea acesteia cu substanta.

Optica
Ondulatorie

Fotonica
Geometrica

Ea cuprinde: fenomenele datorate radiatiilor vizibile (cu lungimea de unda cuprinsa intre 400 nm si 750 nm ),

cat si cele datorate radiatiilor ultraviolete si infrarosii.

ISTORIC

Lumina, generata sau reflectata de diverse corpuri constituie agentul fizic care, prin intermediul retinei, face ca ochiul sa poata vedea aceste corpuri (gr. Opsis = stiinta despre vedere). Natura luminii si comportamentul ei au preocupat pe oameni din cele mai vechi timpuri, dar deabia o data cu dezvoltarea metodelor experimentale de verificare a ipotezelor, cercetarea a devenit din speculativa, stiintifica. Snellius dovedeste in 1626 ca lumina se propaga in linie dreapta iar in 1637 Descartes enunta legile refractiei. Inceputul secolului al XVIII-lea este marcat de o dezvoltare exploziva mai ales a opticii geometrice, prin lucrarile fundamentale ale lui Gauss si Lagrange.

ISAAC NEWTON

ISTORIC

Newton sustinea natura corpusculara a luminii si se baza pe caracterul rectiliniu al propagarii luminii si pe legile reflexiei, pe care le asemana cu ciocnirea corpurilor. Teoria lui Newton nu putea insa explica fenomenele de interferenta, difractie sau de polarizare.

In 1679 Huygens a emis teoria ondulatorie, in baza datelor experimentale: lumina este o consecinta a miscarilor vibratorii si se propaga prin unde; o radiatie monocromatica se datoreste unei miscari sinusoidale de perioada determinata, caracteristica radiatiei; undele luminoase sunt transversale, adica normale pe directia de propagare.
Maxwell arata in 1865 ca lumina se datoreste vibratiilor unui camp electric asociat cu un camp de inductie magnetica, perpendiculare intre ele, iar anasmblul acestor campuri constituie campul electromagnetic. Experientele lui Hertz si ale lui Marconi au confirmat previziunile teoretice ale lui Maxwell.
Christian Huygens

OPTICA GEOMETRICA

Optica geometrica foloseste notiunea de raza de lumina, neluand in considerare natura luminii. Legile fundamentale ale opticii geometrice Proprietatea fundamentala a luminii este propagarea ei rectilinie intr-un mediu transparent si omogen.

Raza de lumina este un model pentru ca nu reprezinta un aspect fizic al fenomenului luminos, ea este o notiune abstracta, fiind conceputa ca o linie geometrica, un segment de dreapta prevazut cu o sageata care indica sensul luminii. Faptul ca raza de lumina este un model se explica in felul urmator:

Oricat de mica ar fi diafragma strabatuta, nu se poate obtine o raza de lumina, deoarece la dimensiuni mai mici sau comparabile, ca ordin de marime, cu lungimea de unda a radiatiei folosite, apare fenomenul de ocolire aparenta a obstacolului, numit difractie.

OPTICA GEOMETRICA

Orificiul se comporta ca o noua sursa de lumina conform principiului lui Huygens (Orice punct de pe suprafata de unda poate fi considerat ca o sursa secundara, astfel incat suprafata tangenta la suprafetele elementare - tuturor undelor elementare este suprafata de unda la un moment ulterior). Asadar in practica se obtine un ansamblu de raze luminoase, numit fascicul. Fasciculul poate sa fie: conic, omocentric, sau izogen cand suportul fiecarei raze de lumina componente a fasciculului trece prin acelasi punct numit varful fasciculului. Un fascicul conic este divergent cand razele sale pleaca din varful conului, de exemplu sursele de lumina dau fascicule conice divergente. Un fascicul conic este convergent cand sensul razelor este spre varful conului, de exemplu condensatorii (sistem de lentile de distanta focala mica - doua lentile plan convexe-) dau fascicule conice convergente.

cilindric, daca varful fasciculului este la infinit. In plan se numeste fascicul paralel.

OPTICA GEOMETRICA

Formarea umbrei si penumbrei,

formarea imaginilor prin instrumentele optice, alinierea obiectelor prin vizare etc. au la baza urmatoarea lege: Intr-un mediu transparent omogen lumina se propaga in linie dreapta. Camera obscura din figura este o

Daca se obtureaza fasciculul ce

cutie cu pereti interiori inegriti,

avand un orificiu, O prin care poate trece lumina de la un obiect luminos ce formeaza pe peretele opus imaginea rasturnata a obiectului, pentru ca in

provine din extremitatea A, se constata

ca fasciculul BB' nu sufera nici o modificare .

Cu alte cuvinte, fiecare din

fasciculele care se intretaie in O isi pastreaza individualitatea nefiind perturbat de prezenta celorlalte. Acest exemplu exprima urmatoarea lege:

orificiul O este montata o lentila

convergenta.

Parcursul unei raze de lumina este independent de actiunea altor raze.

OPTICA GEOMETRICA

Experimental se constata ca drumul unei raze de lumina nu depinde de sensul ei de propagare. Aceasta afirmatie constituie principiul reversibilitatii drumului razelor de lumina. Principiul lui Fermat Lumina se propaga in medii omogene transparente de-a lungul unor drepte.

Pincipiul lui Fermat se enunta in felul urmator: Timpul necesar razei de lumina sa parcurga distanta dintre doua puncte are valoare minima pentru traiectoria reala. Fie punctul A intr-un mediu cu indice de refractie n1 si punctul B intr-un mediu cu indice de refractie n2 , timpul necesar pentru a parcurge acest drum este : t = AI/v1 + IB/v2 |c ct = [c/v1]AI + [c/v2]IB n1 = c/v1 si n2 = c/v2 ,iar l = ct l =n1 AI + n2IB l drumul parcurs de lumina in vid in acelasi timp cu drumul parcurs de lumina in cele doua medii intre A si B, se numeste drumul optic total.

In medii neomogene raza de lumina descrie o traiectorie curba.

REFLEXIA LUMINII

Cand o raza de lumina numita raza incidenta ajunge la suprafata de separare dintre doua medii diferite, o parte din ea trece in mediul al doilea, iar o alta parte se intoarce in primul mediu. Revenirea luminii in mediul in care se afla raza incidenta atunci cand intalneste suprafata de separare dintre doua medii diferite, se numeste reflexie. Legile reflexiei, stabilite experimental, sunt: Raza incidenta, normala si raza reflectata se gasesc in acelasi plan numit plan de incidenta. Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta. Se poate demonstra ca i = R folosind principiul lui Fermat

i = unghi de inciden (unghiul dintre raza de lumin incident i normala la suprafa n punctul de inciden). unghi de reflexie (unghiul dintre raza de lumin reflectat i normala la suprafa n punctul de inciden).

R=

REFLEXIA LUMINII

Reflexia dirijat (regulat) este reflexia pe o suprafa de separaie neted (razele de lumin incidente paralele sunt reflectate aa nct razele reflectate sunt i ele paralele).

Reflexia difuz (neregulat) este reflexia pe o suprafa de separaie neregulat (razele de lumin incidente paralele sunt reflectate n toate direciile).

REFRACTIA LUMINII

Reprezinta este schimbarea direciei de propagare a unei unde din cauza schimbrii vitezei de propagare, la interfaa dintre dou medii sau la gradientul local al proprietilor mediului n care se propag. Cel mai uor de observat exemplu este n cazul luminii, atunci cnd aceasta trece dintrun mediu transparent (aer, ap, sticl etc.) n altul. Totui fenomenul se petrece cu toate undele, inclusiv cu cele sonore.

REFRACTIA LUMINII

Raza care se propaga in mediul al doilea se numeste raza refractata, ea formeaza cu normala la suprafata in punctul de incidenta unghiul de refractie r. Daca unghiul de refractie este mai mic decat unghiul de incidenta mediul al doilea este mai dens decat primul. In caz contrar, spunem ca mediul al doilea este optic mai putin dens decat primul. Din punct de vedere fizic, refracia este o consecin a principiului HuygensFresnel; acesta afirm c:

O und se propag din aproape n aproape, punctele de pe frontul de und fiind nite surse secundare - suma fronturilor de und ale acestor surse va fi noul front al undei. Considerndu-se limita dintre cele dou medii ca locul de formare a surselor secundare, se poate observa c noul front de und se va deplasa sub un unghi diferit de unghiul de inciden al frontului de und original.

REFRACTIA LUMINII

Legile refractiei:

1. Raza incidenta, raza refractata si normala in punctul de incidenta sunt in acelasi plan; 2. Unghiul de incidenta i si unghiul de refractie r , verifica relatia: sin i/sin r = n21 (1)

Daca mediul intai este vidul, indicele de refractie al mediului al doilea se numeste indice de refractie absolut a acestui mediu si se noteaza cu n2.

n21 este o constanta a carei valoare depinde de natura si starea celor doua medii transparente si care se numeste indice de refractie al mediului al doilea (in care patrunde lumina) in raport cu mediul intai (din care vine lumina).

REFRACTIA LUMINII

Conform principiului reversibilitatii razelor de lumina, daca lumina vine din mediul al doilea spre mediul intai, facand cu normala unghiul de incidenta r, ea patrunde in primul mediu dupa o directie care face cu normala unghiul de refractie i , asa incat sin r /sin i = n12 (2) Din relatiile 1) si 2) rezulta n21/n12 = 1 Indicele de refractie absolut al unui mediu este egal cu raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in mediul respectv adica n = c/v n indicele de refractie absolut al unui mediu; c viteza luminii in vid; v viteza luminii in mediul respectiv. Notand cu n1 si n2 indicii de refractie absoluti a doua substante oarecare, atunci indicele de refractie relativ al celei de a doua substante (care contine raza reflectata ) fata de prima substanta va fi : n21 = n2/n1 , iar legea refractiei se va putea scrie sub forma: n1 sin i = n2 sin r.

REFLEXIA TOTALA

La trecerea dintr-un mediu optic mai dens (cu indice de refracie mai mare) ntr-unul mai puin dens, unghiul de refracie este mai mare dect unghiul de inciden. Pornind de la o inciden normal i crescnd treptat unghiul de inciden, se ajunge la o anumit valoare, numit unghi critic sau unghi limit, la care unghiul de refracie corespunztor atinge valoarea de 90 (/2 radiani), adic raza refractat devine tangent la suprafaa de separare dintre medii. n acelai timp, energia refractat scade la zero.

REFLEXIA TOTALA

Crescand n continuare unghiul de inciden refracia nu se mai produce deloc. ntreaga energie incident este reflectat, de unde i denumirea fenomenului. Vizual, reflexia total are aspectul unei foarte bune reflexii metalice.

Pentru a calcula unghiul critic se poate aplica formula lui Snell:

n care este indicele de refracie al mediului din care pornete raza, este indicele mediului opus, i este unghiul de inciden, iar r unghiul de refracie. Lui r i se d valoarea /2, sinusul corespunztor devine 1, iar unghiul critic este egal cu unghiul de inciden n aceste condiii:
Astfel, unghiul critic depinde numai raportul indicilor de refracie ai celor dou medii transparente. Pentru sticl cu n = 1,5 i aer unghiul critic este de 41,8, iar pentru ap cu n = 1,333 i aer unghiul critic este 48,6.

DISPERSIA LUMINII

Este fenomenul de descompunere prin refracie a luminii albe n fascicule de lumin colorate diferit. Aceste culori alctuiesc spectrul luminii albe i sunt: rou, oranj, galben, verde, albastru, indigo i violet. Ea const n variia indicelui de refracie n al unei substane de lungimea de und . Relaia matematica pentru dispersie este: n=n () Vidul este nedispersiv. Pentru vid viteza de propagare a undei electromagnetice este constanta:

Pentru un mediu oarecare: Un caz particular de dispersie a luminii este fenomenul de descompunere prin refracie a luminii albe n fascicule de lumin colorate diferit. Aceste culori alctuiesc spectrul luminii albe i sunt: rou, oranj, galben, verde, albastru, indigo i violet.

CURCUBEUL
Este un fenomen atmosferic in forma unui imens arc multicolor pe cer care se produce prin efectele combinate ale refractiei, dispersiei si reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie. Atunci cand conditiile de observatie sunt favorabile, se pot vedea doua curcubee, cel interior fiind denumit primar, iar cel exterior secundar. Curcubeul interior, care este mai stralucitor, este rosu la margine si violet in centru, pe cand in curcubeul din exterior, mai stins, culorile sunt inversate.

CURCUBEUL
Curcubeul

primar se produce astfel: Presupunem ca razele de soare sunt orizontale si consideram o raza care loveste o picatura de ploaie.
Aceasta

raza se refracta pe prima suprafata, si este partial reflectata pe cea de a doua, ajungand din nou, pe suprafata de sus. Daca o raza de o culoare data ar fi incidenta intr-un punct astfel incat deviatia ei sa fie maxima, toate celelalte raze de aceeasi culoare care cad pe suprafata picaturii in imediata vecinatate a acestui punct vor fi reflectate intr-o directie foarte apropiata de cea a primei raze. Asadar, fiecare culoare este puternic reflectata in directia deviatiei maxime a acelei culori particulare. Unghiul de deviatie maxima a luminii rosii este de 138o astfel incat unghiul este de 180o - 138o = 42o Unghiul corespunzator pentru lumina violeta este de 40o , iar pentru celelalte culori el este cuprins intre aceste unghiuri. Toate picaturile care se afla pe un cerc vazut de oservator sub un unghi de 42o vor reflecta puternic lumina rosie spre obsrvator. Toate picaturile de apa aflate pe un cerc vazut de observator sub un unghi de 40o vor reflecta puternic lumina violeta, in timp ce picaturile care ocupa pozitii intermediare vor reflecta culorile intermediare ale spectrului.

PRISMELE OPTICE

O prisma optica este un mediu transparent marginit de doua fete plane. Muchia de intersectie a celor doua fete ale prismei poarta numele de muchia prismei, iar unghiul diedru dintre cele doua fete poarta numele de unghi al prismei sau unghi de refringenta, care se noteaza cu A.

Orice plan de sectiune perpendicular pe muchie poarta numele de plan principal.

PRISMELE OPTICE

Sa consideram cazul in care o raza incidenta monocromatica, continuta in planul principal, care intra din aer sau vid (caracterizat de un indice de refractie n1), in masa prismei (al carui indice de refractie n2 este intotdeauna mai mare ca n1), intr-un punct numit punct de incidenta, I, sub un unghi de incidenta i in raport cu normala.

In punctul I, raza de lumina va fi deviata, mai aproape de normala, conform legilor de refractie.

PRISMELE OPTICE

La nivelul interfetei de emergenta E, dintre a doua fata si aer, datorita raportului dintre indicii de refractie, raza emergenta sufera o noua refractie, de aceasta data insa se va indeparta de normala, sub un unghi de emergenta I, rezultand o raza emergenta deviata cu un unghi total theta. Daca raza incidenta de lumina este lumina alba refractia se va face in functie de indicele de refractie al mediului. Lumina alba incidenta va fi descompusa in raze de lumina monocromatice, fenomen accentuat la traversarea fetei de

PRISMELE OPTICE

Daca razele emergente vor fi captate pe un ecran alb, se vor observa pete colorate in culorile curcubeului iar trecerea de la o culoare la alta facandu-se in mod continuu (spectru continuu).

Pe ecran spectrul va apare rosu in partea superioara si albastru in partea inferioara, adica radiatia rosie va fi cel mai putin deviata, iar cea albastra va fi cel mai mult deviata. Acest comportament apare la marea majoritate a mediilor refractive iar acest tip de dispersie poarta numele de dispersie normala.

PRISMELE OPTICE

Acest fenomen sta la baza aberatiei cromatice a lentilelor si obiectivelor. Atenuarea aberatiilor cromatice se realizeaza prin utilizarea unui tandem format din lentile convergente + divergente lipite, compuse din sticla crown si flint.

Exista medii optice (iodul, fuxina, sticle speciale) al caror indice de refractie scade proportional cu scaderea lungimii de unda, adica razele rosii se refracta mai mult, iar cele albastre mai putin, eveniment denumit dispersie anormala. Utilizarea de lentile construite din sticla cu dispersie anormala permite rezolvarea simpla si eleganta a aberatiilor cromatice la obiectivele moderne.

LENTILE

Lentilele sunt medii transparente, de regula din sticla, limitate de doua calote sferice sau de o calota sferica si un plan. Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc decat la margini, iar un fascicul de raze paralele ce traverseaza lentila, devine convergent spre un punct denumit punct focal.

Lentilele divergente sunt mai subtiri la centru fata de margini iar un fascicul de raze paralele care o traverseaza devine divergent.

LENTILE

Caracteristici:
centre de curbura - centrele C1 si C2 ale celor doua calote sferice; razele de curbura ale sferelor, R1 si R2; axa optica principala este dreapta ce uneste centrele de curbura

ale celor doua calote sferice;

centrul optic O al unei lentile este punctul situat pe axa optica si care se caracterizeaza prin faptul ca raza de lumina ce trece prin acest punct nu este deviata de la directia sa ci doar deplasata; orice dreapta care trece prin centrul optic se numeste axa optica secundara.

LENTILE

Aproximatiile lui Gauss Studiul lentilelor se simplifica pe baza aproximatiilor lui Gauss, care enunta: lentilele sunt subtiri, daca grosimea lor pe axa principala este neglijabila in raport cu raza de curbura; unghiul de deschidere al calotei sferice este mic (10 15 grade); unghiurile formate de razele luminoase cu axa principala

Focarul lentilelor Se poate dovedi experimental ca un fascicul de raze paralele cu axa optica principala ce cade pe o lentila convergenta, este deviat convergent si ca toate razele emergente converg intr-un punct F, situat tot pe axa optica, punct denumit focar principal.

Deoarece razele de lumina trec efectiv prin acest punct, imaginea poate fi captata pe un ecran, iar acest puntc poarta numele de focar real.

sunt mici, adica razele sunt paraxiale.

LENTILE

Daca razele sosesc din partea opusa (din dreapta, in schema de mai sus), desigur, ele vor converge in partea stanga, intrun punct focal, F' denumit focar secundar, situat la aceeasi distanta f, fata de centrul optic al lentilei. Daca lentila este divergenta, razele emergente vor avea traiectorie divergenta la iesirea din lentila, in asa fel incat prelungirile lor se vor intalni intr-un focar F situat in aceeasi parte cu cea din care au venit. Deoarece razele emergente nu trec efectiv prin acest punct F, el nu poate fi captat pe ecran si de aceea poarta numele de focar virtual.

LENTILE

Prin urmare, lentilele subtiri convergente poseda doua focare principale reale F si F', simetrice si egal distantate fata de centrul optic, daca lentila se afla intr-un mediu omogen. De asemenea, o lentila divergenta are doua focare virtuale, simetrice in raport cu centrul optic. Distanta de la centrul optic la focarele principale poarta numele de distanta focala: f = OF

Daca se modifica directia fascicului incident, adica razele vin pe o axa optica secundara, in limitele aproximatilor lui Gauss, focalizarea se va realiza intr-un focar secundar.

LENTILE

Cum se construiesc imaginile printr-o lentila? Fie o lentila convergenta subtire, cu distanta focala cunoscuta f = OF si un obiect liniar AB, asezat perpendicular pe axa optica a lentilei, cu punctul B pe axa. Se poate construi geometric imaginea obiectului AB, adica segmentul A'B', daca se tine cont de comportamentul razelor luminoase ce traverseaza lentilele: raza luminoasa AO trece prin centrul optic si deci traverseaza lentila nedeviata;

raza luminoasa AI este paralela cu axa optica si dupa

traversarea lentilei, va fi refractata prin focarul F.

LENTILE

Proiectia punctului A in planul focal, punctul A' se afla la intersectia celor doua raze luminoase emergente din lentila (IFA' si respectiv AOA'). Punctul B' este situat pe axa optica, in mod similar cu punctul B, si se obtine prin coborarea unei perpendiculare din punctul A' pe axa optica.

BO foarte mare in raport cu distanta focala (se poate considera ca, practic, tinde catre infinit): imaginea se formeaza in planul focal, este rasturnata si foarte mica; BO mai mare decat 2*f: imaginea se formeaza intre f si 2*f, este reala, rasturnata si mai mica decat obiectul; punctul B situat intre 2*f si f: imaginea este situata dincolo de 2*f, este reala, rasturnata si mai mare decat obiectul; punctul B este situat in focarul F': imaginea este situata la infinit, este reala, rasturnata si mai mare decat obiectul;

Segmentul A'B' reprezinta imaginea obiectului AB, prin lentila.

In functie de raportul dintre segmentul BO si distanta focala, se disting urmatoarele cazuri: punctul B este situat mai aproape de lentila decat F': imaginea este situata de aceeasi parte cu obiectul, virtuala, dreapta si mai mare decat obiectul (efect de lupa).

LENTILE

In lentilele divergente, imaginea se constuieste in mod similar, cu singura deosebire ca aceasta se afla la intersectia prelungirii razei refractate cu raza directa AO, ce merge spre centrul optic al lentilei. Aceasta se traduce prin faptul ca imaginea este virtuala, adica nu poate fi captata pe un ecran.

LENTILE

p' are semn negativ daca imaginea este virtual

Daca se considera BO = p, OB' = p' si OF = f, se poate demonstra formula lentilelor: 1/p + 1/p' = 1/f unde p = distanta obiect-lentila p' = distanta lentila-imagine f = distanta focala a lentilei.

p are semn negativ daca obiectul este virtual p' are semn pozitiv daca imaginea este reala

In formula de mai sus, semnele algebrice ale valorilor sunt:

p are semn pozitiv daca obiectul este real.

LENTILE

f are semn pozitiv daca lentila este convergenta.

= - p'/p

f are semn negativ daca lentila este divergenta.

Marirea transversala este un raport intre dimensiunea imaginii si dimensiunea obiectului. Daca in figura de mai sus se noteaza: OB = p si OB' = p', atunci marirea transversala (notata cu litera greceasca beta ):

Convergenta unei lentile subtiri este egala cu inversul distantei sale focale si se masoara in dioptrii. O dipotrie este, prin urmare, puterea de convergenta a unei lentile cu distanta focala de 1 metru:

C = 1/f

= A'B'/AB

Si daca se considera si sensul imaginii (pozitiv daca este dreapta, sau negativ daca este rasturnata), rezulta mai departe:

Pentru un sistem optic format din doua lentile lipite (l1 cu distanta focala f1 si l2 cu distanta focala f2), se poate demonstra ca distanta focala a ansamblului, f este:

1/f = 1/f1 + 1/f2

Sau, prin utilizarea formulei convergentei:

C = C1 + C2

ALTE APLICATII ALE LENTILELOR

FIBRE OPTICE

Fibrele optice sunt fibre de sticl sau plastic care transport lumin de-a lungul lor si sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor, unde permit transmisii pe distane mai mari i la lrgimi de band mai mari dect alte medii de comunicaie.