Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosfera a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un "semn
ceresc" care aduce binele, pacea si prosperitatea.

     Curcubeul este un fenomen optic care ia nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie din
atmosfera.El este vizibil atunci cand soarele bate din spatele nostru in perdeaua de nori din fata, lumina reflectandu-se pe bolta
senina.

Ce este dispersia?

Dispersia luminii albe se explica prin faptul ca lumina alba consta din unde electromagnetice cu lungimi de unda diferite iar
indicele de refractie depinde de lungimea ei de unda.Fascicolul ingust de raze paralele de lumina alba la trecerea prin prisma de
sticla se descompune in fascicule de lumina de culoare diferita.Fenomenul descompunerii luminii in spectru se numeste
dispersie.Deoarece  norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de gheata aflate in
suspensie in atmosfera provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. Aceste picaturi joaca rolul prismei optice in
asa fel incat lumina alba provenita de la soare se descompune.Infinitatea de culori ,pornind de la rosu pana la violet ofera un
spectacol optic sub forma unui arc de cerc vizibil de pe Pamant ca o succesiune de rosu,oranj,galben,verde, albastru,indigo si
violet.Culorile curcubeului sunt  cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se reflecta si se refracta pe picaturi mai mari. De
aceea el apare mai des dupa ploile de vara.Este de mentionat faptul ca si lumina Lunii produce uneori curcubee ele sunt insa
mai palide si mai greu de observat cu ochiul liber.Nu trebuie sa uitam ca, in ciuda faptului ca a fost considerat fenomen natural
inca de acum un mileniu el este considerat chiar si in zilele noastre semn al pacii si al binelui.

Tipurile de curcubeu:

Exista 2 tipuri de curcubeu: principal si secundar

Curcubeul principal

Curcubeul apare ca o simplitate de forma si ca o puritate de culoare, contrazicand cu rafinament

prin aparitie si formare. Exista o multime de curcubee cu margini colorate, cu benzi inchise, cu spite
radiale, curcubee rosii si multe altele.
Stralucitorul curcubeu principal are cerul mai luminat in interior deoarece acestea sunt discuri de
lumina pozitionate pe cer in directia opusa soarelui,nefiind doar niste cercuri colorate.Curcubeele au
nevoie in mod direct de soare si de ploaie. Razele soarelui infasoara picaturile de ploaie, obtinandu-se efectul scontat.
Curcubeele sunt mai rare decat am fi crezut!!! In orice loc al ploioasei Anglii sunt in jur de 10 pe an, insa aurorele si coroanele
eclipselor sunt mult mai dese.Nu trebuie sa stam cu fata spre soare ca sa vedem curcubeul. Cele mai bune clipe de a vedea
curcubeele sunt dimineata devreme si seara tarziu. Centrul curcubeului este locul antisolar, diametral opus soarelui si se afla
sub linia orizontului cand soarele este deja sus. Cu cat soarele este mai jos cu atat este mai inalt varful curcubeului.Rosu este
intotdeauna insotit de portocaliu, galben, verde si albastru. Ocazional, cand picaturile de ploaie au dimensiuni mici, apar
suplimentar arcuri de verde, roz si purpuriu aprinse (stralucitoare) inauntrul curcubeului principal.Curcubeul nu este numai un
set de cercuri colorate. Portiunea de cer din zona curcubeului este mai stralucitoare deoarece picaturile de ploaie sunt direct
luminate. Ganditi-va la curcubeul primar ca la un disc luminos ce straluceste foarte puternic imprejurul sau.

Curcubeul secundar

Al doilea curcubeu este aproape intotdeauna mai slab decit primul.Culorile sale sunt inverse si mai indepartate.Dupa o
reflectie interna,picaturile de apa nu sunt parasite total de razele de lumina.Razele care scapa dupa doua reflectii formeaza
curcubeul secundar.
Cel de-al doilea curcubeu are raza de 51є si se intinde la 9є dupa curcubeul primar. Iar intre marginile rosii a principalului si
secundarului se gaseste o dunga intunecata,ea se numeste “Fisia Alexandriana”dupa numele filosofului grec din sec.II,care a
observat aceasta particularitate a curcubeului dublu.
Acesta este mai mare de 1,8 ori fata de primul curcubeu si culorile sale sunt intoarse astfel incat rosul celor doua curcubee
sunt fata in fata. Cu toate ca al doilea curcubeu are 43% din luminozitatea totala a primului curcubeu, suprafata luminozitatii
este mai mica pentru ca razele sunt raspandite peste marea extensie a unghiului. Aceasta fisie colorata poate fi observata cind
soarele se afla la 53° de la orizont.Primul si al doilea curcubeu sunt concentrice, impartind punctul antisolar pentru centru. In
arcul curcubeului principal,rosu,se situeaza in partea exterioara in timp ce la cel secundar rosu se situeaza la interior.
Se poate fotografia un curcubeu cu un film alb-negru.Culorile nu sunt pe film, dar curcubeul, cu siguranta, este !

Primele cercetari:
 In 1571 Fletcer din Breslau a publicat lucrarea sa in care este relatata presupunerea conform careia omul vede curcubeul in
rezultatul caderii pe suprafata ochiului a razei care a suferit shimbarea directiei de doua ori,dupa care s-a reflectat de o a doua
picatura.(anexa 1 a)
La inceputul sec.XVII italianul Antonio Dominico a propus o alta varianta care spunea ca cele doua refractii si acea reflectie
au loc intr-o singura picatura.
Adica raza se refracta in punctual A apoi se reflecta in B si,in sfirsit ,iar refractindu-se iese din picatura.(anexa 1 б)
In desenul 1 B Rene Decart spune ca fiecare punct(A,B,C) raza de lumina este supusa atit rasfringerii cit si reflectiei,numai
ca unghiul reflectat in A si unghiul refractat in B nu participa la formarea curcubeului.Raza ce iese din picatura prin C¹
participa la formarea dungei principale(y=42°),iar cea prin C apoi D la celei secundare(y=53°)

De ce curcubeul are forma unei curbe?

Analizind numai cazul de reflectie a luminii galbene,in picatura de apa,observam ca aceasta se produce in diferite directii
sub un unghi de 42°, centru acestora aflindu-se in punctul de reflectie. La ilustrarea procesului in desen observam ca la devierea
tuturor unghiurilor sub un unghi de 42° de la axa obtinem un con.(anexa 2).
Dar unde ar trebui plasat acest conus ca razele ce merg pe suprafata sa sa cada asupra noastra? Razele conusului ,a carui
virf se afla in fata noastra,se vor reflecta in jurul nostru.Daca razele date cad asupra noastra atunci rezulta ca virful sau este
situate la o inclinare de 42° (anexa 3)
In spatiu exista multe puncte in care ar fi picaturi de apa astfel ca acestea sa ne trimita fascicolele sale reflectate.Acesta este
orice punct directia caruia formeaza 42 ° in fata noastra. Toate aceste picaturi stau in conusul cu virful in ochiul nostru ,iar
noua ni se pare ca ele sunt situate in imprejurime.Deoarece ne aflam pe suprafata pamintului nici o picatura nu ne poate trimite
lumina de desubt,iar noi vedem cea mai mare parte a arcului-curcubeului.(anexa 4)
C e are loc in interiorul picaturii?

Daca ne-am inchipui ca picatura ar fi un cerc procesul de formare a conusului ar constitui unul simplu ,la nivel de reflectie
si refractie:raza care cade asupra picaturii ,refractindu-se,isi schimba directia ,odata cu schimbarea mediului(terestru-acvatic),
ajungind la peretele anterior al picaturii,fascicolul,se reflecta si iar schimba directia la trecerea in alt mediu.
Doar o mica parte a razelor reflectate contribuie la formarea conusului,razele refractate la tangenta cu peretele
anterior,neavind nici o atributie in procesul dat.(anexa. 6 )

Curcubeul- o roata gigantica:

Daca am privi curcubeul ca o roata gigantica datorita desenului 5 putem deduce urmatoarele formule,clar vizibile si in schema:
β + φ= y unde β=<AOB-unghiul sub
care se vede baza curcub.
De aici: β=y–φ φ-marimea unghiului solar
y-ungh. d/re axa si orice
raza reflectata.

Ca sa intelegem mai bine rezolvam problema:

Gasiti unghiurile sub care se vede virful si baza curcubeului,daca φ=20°
β = y – φ=42° -20 °=22°,p/u a gasi unghiul α din ∆BOO¹:OO¹/OB=cos y
Din ∆ AOO¹:OO¹/AO=cosφ,din ∆AOD:AO/OD=cosα astfel:
OO¹/OB=OO¹/OA• OA/OB=OO¹/OA• OA/OD de aici

Cos y= cosφ cosα,↔ cos α =cos y/cos φ = cos42°/cos 20°=0,79

R/S:α=0,79

Cui i se datoreaza buchetul amplu de culori in curcubeu?

Pentru prima data, teoria recunoscuta si acum, ce tine de explicatia coloritului bogat in curcubeu, a fost relatata de Isaac
Newton.Anume el a constatat ca lumina este totalitatea culorilor la un loc.Diferitelor culori le corespund lungimi de unda
diferite,in procesul de formare a curcubeului culoarea fascicolului de lumina este determinat de unghiul sub care are loc
refractia unghiului. Deci culorii rosii ii corespunde unghiul de 42,37°,culoarea albastra se concentreaza sub unghiul de
40,6°.Astfel din fiecare picatura sunt emise conuri de 43° ,ele avind diametrul cel mai mare si deci constituind partea
exterioara a curcubeului(la curcubeul secundar culorii rosii ii corepunde unghiul de 50,5° si celui violet-54° ).Conusul de 41
°,albastru,cu diametrulcel mai mic,este partea interioara.restul culorilor poseda o marime de unghi curpinsa intre 43°-41° ,deci
restul culorilor sunt plasate in limitele luminii rosii si albastre.

Analiza geometrica a fascicolelor intr-o picatura:

Analiza picaturii asemanata cu un cerc e mult prea simpla putind fi utilizata numai spre a putea da o explicatie,desi
superficiala, si a pune o baza in ampla caracteristica a procesului dat, in continuare.
Particula de apa este sferica ,luind in consideratie faptul dat si utilizind desenul (anexa 7 )putem caracteriza pe deplin
procesul din interiorul picaturii.
Usor constatam(vezi desenul)BA, BC si BD-raze avind aceeasi marime.Rezulta ca triunghiurile ACB si CDB-egale.De aici
unghiul BAC este egal cu unghiul ACB.Cu atit mai mult daca raza unui cerc este si perpendicular ape el ,Legea Reflectiei
cere,ca unghiurile ACB si CDB deasemenea sa fie egale.De aici rezulta ca toate aceste patru unghiuri ascutite sunt egale de
aceea triunghiurile sunt egale..Din egalitatea lor vedem ca coardele AC si CD sunt egale dupa lungime(ceea ce va facilita
procesul de constructie a graficuluI ) Gasind punctual C cu ajutorul regulei Snnel aplicat punctului A putem depista
localizarea puncului D.Mai apoi putem trage unghiul i,egal cu unghiul de intrare a luminii,si sa masuram unghiul d.O formula
justa de calculare a unghiului d este:

d= 2r – 2( i—r) = 4r –2i
Pe baza acestor explicatii a fost constatata urmatoarea regula:raza ce merge de-a lungul diametrului sferei trecind prin centru
se reflecta pe aceeasi directie,la marirea distantei y punctul d se misca de-a lungul suprafetei contra acelor de ceasornic.La
inceput acest unghi d creste pina la atingerea marimii maxime(la lumina galbena ungh. max -42° )Insa in masura ce lumina
intra in sfera tot mai sus si mai sus,intr-un punct oarecare acest unghi incepe sa descreasca,afirmatie justificata de formula:

cos i =√ (n²—1)/3

In desenul 9 Legea de refractie in punctul Aeste de forma:sinα/sinβ=n,unde n –coeficientul de rasfringere a apei.Folosind

formula:y=4β -2α obtinem:
Sin y +2α/4=sin α/n sau y +2α/4=arcsin(sinα /n)
Deci
y=4arcsin(sinα /n) - 2α
Deoarece sinα=ρ/R=ξ↔ y=4 arcsin (ξ/n) -2 arcsin ξ unde ρ-dist de la raza data
la paralela dreapta.

Problema:gasiti unghiul max intre razele ce cad pe picatura si cele ce ies,coef de rasfringere 4/3.
Asadar trebuie sa gasim maximum al functiei f(ξ) pentru aceasta efectuam urmatoarele operatii:(anexa 8)
d y/d ξ=4/n√1 – ξ/n² - 2/√ 1 - ξ² ,o egalam cu 0
n √ 1-( ξ/n)² = 2 √ 1- ξ ² ,de aici gasim ξ ¹ din care functia i-a valori minime:
ξ ¹ = √ 4-n² /3 ↔ p/u n = 4/3 ξ¹ = 0,861
y max =4 arcsin(1/n• √ 4-n² /3)- 2arcsin √ 4-n² /3

p/u n =4/3 y max=42° 02 ¹

de obicei razele isi concentreaza reflectia sub un unghi anume,egal cu 42°(anexa 8)
Problema:P/u lumina galbena,gasiti,unghiul minimal y¹?
Pentru a gasi parametrul ξ¹,trecem la utilizarea urmatoarelor calcule matematice: d y¹/d ξ=2/ √ 1 - ξ² -6/n√ 1 – (ξ/n²)
Egalam cu 0: n √ 1 – (ξ/n)²=3 √ 1- ξ²
ξ¹ = √ 9 - n²/8
deci p/u n=4/3 primim ξ¹=0,950,iar dupa formula:
y¹=180°+2arcsinξ– 6arcsin(ξ/n) obtinem y¹=52°51¹

Analiza geometrica a picaturii ce participa la formarea curcubeul secundar:

P/u a explica acest proces urmarim notele din anexa 10,in punctul A raza de lumina se refracta si se intoarce la α – β;In punctele
B si C reflectindu-se se intoarce sub un unghi de 180° -2β,in sfirsit punctul D se intoarce si el sub un unghi de α – β.In asa
mod,raza ce iese din picatura DD¹care participa la formarea curcubeului secundar se dovedeste afi intors la 2(α - β)+2(180°
-2β)=
=360° + 2α - 6β ,acesta si este unghiul 180° +y¹.De aici rezulta,ca:
y¹=180° +2 α-6β
daca am exprima unghiul β prin y¹ si α, si sin α/sinβ=n,obtinem:

sin(30°+(2α- y¹)/6)=sin α/n

de aici y=180°+2α-6 arcsin(sinα/n)
sau ,daca sinα=d/R=ξ(unde d este distanta de la razaa la dreapta dusa paralela):
 y¹=180°+2 arcsin ξ -6 arcsin(ξ/n)
p/u ξ =0,y¹= 180°,pe masura ce marim ξ unghiul y¹ se micsoreaza

Care e diferenta dintre cele doua tipuri de curcubee:

In general refletia luminii in picaturi,la formarea celor doua tipuri de curcubee, de asemenea este privita diferit.Observind,
uneori, deasupra celui primar curba secundara,putin mai slaba,cu culoarea interna rosie si cea externa albastra(cu nuanta de
violet) constatam ca lumina ce contribuie la formarea curbei primare intra din partea de sus si sufera numai o refletie. Lumina
din cel secundar patrunde arpoape de peretele opus si de doua ori se reflecta in interiorul picaturii.Unda de lumina ce patrunde
prin partea superioara,de regula,se inclina mai mult decit cel patruns din zona mai apropiata de centru;o mare parte a luminii in
apropierea nucleului picaturii continua drumul sau se intoarce sub un unghi de aproape 180 ° .Aceasta lumina din toate
directiile nimeind pe suprafata ochiului reprezinta un amestec de culori si de aceea ni se pare o lumina alba.Faptul dat se
explica prin existenta unghiului minimal de inclinatie, linga virful picaturii,pentru coloarea rosie fiind de 138 ° iar pentru violet
140°.

Ce cred popoarele lumii despre curcubeu :

• Arabii vedeau curcubeul ca pe o tapiţerie cerească ţesută de vântul ce bătea dinspre sud
• Atât înţelepţii Norse cât şi cei din tribul Navajo spuneau ca arcul multicolor ce se forma pe cer era un pod între cer şi pământ
• Potrivit unei credinţe populare poloneze îngerii lăsau aur la capetele curcubeului, dar numai un om gol pusca il putea găsi
• Asemeni zicalei marinăreşti care spune ca atunci când cerul nopţii este rosu,vremea va fi frumoasa a doua zi, acelaşi lucru
prevesteşte şi curcubeul ce apare în timpul nopţii
• În Vechiul Testament, Dumnezeu îi arata lui Noe un curcubeu ca semn de îndurare pentru omenire, după Potop.
• poveste malyeziană spune că un curcubeu marchează sfârşitul unei perioade cu ploi torenţiale sau una în care s-au petrecut
mari nenorociri.
• Indienii Shoshoni cred că bolta cerească este o cupolă de gheaţă de care curcubeul, care este un şarpe gigantic, îşi freacă
spinarea, iar particulele de gheaţă ce se desprind de e cupolă în acest timp, vor reveni înapoi pe pământ, iarna sub formă de
zăpadă, iar vara sub formă de ploaie.
• Pentru finlandezi şi laponi curcubeul era secera sau arcul zeului Tunetului, un iscusit arcaş a cărui săgeată era fulgerul
• In Asia Centrală şi de nord se spune despre curcubeu că este o cămilă care poartă pe spate trei oameni, primul bate la tobă, şi
este tunetul, al doilea flutură o eşarfă, fulgerul iar cel de-al teilea trage căpăstrul făcând astfel ca apa (ploaia), să curgă din gura
cămilei.
• Există un mit germanic în care curcubeul este vasul în care Divinitatea a folosit-o atunci când a colorat penajul păsărilor
• Peruvienii primitivi aveau atâta veneraţie pentru curcubeu încât stăteau muţi pe întreaga durată cât acesta rămânea pe cer.
• tradiţie medievală germană considera că înainte cu patruzeci de ani de sfârşitul lumii nu va mai apare curcubeul de aceea
oamenii se simţeau mângâiaţi ori de câte ori vedeau curcubeul pe cer.
• O credinţă ebraică spune că dacă Yahwe îşi lasă de-o parte arcul şi îl agaţă de nori, acesta este semn că i-a trecut mânia.
• În literatura clasică a antichităţii, curcubeul personifica pe zeiţa Iris. În Grecia Antică, unde toate fenomenele naturale erau
personificate, întruchipând zei sau zeiţe, curcubeul era zeiţa Iris: nepoata lui Oceanus (oceanul), fiica lui Thaumas (Zeul
minunii) şi a Oceanidei (Electra); soţia lui Zephyrus (Vîntul de apus). Caduceul pe care-l poartă indică faptul că zeiţa avea
puteri tămăduitoare, schimbându-şi uneori identitatea cu cea a lui Hermes sau Mercur.

„ Era mesagera cerurilor, ce zbura cu viteza vântului de la un orizont la celălalt, şi chiar în străfundul mării. Prin curcubeul de
pe cer, Iris arăta oamenilor calea pe care o străbătuse de la un capăt la altul al boltei cereşti, pentru ai ajuta, aripile şi hainele ei
colorate fiind impregnate delumina soarelui.”

Numele de Iris a supravieţuit astăzi ca nume de floare, precum şi numele acelui cerc de culori din jurul punctului negru din
mijlocul ochilor.
În alte epoci, acesta era pur şi simplu considerat drumul pe care îl traversa mesagerul Zeiţei Hera, soţia lui Zeus.
• Pentru japonezi curcubeul este „podul plutitor al cerurilor”;
• Miturile hawaiene şi polineziene îl descriu ca pe calea spre lumea superioară.
• Frecvent, curcubeul este asociat cu numele Căii Lactee. Numele Căii Lactee în arabă se traduce prin Poarta Cerului, iar în
rusă curcubeu înseamnă „poarta cerului”. În alte zone curcubeu se spune Poarta Raiului; sau se crede că este o rază de lumină
ce cade pe pământ atunci când Sf. Petru deschide poarta railului.
• Unii budisti sustin ca culorile reprezinta cele sapte planete sau cele sapte regiune majore ale terrei.
• În traditia islamica se spune ca curcubeu cuprinde doar patru culori – rosu, albastru, verde si galben, reprezentând cele patru
elemente
• Alte culturi afirma ca spectrul unui curcubeu numara sute sau chiar mii de culori.

Curcubeul este un simbol universal,prielnic,benefic,al sanatatii si pacii interioare.Reprezinta izbavirea, iertarea,vestile

bune,promisiuni de mai bine pentru viitor. Este prevestirea unei perioade de schimbari fericite care ne vor transorma modul de
viata.
Curcubeul bine conturat anunta mult noroc,pentru saraci e un semn foarte favorabil de mare prestigiu,sfirsitul grijilor.pentru cei
instariti el trebuie vazut in dreapta,in caz contrar e anuntul necazurilor financiare si al dezonoarei.Ca symbol spiritual e asociat
cu crutarea cunoasterii de sine,simbolizind legatura dintre cer si pamint,podul care le leaga si pe care numai un spirit curat il
poate descoperi.

Concluzie:
Cunoscind curcubeul ca cel mai frumos fenomen din atmosferă ce a impresionat omenirea din toate timpurile si
efectuind cercetari asupra sa cu o deosebita placere am cunoscut misterioasa modalitate de formare a acestuia.astfel am
stabilit ca nu toate razele contribuie la formarea curcubeului si procesul care sta la baza acestui fenomen este
„dispersia”.Conform cercetarilor am mai aflat ca conditia de a fi urmarit pe cer este de a sta cu spatele la soare si cu fata
spre fisia de nori luminata de acesta,de asemenea am fost curioasa sa descopar modalitatea de distributie a razelor in
interiorul picaturii,am fost surprinsa de faptul ca aceasta dunga multicolora poate fi examinata si noaptea la lumina
lunii,dar foarte slab.acest mic aducator de zimbete poseda o culegere istorica atit de ampla,fapt de care la fel am fost
uimita placut.

Departamentul Educatie Stiinta Tineret si Sport

Liceul Teoretic”Onisifor Ghibu”

Conferinta stiintifica practica a elevului

“Munca,Talent,Cutezanta”
(sectia fizica)

Tema:
 Executat: eleva clasei a XII”C”
Cerneavschi Ana
Profesor: Moraru Vasile

CHISINAU 2005

anexa 1:Procesul de directionare a razelor la formarea curcubeului:

a) dupa refractarea dubla in o picatura si apoi reflactia in a doua
picatura (teoria lui Fletcer din Beslau)
b)refractia dubla si reflectie in aceeasi picatura(teoria lui A. Dominico)
c)teoria Rene Decart explica de ce unghiul y=42°
 anexa 2:formarea conului de raze la luminarea picaturii de apa

anexa 3:conusul cu virful in dreptul nostru reflecta razele in jurul nostru iar acel
cu o inclinatie de 42° trimite razele reflectate pe suprafata ochiului nostru.

anexa 4:caderea razelor sub unghiuri diferite,pe suprafata ochiului nostru.

anexa 5:Modul in care vede observatorul curcubeul
O-observatorul,OCD-suprafata terestra,<AOO¹=ψ-marimea unghiului
de soare,O¹-punctul antisolar(mai jos de linia orizontuluiCD),OO¹-axa
y-ungh.d/re conus si o raza reflectata,<AOB=Ф-ungh.sub care obser
vatorul vede virful curcub.,<AOD=α-ungh.sub care se vede baza cur
cubuelui.

anexa 8:concentrarea reflectiei in anexa 6:directia undelor de

unghiului y =42 coef. lumina in picatura. . de refractie
diferiti.