CUM AR FI VIAŢA

FĂRĂ LUMINĂ?
"Există doua feluri de a împraştia lumina: să fii
lumânarea sau să fii oglinda care o reflectă."
(Edith Wharton)
 DE CE VEDEM LUMEA?

Obiectele care nu emit propria lor

lumină (nu sunt surse de lumina), reflecta lumina
primita de la o sursa de lumina şi de aceea pot fi
observate.
 CUM IDENTIFICAM FENOMENUL DE
REFLEXIE IN VIATA DE ZI CU ZI?

CUM SE REFLECTĂ LUMINA ÎN APĂ DE CE ESTE ZĂPADA ORBITOARE?

▪ Soarele se reflectă pe suprafaţa unei ape cu • Fiecare fulg de nea se comportă ca o

unde, creând o dungă de lumină pe apă de la mică oglindă, iar zăpada în-seamnă
linia orizontului până la observator.
miliarde de mici oglinzi care trimit
▪ Dacă valurile nu sunt direct perpendiculare pe lumi-na în ochii privitorului, orbindu-l.
dreapta soare-observator, dunga luminoasă va
părea înclinată într-o parte.

▪ Dunga luminoasă este cel mai bine observată

dacă apa este aproape calmă şi dacă soarele
se afla la un unghi de 5 grade deasupra
orizontului.
CE ESTE REFLEXIA?
Fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care a venit,
atunci cand intalneste suprafata de separatie dintre doua medii diferite
se numeşte reflexia luminii.
CARE SUNT TIPURILE DE
REFLEXIE?
 CUM SE REFLECTA LUMINA?

■ LEGEA I
Raza incidentă, raza reflectată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt în
acelaşi plan.

■ LEGEA II
Unghiul de incidenţă este congruent cu unghiul de reflexie

Experimentul de verificarea
legilor reflexiei l-am prezentat
în broşura “Experimente”
 CARE SUNT APLICATIILE
REFLEXIEI?
■ CUM FUNCŢIONEAZĂ ■ O suprafata plana, foarte
OGLINZILE PLANE? neteda, care reflecta in mod
dirijat aproape integral lumina
incidenta, poarta numele de
oglinda plana.
Prin aplicarea legilor reflexiei
se poate stabili ca oglinzile
plane determina formarea de
imagini virtuale, in care
punctele din spatiul-imagine
sunt localizate simetric fata
de planul oglinzii, cu punctele
din spatiul-obiect.
CUM FUNCŢIONEAZĂ OGLINZILE SFERICE?

● Oglinzile sferice sunt calote

sferice cu suprafaţa interioară sau
exterioară reflectătoare.

Pentru a construi imaginea unui

obiect într-o oglinda sferică:

•Se duce raza paralelă cu axa optică

Oglinda concavă principală, care se va reflecta prin
focar.

•Se duce raza care trece prin centrul

de curbură al oglinzii, care se
reflectă pe acelaşi drum.

Oglinda convexă
 •
DE CE APA MODIFICĂ IMAGINEA OBIECTELOR?
DE CE OBIECTELE DIN APĂ PAR A FI ÎN ALT LOC DECÂT SUNT ÎN
REALITATE?

Dacă o persoană “vede” imaginea ■ Se observă că tulpinile florilor din

obiectului în punctul C (pe direcţia privirii imagine se văd deformate prin apă, şi
sale), de fapt obiectul este în punctul B. par a fi în alt loc decât sunt în realitate

n1

n2

A B C D
obiect

imagine

✶ Fenomenul “responsabil”
este refracţia luminii
CUM IDENTIFICAM FENOMENUL DE
REFRACŢIE IN VIATA DE ZI CU ZI?

MIRAJUL

Mirajul se produce în zile călduroase, în

apropierea nisipurilor sau soselelor
încălzite de soare.

REFRACŢIA ASTRONOMICĂ

Fenomenul de refracţie astronomică

determină curbarea razelor luminoase la
trecerea prin straturile cu densităţi optice
diferite ale atmosferei terestre. În felul
acesta, astrele vor apărea pe bolta
cerească întotdeauna mai sus decât sunt
în realitate şi turtite. Deci atunci când
Soarele se vede la orizont, el este de fapt
cu aproape 5 grade sub orizont.
CE ESTE REFRACŢIA?
Fenomenul de trecere a luminii dintr-un mediu in altul, cu schimbarea
direcţiei de propagare, atunci cand intalneste suprafata de separatie dintre doua
medii diferite se numeşte refractia luminii.
 CUM SE REFRACTĂ LUMINA?

■ LEGEA I
Raza incidentă, raza reflectată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt
în acelaşi plan.

■ LEGEA II

n1 şi n2 sunt indicii de refracţie, V1 şi V2 reprezintă viteza

luminii în mediile prin care trece
 CARE SUNT APLICATIILE
REFRACŢIEI?
■ LENTILE
Lentila este o piesă realizată dintr-un material transparentLentila este o piesă
realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic, etc.), cu
două suprafeţeLentila este o piesă realizată dintr-un material transparent
(sticlă, material plastic, etc.), cu două suprafeţe opuse în general curbe,
folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau
diverge luminaLentila este o piesă realizată dintr-un material transparent
(sticlă, material plastic, etc.), cu două suprafeţe opuse în general curbe,
folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau
diverge lumina şi a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazează pe
fenomenul de refracţie a luminii, adică schimbarea direcţiei de propagare a
acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul.
Lentilele se pot clasifica după modul în care acţionează asupra razelor de lumină în
■ lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent;
■ lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.
 FORMULA LENTILELOR
■ Daca f este distanta focală a lentilei, x1 – distanta de la obiect la lentilă şi
x2 – distanţa de la imagine la lentilă, formula se scrie:

■ Se numeşte convergenţa unei lentile inversul distanţei sale focale:

Unitatea de măsură pentru convergenţa unei lentile este dioptria.

C = 1/f
 REFLEXIA TOTALA
In general ,reflexia şi refracţia se
produc amândouă odată. In
fotografia din imagine, observaţi
şi pietrele din apă(prin
refracţie),dar şi reflexia cerului
pe oglinda apei.
Uneori, reflexia se produce fără
refracţie.Acest fenomen se
numeşte reflexia totală şi se
produce dacă lumina cade oblic,la
un unghi de incidenţă mare, pe Prin intermediul reflexiei totale se
un mediu cu indice de refracţie pot transmite semnale TV,radio,
mai mic. internet, prin fibre optice, chiar daca
Unghiul limita se calculeaza cu acestea nu sunt drepte
formula:
 CUM SE FORMEAZĂ
CURCUBEUL?
■ Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic manifestat
prin apariţia spectrului luminos atunci când lumina se refractă
prin atmosfera suprasaturată de vapori de apă, de cele mai multe
ori apărând după ploaie. Curcubeul ia forma unui arc roşu la
exterior şi violet la interior. Secvenţa de culori cea mai acceptată
este aceeaşi cu cea a spectrului luminii albe, adică: roşu,
portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet
(ROGVAIV).
Curcubeu produs în cascadă, în gheizer,
pe mare, sau produs de fulger
 De ce e cerul albastru?
Un cer clar şi însorit este albastru pentru că moleculele din aer dispersează lumina
albastră de la Soare mai mult decât lumina roşie.Când ne uităm spre Soare la asfinţit,
putem observa culori roşii şi portocalii pentru că lumina albastră este dispersată în
afara razei vizuale.
Lumina albă este un amestec al culorilor curcubeului. Acesta a fost demonstrată de Isaac
Newton, care a folosit o prismă pentru a separa diferite culori şi aşa a obţinut
spectrul. Culorile de lumină se deosebesc datorită lungimii de undă care variază.
Partea vizibilă a spectrului începe de la lumina roşie cu o lungime de undă de 780
nm, până la violet cu lungimea de undă de 380 nm, cu portocaliu, galben, verde,
albastru şi indigo între ele. Cei trei receptori ai culorii din ochiului uman percep mai
mult undele roşii, verzi şi albastre, ce ne dau vederea colorată.
 De ce sunt apusurile roşietice?
Înroşirea cerului la răsărit sau la apus poate avea două explicaţii:

- fie dispersia puternică a luminii albastre ce parcurge un strat mai

gros de aer când soarele apune;

-fie absorbţia şi reflexia radiaţiilor luminoase de către particulele de

praf. Acesta este motivul pentru care partea roşie din spectru domină.
CE ESTE DISPERSIA LUMINII?
● Lumina albă se separă în diverse culori
(lungimi de undă) atunci când intră într-
un strop de apă fiindcă roşul se
refractă sub un unghi mai mic decât
albastrul. La ieşirea din strop, raza
roşie părăseşte stropul sub un unghi
mai mic decât unghiul de refracţie al
razei albastre, iar separarea culorilor
realizează curcubeul, care în final, se
produce pe retina privitorului.
● Fenomenul de descompunere a luminii
albe în cele 7 culori fundamentale
datorită refracţiei diferite pe anumite
medii se numeşte dispersie.
● Uneori apare şi un al doilea
curcubeu,mai mic decât primul şi
având culorile în ordine inversă, de la
violet spre roşu.
 APLICATII ALE DISPERSIEI
LUMINII
■ PRISMA OPTICĂ
Fenomenul de dispersie poate fi
observat experimental cu
ajutorul prismei optice.
La trecerea luminii albe prin prisma,
aceasta se descompune în cele 7
culori ale spectrului fundamental.
■ Prisma optică e un mediu
transparent(cu indice de refracţie
n) mărginit de două feţe plane
care formează un unghi
refringent .
 CUM A INFLUENŢAT LUMINA
REALIZĂRILE TEHNICE?
■ Proprietăţile luminii au fost valorificate prin realizarea
instrumentelor optice (ochelari, aparate de fotografiat, aparate de
proiecţie, microscop, luneta, telescop), fibrelor optice(pentru
Internet, TV , telefonie). Reflexia, refracţia şi dispersia luminii sunt
fenomene deplin “implicate” în aceste realizări tehnice !
 BIBLIOGRAFIE
• http://elfwood.lysator.liu.se/farp/theart/williamreflection/Reflective2.ht
m
• http://www.weatherscapes.com/album.php?cat=optics&subcat=glitter_path
• http://www.weerfotografie.com/album.php?cat=optics&subcat=antisolar_ra
ys

• http://en.wikipedia.org/wiki/Zodiacal_light
• http://zebulon1er.free.fr/neige.htm
• http://labs.cs.utt.ro/labs/Graphics/html/SPG/Download/C5_Iluminari_si_
Umbriri.pdf

• Mircea Mihail Popovici – Fizică fenomene optice, Editura Teora

• http://perso.id-net.fr/~brolis/docs/blue/blue.html