REFLEXIA

LUMINII.APLICAȚ
II
Proiect realizat de Alistar Maya-
clasa a 8a D
I. CE ESTE REFLEXIA LUMINII?
Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două
medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Apare la suprafața de separare între două medii optice.

Schemă pentru reflexia luminii unde

- i este unghiul de incidență (unghiul dintre raza
de lumină incidentă și normala la suprafață în
punctul de incidență)
- r este unghiul de reflexie (unghiul dintre raza de
lumină reflectată și normala la suprafață în
punctul de incidență)

Reflexia in natura
 II. LEGILE REFLEXIEI
Sunt două legi:
• Raza de lumină incidentă, raza de lumină reflectată și normala la suprafață sunt coplanare în punctul de incidență.
• Unghiul de reflexie r este egal cu unghiul de incidență i.[i=r]

Oglinzile care funcționează pe baza legilor reflexiei, au numeroase aplicații în tehnologie:

o Televizor LCD (cu cristale lichide) are în
componența sa o oglindă reflectorizantă. o Proiector LCD are la bază un dispozitiv optic
format dintr-un număr foarte mare de
microoglinzi.

o
o

https://www.youtube.com/watch?v=Y9EPdoeG9_I&t=39s
o Centrală solară cu turn are la bază un număr foarte mare o Telescopul Hubble este plasat pe o orbită în jurul
de oglinzi care se orientează automat după poziția
Soarelui pe cer. Ele reflectă lumina către un absorbant
ce încălzește apa dintr-un cazan ce produce abur sub
presiune.
Pământului și poziționat în afara atmosferei terestre.
De la lansarea lui în 1990 a devenit unul dintre cele
mai importante instrumente din istoria astronomiei. Cu
el astronomii au făcut numeroase observații, care au
dus la importante descoperiri în astrofizică.Oglinzile
telescoapelor trebuiau realizate cu o precizie de
șlefuire de 1/20 din lungimea de undă specifică luminii
vizibile, aproximativ 30 de nanometri (30 de
miliardimi de metri).
o Sextantul este un instrument optic pentru măsurarea unghiului dintre două obiecte îndepărtate. El este format
dintr-o oglindă plană fixă, una mobilă, o lunetă,o bară prinsă rigid de oglinda mobilă și filtre pentru a
reduce lumina puternică în cazul vizualizării Soarelui
o

În cazul măsurării unghiului dintre Soare și orizont,

inițial, în câmpul vizual al lunetei, se vizualizează orizontul .Se vor vedea două imagini ale orizontului: una vizibilă
direct printr-un geam (la stânga) și alta obținută prin reflexia luminii pe cele două oglinzi (la
dreapta). Se rotește apoi oglinda mobilă până ce, în câmpul vizual al lunetei, în partea dreaptă, se vede
imaginea reflectată a Soarelui, tangentă la linia orizontului .Pe indicator se citește unghiul dintre Soare și orizont.
Practic, se măsoară unghiul cu care s-a rotit oglinda mobilă pentru a aduce imaginea
Soarelui în câmpul vizual al lunetei.
 III. REFLEXIA TOTALA
Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe
suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci când mediul din care vine lumina are un
indice de refracție mai mare decât în celălalt mediu, iar unghiul de incidență este atât de mare încât
refracția nu mai poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident este reflectat înapoi în
mediul din care a venit.
Pentru a avea loc fenomenul de reflexie totală trebuie
îndeplinite două condiții:

1) Indicele de refracție al primului mediu să fie mai mare decât

al celui de-al doilea mediu, adică n1 > n2 .

2) Unghiul de incidență să fie mai mare decât unghiul limită

( notat cu l ), unghi specific fiecărei perechi de medii care
îndeplinește condiția n1 > n2

https://www.youtube.com/watch?v=wIivGY0s1KQ&t=184s
 IV. APLICATIILE REFLEXIEI TOTALE
Reflexia totală are două mari aplicații: reflexia totală în prisme și reflexia totală în fibre optice.
o Reflexia totală în prisme de sticlă este folosită pentru a devia sau a întoarce un fascicul de lumină. Pe acest
principiu funcționează catadioptrii roșii (ochi de pisică). Catadioptrii sunt plasați în spatele vehiculelor
(automobile, motociclete, biciclete) sau pe panourile de semnalizare și întorc lumina farurilor pe direcția
pe care a venit.

https://www.youtube.com/watch?
v=nT_xMtzOTv0&embeds_referring_euri=https%3A%2F
%2Fwww.fizichim.ro
%2F&source_ve_path=MjM4NTE&feature=emb_title catadioptrii
 o Fenomenul de reflexie totală se aplică în practică la fibrele optice. Prin fibrele de sticlă numite fibre optice,
lumina se propagă prin multiple reflexii totale. Fibrele optice transmit informațiile sub formă de semnale
luminoase. În telefonie și în medicină sunt folosite fibre optice constituite dintr-un miez de sticlă acoperit cu
o manta cu diametrul total de 100-300 μm și straturi de protecție. Indicele de refracție al miezului este cu 1-
2% mai mare decât cel din manta, asigurându-se astfel ghidarea luminii prin reflexii interne totale.

Fibra optică este o fibră de sticlă sau plastic care
transportă lumină de-a lungul său. Fibrele optice sunt
folosite pe scară largă în domeniul telecomunicațiilor,
unde permit transmisii pe distanțe mai mari și la
lărgimi de bandă mai mari decât alte medii de
comunicație.
Endoscopia este o procedură utilizată în medicină pentru a se uita în
interiorul corpului. Procedura de endoscopie utilizează un endoscop
pentru a examina interiorul unui organ gol sau cavitate a corpului. Spre
deosebire de multe alte tehnici medicale de imagistică, endoscoapele
sunt inserate direct în organ, format din mănunchiuri de fibre optice,
care introdus în interiorul corpului, unul trimite lumina către organul
studiat (stomac, plămân, intestin), celălalt aduce înapoi imaginea
acestuia, care apare pe un monitor.
V. OGLINZILE
m
• O oglindă este un obiect decorativ folosit cu preponderenta la interior a cărui
suprafață este destul de lucioasă încât poate să formeze o imagine.
• Imaginea obiectului se formează în oglindă prin fenomenul de reflexie,
respectând legile acesteia.
• Dacă oglinda nu este netedă (nu este bine șlefuită) are loc o reflexie difuză a
luminii (reflexie dezordonată) și nu se formează imaginea obiectului.

Oglinda dă o imagine inversă a obiectului și, ca atare, este o îndepărtare de Principiu și Esență. Multe popoare cred că în
oglindă se reflectă nu omul, ci o dublură a sa având adesea atribute malefice. În jurul oglinzilor s-au elaborat numeroase
superstiții cum ar fii:
Spargerea unei oglinzi e un lucru îngrozitor, pentru că șapte ani de nenorociri se vor abate peste tine de acum încolo.
Poartă ghinion să primești în dar o oglindă.
O persoană urâtă care se uită într-o oglindă va cauza spargerea acesteia.
Încarnările satanice nu își suportă oglindirea sau nu se văd în oglindă.
In funcție de forma suprafeței reflectătoare putem vorbi de oglindă plană daca oglinda a fost tăiată
dintr-o suprafață plană și despre oglinzii sferice dacă suprafața a fost tăiată dintr-o sferă, având forma unei
calote sferice.
a. Într-o oglindă plană, un fascicul paralel de lumină își modifică direcția de propagare, rămănând paralel;
imaginile formate de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original.
b. Oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent, ale cărui raze se vor
intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent,
cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe sferice
nu focalizează razele paralele într-un singur punct datorită aberației sferice.
O rază de lumină se reflectă pe oglindă la un unghi de reflexie care e egal cu unghiul de incidență.

1) Oglinzile plane au suprafața plană (dreaptă) și sunt cele pe 2) Oglinzi sferice

care le avem cu toții acasă și în care ne uităm zilnic.

Iată simbolul ei (partea din spate care nu reflectă lumina se

hașurează)
 Oglinzile sferice sunt de doua feluri:
Ø Oglinzile concave reflectă cu partea interioară, scobită a suprafeței sferice (adică au partea lucioasă pe partea
interioară a sferei). Ele transformă un fascicul de lumină paralel într-unul convergent.

Ø Oglinzile concave reflectă cu partea interioară, scobită a suprafeței sferice (adică au partea lucioasă pe partea
interioară a sferei). Ele transformă un fascicul de lumină paralel într-unul convergent.

Ø
 VI.APLICATII ALE OGLINZILOR
a) În oglinda plană îţi vezi “dublura” care te priveşte din spatele oglinzii, imitându-ţi mişcările și sunt cele pe care le
avem cu toții acasă și în care ne uităm zilnic.
- Distanţele de la obiect la oglindă şi de la imagine la oglindă sunt egale;
- Imaginea este virtuală Mărirea liniară transversală: β=1
- Mărimea imaginii este egală cu mărimea obiectului
b) Oglinzile concave sunt folosite în cosmetică (la machiat, la pensat) şi la construcţia reflectoarelor (lanterne, faruri),
oglinzi stomatologice.
Construcţia imaginilor în oglinzile sferice concave:
►o rază paralelă cu axa optică principală, care se reflectă prin focar.
►o rază care trece prin centrul de curbură al oglinzii, care se reflectă peacelaşi direcţie.
►o rază care trece prin focar şi se va reflecta paralel cu axa optică principală
c) Oglinzile convexe sunt folosite ca oglinzi retrovizoare deoarece dau o vedere amplă a zonei din spatele lor.
Construcţia imaginilor în oglinzile sferice convexe:
► Se duce o rază paralelă cu axa optică principală, care se reflectă pedirecţia focarului.
► Se duce o rază pe direcţia centrului de curbură al oglinzii, care se reflectăpe aceeași direcţie Imaginea :
- virtuală
- dreaptă
- mai mică decât obiectul

d)
a) m
a) mmmm

b) m

c) m
 VII.REFLEXIA LUMINII IN NATURA
1. Stralucirile apei
Multe fenomene optice se produc în apa, dar si pe suprafata acesteia, cauzate de reflexia refractiei.Suprafetele firelor
aspre de stuf produc mici valuri în apa reflectând lumina solara. Milioane de imagini ale Soarelui sunt create în
miniatura. Imaginile arata ca petele de lumina apar acolo unde lamele ies din apa. Efectele reflexiei luminii în apa. Un
efect aparent insignifiant, dar totusi interesant este cum soarele se reflecta pe suprafata unei ape cu unde, creând o
dunga de lumina pe apa de la linia orizontului pâna la observator. Dunga luminoasa este cel mai bine observata daca
apa este aproape calma si daca soarele se afla la un unghi de 5 grade deasupra orizontului.
2. Culoarea albastra a cerului
Cerul nu este albastru! Nu există niciun pigment albastru în cer, este doar o iluzie optică. Moleculele de aer absorb lumina
albastră foarte uşor şi o emit înapoi la fel de repede. De aceea, lumina albastră este împrăştiată pe tot cerul şi ajunge în ochii
noştri din toate direcţiile. Oriunde ne-am uita, suntem bombardaţi cu lumină albastră, motiv pentru care cerul ne pare
albastru. Celelalte culori nu sunt la fel de uşor dispersate de atmosfera Pământului, iar din această cauză ele vin la noi într-o
lumină mai puţin directă.
3. De ce este zapada orbitoare?
Cristalele de gheata se comporta ca niste oglinzi si reflecta lumina dupa urmatorul model:
Am auzit toti de expresia "zapada orbitoare". Aceasta se refera la faptul ca zapada poate cauza orbirea. Un strat de
zapada proaspat asternuta reflecta înapoi în atmosfera 85% din razele UV. Efectele acestui fenomen asupra ochiului se
simt dupa câteva ore, iar simptomele sunt:
-ochii devin sensibili la lumina;
-o durere în zona ochilor si a fruntii;
-senzatia ochlor plini de nisip.

Primul ajutor în cazul orbirii de la zapada:

-clatirea ochilor;
-acoperirea ochilor cu un material gros si umed pentru a racori ochii si pentru a nu lasa lumina sa patrunda;
-transportarea victimei la un centru medical.
4. Lumina antisolara
Lumina antisolară este o regiune luminoasă a cerului nocturn, cu punctul maxim de strălucire situat pe ecliptică (zona pe
cer unde se deplasează Soarele, Luna și planetele), în direcție opusă Soarelui. A fost descoperită de Esprit Pézenas (1730)
și denumită Gegenschein de Alexander von Humboldt (1803). Este greu de detectat cu ochiul liber, iar strălucirea sa
variază cu anotimpul, fiind minimă în martie și septembrie și maximă în iulie și noiembrie; perioada de cea mai bună
vizibilitate este toamna, când lumina antisolară se proiectează în constelația Pisces, care este săracă în stele
strălucitoare.
VIII.SURSE
• https://www.fizichim.ro/docs/fizica/clasa8/capitolul3-fenomene-optice/III-5-oglinzile-aplicatii-ale-reflexiei-luminii
• https://www.fizichim.ro/docs/fizica/clasa8/capitolul3-fenomene-optice/III-13-reflexia-totala-aplicatiile-reflexiei-to
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Reflexie_totală
• https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Fizica/RURJVFVSQSBESURBQ1RJ/A891.pdf
• https://liceal.lniarad.ro/pics/pdfprof/alina/27-05-2020_Fizica_-_prof._Alina_Costea_-_Clasele_a_IX-a_-_Oglinzi_sferice.
pdf
• https://liceal.lniarad.ro/pics/pdfprof/bac/11-05-2020_Fizica_-_prof._Margareta_Clepcea-_Clasele_a_IX-a_-_Oglinzi.pdf
• https://www.scribd.com/document/623939329/Aplicații-Ale-Reflexiei-Oglinzilor
• https://prezi.com/cgpxesa5hryu/reflexia-luminii-in-natura/?frame=f9541b33c600beafea85e2abde3e4f0b0fcba40c
• https://www.scritub.com/stiinta/fizica/Reflexia-luminii-in-natura52379.php
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumină_antisolară