Sunteți pe pagina 1din 7

Telescopul

Telescopul este un instrument care colectează lumina de la


un obiect îndepărtat, se concentrează într-un punct (numit
focar), și produce o imagine mărită. Deși se indică cu termenul
„telescop”, de obicei, telescopul optic, care operează în
frecvențele luminii vizibile, există, de asemenea, telescoape
sensibile la alte frecvențe ale spectrului electromagnetic.

După principiul de funcționare există două tipuri principale de


telescoape optice: reflector și refractor. Sub aspect istoric, telescopul
refractor a fost folosit pentru prima dată pentru observarea spațiului
de către Galileo Galilei, pe când telescopul reflector a fost inventat și
folosit întâi de Isaac Newton. Diferența din punct de vedere constructiv
dintre telescopul refractor şi telescopul reflector este aceea că primul
foloseşte lentilele de sticlă, pe când telescopul reflector uzitează
oglinzile în locul lentilelor.
V-aţi întrebat vreodată de ce nu puteţi citi un
articol de ziar de la 10m depărtare? Răspunsul
simplu este următorul: literele ce formează
articolul sunt prea mici şi nu ocupă un spaţiu
suficient de mare pe retina dumneavoastră
pentru a putea fi descifrate de creier. Dacă am
avea ochi de dimensiuni mai mari, atunci am
putea primi mai multă lumină de la obiectele
din jur şi în felul acesta am putea vedea mai
bine şi mai departe.
Două sunt componentele
telescopului care fac acest lucru
posibil: obiectivul
telescopului şi ocularul
telescopului. Obiectivul "culege
informaţia", mai exact colectează
lumina de la obiectele îndepărtate,
iar ocularul măreşte imaginea
creată de obiectiv; în felul acesta
obiecte care fără telescop nu ar fi
vizibile, ajung să ocupe pe retina
noastră suficient spaţiu încât să
putem face observaţiile dorite.
Părţile constructive principale ale unui
telescop
Obiectivul telescopului este versiunea dumneavoastră de ochi mai mare.
Obiectivul adună şi focalizează lumina de la un obiect aflat la distanţă. Cu cât este
mai mare diametrul (apertura) obiectivului, cu atât este mai luminoasă imaginea
finală. Diametrul obiectivului este cea mai importantă caracteristică a unui telescop.

Tubul telescopului ţine lentilele la distanţa potrivită unele de


altele. De asemenea, are rolul de evita acumularea de praf şi
umezeală în interiorul telescopului.

Ocularul telescopului constă din una sau mai multe lentile şi are
rolul de a mări imaginea primite de la obiectiv şi de a o focaliza. Un
telescop are un singur obiectiv, dar poate avea mai multe oculare,
cu puteri diferite de mărire.
Telescopul refractor
Telescopul refractor se bazează pe modul în care lumina
interacţionează cu sticla. Atunci când razele de lumină
trec prin lentila biconvexă a telescopului, acestea sunt
refractate. Asta înseamnă că razele de lumină ce întâlnesc
obiectivul telescopului în partea de sus a acestuia vor fi
deviate în jos, iar razele de lumină ce întâlnesc telescopul
în partea de jos a lentilei vor fi deviate în sus.
Odată ieşite din lentilă, razele de lumină se concentrează în focar, după care sunt colectate de ocular, prin
care ochiul are acces la imaginea obiectului aflat în observaţie. O problemă ce apare este aceea că imaginea
ce ajunge la ocular este răsturnată. Pentru observarea unei stele, de pildă, acest lucru nu constituie o
problemă. Dacă însă facem observaţii ale unor obiecte terestre, este nevoie de introducerea unei lentile
suplimentare care să repună imaginea în poziţia veche.
Telescopul reflector
Telescopul reflector foloseşte oglinzi în locul lentilelor. Atunci când lumina întâlneşte oglinda nu
se mai refractă, ci este reflectată sub un anumit unghi, în funcţie de poziţionarea oglinzii. Una
dintre proprietăţile esenţiale ale unei oglinzi pentru a reda în mod fidel obiectele din faţa ei este
aceea că reflectă lumina sub acelaşi unghi cu unghiul format de razele incidente (aşa cum se
poate observa în imaginea de mai jos), indiferent de culoarea luminii.
Fizicianul Isaac Newton este cel care a construit primul telescop
reflector, folosind oglinzi în loc de lentile, în jurul anului 1680.
Newton a vrut să elimine problema aberaţiei cromatice (lumina ce se
refractă din lentilă se refractă diferit în funcţie de culorile sale) şi a
folosit o oglindă metalică pe post de oglindă primară (obiectiv)
pentru a colecta lumina şi a o reflecta către ocular.

După cum se poate vedea în imaginea de mai sus, a doua oglindă, care are rolul de a
prelua lumină reflectată de oglinda primară şi a o retransmite către ocular, este între
obiectul observat şi oglinda primară. Numai că oglinda secundară este atât de mică,
încât nu împiedică telescopul să-şi îndeplinească funcţia. Telescopul lui Newton s-a
dovedit foarte eficient, aşa că este folosit pe scară largă şi astăzi.

S-ar putea să vă placă și